aacMaterial informativ

către desfășurarea Zilei Mondiale a Inimii – 29 septembrie 2022 cu tema:

”Folosește inima pentru fiecare inimă!”

Ziua Mondială a Inimii este marcată în fiecare an, la 29 septembrie și constituie

cea mai mare platformă din lume pentru creșterea gradului de conștientizare cu
privire la bolile cardiovasculare, inclusiv bolile de inimă și accidentul vascular
cerebral.A fost fondată în anul 2000 la inițiativa Federației Mondiale a Inimii
(FMI) și în acest an marchează 22 ani.
De Ziua Mondială a Inimii 2022, cerem lumii să:,,Folosească o inimă pentru
fiecare inimă”.
Ziua Mondială a Inimii este o oportunitate pentru toată lumea de a se opri și de a se
gândi la modul cel mai bun de a folosi inima pentru umanitate, natură și pentru
sine. A scăpa de bolile cardiovasculare (BCV) este important pentru fiecare inimă
care bate.
Ați folosi inima înseamnă a gândi diferit pentru a lua decizii corecte. A acționa cu
curaj pentru a-i ajuta pe alții. Acest lucru este foarte important. Inima este singurul
organ care poate fi auzit și simțit. Acesta este primul și ultimul semn de viață. Este
unul dintre puținele lucruri care ne poateuni ca ființe umane.

,,Pentru fiecare inimă”, orientează atenția de la acțiunile în sine către beneficiarii

acțiunilor, ce permite o aplicare mai largăși mai personalizată a campaniei. Ne
dorim ca mesajul Zilei Mondiale a Inimii să ajungă la cât mai mulți oameni posibil
pentru a ajuta fiecare inimă să-șiîmbunătățească sistemul cardiovascular.

Trei piloni – trei beneficii cheie

FOLOSIȚI 🖤 PENTRU UMANITATE
Accesul la tratament și sprijin pentru bolile cardiovasculare variază foarte mult în
întreaga lume. Peste 75% dintre decesele cauzate de BCV apar în țările cu venituri
mici și medii, dar accesul la tratament poate fi o problemă oriunde. Prin
participarea la evenimente globale, cum ar fi Ziua Mondială a Inimii, precum și la
evenimente locale, putem spori conștientizarea și contribui la schimbarea întregii
omeniri.
FOLOSIȚI 🖤 PENTRU NATURĂ
Poluarea aerului este responsabilă pentru 25% din toate decesele cardiovasculare,
ucigând 7 milioane de oameni în fiecare an. Fie că este vorba despre acțiuni
imediate, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta în loc de utilizarea transportului,
sau eforturi pe termen lung, cum ar fi sprijinirea legislației privind aerul curat,
fiecare dintre noi își poate aduce aportul pentru a face planeta mai sănătoasă.
FOLOSIȚI 🖤 PENTRU SINE
Stresul psihologic poate dubla riscul unui atac de cord. Exercițiile fizice, medierea
și un somn de calitate ajută la reducerea nivelului de stres. Rezistând la
mecanismele de adaptare dăunătoare și la obiceiurile proaste induse de stres, ne
putem maximiza sănătatea inimii.

Boala cardiovasculară (BCV) este o clasă de boli care afectează inima și/sau vasele
de sânge (vene și artere). Poate fi cauzată de o combinație de factori de risc
socioeconomici, comportamentali și de mediu, inclusiv hipertensiune arterială,
alimentație nesănătoasă, colesterol ridicat, diabet, poluare a aerului, obezitate,
consum de tutun, boli de rinichi, inactivitate fizică, consum nociv de alcool, stres.
Istoricul familial, etnia, sexul și vârsta pot influența, de asemenea, riscul de boli
cardiovasculare.
Bolile cardiovasculare, inclusiv bolile de inimă și accidentul vascular cerebral, sunt
cele mai frecvente boli netransmisibile din lume, provocând aproape 18,6 milioane
de decese, dintre care peste trei sferturi apar în țările cu venituri mici și medii.
1 din 3 decese cauzate de BCV apar prematur la persoanele cu vârsta sub 70 de ani.
85% dintre decesele cardiovasculare se datorează atacurilor de cord și accidentului
vascular cerebral.
>75% dintre decesele cauzate de BCV apar în țările cu venituri mici și medii.
În Republica Moldova bolile cardiovasculare (BCV) se plasează constant pe
primul loc printre cauzele de deces și reprezintă circa 58% din totalul deceselor
înregistrate la nivel național, acest nivel rămânând stabil înalt pe parcursul
ultimelor două decenii. Incidența generală (10 mii populație) prin boli ale
aparatului circulator a fost în descreștere pentru anul 2020, constituind 108,4,
comparativ cu 152,8 pentru anul 2019.
Astfel, pe parcursul anului 2020 în R. Moldova de afecţiuni al aparatului circulator
au decedat 22872 persoane, cifrele demonstrează o creștere semnificativă
comparativ cu anul 2019 (21512 decese). În structura deceselor cauzate de bolile
aparatului circulator predomină: cardiopatia ischemică (12.566 persoane), bolile
cerebrovasculare (5006 persoane), infarctul miocardic acut (1748 persoane),
cardiopatia hipertensivă (2615 persoane).Această creștere a deceselor reflectă criza
provocată de pandemia COVID-19.
Pentru cele 520 de milioane de persoane care trăiesc cu boală cardiovasculară,
COVID-19 a fost sfâșietor. Aceste persoane au fost mai expuse riscului de a
dezvolta forme severe ale virusului și mulți dintre ei au evitat să participe la
întâlniri de rutină astfelizolându-se de prieteni și familie.Criza asistenței medicale
prin care am trecut cu toții a evidențiat nevoia urgentă de a găsi modalități diferite
și inovatoare de a conecta oamenii la sănătatea inimii, în special în zonele și
comunitățile cu resurse mai mici.
Luptând împotriva COVID-19, am devenit ca niciodată mai conștienți de
importanța sănătății noastre și a celor dragi.Din cauza vulnerabilității crescute la
forme mai severe de COVID-19, aceste persoaneau fost nevoite să se izoleze.Acest
fapt a dus la consecințe:
* Lipsa vizitelor regulate la medic;
* Lipsa contactului cu familia și prietenii;
* Exerciții fizice reduse.
Rețelele digitale sunt sursele ce au puterea de a conecta pacienții cu familiile,
prietenii, alți pacienți, medici și îngrijitori. Nimeni nu ar trebui să se simtă singur,
chiar dacă suntem în pandemie, așa că haideți să folosim tehnologiile pentru a
depăși izolarea și lacunele în îngrijire.
Folosiți inima pentru a birui COVID – 19!
Cunoașteți-vă riscul de boală cardiacă
Ce condiții de sănătate cresc riscul bolilor de inimă:

 Tensiune arterială crescută. Hipertensiunea arterială este un factor major de

risc pentru bolile de inimă. Este o afecțiune medicală care se întâmplă atunci
când presiunea sângelui din arterele și celelalte vase de sânge este prea
mare. Presiunea ridicată, dacă nu este controlată, vă poate afecta inima și
alte organe majore ale corpului, inclusiv rinichii și creierul.Vă puteți reduce
tensiunea arterială cu modificări ale stilului de viață sau cu medicamente
pentru a reduce riscul de boli de inimă și atac de cord.
 Nivel crescut de colesterol în sânge. Colesterolul este o substanță ceroasă,
asemănătoare grăsimilor, produsă de ficat și care se găsește și în anumite
alimente. Dacă luăm mai mult colesterol decât poate folosi organismul,
excesul se poate acumula în pereții arterelor. Acest lucru duce la îngustarea
vaselor și poate reduce fluxul de sânge către inimă, creier, rinichi și alte părți
ale corpului.Colesterolul ridicat din sânge nu are de obicei semne sau
 simptome. Singura modalitate de a ști dacă aveți colesterol ridicat este să vă
testați.
 Diabetul zaharat.Diabetul determină acumularea zahărului în sânge. Riscul
de deces din cauza bolilor de inimă pentru adulții cu diabet este mai mare
decât pentru adulții care nu au diabet.
 Obezitatea. Obezitatea este excesul de grăsime corporală. Obezitatea este
legată de un nivel mai ridicat de colesterol „rău” și trigliceride și de un nivel
mai scăzut de colesterol „bun”. Obezitatea poate duce la hipertensiune
arterială și diabet, precum și la boli de inimă.

Ce comportamente cresc riscul bolilor de inimă

 Dieta bogată în grăsimi saturate, grăsimi trans și colesterol a fost legată de

boli de inimă și afecțiuni conexe cum ar fi ateroscleroza. De asemenea, prea
multă sare (sodiu) în alimentație poate crește tensiunea arterială.
 Insuficientă activitate fizică duce la boli de inimă. Activitatea fizică regulată
vă poate reduce riscul de boli cardiace.
 Consumul excesiv de alcool poate crește nivelul tensiunii arteriale,nivelul
trigliceridelor și provoacă boli de inimă.
 Consumul de tutun crește riscul de boli de inimă și atac de cord:
o Fumatul poate afecta inima și vasele de sânge, ceea ce vă crește riscul
de afecțiuni cardiace;
o Nicotina crește tensiunea arterială și afectează vasele;
o Monoxidul de carbon din fumul de țigară reduce cantitatea de oxigen
pe care o poate transporta sângele;
o Expunerea la fumatul pasiv crește riscul de boli de inimă chiar și
pentru nefumători.

Prevenirea bolilor cardiovasculare

Folosiți inima pentru a vă alimenta sănătos și a bea înțelept

 Reduceți băuturile cu zahăr și sucurile de fructe -alegeți în schimb apa;

Înlocuiți dulciurile cu fructe proaspete, ca alternativă sănătoasă.
 Încercați să mâncați 5 porții de fructe și legume pe zi;
 Reduceți consumul de alcool;
 Încercați să limitați alimentele procesate și preambalate, care sunt deseori
bogate în sare, zahăr și grăsimi.
 Găsiți și utilizați rețete culinare pentru alimentație sănătoasă.
Folosiți inima pentru a deveni mai activi

 Faceți cel puțin 30 de minute de activitate fizică de intensitate moderată de 5

ori pe săptămână.
  Sau faceți exerciții de intensitate sporită nu mai puțin de 75 minute pe
săptămână.
 Jocul, mersul pe jos, treburile casnice, dansul - toate contează!
 Fiți mai activ în fiecare zi – ridicați scările, mergeți cu bicicleta în loc să
conduceți.
 Rămâneți în formă acasă - puteți participa la cursuri de exerciții virtuale și
antrenamente pentru întreaga familie.
 Descărcați o aplicație de exerciții sau utilizați un pedometru pentru a vă
urmări progresul.
Folosiți inima pentru a spune nu tutunului

 Este cel mai bun lucru pe care îl faceți pentru a îmbunătăți sănătatea inimii.
 În termen de 2 ani de la renunțare riscul bolilor coronariene este substanțial
redus.
 În termen de 15 ani, riscul de BCV revine la cel al unui nefumător.
 Expunerea la fumatul pasiv la fel este o cauză a bolilor de inimă la
nefumători.
 Renunțând / nu fumând, veți îmbunătăți sănătatea dvs. și a celor din jur.
 Dacă întâmpinați probleme la renunțare, solicitați sfaturi profesionale și
întrebați angajatorul dacă oferă servicii de renunțare la fumat.
Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3.4
Până în 2030, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU urmăresc reducerea cu
o treime a deceselor premature cauzate de boli netransmisibile.
Adoptând un stil de viață sănătos, vă puteți ajuta să mențineți tensiunea arterială,
colesterolul și nivelul zahărului din sânge normal și să reduceți riscul de boli de
inimă și atac de cord. Alegeți obiceiuri sănătoase!

Provocarea din Ziua Mondială a Inimii

Te invităm să te plimbi, să alergi sau să mergi pe o bicicletă pe un traseu în formă

de inimă din localitatea ta. Indiferent cât de departe vei călători, fiecare pas este
important pentru sănătatea inimii tale. Vrem să vedem cât mai multe inimi în cât
mai multe sate și orașe până pe 29 septembrie 2022. Singur sau în grup, creați-vă
propria formă de inimă și împărtășiți-o cu ceilalți.