Sistemul Muscular

In fgura sunt prezentati muschii de mai jos, cu

denumirile lor din latina.

Principalele grupe de muschi
Muschii capului:
Muschii mimicii (cutanati), frontali si
occipitali;
Muschii din jurul orifciilor nazale si ucale,
constrictori si dilatatori;
Muschii masticatori.
Muschii gatului si cefei:
Pielos al gatului;
Sterno!cleido!mastoidieni;
"ioidieni.
Referat.clopotel.ro
Muschii #runchiului:
Pe fata posterioara a trunchiului sunt muschii
trapezi, marii dorsali si muschii santurilor
$erterale (in plan profund);
Pe fata antero!laterala sunt muschii toracici
(pectorali, dintati, intercostali) si adominali
(drepti si olici);
Prin contractie, muschii adominali participa
la defecatie, mictiune si e%piratie;
Intre torace si adomen se gaseste muschiul
diafragma care este oltit spre torace.
Musculatura memrelor superioare:
Muschii de pe centura scapulara;
Muschii memrului propriu!zis: rat (iceps,
triceps), anterat (&e%or si e%tensori ai
mainii, pronatori si supinatori), muschii
mainii.
Musculatura memrelor anterioare:
Muschi de pe oasele centurii pel$iene
(fesierii);
Musculatura memrului propriu!zis:
musculatura coapsei (c$adricepsul, croitorul,
aductorul, icepsul femural), musculatura
gamei (muschii gamei e%tensori ai
piciorului, ponatori supinatori iar posterior se
gaseste tricepsul sural.

Referat.clopotel.ro
Mu'chii reprezint( elementele acti$e ale
aparatului locomotor. Su ac)iunea impulsurilor
ner$oase, ei se contract( sau se rela%eaz(. Prin
intermediul ner$ilor, mu'chii pot primi impulsuri
$oluntare (contrac)ii $oluntare, la mu'chii stria)i *
scheletici *) sau in$oluntare (contrac)ii
in$oluntare, la
mu'chii netezi sau
cardiac).
+up( form(,
dispunere, mod de contrac)ie, mu'chii sunt
categorisi)i ,n dou( clase:
-. Mu'chi $iscerali, netezi, care se g(sesc
dispu'i ,n pere)ii organelor interne (stomac,
intestine, artere etc.). .ntreaga mas( se contract(
lent, in$oluntar, primind impulsuri $egetati$e.
/. Mu'chi stria)i, care se su,mpart ,n dou(
tipuri: cardiaci, cu contrac)ii in$oluntare, 'i
scheletici, cu contrac)ii mi%te, de oicei
$oluntare.
Mu'chii scheletici se inser( pe oase, pe care
le pun ,n ac)iune. 0n mu'chi are dou( sau mai
multe puncte de inser)ie, dintre care unul este de
origine, iar cel(lalt (celelalte) sunt de inser)ie,
reprezentat, de cele mai multe ori printr!un
tendon. .ntre ele se g(se'te masa (corpul)
mu'chiului.
+up( dispozi)ia frelor masei musculare ,n
raport cu tendonul, mu'chii scheletici se ,mpart
,n:
! Mu'chi fusiformi, cu fre lungi, paralele pe
lungime, permi)1nd mi'c(ri di$erse, dar cu for)(
sc(zut( (sternocleidomastoidian, croitor etc.);
Referat.clopotel.ro
! Mu'chi pena)i, cu tendonul ,n centru sau
lateral 'i frele musculare dispuse olic pe
acesta 'i pe lungime, e%ecut1nd mi'c(ri cu for)(
crescut( (rahial etc.);
! Mu'chi cu mai multe origini 'i un singur
tendon terminal (iceps, triceps, c$adriceps,
sternocleidomastoidian). Sunt mu'chi mari,
puternici;
! Mu'chi cu intersec)ii tendinoase (drep)ii
adominali).
.n raport cu modul de func)ionare, mu'chii
pot f:
! agoni'ti, care realizeaz( aceea'i mi'care
(apropie dou( oase),
! antagoni'ti, care particip( la mi'c(ri pe
aceea'i direc)ie, dar ,n sensuri opuse (unul
apropie dou( oase, cel(lalt le dep(rteaz(; de
e%emplu, icepsul 'i tricepsul).
2a e%terior, mu'chii prezint( o teac(
memranoas(, numit( epimisium. 3a ,i separ( de
organele ,n$ecinate, f(c1nd ,ns( corp comun cu
)esutul conjuncti$ sudermic, periost,
apone$roze, tendoane etc.
.n interior, mu'chiul prezint( o structur(
fasciculat(, fecare fascicul find delimitat de o
teac( colagenic * conjuncti$( (perimisium).
4asciculele sunt ,mp(r)ite ,n fre, de asemenea,
acoperite de o teac( conjuncti$(, endomisium.
5ceste trei teci au leg(tur( ,ntre ele, find mai
ine $iziile la mu'chii iceps, triceps, c$adriceps
etc. 3le
sunt
constituite
Referat.clopotel.ro
din fre colagenice, reticulare, elastice, celule
frolastice, histiocite, adipocite etc.
4irele musculare ocup( $olumetric ,n jur de
67 * 89: din mu'chi, iar tecile conjuncti$e cam
-9 * ;7:.
#endoanele sunt cordoane de )esut
conjuncti$o * fros, situate la cap(tul mu'chiului,
inser1ndu!se pe os.
2ucr1nd strict su control ner$os, mu'chii
sunt ogat iner$a)i de fre motorii, senziti$e 'i
$egetati$e, metaolismul 'i func)ionarea lor
depinz1nd integral de starea iner$a)iei.
4irele motorii pro$in din ganglionii spinali,
sau din ner$ii cranieni.
2eg(tura a%on * fr( muscular( se face
printr!o sinaps( modifcat(, numit( plac(
motorie.
3%ecut1nd func)ii comple%e, mu'chiul striat
dez$olt( un metaolism acti$, ceea ce necesit( o
irigare sanguin( ogat(. <e)eaua capilar( din
jurul frelor musculare are o suprafa)( de = * >
ori mai ,ntins( dec1t cea tegumentar(.
4ira muscular( este o celul( alungit(, cu
frile contractile ,n citoplasm(. 3a este unitatea
morfo!func)ional( a mu'chiului. 5re o form(
fusiform(, conic(, c$asicilindric( 'i dimensiuni de
ordinul a -mm (la mu'chiul sc(ri)ei) * ;= cm (la
mu'chiul croitor) lungime 'i -7 * -77 microni
diametru.
+e oicei, frele musculare sunt mai groase
la (rat dec1t la femeie 'i la indi$izii ine
,ntre)inu)i comparati$ cu cei mai prost hr(ni)i.
+ez$oltarea mu'chiului se face prin ,ngro'area
Referat.clopotel.ro
frelor, ca urmare a cre'terii catit()ii de
sarcoplasm( 'i a con)inutului frilar.
4irele pot tra$ersa longitudinal ,ntreg
mu'chiul, sau se pot opri unde$a ,n masa
acestuia, efl1ndu!se. .n general, circa ?8: din
fre sunt iner$ate de o singur( plac( neuro!
muscular(, situat( la mijocul acestora, dar sunt 'i
cazuri c1nd o plac( neuro!muscular( iner$eaz(
mai multe fre.
4ira muscular( este alc(tuit( din:
memran(, numit( sarcolem(, citoplasm(
(sarcoplasma), 'i aparat frilar.
Sarcolema este o memran( aproape
continu(, ce prezint( un orifciu de intrare a frei
ner$oase. Se constituie dintr!un comple% elastic,
su)ire, istratifcat; stratul intern, mai su)ire
(circa 67 @ngstromi), se nume'te memran(
plasmatic(, iar cel e%tern, mai gros (de circa ;77
* 977 @ngstromi), numit memran( e%tern(, are
o elasticitate foarte mare.
Sarcolema se continu( cu )esutul conjuncti$
dintre frele musculare, iar ,n interior se
conecteaz( cu memranele A ale miofrilelor.
4unc)ional, sarcolema staile'te leg(tura dintre
interiorul 'i e%teriorul celulei, prin intermediul
sistemului de canalicule #, important( cale pentru
schimurile de sustan)e cu lichidul intercelular.
+e asemenea, sistemul # de)ine rolul primordial
de transmisie a impulsului ner$os de la placa
neuro!muscular( la miofrile.
Sarcoplasma este citoplasma celular(,
format( din miofrile 'i citoplasm( necontractil(.
Miofrilele formeaz( ionoplasma. 3le ocup(
Referat.clopotel.ro
cam >7 * 87: din masa 'i $olumul frei,
prezent1ndu!se ca flamente de - * ; micrometri
diametru 'i de lungime egal( cu a frei.
Miofrilele nu posed( memran( proprie. Spa)iul
dintre ele este ocupat de citoplasm(, mitocondrii
'i reticul endoplasmatic. .ntr!o fr( se g(sesc ,n
jur de -777 * --77 de miofrile, care se dispun
paralel pe a%ul lung al acesteia. 5stfel, fra
cap(t( un aspect striat longitudinal.
Structura lor este consecin)a succesiunii de
discuri formate din material proteic cu indice de
refrac)ie diferit (luminos sau ,ntunecat) de!a
lungul frelor, ceea ce le confer( aspectul striat
trans$ersal. +iscurile sau enzile luminoase,
clare, izotrope, monorefringente ,n lumin(
polarizat( sunt mai su)iri 'i poart( denumirea
de enzi I, iar cele anizotrope, ,ntunecate,
irefringente, mai groase, se numesc enzi 5.
Benzile 5 sunt ,mp(r)ite ,n dou( segmente
egale de o and( clar(, " ("ensen), iar cele I de
anda ,ntunecat( A (ACischenscheie, numit( 'i
Stria 5mici); aceasta tra$erseaz( toate
miofrilele, ata'1ndu!se la sarcolem(. <olul s(u
este de a men)ine raporturile interfrilare. .n
timpul rela%(rii e%agerate a frilelor, ,n centrul
striei ", clare, apare memrana M, ,ntunecat(,
unde se prind flamentele de miozin(. +e!o parte
'i de alta se g(sesc dou( arii mai luminoase,
numite liniile 2.
.ntre dou( memrane A (,ntre centrii zonelor
luminoase I) se g(se'te un sarcomer; el este
unitatea morfo!histo!func)ional( a miofrilelor. .n
general, lungimea sarcomerilor ajunge p1n( la
Referat.clopotel.ro
/,9 microni. .ntr!o fr( sunt cam -7 * /7 de
milioane de astfel de unit()i.
4ilamentele de miozin( particip( la formarea
discului ,ntunecat 5, a$1nd ,n mijloc o um&(tur(
(memrana M). 5u cam -=7 * ->7 de @ngstromi
,n diametru 'i lungimi de -,> microni. Sunt
constituite din c1te /77 de molecule de miozin(,
aranjate ,ntr!o re)ea he%agonal(, dens(.
4ilamentele de actin( formeaz( discul clar I,
inser1ndu!se cu un cap(t pe memrana A, iar cu
cel(lalt intercal1ndu!se printre flamentele de
miozin(, oprindu!se ,n apropiera zonei ".
+iametrul lor ajunge p1n( la 97 * 67 de
@ngstromi, iar lungimea la /,79 microni. Sunt mai
pu)in dense dec1t flamentele de miozin(. Per
sarcomer, se g(sesc circa -/77 molecule,
pro$enind din dou( flamente.
4iecare miofril( are ,n componen)(
aproape -977 de flamente de miozin( 'i ;777 de
flamente de actin(, fecare flament de miozin(
a$1nd ,n juru!i > flamente de actin(, iar unul de
actin( ; de miozin(. <aportul numeric este de
-D/, iar cel molar de = actin( la - mizin(.
Eu e%cep)ia zonei ", discul 5 este constituit
din flamente groase de miozin( 'i su)iri de
actin(. Aona clar( " constituie elementul elastic
al mioflamentului, unde are loc e%tensia
acestuia. 3ste format( din flamente de miozin(
'i unul e%tensiil, proteic, S, ce pare a uni
flamentele de actin( ,ntre ele.
+iscul 5 este mai ogat ,n sustan)e
minerale comparati$ cu discul I; astfel, primul
con)ine ,n special Ea
FF
, Mg
FF
, G
F
, iar cel de!al
Referat.clopotel.ro
doilea Ereatinfosfat (EP, E4), 5cid
5denozintrifosforic (5#P), 5cid 5denozindifosforic
(5+P), lipoide etc. Hlicogenul, principala
sustan)( de con$ersie energetic( a mu'chiului,
atinge concentra)ii consideraile ,n sarcoplasm(
'i discul 5, care, se pare, e%ercit( o ac)iune 5#P!
azic( (de descompunere asupra 5#P), gener1nd
energia necesar( contrac)iei.
Proteinele se g(sesc ,n propor)ie de 9= ,n
discul 5, ;> ,n discul I, ; ,n sustan)a S 'i > ,n
memrana A.
Sarcoplasma nediferen)iat( se prezint( su
forma unui gel amorf, ro'u. Biochimic, constituie
un amestec de ioni: G
F
, Ia
F
, Ea
FF
, Mg
FF
, PJ
=
***
,
dizol$a)i ,n ap(, sustan)e organice, necesare
metaolismului celular: enzime proteice 'i
mitocondrii, a&ate ,n str1ns( leg(tur( cu
flamentele de actin( (au rol ,n utilizarea 5#P).
Sarcoplasma nediferen)iat( ocup( cam /7 * ;7:
din masa celular(. 3a cuprinde dou( frac)iuni:
! sarcoplasma interfrilar(, ogat( ,n
organite celulare (mitocondrii, fragmente de
reticul endoplasmatic, incluziuni organice:
proteine, aminoacizi lieri, acizi gra'i lieri,
miogen, glouline, glicogen, enzime etc.)
! sarcoplasma periferic(, unde se g(sesc
mitocondrii, nucleu, aparat Holgi, reticul
endoplasmatic, lizozomi, glicogen, lipopigmen)i,
5#P etc.
<eticulul endoplasmatic are doi componen)i:
reticulul sarcoplasmatic (<S), identic cu al
celorlalte celule, 'i sistemul #, tuular trans$ers,
ca o continuare a memranei 'i a spa)iului
Referat.clopotel.ro
intercelular ,n(untrul celulei.
#uurile sistemului # ,n$(luie fecare
miofril( printr!o forma)iune inelar( la ni$elul
memranei A, sau la ni$elul jonc)iunii discului I
cu discul 5, cu c1te dou( inele per fr(. #uulii,
o$alari ,n sec)iune, au conductan)e sc(zute
pentru El
*
, Ia
F
, G
F
, comparati$ cu memrana
celular(.
#ipul 'i cantitatea enzimelor din citoplasm(
depind de regimul anaero sau aero al
metaolismului celular, reunind cam 97: din
proteinele soluile din mu'chi.
+up( cantitatea de sarcoplasm(, miogloin(
(Khemogloina muscular(L), rezer$a de o%igen,
a$em urm(torele tipuri de fre musculare:
! fre ro'ii, cu un con)inut mai ridicat ,n
miogloin(, cu contrac)ii lente (peste ;,9 ms),
puternice, func)ion1nd aproape continuu 'i
oosind greu (mu'chii antigra$ita)ionali, cu
metaolism preponderent o%idati$);
! fre ale, cu numeroase miofrile, mai
s(race ,n miogloin(; au contrac)ii rapide (su
;,9 ms) 'i oosesc u'or. 5u metaolism
preponderent glicolitic, anaero.
Iu e%ist( mu'chi alc(tuit doar din fre ro'ii
sau ale, dar e%ist( mu'chi constitui)i
predominant din fre ro'ii sau ale. 5stfel,
e%tensorii au ,n special fre ro'ii, iar &e%orii mai
multe fre ale.
2a om a fost e$iden)iat un al treilea tip de
fre, intermediar, rozalii. 3ste posiil ca,
e%trapol1nd, s( admitem c( acestea ar sta la
originea celorlalte. 5dic(, ,ntr!un stadiu
Referat.clopotel.ro
ontogenetic, c1nd mu'chii ,nc( nu s!au separat ,n
&e%ori sau e%tensori, to)i mu'chii scheletici s( f
con)inut doar fre rozalii. Pe m(sura stailiz(rii
unui anumit regim de func)ionare 'i de
metaolism, frele e$olueaz( spre unul dintre
aceste tipuri.
Propriet()ile frelor musculare
4ira ro'ie 4ira al(
Metaolism aero
crescut
Metaolism anaero
crescut
2ipoliz( intens( 2ipoliz( sla(
Mici rezer$e glicogenice
(dependen)( de
glicogenul hepatic)
<ezer$e glicogenice
crescute
(semidependen)( de
glicogenul hepatic)
5cti$itate 5#P!azic(
sla(
5cti$itate 5#P!azic(
intens(
Eontrac)ie lent( Eontrac)ie rapid(
+imensiuni mici,
tensiune mic(,
c$asicontinu(
+imensiuni mari,
tensiune mare,
intermitent(
<e)ea capilar( ogat( <e)ea capilar( s(rac(
Iner$a)ie
motoneuronal( de
dimensiuni reduse, cu
conductan)( lent(
Iner$a)ie
motoneuronal( de
dimensiuni mari, cu
conductan)( rapid(
Prag re&e% diminuat Prag re&e% crescut
+esc(rcare tonic(
re&e%(
+esc(rcare fazic(
re&e%(
Joseal( redus( Joseal( intens(
Referat.clopotel.ro
#ipul de iner$a)ie este r(spunz(tor pentru
rata metaolic( a unei fre musculare, prin rolul
trofc pe care!l joac( neuronul pentru mu'chi.
Prin in$ersarea iner$a)iei unei fre ro'ii, aceasta
do1nde'te un comportament de fr( al(;
procesul in$ers este mai pu)in pregnant, ca
urmare a unei atare autonomii a frelor ale $is
a $is de iner$a)ie.
Sustan)ele care intr( ,n structura mu'chiului
striat
5. Proteinele. +up( colagen, sunt cele mai
aundente sustan)e organice din organism. 3le
se su,mpart ,n:
a. Proteine soluile sarcoplasmatice (;,9 *
6:): miogloin(, miogene (alumine), enzime
(circa /D; dintre enzimele musculare): fosforilaza,
fosfoglucomutaza, aldolaza, trifosfatizomeraza,
enolaza, creatinMinaza, ;!
fosfogliceraldehidhidrogenaza,
fosfogliceroMinaza, fosfogliceromutaza,
piru$atMinaza, lactatdehidrogenaza.
! miogenul este un amestec de alumine 5 'i
B, un mare num(r de enzime glicolitice,
respiratorii, proteolitice, fosfat!transferaze,
lipolitice etc;
! miogloina, o cromoprotein( ro'ie, care
f%eaz( temporar o%igenul, constituind rezer$a
local( 'i imediat( de o%igen.
. Proteinele insoluile, structurale, se
g(sesc ,n propor)ie de -; * -6,9: 'i reunesc
proteinele miofrilelor, proteinele granulare 'i
Referat.clopotel.ro
proteinele stromei.
! proteinele miofrilelor constituie cam >7:
din proteinele musculare, adic( ,n jur de -/: din
totalul sustan)ei organice, form1nd structurile
flamentoase contractile ale mu'chiului.
Principalele proteine miofrilare contractile sunt
actina 'i miozina, iar troponina 'i tropomiozina
regleaz( procesul de contrac)ie.
Sustan)a Eon)inut procentual per
-77 gr. )esut proasp(t
5p( 6/ ! 87
Sustan)e organice, din
care:
/7 * />
Proteine ->,9 * /7,?
Hlicogen 7,; * ;
2ipide - * ;
Ereatin( F Ereatin!
4osfat
7,/ * 7,99
Ereatinin( 7,77; * 7,779
Earnozin( 7,/9 * 7,=
Earnitin( 7,7/ * 7,79
Baze purinice 7,76 * 7,/;
5minoacizi lieri 7,- * 7,6
0ree 7,7= * 7,-=
5cid lactic 7,7- * 7,7/
S(ruri minerale - * -,9
5minoacizii din proteinele musculare; rezultatele
sunt raportate la azotul total de ->,6:.
5minoacidulDPr
oteina
#<JPJMIJAI
IN
5E#IIN MIJAIIN
Referat.clopotel.ro
Eistin( 7,6 -,;= -,=
Metionin( /,8 =,9 ;,=
#irozin( ;,- 9,8 ;,=
#riptofan 7 /,79 7,8
Hlicin( 8,8 9 -,?
Oalin( ;,- =,? * >,; /,>
Izoeucin( 'i
2eucin(
-9,> 8,/9 -9,>
4enilalanin( =,> =,8 =,;
Prolin( -,; 9,- -,?
Serin( =,= 9,? ;,?
#reonin( /,? 6 =,?9
"istidin( 7,89 /,? -,6
5rginin( 6,8 >,> 6
2izin( -9,6 6,> -7,;
5cid glutamic ;/,? -=,8 //,-
5cid aspartic ?,- -7,? -/,=
! miozina este
componentul cel mai
important al
mu'chiului (=7 *
>7: din proteinele
miofrilare, circa =,8
* 6,/: din
sustan)ele organice
totale). Prezint(
structur( asimetric(,
frilar(, terminat( la
un cap(t cu o
por)iune glouloas(.
Referat.clopotel.ro
2ungimea moleculei ajunge la -=77 * /777 de
@ngstromi, iar diametrul la -77 * /77 de
@ngstromi. Hreutatea molecular( tinde spre
=97.777 * 977.777. Structural, flamentele de
miozin( sunt a'ezate unul ,n continuarea
celuilalt, pe c1te > r1nduri paralele, fecare a$1nd
form( de aston, cu cap(tul gloulos ie'it ,n
afar(. Prin scindare cu tripsin(, se separ( dou(
frac)iuni proteice: meromiozina u'oar( (MM0,
2MM * 2ight MeromPosin), cu greutatea
molecular( -97.777, care reprezint( circa -D; din
molecula miozinei, constituind por)iunea prins( ,n
m(nunchi, 'i meromiozina grea (MMH, "MM *
"ea$P MeromPosin), care este &otant( (/D; din
molecul().
Structura iochimic( a miozinei cuprinde:
acid glutamic (//,-:), leucin( (-9,>:), acid
aspartic (-/,=:), lizin( (-7,;:), arginin( (6:),
tirozin( (;,=:), treonin( (=,?9:), metionin(
(;,=:), cistin( (-,=:), serin( (;,?:), alanin(
(>,;:), fenilalanin( (=,;:), $alin( (/,>:),
glicocol (-,?:), prolin( (-,?:), histidin( (-,6:),
triptofan (7,8:).
! actina se prezint( su forma unor flamente
lungi de circa /777 de @ngstromi, a'ezate c1te >
,mprejurul unui de miozin(. Eantitati$, constituie
cam -9 * /9: din proteinele miofrilare.
.n decursul unei contrac)ii, actina ,mrac(
dou( forme intercon$ersiile:
! actina gloular(, actina H, H!actina, cu un
diametru de 99 @ngstromi, legat( de 5#P, d1nd
adenozintrifosfat!actina (5#PH), necontractil(.
! actina frilar(, actina 4, 4!actina, actina
Referat.clopotel.ro
polimerizat(, care, legat( cu 5+P, d(
adenozindifosfat!actina (5+P4), contractil(.
4ormarea actinei 4 este posiil( ,n prezen)a
ionilor de Ealciu 'i de Magneziu, asociati
grup(rilor sulfhidrice (S"
*
) liere:
n(5#PH)Q*Rn(5+P4)FnP, unde n S nr. de
molecule, P S grupare fosfat (PJ
=
;!
).
5minoacidul preponderent ,n actin( este
prolina.
! tropomiozina constituie cam -7 * -/: din
proteinele frilare; se prezint( su form( de
flamente cu lungimi de =77 de @ngstromi,
r(sucite c1te dou( flamente ,n jurul unuia de
actin(.
! troponina este o protein( gloular(, legat(
de tropomiozin(, in locuri specifce, repetarea sa
,n cadrul aceluia'i heli% f(c1ndu!se la ;89 * =77
de @ngstromi (cam ,n acela'i loc al flamentului
de tropomiozin(). #roponina se prezint( su
forma a trei frac)iuni structural * func)ionale:
! troponina E, cu mare afnitate pentru ionii
de Ealciu 'i Magneziu, su in&uen)a c(rora sufer(
modifc(ri structurale;
! troponina I, cu acti$itate inhiatorie asupra
interac)iunii dintre actin( 'i miozin(, 'i implicit
asupra contrac)iei, ,n asen)a ionilor de Ealciu;
! troponina #, care solidarizeaz( comple%ul
tropomiozin( ! troponin(.
B. Sustan)ele azotate neproteice
a. Iucleotidele:
! acidul adenilic (acid adenozinmonofosforic),
5MP;
! acidul adenozindifosforic, 5+P;
Referat.clopotel.ro
! acidul adenozintrifosforic, 5#P;
! acidul guanidilic (HMP);
! acidul uridilic (0MP);
! acidul inozinic (IMP).
Eel mai important nucleotid r(m1ne 5#P,
acidul adenozintrifosforic, cu deri$a)ii s(i, 5+P 'i
5MP, particip1nd direct, ca suport energetic, ,n
procesul contrac)iei, prin hidroliza unui gram de
5#P rezult1nd circa ?777 ! -/.777 de calorii.
<efacerea 5#P consumat se face pe aza
Ereatinfosfatului (E4, EP), pe seama o%id(rii
aeroe a glucidelor (cu randament de ;8 de
molcule de 5#P dintr!una de glucoz(), sau
anaero, dintr!o molecul( de glucoz( rezult1nd =
molecule de 5#P. Mu'chiul proasp(t con)ine cam
7,/ * 7,=: 5#P.
. Ereatina (acid I!metil!guanidin acetic) se
g(se'te ,n propor)ie de ?8: ,n mu'chi,
cominat( cu fosfat (fosfagen, creatinfosfat, E4,
EP), unde are ca rol principal furnizarea de
grup(ri macroergice pentru refacerea depozitelor
de 5#P, consumate ,n cursul efortului muscular.
E F P S EP(E4) * geneza fosfagenului
(creatinfosfatului) din creatin( 'i fosfat;
EP(E4) F 5+P S 5#P F E * trecerea grup(rii
fosfat de la creatin( la 5+P, cu formare de 5#P 'i
elierare de creatin(.
Ereatina este sintetizat( ,n fcat pe az( de
arginin( 'i glicocol, ,n prezen)a metioninei.
c. Ereatinina, anhidrida creatinei, este forma
de eliminare a acesteia din organism;
E. Hlucidele musculare sunt: glicogenul, care
ajunge la concentra)ii de 7,9*;: din masa
Referat.clopotel.ro
muscular(, ,n func)ie de regimul de func)ionare a
mu'chiului, sau efortul acestuia, 'i inozitolul.
+. 2ipidele din mu'chi sunt ,n principal
fosfatide 'i trigliceride. Jcup( cam 7,9 * ;: din
mu'chi. 4osfatidele (lecitine, cefaline,
sfngomieline), ,n propor)ii de 7,= * -:, se a&(
r(sp1ndite ,n mitocondrii, memrane etc, iar
trigliceridele (#H2) ,n )esutul conjuncti$.
Eolesterolul se g(se'te lier sau esterfcat.
3. Sustan)ele minerale se ,nt1lnesc su -:
din mu'chi. Eel mai r(sp1ndit 'i, totodat(, cel
mai important element este Potasiul (;/7 * =77
mg.). 5cesta manifest( puternice efecte asupra
func)iilor de e%citailitate 'i contractilitate.
3sen)ial este raportul dintre potasiu 'i sodiu,
urm(torul element ca pondere 'i importan)( (87
mg). 5stfel, la sc(derea concentra)iei ionilor de
potasiu, corelat( cu cre'terea concentra)iei
ionilor de sodiu, are loc aolirea mecanismului de
contrac)ie 'i adinamie. 0rm(torii cationi sunt
Ealciul (8 mg.) 'i Magneziul (/- mg.), care pun ,n
func)iune sistemul enzimatic muscular, prin
in&uen)a poziti$( asupra contrac)iei. 5lte
elemente care se g(sesc ,n mu'chi sunt: P * 6 mg
:, El * 68mg:, Bicaronat, "EJ
;
!
(-9 mg:), 4e
F
FF
(7,7-:), 4luor, SJ
=
!!
.

Referat.clopotel.ro