Influența patologiei cardiovasculare asupra

dietei

Controlul prin dietă a factorilor de risc

cardiovasculari

Asist. Univ. Dr. Teodorescu Dan - Ștefan

 Probabilitatea unui
Risc eveniment CV fatal
cardiovascular sau non-fatal într-o
perioadă definită de
timp

Factorii de risc
cardiovasculari
 Majori
Comportamentali
v Nemodificabili

Moșteniți
Modificabili

Factorii de risc Factori de risc

cardiovasculari clasici

Factori de risc
noi
 FACTORII DE RISC CLASICI

Ereditate
Vârsta Sexul Fumatul Alcoolul Obezitatea
a
 FACTORII DE RISC CLASICI

Diabet Factori
HTA Dislipidemia Sedentarism
zaharat psihosociali
 FACTORII DE RISC NOI

Factorii Factorii
Homocisteina Lipoproteina (a)
proinflamatori protrombotici
 VÂRSTA
Factor de risc Îmbătrânirea asociază
cardiovascular major apariția altor factori de
și nemodificabil risc cardiovasculari

Vârstnicii prezintă
risc crescut de
malnutriție prin
deficite nutriționale
 SEXUL
Primul infarct
Boala coronariană miocardic
Femeile + 10 ani Fumatul + HTA mai
frecvente la bărbați Femeile + 20 ani
mai în vârstă mai în vârstă
Colesterol mai crecut
la bărbații sub 55 ani
după care raportul se
inversează

Datele din ultimele

!
decenii sugerează că în
Europa principala cauză
de deces a femeilor este
boala cardiovasculară.
 EREDITATEA
Ateroscleroză
Există o
componentă
moștenită

Istoricul de
eveniment CV la
Hipertensiune rudele de gradul I Infarct miocardic sau
arterială accident vascular
cerebral
 FUMATUL

• Cel mai important factor de risc modificabil ce ține de modul de viață

• Oprirea fumatului previne dezvoltarea BCV atât la femei, cât și la bărbați

• Se acumulează din ce în ce mai multe dovezi cu privire la impactul

negativ al noilor utilizări ale tutunului (tutun încălzit, tigări electronice)
 FUMATUL
Comparativ cu non-
Nr. de țigări direct fumătorii riscul de
proporțional cu BCV este 2x-3x mai
riscul crescut la cei care
cardiovascular fumează 20
țigarete/zi

Fumatul de la
vârste tinere – risc Într-un studiu oprirea

!
crescut fumatului a redus
cardiovascular mortalitatea prin boală
cardiovasculară cu 36%
indiferent de vârstă,
sex sau țară de origine.
 FUMATUL – DIFERENȚE ÎNTRE SEXE

Bărbați Femei
• Factor de risc cardiovascular mai
puternic pentru infarctul
miocardic la femeile de vârstă
• Scade HDL colesterolul mijlocie comparativ cu bărbații
• Fumatul a fost asociat cu o
menopauză timpurie
• Scade HDL colesterolul, efectul
fiind mai accentuat la femei
FUMATUL

EFECTE
 ALCOOLUL
Consum moderat
de alcool are rol
protectiv și a
Relație redus cu 17%
Mediate de HDL riscul de AVC
colesterol în U sau
J
Scade sensibilitatea
la insulină
Efecte
Scade markerii
benefice
inflamatori

Consumul de vin
Mod de roșu în cantități
viață moderate este un
marker al unui stil
de viață sănătos
per se
ALCOOLUL

Consumul moderat nu depășește 20-30

grame alcool/zi

Consumul de cel puțin 40 grame alcool/zi a

crescut rata bolilor cardiovasculare și a
accidentelor vasculare cerebrale
OBEZITATEA
 OBEZITATEA

Prin ea Rezistență la
însăși insulină

Activitatea Diabet
endocrină a zaharat tip 2
țesutului
adipos Factor de risc
cardiovascular
 OBEZITATEA

Hipertensiune
Obezitate arterială

Componentă Crește volumul Crește rezistența Modificări ale

endocrină sangvin circulant vasculară periferică profilului lipidic
OBEZITATEA
OBEZITATEA

Scăderea tensiunii
arteriale

Creșterea
sensibilității la Reducerea
insulină mortalității de
toate cauzele
Scad factorii inclusiv
proinflamatori cardiovasculară

Scăderea
trigliceridelor și
creșterea HDL
colesterolului
 OBEZITATEA

Pacienții obezi cu boală Acest aspect a fost

cardiovasculară demonstrat și la alte
cunoscută au prognostic boli (insuficiență renală,
mai bun BPOC etc).
Paradoxul obezității

Scăderea în greutate
înseamnă reducerea
aportului alimentar și Controlul greutății este
consecințe negative obligatoriu pentru că
obezitatea accelerează
ateroscleroza
OBEZITATEA
OBEZITATEA
 OBEZITATEA

Subponderal IMC <18,5 kg/m2

Normoponderal IMC 18,5 – 24,9 kg/m2
Supraponderal IMC 25-29,9 kg/m2
Obezitate gradul 1 IMC 30-34,9 kg/m2
Obezitate gradul 2 IMC 35-39.9 kg/m2
Obezitate gradul 3 IMC ≥ 40 kg/m2
 OBEZITATEA

Creștere cu 1cm a
Infarct circumferinței
miocardic abdominale = creștere
cu 5% a riscului
pentru evenimente
cardiovasculare

Insuficiență
cardiacă
Risc foarte crescut Risc crescut
Bărbați=102 cm Bărbați = 94 cm
Femei=88 cm Femei = 80 cm
OBEZITATEA
 HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ
Factor de risc major pentru
Controlul valorilor tensionale boala cardiovasculară și
este departe de a fi atins în mortalitatea de toate cauzele
Europa atât per se cât și prin
afectarea organelor țintă
HTA

Poate fi influențată prin Este foarte des întâlnită în

alimentație, stil de viață și țările dezvoltate (peste 1/3
tratament medicamentos adulți)
 HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ

Mai frecventă la bărbați Mai frecventă la

până la 50 ani femei după 60 de ani

Profil tensional

Mult mai frecventă la

afroamericani printr-un cumul
independenți
!
Factori de risc

de factori genetici, stil de viață

etc.
 HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ

• Numai o mică parte din populație are o creștere izolată a TA

• Majoritatea pacienților au și alți factori de risc asociați

• Când HTA se asociază cu alți factori de risc ei se potențează reciproc

• Riscul cardiovascular este așadar mult crescut

• La vârstnici o creștere cu 20mmHg a TAs și cu 10mmHg a TAd dublează

mortalitatea cardiovasculară
HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ
 HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ

HTA gradul I și II HTA gradul III

Schimbarea stilului de viață, iar Tratament medicamentos

dacă valorile TA nu sunt prompt și schimbarea stilului
controlate se asociază de viață
tratament medicamentos
HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ
 DISLIPIDEMIA Nivelul scăzut al HDL
colesterolului
presupune risc
cardiovascular
LDL colesterol crescut pentru
crescut presupune ambele sexe
risc cardiovascular
O creștere a colesterolului crescut
peste 240mg/dl Riscul de apariție al
comparativ cu o valoare bolii coronariene
sub 200mg/dl asociază o crește cu 3% dacă
creștere a riscului de colesterolul crește cu
moarte prin boală 1% indiferent de
cardiovasculară de 3 ori valoarea acestuia
DISLIPIDEMIA
DISLIPIDEMIA
 DIABETUL ZAHARAT

DZ TIP 2 și Important factor de

rezistență risc cardiovascular
crescută la prin accelerarea
insulină aterosclerozei

Incidența
diabetului zaharat
este în continuă
creștere
 DIABETUL ZAHARAT

PACIENTUL DIABETIC

Peste jumătate din

Rata
Rezistența la decesele
Peste 60% dezvoltă evenimentelor
insulină este factor pacienților
boală cardiovasculare
de risc diabetici sunt
cardiovasculară este de 2-8x mai
independent cauzate de boala
mare
cardiovasculară
 DIABETUL ZAHARAT

Vârstă Durata bolii

Țintele glicemice
Riscul
variază hipoglicemiilor

Comorbidități
Speranța de viață
 DIABETUL ZAHARAT
• HbA1c 6-6,5% - Pacienți tineri cu durată de boală scurtă și fără
comorbidități semnificative asociate

• HbA1c <7,0% este ținta terapeutică cel mai des urmărită

• Managementul pacientului cu DZ presupune schimbarea stilului de viață și

tratament medicamentos
DIABETUL ZAHARAT

MEDICAȚ
IE

ACTIVITATE FIZICĂ REGULATĂ

PLAN DE NUTRIȚIE
DIABETUL ZAHARAT
 SEDENTARISMUL

Comportamentul
sedentar

Precursor pentru Sedentarism = mai

obezitate, diabet puțin de 30 de
zaharat și boală minute de activitate
cardiovasculară fizică moderată/zi, 3
zile pe săptămână
SEDENTARISMUL
 SEDENTARISMUL Îmbunătățesc
sensibilitatea la insulină

Exercițiile fizice
sistematice

Reduc Îmbunătățesc HDL

hipertensiunea colesterolul
arterială

Reduc nivelul
trigliceridelor
 FACTORII PSIHOSOCIALI
Depresia
Probleme
financiare
Locul de
muncă

Epuizarea
STRESUL
Evenimente
din viață
Dificultăți de
somn
FACTORII PSIHOSOCIALI
 CONCLUZII

• Boala coronariană aterosclerotică rămâne prinicipala cauză de deces

prematur la nivel mondial și afectează atât bărbații, cât și femeile

• Boala cardiovasculară poate fi prevenită și încetinită prin aplicarea unor

măsuri eficiente de profilaxie primară și secundară

• Prin prevenția primară rolul cel mai important îl au nutriția corectă a

pacientului și exercițiu fizic asociat
Factorii de risc
cardiovasculari
Vă mulțumesc!