ORGANISMUL

TOT UNITAR
Mares Bianca
CELULA
 Este unitatea de baza,structurara si functionala a organismelor vii.

-este formata din membrana,citoplasma si nucleu.

TESUTUL
Este o grupare de celule,care au aceeasi forma si structura si care
indeplinesc aceeasi functie.
TESUTURI VEGETALE: -tesutul conducator
- tesutul fundamental
- tesutul definitiv etc.

TESUTURI ANIMALE: - tesutul epitelial

- tesutul conjuctiv
- tesutul nervos etc.
SISTEME DE ORGANE
 Grupari de organe care indeplinesc acceasi functie.
 EXEMPLE DE SISTEME DE ORGANE: -sistemul digestiv

-sistemul respirator etc.

ORGANISMUL VEGETAL
 ORGANE VEGETATIVE –radacina, tulpina, frunza.
 ORGANE DE INMULTIRE:-floarea, fructul, samanta.

RADACINA:
fixeaza planta in sol;
absoarbe seva bruta din sol cu ajutorul perisorilor absorbanti si o duce la nivelul tulpinii;
TULPINA
Conduce seva bruta la frunza si seva elaborata in tot corpul plantei;

FRUNZA
- Indeplineste functiile de fotosinteza, respiratie si transpiratie.
ORGANISMUL UNUI MAMIFER
–cap: cavitati
(bucala,
Functii: Functiile de nutritive:-sistemul digestiv,
nazala, sistemul circulator, sistemul respirator,
craniana) sistemul excretor;

Functiile de relatie:-sistemul
nervos,organele de simt,glandele
-trunchi
endocrine,sistemul locomotor;
(cavitatea
toracica) Functia de reproducere(inmultire):-
asigura perpetuarea speciilor.

-
membre:Anterioare
(animale)
Superioare(om)
Posterioare(animal
e)
Inferioare(om)
TESUTURILE VEGETALE
TESUTURI EMBRIONARE(meristeme):
-apar primele in viata plantei si sunt formate din celule mici,fara spatii intercelulare.
-sunt situate in varful radacinii si tulpinii si genereaza toata tipurile de tesuturi definitive si inlocuiesc tesuturile uzate sau
ranite.

TESUTURI DEFINITIVE:
TESUTURILE DE APARARE:Epiderma:- este formata dintr-un singur strat de celule,fara spatii
intercelulare;
-este localizata la suprafata plantei si o protejaza de contactul cu factorii de mediu.
LA NIVELUL RADACINII: -formeaza perisorii absorbanti care absorb seva bruta din sol.
LA NIVELUL TULPINII: -prezinta niste stomate(care au forma de boabe de fasole) care au niste deschideri numite
ostiole.
Tesuturi fundamentale
 Sunt formate din mai multe straturi de celule care au spatii intercelulare.

Tesuturi asimilatoare: -la nivelul frunzei si tulpinilor ierboase.

-rol: in fotosinteza.

Tesuturi de depozitare: - a substantelor de rezerva

- a apei
- a aerului
Tesuturi conducatoare:
 Sunt formate din celule alungite, puse cap la cap sub forma unor tuburi, prin care circula
substantele in corpul plantei.
 Sunt de 2 tipuri: -vase conducatoare lemnoase

-vase conducatoare liberiene

VASE CONDUCATOARE LEMNOASE: -sunt formate din cellule moarte, puse cap la cap
dintre care au disparut peretii despartitori.
-prin ele circula seva bruta
VASE CONDUCATOARE LIBERIENE: -sunt formate din
celule vii, cu pereti despartitori ciuruiti;
-prin ele circula seva elaborata.
Tesuturi mencanice:
 Sunt formate din celule cu pereti ingrosati;
 Sunt localizati la nivelul intregii plante;
 Ingrosarile celulelor pot fi uniforme sau neuniforme;

Tesuturi secretoare:
-sunt formate din celule grupate in buzunare,canale,peri sau glande;
-produc secretii care se elimina la interiorul sau la exteriorul plantei;
-produc nectar,latex,rasina si uleiuri.
TESUTURILE ANIMALE
 Sunt de 4 tipuri;- epitelial

- conjuctiv
- muscular
- nervos

TESUTUL EPITELIAL:
-Este format din unu sau mai multe straturi de celule, strans unite intre ele care se divid intens;
-este nevascularizat (nu are vase de sange);
TESUT EPITELIAL DE ACOPERIRE: - la suprafata corpului formeaza Epiderma(protejeaza corpul de contactul cu factorii de mediu)
-captuseste suprafata interna a organelor cavitare si formeaza mucosae(pielita)
TESUT EPITELIAL SENZORIAL: - se intalneste in alcatuirea unor organe de simt (preia diferiti stimuli din mediu si ii transforma in impuls nervos)
TESUTUL EPITELIAL GLANDULAR:- se intalneste in componenta glandelor(salivare,pancreas,tiroida)
Are rol in secretia anumitor substante.

TESUTUL CONJUCTIV:
-este format din celule conjuctive, fibre conjuctive si substante fundamentale:- pot fi de consistenta moale,semidura,fluida,dura, in functie de care se clasifica
tipurile de tesut conjuctiv.
TESUTUL MUSCULAR:
 Este format din fibre musculare (celule care au proprietatea de contractie si au forma alungita);
 TESUT MUSCULAR NETED: formeaza peretii organelor interne si ai vaselor de sange
-are rol in realizarea miscarilor organelor interne prin contractii lente, involuntare (effectuate
fara voie)
TESUT MUSCULAR STRIAT: -formeaza musculature corpului,scheletica.
-are rol in locomotie, prin contractii rapide, voluntare.
TESUT MUSCULAR CARDIAC(miocard): -formeaza peretele inimii
-asigura contractia inimii

TESUTUL NERVOS: -contine 2 tipuri de celule: -neuroni

-gliale
-este localizat in organele sistemului nervos:-encefal
-maduva spinarii(interiorul coloanei vertebrale)
-nervi
-ROL: -neuronii genereaza impulsuri nervoase si le conduc la centri nervosi care le
analizeaza, le prelucreaza si emit raspunsuri
-celulele gliale sustin si hranesc neuronii.
 CELULA
 MEMBRANA CELULARA: -este un invelis subtire,cu rol de portectie si de determinarea formei celulei.

-la celula vegetala,la exteriorul membrane exista un perete celular care are rol de
protectie si de determinarea formei celulei.
CITOPLASMA: -masa semilichida,vascoasa,transparenta,incolora care ocupa tot spatial dintre nucleu si
membrana celulara.
MITOCONDRII:-au o membrana dubla, membrana interna fiind pliata sub forma unor creste si prezinta enzime
oxido-reducatoare,cu rol in producerea energiei celulare.
RIBOZOMII: -au rol de a sinteza proteinelor substante organice care intra in componenta substantelor celulare.
CLOROPLASTE: -sunt prezente numai la celula vegetala,contin clorofila si prezinta sediul fotosintezei.
VACUOLELE cu suc celular:-sunt permanenta la celula vegetala si sunt de dimensiuni mai mari.
-la celula animala pot lipsi sau sunt de dimensiuni mai mici.
NUCLEUL: -este un component permanent la ambele celule care comanda toate activitatiile celulei,inculsiv
inmultirea celulei si transmiterea ereditara a caracterelor de la o generatie la alta.