SISTEMUL MUSCULAR Corpul uman are aproximativ 700 de muschi, care reprezinta 40% din masa corpului.

Muschii denumiti aparenti sunt vizibili sub piele, in special la culturisti. Acestia formeaza un strat superficial sub care se gasesc straturi musculare intermediare. Sub acestea din urma, muschii profunzi se afla in contact direct cu oasele scheletului. Mu chiul sau denumirea global a mu chilor musculatura, formeaz , mpreun cu scheletul, sistemul locomotor. Mu chiul reprezint un esut contractil format din celule musculare. Mu chiul are rol n generarea for ei animale i a ntre inerii locomo iei. n corpul uman se g sesc peste 600 de muschi. Mu chii corpului uman se clasifica n 3 clase: mu chii scheletici (somatici) sunt mu chii stria i care se fixeaz pe schelet prin tendoane. Ei sunt n num r de peste 500, reprezint 50% din greutatea corpului omenesc i r spund la comenzile directe ale sistemului nervos central. Mu chii scheletici constituie componentele active ale sistemului locomotor, fiind responsabili de orice mi care voluntar i con tient , de la zmbet pn la alergat. Unitatea structural a mu chilor scheletici este fibra musculara striata, care are o lungime de 5 pn la 12 cm. Fibra musculara striata este alc tuit din numeroase miofibrile (elementul contractil al fibrei musculare). La un mu chi scheletic se disting o parte c rnoas numit corp muscular i dou extremit i numite tendoane: una prin care se fixeaz de osul imobil n timpul contrac iei numit origine i alta prin care se prinde de osul mobil numit inser ie. mu chii netezi (involuntari, viscerali) sunt mu chii care coordoneaz mi carea involuntar a organelor interne (ex. Mi carea vezicii urinare) mu chiul cardiac (miocardul) reprezint cea mai mare parte din masa inimii, mi carea lui automat determinnd inima s bat .

MUSCULATURA MEMBRELOR INFERIOARE Membrele inferioare, avand rolul de a sustine greutatea corpului, de a participa la mentinerea echilibrului si de a produce deplasarea corpului in pozitia bipeda, au musculatura mult mai dezvoltata si mai puternica decat cea a membrelor superioare. In comparatie cu muschii membrelor superioare, muschii anteriori ai extremitatii libere a membrelor inferioare sunt muschi extensori, iar cei posteriori sunt muschi flexori. Dupa asezarea lor topografica, muschii membrelor inferioare se impart in : - muschi ai bazinului - muschi ai coapsei - muschi ai gambei - muschi ai piciorului MUSCHII PICIORULUI

Muschii piciorului, dupa asezarea lor topografica, se impart in doua grupe : - muschi dorsali - muschi plantari a.) Muschii dorsali ai piciorului Muschiul extensor scurt al degetelor ( m. extensor digitorum brevis ) Denumit si muschiul pedios, este situat pe fata dorsala a piciorului, fiind singurul muschi al acestei regiuni. Isi are originea pe fata superioara si laterala a calcaneului si se insera, prin 4 tendoane subtiri, pe falangele proximale ale primelor 4 degete ( I-IV ). Prin actiunea lui, muschiul extensor scurt al degetelor participa la extensia degetelor, alaturi de extensorul lung al degetelor si extensorul lung al halucelui. Este inervat de ramura terminala a nervului fibular profund ( tibial anterior ). b.) Muschii plantari ai piciorului - muschi plantari mediali - muschi plantari laterali - muschii regiunii plantare mijlocii Muschii plantari mediali ( m. abductor al halucelui, m. flexor scurt al halucelui, m. adductor al halucelui ) prin contractia lor actioneaza asupra degetului mare si sunt asezati in loja plantara mediala. Actiune lor asupra halucelui este indicata de insusi numele fiecarui muschi. Muschii plantari laterali ( m. abductor al degetului mic, m. flexor al degetului mic, m. opozant al degetului mic ) Actioneaza asupra degetului mic si sunt asezati in loja plantara laterala. Muschii regiunii plantare mijlocii ( m. flexor scurt al degetelor, m. interososi ai piciorului, m. interososi plantari, m. interososi dorsali ) situati in loja mijlocie a plantei. Lanturile musculare ale membrelor inferioare indeplinesc functia de sustinere. Odata cu aparitia statiunii bipede, arhitectura membrelor inferioare s-a modificat, fara insa ca functia de sustinere sa fie anulata. Mai mult, sustentatia in pozitie verticala a necesitat o dezvoltare mai puternica a musculaturii, pentru a corespunde efortului sporit, la care s-au adaugat functii de coordonare nervoasa a asigurarii echilibrului corpului in statiune si in executarea miscarilor. RECUPERARE: Disfunctionalitatea musculaturii poate fi provocata de probleme neurologice, metabolice, reumatice sau traumatice. Un traumatism al coloanei vertebrale poate provoca paraplegie (paralizie a ambelor membre inferioare) sau parapareza (paralizie incompleta a membrelor). Pentru oricare dintre situatiile in care sistemul muscular este disfunctional este necesara kinetoterapia.