Miologia

Este partea anatomiei care se ocupa cu studiul muschilor si al tuturor formatiunilor anatomice anexate acestora. In afara muschilor miologia studiaza tendoanele, apronevrozele, bursele serosae. Muschii sunt formatiuni de origine mezodermica cu exceptia muschilor irisului, corpului ciliar si celulelor mioepiteliale care au origine ectoderma. Au ca principala caracteristica contractilitatea, adica isi modifica dimensiunile atunci cand sunt stimulati adecvat. Au fost impartiti de Bichat in 2 grupe: a)muschi ai vietii animale=m voluntari care se contracta sub influenta vointei noastre fiind dispusi in !urul pieselor osoase pe care se insera si pe care le mobilizeaza. Insertia se face pe creste osoase, proem, depres si numindu se punct de fixare. "unt bine reprezentati, prezinta o inervatie somatica si au o dubla striatie longitudinala#fibrilara si transversala=$ se mai numesc si muschi striati. b)muschi ai functiei organice=ai vietii vegetative, numiti si muschi viscerali. "e gasesc in structura peretilor viscerelor#org cavitare. Au inervatie vegetativa si nu prezinta decat striatie longitudinala fibrilara. Au o contractie mai lenta#slaba si mai prelungita decat a m. striati, numindu se si muschi netezi. "e contracta involuntar, automat sub dependenta "%&. ' parte a lor prezinta centrii de automatism proprii care genereaza impulsuri nervoase de contractie (musculatura tubului digestiv de la stomac $ rect). %umai "%& exercita influente inhibitorii# stimulatorii asupra activitatii centrilor de automatism. )upa Braus, greutatea masei musculare variaza in functie de varsta, sex si gradul de antrenament. Astfel, la femeie reprezinta *2+ din greutatea corpului, la barbat *,+ (sist osos reprezinta -.+ si la b si la f), la batrani musculatura reprezinta 2/ *0+ din greutatea corpului, iar la sportivi, halterofili reprezinta si peste /0+ din greutatea corpului.

Forma muschilor
a))upa dimensiunile pe care le prezinta, sunt de mai multe tipuri: muschi lungi care se intalnesc la nivelul membrelor unde pot fi dispusi in mai multe planuri: cei superficiali sunt mai lungi putand trece peste mai multe articulatii (bicepsul brahial), iar cei profunzi sunt de dimensiuni mai mici,sarind peste o singura articulatie (brahialul, popliteul) muschi lati#plati la care predomina latimea si lungimea, sunt muschi subtiri(grosime redusa) pe care ii intalnim in peretii diverselor cavitati: toracica, abdominala, pelvina). muschi scurti de dimensiuni reduse, au de regula o forma triunghiulara sau cuboidala. "unt dispusi in !urul articulatiilor care efectueaza miscari de mica amplitudine, dar care trebuie sa dezvolte o forta mai mare dupa expresia lui 1estut(m. santurilor vertebrale). muschi micsti predomina lungimea si latimea2 la limita dintre cele * grupe: m. infrahioidieni m lungi si lati, m. drept al abdomenului, m. piramidalul abdomenului. muschi alungiti si ingusti,subtiri sunt muschii extrinseci ai globului ocular. muschi circulari care au fibrele musculare dispuse sub forma unor inele sau chiar seminele, actionand ca sfinctere=orbiculari, fiind dispusi in !urul orificiilor pe care le inchid sau le deschid. b))upa nr. capetelor de origine, ma!oritatea muschilor au un singur capat de origine: muschi cu : 2 capete: biceps * capete: triceps . capete: cvadriceps

3a!oritatea muschilor se termina cu un singur capat de insertie. "unt muschi care prezinta mai multe capete terminale: semimembranosul prezinta * tendoane terminale. c))upa asezarea lor: superficiali(supraaponevrotic) deasupra aponevrozei superficiale. =muschi cutanati#muschi ai mimicii. "lab reprezentati la om2 se intalnesc la nivelul capului, fetei, gatului si la nivelul eminentei hipotenare. profunzi se insera pe suprafete osoase, locul de insertie luand numele de punct de fixare. 4ine reprezentati, voluminosi. 5eprezinta elementul activ al oaselor, pe care se insera si articulatiile in !urul carora se gasesc. "e insera pe componentele organelor de simt: m extrinseci ai globului ocular, m. oscioarelor urechii m. ciocan, scarita. "e insera pe segmente ale sistemelor digestiv, respirator, devenind anexe ale acestora: m. limbii, faringelui, laringelui, ridicatorul anal.

Modul de grupare al fasciculelor fata de tendon/aponevroza

la unii muschi fibrele musculare se continua in linie dreapta cu tendonul sau cu aponevroza m lati ai abdomenului la cei mai multi fasciculele musculare se insera oblic pe tendon si se numesc muschi penati, care pot fi: $m. unipenati la care fibrele musculare se insera oblic de o singura parte a tendonului m. gambier sau tibial posterior $m. bipenati la care fibrele musculare se insera oblic de cele 2 parti ale tendonului bicepsul, dreptul femural $m. cu penatie complexa in care insertia oblica a fibrelor musculare se face intre una sau mai multe lame aponevrotice dispuse superficial si profund in int m., cum ar fi maseterul, solearul. "unt muschi care prezinta un tendon intermediar ce intrerupe corpul muscular=muschi digastrici digastricul, omohioidianul, obturatorul intern "unt muschi care prezinta mai multe corpuri musculare suprapuse, care se insera pe structuri con!unctive dispuse transversal numite intersectii tendinoase(corp muscular fragmentat de benzi transversale), iar muschiul este poligastric muschiul drept abdominal. d))upa numarul articulatiilor peste care trec: uniarticulari toti m. scurti biarticulari biceps, croitor, semitendinos poliarticulari trec peste mai mult de 2 articulatii, flexorii si extensorii degetelor de la nivelul membrelor superior si inferior.

Directia muschilor
6ei mai multi muschi sunt rectilinii, fiind dispusi paralel cu axul corpului sau axul membrului. "unt insa muschi care pe o anumita portiune a traseului lor au o directie dupa care, la nivelul tend. intermed., isi schimba directia si se numesc muschi reflectati omohioidianul, oblicul superior al globului ocular, obturatorul intern etc.

Modul de fixare al muschilor

"unt muschi care se fixeaza pe suprafata osoasa, care poate fi o creasta osoasa, o proeminenta sau o depresiune, direct prin fibrele musculare ale extremitatii sale, sau cu a!utorul unor fibre con!unctive scurte ce fixeaza fibrele solid la suprafata osoasa.

6ei mai multi muschi insa se insera cu a!utorul tendoanelor, tendonul fiind o formatiune con!unctiva, fibroasa de culoare alb sidefie, inextensibil, putand fi cilindric sau turtit antero posterior. 5ar tendonul se poate dezlipi. "unt muschi care se insera cu a!utorul unor aponevroze, formatii fibroase, largi, care pot fi considerate ca niste tendoane latite, dar foarte subtiri. Tendoanele intermediare si de asemenea prezenta unor arcuri fibroase pe care se insera fibrele musculare, m. la o extremitate, arcuri care delimiteaza cu osul subiacent, un orificiu ce da trecere unui pachet vasculo nervos: arcul sau arcada solearului pe care se insera capatul proximal al solearului si care formeaza cu tibia arcada solearului, orificiu prin care pvn tibial se continua cu cel... "unt muschi care se insera cu cel putin una din extremitati pe suprafata profunda a dermului m pielosi sau cutanati care au cel putin una din cele 2 insertii la acest nivel2 se gasesc numai in anumite segmente: cap, fata, gat2 la nivelul fetei palmare, la nivelul eminenei hipotenare. 3uschi care participa la redarea diferitelor expresii ale fetei m. mimicii: m. superficiali inervati de nv. facial. "unt muschi care se insera pe membrane fibroase m constrictor ai faringelui. "unt muschi care se insera pe fata profunda a mucoasei m. limbii "unt muschi care se insera pe tendoane m. lombricali 3uschi care se insera pe organe m. globului ocular 3uschi care se insera pe cartila!e m. laringelui. )e regula, la nivelul insertiei terminale, tendonul poate trimite prelungiri fibroase peste toate grupele musculare care au rolul de a intari aponevroza ce acopera muschii respectivi. In ceea ce priveste muschii, acestia au 2 insertii: una proximala sau insertia de origine si una terminala care este numita insertio. 7nui muschi i se descriu o extremitate proximala capul si o extremitate terminala care poarta numele de coada. Intre cele 2 extremitati gasindu se corpul muscular, care se mai numeste gaster, vender sau pantece. In ceea ce priveste numarul muschilor, "appe8 considera /0- m, 6haussier -.,#*,9, 1heile *.,, chinezii *,0.

Raporturile muschilor
3uschii sunt dispusi in grupe unul langa altul, sau se gasesc suprapusi, constituind planurile diferitelor regiuni topografice ale corpului uman. :rintre muschii alaturati, despartiti de tesut con!unctiv se gasesc dispuse elementele vasculo nervoase ale segmentului respective de corp, marginile corpului muscular servind la descoperirea acestora pentru ca sunt muschi care insotesc artere, vene sau nervi, numiti muschi sateliti. 3uschii sunt cei care dau si forma diferitelor regiuni topografice, regiunea care este proeminenta atunci cand muschiul se contracta si mai plana cand muschiul este relaxat.

Anomalii musculare
)upa Le Double aceste anomalii pot fi: reversive persistenta unui muschi existent in scara animala evolutive rezultate in urma adaptarii muschiului la o noua functie pe care trebuie sa o indeplineasca monstruozitati care nu pot fi explicate nici prin adadism(persistena din scara animala) si nici prin adaptare.

Mecanica musculara
3uschiul prezinta 2 proprietati caracteristice:
3

contractilitate: muschiul isi schimba forma (se micsoreaza si se ingroasa, dar nu isi modifica volumul) si revine la dimensiunile de repaus cand stimulul inceteaza, gratie elasticitatii. elasticitate 3uschii sunt dispusi in !urul articulatiilor pe care le mobilizeaza(oasele) si ei se comporta exact ca parghiile din fizica, in care rezistenta este greutatea pe care trebuie sa o invinga, sprijinul este reprezentat de articulatie si forta de contractia musculara. parghiile de gradul I: articulatia occipito at#cloidiana2 5 " ;: in care rezistenta este greutatea capului care tinde sa cada inainte, spri!inul articulatia, forta muschii cefei(contractia musculara) parghiile de gradul II: cand stam pe varful picioarelor, spri!inul este asigurat de capul metatarsienelor si articulatia falangelor, rezistenta este greutatea corpului#art. tibio tarsiene si forta contractia muschilor posteriori ai gambei. parghiile de gradul III: articulatia cotului, rezistenta greutate antebrat<mana<o greutate, forta forta brat pe antebrat.

Tonusul muscular
6hiar si in repaus, muschiul nu este relaxat in totalitate, ci un numar de fibre musculare se afla in contractie, asigurand asa numitul tonus muscular. "tarea de usoara contractie, permanenta, a oricarui muschi in repaus2 cu importanta ma!ora, care intervine: in echilibru, in mentinerea ortostatismului pozitiei capului, in exprimarea diferitelor expresii(mimica) si favorizeaza intrarea rapida in contractie a musculaturii, prevenind rupturile musculare.

Actiunea muschiului
depinde de nr fibrelor si de lungimea acestora, cu cat muschiul este mai gros putand mobiliza greutati mai mari, GREY - cm2 de suprafata musculara suporta / 9 =g2 de asemenea aceasta forta pe care o dezvolta este mai mare atunci cand fibrele musculare sunt mai lungi, dupa Siegelbauer, muschii penati sunt muschi de forta, iar muschii cu fibre paralele sunt muschi de iuteala. depinde si de natura articulatiei, de forma oaselor si de tipul si departarea insertiilor m periarticulari(musculare fata de articulatii). 7n muschi are o actiune principala, de exemplu bicepsul este flexor al antebratului pe brat, dar poate avea si actiuni secundare, bicepsul fiind si supinator al antebratului. 7n muschi poate actiona nu numai asupra articulatiei cu care are raport ci si asupra unei articulatii de care este indepartat, neavand nici un raport cu ea, de exemplu muschiul brahial este flexor al antebratului pe brat, dar prin contractia sa favorizeaza si ducerea bratului posterior, prin actiune asupra articulatiei umarului cu care nu are raport, artic. scapulo humerala. "unt si muschi care au o singura actiune, dar sunt muschi care au o actiune asupra unui segment si alta actiune a segmentului subiacent m. poliarticulari(pot executa miscari opuse asupra diferitelor segmente ale corpului) m. gastrocnemian care face flexia gambei pe coapsa si extensia piciorului pe gamba. :entru executia unei miscari nu actioneaza un singur muschi ci mai multi muschi,2 * si muschii care actioneaza impreuna pentru excutarea unei miscari se numesc muschi sinergici sau agonisti, lor li se opun muschii antagonisti, formand un cuplu: flexor extensor, abductor adductor, rotatori mediali rotatori laterali etc.

Travaliul muscular
"e obtine prin produsul dintre greutatea deplasata si distanta pe care este deplasata acea greutate.
4

Momentul unui muschi

5eprezinta faza de actiune in care incidenta perpendiculara a muschiului ii da maximum de actiune. )upa Debierre, fiind produsul dintre forta si bratul de parghie virtuala. 7n muschi care la inceputul miscarii este paralel cu parghia osoasa, poate deveni aproape vertical intr o faza inaintata a miscarii.

Anexele muschilor
a);asciile musculare sunt formatiuni fibroase care incon!oara grupurile musculare ale unei regiuni si care sunt numite aponevroze de catre nomenclatura franceza. Ele reprezinta membranele de protectie care se opun deplasarii muschiului in contractie, asigurand fixarea muschiului sunt raspunzatoare de alunecarea muschiului in timpul contractiei si mentin calibrul vaselor in timpul contractiei musculare in special apa. "ervesc in acelasi timp pentru descoperirea vaselor si nervilor, avand si rol in patologia segmentului corporal respectiv, favorizand difuzia infectiei sau difuzia sangelui in cazul unui hematom(pe sub piele se produc infiltratii de colectii purulente). Atunci cand sunt sectionate, prin sectiune se produce hernierea muschiului subiacent. b)1ecile fibroase ale tendoanelor sunt ca niste pungi fibroase, anexate unor canale osoase pe care le transforma in canale osteo fibroase, trecand ca niste punti peste tendoane, pe care le mentine in canalul respectiv in timpul contractiei musculare. 7neori sunt teci#benzi fibroase care la nivelul membrelor au o forma dreptunghiulara si se numesc retinacule. ' serie de astfel de teci, mai mici, au forma inelara si actioneaza ca un scripete de directie#reflexie formand un inel prin care trece tendonul intermediar al unui muschi ce si schimba directia la acest nivel (la oblicul mare sau superior al globului ocular). c)1ecile sinoviale serosae favorizeaza alunecarea tendoanelor in canalele osteofibroase. d)4ursele serosae sunt saci serosi interpusi intre muschi sau tendoane acolo unde se exercita presiuni asupra acestora si sunt burse serosae tendinoase la nivelul tendonului muschiului psoas, ligam patelar si burse serosae musculare cum exista la nivelul deltoidului. Aceste burse seroase pot fi uniloculare sau biloculare si intre foitele seroase care formeaza bursa se gaseste o pelicula plina de lichid numit sinovie sau lichid sinovial care are rolul de a favoriza alunecarea celor 2 foite si a elimina frecarea dintre acestea.

Structura muschiului
3uschiul prezinta elemente musculare reprezentate de fibra musculara striata, tesut con!unctiv, vase si nervi. a)6elula musculara sau fibra musculara ca orice celula este formata din membrane sarcolema#miolema, citoplasa sarcoplasma si nucleu, fibra musculara striata fiind un sincitiu, celula cu mai multi nuclei care pot fi zeci sau chiar sute in fibrele musculare mici, sute sau mii in fibrele musculare mari, nucleii fiind dispusi periferic. In sarcoplasma se gasesc incluziuni citoplasmatice si organite celulare specific proprii, numite miofi rile, care sunt de 2 feluri: in muschiul striat dispuse paralel, in muschiul neted dispuse la intamplare. 3iofibrilele sunt dispuse in manunchiuri de catre -0 20 formand asa numitii cilindrii primitivi (>e8dig) sau colonete musculare (?ollic=er). "unt formate din microfilamente subtiri de actina si groase de miozina si ele sunt formate dintr o alternanta de discuri clare(mi!l membr @ intunecata) si discuri intunecate(membrana A luminoasa) aceste microfilamente prezinta o succesiune de discuri clare si intunecate sprapuse, fiecare disc prezinta o memb caracteristica2 fiecare membr imparte discul in 2 semidiscuri. Intre 2 membrane @ succesive se delimiteaza un sarcomer. 3embranele @ se fixeaza pe fata medial interna a sarcolemei si discurile sunt situate toate la acelasi nivel, ceea ce da aspectul de striatie transversala. :rintre colonetele musculare si printre fasciculele primare de fibre musculare, se gasesc prelungiri ale sarcoplasmei(despartitoare sarcoplasmice) care sunt raspunzatoare de striatia longitudinala.
5

;ibrele musculare se gasesc dispuse in grupuri de -0 *0, formand asa numitele fascicule primare(care dau nastere la fasc sec, tertiare)2 la nivelul carora b)tesutul con!unctiv formeaza asa numitele retele forfecate, adica este dispus sub forma de turnuri in spirala ceea ce permite variatiile de lungime in timpul contractiei si relaxarii fibrelor musculare. 3uschiul contine B0 B/+ apa, 2-+ proteine(reziduu uscat) reglatoare si contractile. 1esutul con!unctiv al muschiului reprezinta aproximativ -0 -/+, el este cel care formeaza cele * invelisuri caracteristice endomisium in !urul fibrei musculare, perimisium in !urul fasciculelor fibrelor musculare si epimisium in !urul muschiului. 3uschiul mare consum de '2, organ care face datorie de '2, mare producator de caldura atat in timpul contractiei, cat si dupa contractie(caldura de refacere, o cantitate C repaus= caldura de repaus, datorita tonusului). ;ibra musculara contine mioglobina, si este bogata in A1:, 5E eliberare 6a necesar contractiei musculare si formarea complexului acto miozina. c)muschiul este foarte bine vascularizat, in interiorul sau patrunzand arteriole care fie ca au caracter terminal, fie se ramifica bogat(se capilarizeaza), formand retele vasculare, capilare terminale cu ochiurile alungite in directia fibrei musculare. )in capilarele arteriale se formeaza venulele care la nivelul fasciculelor primare au traiect independent fata de artere pe care le vor insoti insa la nivelul fasciculelor secundare si tertiare rezultate in urma asocierii fasciculelor primare. )espre circulatia limfatica se stie mai putin, muschiul prezentand o d)inervatie bogata, fibrele nervoase patrunse formand plexuri nervoase, mixte, avand fibre motorii, senzitive si fibre vegetative. -)fibrele motorii sunt axoni ai neuronilor aalfa si agama din coarnele anterioare ale maduvei spinarii primele terminandu se pe fibrele musculare, secundele pe portiunea periferica contractile a fusurilor neuromusculare. :rimele sunt groase, cu o viteza mare de conducere -20m#s, agama fiind subtiri cu o conducere mai lenta, 9 -, m#s, portiunea periferica contractila a fusului neuromuscular. ;ibrele motorii se termina pe fibra musculara sub forma de placa motorie sau sinapse neuromusculare, neuroefectorie, in apropierea fibrei musculare(sarcolemei), fibra nervoasa pierzandu si teaca de mielina. 2)fibrele senzitive sunt ramificatii nervoase cu originea la nivelul ganglionilor spinali(prelungirile nr dendritice) de pe radacina posterioara a nervului spinal. *)fibrele vegetative simpatice sunt ramificatii cu originea in ganglionii simpatici paravertebrali(prelungiri care patrund in muschi impreuna cu vasele arteriorele carora li se adreseaza in cea mai mare parte). Ele actionand puternic asupra vaselor muschiului.