SUPORT DE CURS

CLASA a XI-a

SISTEMUL MUSCULAR

Alaturi de sistemul osos asigura locomotia organismului. Pe baza structurii, dar si

a proprietatilor functionale, muschii se impart in trei categorii, si anume:
-muschi striati, care formeaza cea mai mare parte a musculaturii somatice
(scheletice) si o parte din musculatura digestiva;
-muschii netezi,care formeaza musculature unor organe interne;
-muschiul striat de tip cardiac (miocardul).

Principalele grupe de muschi somatici

Muschii somatici pot fi grupati, dupa segmentele corpului in: muschii capului gatului,
trunchiului si membrelor.

A. Muschii capului:
Dupa actiunea pe care o indeplinesc sunt grupati in muschii mimicii (cutanati) si
muschii masticatori.
Muschii mimicii sunt grupati in jurul orificiilor: bucal, nazal, orbital si audutiv, avand
rol de dilatatori sau constrictori.
Alaturi de ei, muschiul frontal si muschiul occipital, contribuie la exprimarea atentiei.
Muschii masticatori, prin actiunea lor, ridica mandibula si intervin in actul masticatiei
(maseteri).

B. Muschii gatului:

Importanti sunt : pielosul gatului, sternocleidomastoidienii si hioidenii.

C. Muschii trunchiului:

Dupa originea si actiunea lor se grupeaza in muschii posteriori (ai spatelui si cefei) si
muschii antero-laterali (ai toracelui si abdome nului).

Muschii spatelui si cefei

Unii se gasesc in plan superficial – muschii trapezi si marii dorsali- si altii in plan
profund – muschii santurilor vertebrale.
 Muschii toracelui

Sunt: pectoralii, dintatii si intercostalii, iar diafragmul separa caitatea toracica de cea
abdominala.

Muschii abdomenului

Sunt lati, si participa la formarea peretilor antero-laterali si posteriori ai abdomenului.

Prin contractiile lor maresc presiunea din interiorul abdomenului, permitand declansarea
unor acte fizice, ca: expiratia, mictiunea, defecatia.
Dintre acestia fac parte: muschii drepti abdominali, muschii oblici externi si oblici
interni.

Muschii membrelor superioare

Se impart in doua grupe si anume, muschii care leaga membrul superior de trunchi si
muschii proprii ai membrului superior.
Muschii proprii membrului superior sunt: muschii umarului (deltoidul), muschii bratului (
bicepsul si tricepsul brahial), muschii antebratului flexori si extensori ai degetelor,
pronatori si supinatori) si muschii mainii.

Muschii mmbrelor superioare

In jurul articulatiei coxo-femurale, se gasesc muschii fesieri. Coapsa are pe fata

anterioara, superficial, muschiul croitor si cvadricepsul femural, iar in profunzime
muschii adductori.
Pe fata posterioara a coapsei se afla bicepsul femural.
Muschii gambei, unii sunt extensori ai degetelor si pronatori ai piciorului (ridica
marginea externa si o coboara pe cea interna), iar altii sunt extensori ai piciorului, flexori
ai degetelor si supinatori ai piciorului (ridica marginea interna a piciorului si o coboara
pe cea externa).
Planta, fat ape care piciorul se sprijina de sol, prezinta muschii flexori si extensori ai
degetelor.

Musculatura striata

Muscii somatici realizeaza mersul, pozitia ortostatica, scrisul si orbital, masticatia,

mimica fetei. Reprezinta aproximativ 40% din greutatea corpului, cei mai bine
reprezentati fiind muschii scheletici, care prin insertiile lor osoase relizeaza deplasarea
sau imobilizarea unor segmente sau a intregului organism.
Fibrele musculare sunt asezate paralel intre cele doua capete ale muschiului, care
formeaza tendoane sau aponevroze, cu care se insera pe oase.
Muschiul este invelit intr-o teaca conjunctiva – epimisium- din care patrund in
profunzime septuri conjunctive ce separa fasciculele musculare –perimisium-, iar teci fine
de tesut conjunctiv inconjoara fiecare fibra musculara –endomisium.
 Fiecare fibra musculara striata reprezinta o celula alungita (pana la 12cm), si
prezinta o membrana subtire- sarcolema- si putina citoplasma- sarcoplasma, in care se
gasesc nuclei numerosi, asezati periferic, miofibrile, si alte organite celulare.
Miofibrilele, formeaza elemental contractile al fibrei musculare. La microscope le
apar constituite din discuri (benzi) clare si discuri sau benzi intunecate. Benzile sunt
situate la acelasi nivel pe miofibrilele apropiate, conferind un aspect striat transversal
caracteristic.
Fiecare din cele doua benzi este subimpartita prin banda H luminoasa (aflata in
mijlocul discului intunecat) si prin membrana Z (situate in mijlocul discului clar).
Membrana Z, traverseaza sarcoplasma tuturor miofibrilelor si se insera pe partea
interna a sarcolemei fibrei musculare, solidarizand toate miofibrilele in timpul contractiei
musculare.
Intr-o miofibrila, structurile cuprinse intre doua membrane Z successive,
constituie un sarcomer – unitatea morfofunctionala a miofibrilei.
La microscopul electronic, miofibrilele apar formate din microfilamente
contractile, de doua tipuri si anume:
- unele mai groase, de miozina, formeaza discul intunecat;
- unele mai subtiri, de actina, formeaza discul clar.

Aceste se insera cu o exremitate pe membrana Z, iar cu cealalta extremitate

patrund intre filamentele miozinice pana in vecinatatea benzii H.
Fiecare miofibrila este alcatuita din aproximativ 1500 de filamente de miozina si
de doua ori mai multe de actina.
Discul intunecat este format din filamente de miozina si actina, iar cel clar
cuprinde doar filamente de actina.
Sarcoplasma, cuprinde numeroase mitocondrii, situate ca o retea in jurul
miofibrilelor. De asemeni, sarcolema mai cuprinde o retea de canalicule, precum si
reticule endoplasmic bogat. Reteaua de tuburi transmite rapid impulsul de contractie de la
membrane celulara tuturor miofibrilelor, iar reticolul endoplasmic elibereaza si capteaza
ionii de calciul, necesar contractiei si relaxarii musculare. Sarcoplasma mai cuprinde si
ribozomi liberi, glycogen, grasimi.
Unitatea functionala a muschiului este unitatea motorie alcatuita dintr-un
motoneuron impreuna cu fibrele musculare pe care le deserveste.

Compozitia chimica a muschiului

Muschiul cuprinde apa (75-80%), substante anorganice si organice.

Substantele anorganice: saruri de K, Ca, Na, Mg, Cl, cu rol important in contractia
musculara.
Substantele organice:
-glicogen, glucoza, substante principale ale muschiului;
- ATP-ul, acumulatorul energetic al fibrei musculare;
-proteinele din miofibrile si sarcoplasma.