Strategie de Dezvoltare Varasti Giurgiu

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Strategia de dezvoltare locala 2008 2013
Comuna Varasti Judetul Giurgiu 2009

S.C. LUCAS CONSULTING PARTNER S.R.L Tel/Fax: 0348/430 312; 0348/445 843; 0723/241 136 www.lcp-consultanta.ro; e-mail: alin_ndpitesti@yahoo.com
1. CONTEXTUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE RURALA DURABILA
Cunoasterea, cercetarea, ameliorarea si dezvoltarea spatiului rural sunt activitati de importanta vitala pentru o tara, atat prin dimensiunea spatiului rural, exprimata prin supafata detinuta, cat si prin ponderea populatiei ocupate in activitati productive de servicii social culturale, de habitat si de turism. In raportul asupra Cartei europene a spatiului rural, Comisia de agricultura si dezvoltare rurala a Consiliului Europei apreciaza ca spatiul rural al Europei reprezinta 85%din suprafata sa totala si afecteaza, direct sau indirect, mai mult de jumatate di populatia europeana. Noua politica a Uniunii Europene pune un accent deosebit pe dezvoltare rurala. Inca din 2001(iunie), la Goteborg, Consiliul European a concluzionat faptul ca politica de dezvoltare rurala va accentua mai putin aspectele legate de sustinerea pe piata a agriculturii si va fi mult orientata asupra asigurarii bunastarii, oamenilor, animalelor si plantelor, a conservarii mediului, a grijii fata de natura si asigurarii unei alimentatii sanatoase. Foarte mult timp, in Uniunea Europeana politicile rurale s-au suprapus politicilor agrare si sectorului agricol. Ruralul european a fost considerat ca fiind un sector, nepunandu-se accent pe dimensiunea spatiala a acestuia.
2
Noua abordare a ruralului presupune, implicit, si o definitie spatiala a acestuia. In practica Uniunii Europene a fost adoptat criteriul OECD, bazat pe densitatea populatiei. In acest fel, incep sa devina posibile comparatiile la nivel international ale conditiilor si dinamicii mediului rural din Europa.
1.1 Evolutia istorica a dezvoltarii rurale in Europa Dezvoltarea rurala in Europa a fost implicit cuprinsa in Politicile Agricole Comune (PAC) (Common Agricultural Policy). Sintetizand principalele etape ale istoriei dezvoltarii PAC, aceste ar putea fi:
PERIOADA
1958 1962-1972
CARACTERISTICI
Conferinta de la Stresa Implementarea PAC, avand ca pilon unic agricultura
1973-1982
Perioada politicii prudente a preturilor
1983-1991 1992-1999 1999-2001
Anii de criza ai PAC Reforma PAC(Mac Sharry) - noua abordare PAC termen lung pentru o agricultura durabila Prioritatea pilonului doi al PAC-
2003septembrie
dezvoltare rurala Noua PAC
La sfarsitul anilor 50 si inceputul anilor 60 politicile agricole comune au avut drept scop incurajarea productiei agricole, prin suportul direct al productiei si prin modernizarea agriculturii. Structura agricola a Europei se caracterizeaza
3
printr-un numar mare de ferme mici si o pondere mare a populatiei ocupate in agricultura. Existau, de asemenea, si multe probleme sociale, cum ar fi: saracie in mediul rural si somaj in mediul urban. In trasarea arhitecturii PAC a fost prevazuta, asadar, restructurarea fermelor si eficientizarea productiei agricole, prin ultilizarea progresului tehnic in agricultura. La mijlocul anilor 60, obiectivele principale ale dezvoltarii rurale au fost imbunatatirea structurilor de productie ale agriculturii si imbunatatirea conditiilor de procesare si vanzare a produselor agricole. In 1962 a fost creat un fond special de garantare a preturilor produselor agricole pe piata (Fondul European de Orientare si Garantare a AgriculturiiEAGGF) care este, practic, cel mai mare consumator al bugetului UE. Accentul s-a pus pe investitii in mijloace de productie, atat la nivelul fermelor individuale cat si la nivelul intreprinderilor de procesare si desfacere. Principalele deziderate au fost: cresterea productivitatii in agricultura, stabilizarea pietei, asigurarea de venituri echitabile pentru agricultori, securitate alimentara, preturi rezonabile pentru consumatori. Principalele mecanisme de realizare a dezideratelor propuse au fost: sistemul preturilor interne garantate de sprijinire a pietei, protectia importului, subventii la export. Aceasta a fost perioada boom-ului economic. Productia agricola a crescut cu peste 30% in 10ani si s-a caracterizat prin: autoaprovizionarea cu principalele produse agricole si sporirea veniturilor fermierilor. In perioada 1962-1972, perioada de implementare a PAC, care are drept pilon central si unic dezvoltarea agriculturii, Comunitatea Economica Europeana, CEE (care fusese net importatoare de produse agricole) devine un mare exportator de produse agricole. In anii 70 conform planului Mansholt, accentul se va muta pe managmentul capitalului uman, sub aspectul aparitiei pensionarilor la varste mai
mici sau al recalificarii prin cursuri profesionale. In anul 1975 sunt definite zonele defavorizate ale Uniunii care necesita masuri specifice. Scopul era de a stopa exodul din agricultura si din mediul rural care ar fi putut afecta chiar existenta unor comunitati, precum si prezervarea mediului natural si a naturii. Pentru prima data din motive de ordin economic, social si de mediu, este aplicata perspectiva teritoriala, in ceea ce priveste elaborarea politicilor agricole. In toata aceasta perioada are loc o dublare a cheltuielilor bugetare pentru agricultura. Asadar, politicile de dezvoltare rurala in toti acesti ani au pus accent, in exclusivitate, pe sectorul agricol. Perioada 1973-1982 este denumita, perioada politicii prudente a preturilor. Principalele obiective ale acestei perioade au fost transformarea micilor ferme in ferme bine echipate, competitive si conectarea lor la nevoile pietei. Fermierii mai in varsta, cu posibilitati reduse de adaptare la piata, au avut posibilitatea de a se pensiona, abandonand agricultura, iar fermele care se aflau in zone dezavantajate au fost sustinute cu pensii compensatorii. In aceasta perioada a crescut importanta CEE pe piata internationala a produselor agricole, aceasta detinand o treime din comertul international. In acelasi timp creste si gradul de autoaprovizionare la o gama mai larga de produse agricole. Are loc inlocuirea taxelor de productie cu sistemul cotelor de productie (1979). Fermele de subzistenta au fost modernizate si reorganizate pe criterii de productivitate, iar numarul acestora a scazut substantial. Incepand cu anii 80, dimensiunea teritoriala a politicilor rurale castiga tot mai mult teren.
Astfel, in 1988, Comisia Europeana elaboreaza un nou concept de dezvoltare rurala care se refera la dezvoltarea rurala integrata, care are repercursiuni dincolo de simpla productie agricola. In acelasi an are loc reforma Fondului Structural agricol. In regiuni ca Scotia (Western Isles), Franta (Lozere), sau in Belgia (zone considerate ca fiind defavorizate) sunt aplicate primele principii ale dezvoltarii rurale integrate, prin incurajarea adaptarii productiei agricole la cerintele mediului si diversificarea acesteia. Initiativa LEADER experimenteaza acest nou concept de dezvoltare rurala bazat pe strategii de dezvoltare integrata la nivel local, crearea parteneriatului local. Perioada 1983-1991 este o perioada de criza a PAC. PAC este intens criticata si se solicita reforma acesteia atat din interior cat si la negocierile multilaterale din cadrul Rundei Uruguay. Excedentele de productie au atins niveluri extrem de ridicate (in special la cereale si lactate). Are loc o crestere rapida a costurilor bugetare. Cheltuielile PAC au sporit cu 30% in 1989-1991, la nivelul de 36 miliarde ECU (peste 60% din bugetul CEE), in contrast cu scaderea veniturilor reale ale fermierilor si reducerea semnificativa a numarului acestora. Pe langa introducerea de cote pentru noi produse, are loc si lansarea programului de scoatere din cultura a terenurilor (20% timp de 5ani), in schimbul unor prime substantiale. Sunt garantate preturile limita si sunt stabilite nivelurile maximale de productie. Stimularea consumului intern se face prin subventii la consumator. In ciuda diversificarii mecanismelor de control la nivelul pietelor si al productiilor, problemele fundamentale ale PAC nu au fost rezolvate . La inceputul anilor 90, componenta de support pe piata a PAC, care si-a atins propriile limite in stimularea productiei a intrat intr-un proces de reforma
6
majora. Aceasta a fost acompaniata de trei masuri structurale finantate prin Fondurile de Garantare, si anume: pensionarea inainte de termen, dezvoltarea agriculturii ecologice, impadurirea pamanturilor agricole marginale. Comunitatea acorda o serie de instrumente si metode care reflecta orientarea spre trei mari obiective: restructurarea agriculturii, dezvoltarea locala teritoriala si integrarea problemelor de mediu. 1992-1999 este perioada reformei Mac Sharry. In aceasta perioada, mecanismele de control ale disponibilitatilor (reducerea preturilor garantate si acordarea de plati directe compensatorii) nu au putut preveni cresterea excedentelor, care au necesitat costuri din ce in ce mai mari de stocare. De asemenea, tendinta de scadere a veniturilor reale ale fermierilor nu a fost stopata, iar metodele intensive de productie au afectat profund mediul. Efectul imediat al acestei crize a fost competitivitate scazuta a CEE pe piata agricola internationala. A devenit necesara reformarea politicii comune. Reforma a constat, practic, in orientarea in mai mare masura a politicii agricole spre piata libera, prin introducerea platilor compensatorii directe determinate de tipul de cultura,de randamentul mediu regional (nu individual) dintr-o perioada trecuta si de suprafata actuala efectiva. Au fost reduse presiunile asupra bugetului UE. Efectele reformei au fost vizibile si notabile. S-a reusit, astfel, stabilizarea veniturilor fermierilor si echilibrarea cererii si ofertei pe piata comuna agricola. Presiunea pentru reforma a venit din trei surse: - I - de la nivelul comunitatilor rurale si a decidentilor locali. In 1996, in noiembrie, Irlanda gazduieste Conferinta Europeana de dezvoltare rurala in cadrul careia se face inteleasanecesitatea unor politici de dezvoltare rurala mult mai simple si abordabile;
7
- II - din necesitatea de restructurare a PAC si a Fondului Structural (Agenda2000), de a creste competitivitatea agriculturii, de a ingrijii problemele de mediusi ase pregati pentru extinderea UE; - a III-a - este legata de contextul international si de rolul agriculturii in Europa, sub aspectul bunurilor publice si de mediu. Miezul forte al politicilor de dezvoltare rurala in cadrul Uniunii Europene il reprezinta dezideratele promovate de Sistemul Natiunilor Unite, fiind, practic, adecvarea perceptelor de dezvoltare durabila, integrata si multisectoriala la realitatiile Europei. In contextul cerintelor impuse de UE, este des folosita notiunea durabila, respectiv orientata spre viitor. Cerinta de durabilitate isi are originea in agenda 21, Programul de Actiune pentru secolul XXI-lea, care a fost votat in unanimitate de peste 170 state la Conferinta pentru Mediu de Dezvoltare a Natiunilor Unite, cunoscuta sub denumirea de Intalnirea Mondiala de Varfde la Rio de Janeiro, din iunie 1992. Modelul propus de Agenda 21 pentru o dezvoltare durabila cuprinde trei componente de baza, care trebuie sa fie pe deplin compatibile intre ele si anume: protectia mediului, eficienta economica si prioritate sociala. Aceasta formeaza un triunghi care integreaza dinamic protectia resurselor, performanta economica si dezvoltarea societatii. Conceptul de dezvoltare durabila contine in egala masura, consideratii asupra prezentului si viitorului, asupra prioritatii pe termen lung si scurt, precum si asupra analizei in ansamblu si nu doar pe parti.
Dezvoltare durabila
Protectia mediului
Eficienta economica
Prioritate sociala
Asadar la sfarsitul anilor 90 se face simtita nevoia unei politici de dezvoltare rurala durabila, care sa cuprinda restructurarea agriculturii, sa se adreseze problemelor de mediu si intelegerii nevoilor extinse (sociale si economice) ale ruralului. In perioada 1999-2001 are loc prioritizarea pilonului al doilea al PAC-dezvoltare rurala. In Agenda 2000, politicile de dezvoltare rurala constituie cel de-al doilea obiectiv principal al PAC, alaturi de reforma politicilor comerciale. Este elaborat modelul agricol european, in care dezvoltarea rurala integrata devine prioritara. Sunt aduse in discutie problematici noi, cum ar fi: siguranta si calitatea alimentelor, integrarea problemelor de mediu in politica agricola, dezvoltarea economiei si a vitalitatii zonelor rurale, incurajarea practicilor agricole prietenoase fata de mediu, constientizarea privind amenajarea teritoriului, incurajarea agricultorilor pentru utilizarea metodelor de productie mai putin intensive, pentru a reduce impactul asupra mediului, multifunctionalitatea agricultutii. Politica de dezvoltare integrata si durabila a zonelor rurale este focalizata pe indivizi si grupuri, altii decat fermieri. Are loc transparentizarea elaborarii si gestionarii programelor. Sunt identificate si incurajate o serie de servicii pentru agricultori. Are loc diversificarea productiei de alimente, in paralel cu o reducere a preturilor garantate, compensate prin preturi directe la fermieri. Este imbunatatit echilibrul cerere/oferta pe piata comuna a produselor agricole, iar veniturile obtinute in agricultura se dezvolta favorabil. Ajutoarele pentru dezvoltare rurala devin mai flexibile si se bazeaza pe subsidiaritate,
9
descentralizare si simplificare. Legislatia devine mai accesibila. S-a stabilit, de asemenea si o baza solida pentru extinderea UE si a negocierilor in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului. In anul 2003, noua Politica Agrara Comuna isi continua schimbarea profilului interior inceputa inca din 2001. Are loc transferarea fondurilor din Pilonul1 in Pilonul 2 al PAC. In iunie 2003 a fost adopata reforma fundamentala a PAC. Prin aceasta reforma se da producatorilor agricoli libertatea de a produce in functie de cerintele pietei. Principalele subventii vor fi platite independent de productie,in conditii clar definite. Elemente cheie ale reformei PAC sunt: Este reafirmata necesitatea sustinerii si intaririi mediului rural si reorientarea sprijinului spre practici agricole extensive. Este addoptat, pachetul adaptat cerintelor noilor state membre, in ceea ce priveste dezvoltarea rurala. Este important de amintit ca in 2003 (conform Agendei 2000) a avut loc decuplarea suportului pentru productie. Noile probleme sunt: probleme legate de siguranta alimentelor, problemele mediului, negocieri comerciale multilaterale OMC, acordul asupra formulei de extindere UE (2002). Legea dezvoltarii rurale 1257/99 are un meniu de 22 de masuri (care pot fi extinse la 26, daca luam in considerare si reforma PAC, dupa care ar trebui elaborate programele de dezvoltare rurala, in functie de necesitatiile specificeale fiecarei regiuni, avand drept obiective: restructurarea agriculturii,ingrijirea mediului si diversificarea activitatiilor ne-agricole. Ajutorul financiar direct este forma de politica a venitului cu cele mai putine costuri sociale; reforma PAC din 2003pune accentul pe acest instrument de interventie. Acest suport financiar se va acorda in viitor mai putin in functie de productie, ci mai ales in functie de indeplinirea unor norme sanitare si de mediu.
10
In 2004 si 2005 au fost introduse noi elemente de reforma pana in 2013, cand va fi definitivat un mecanism de disciplina financiara. Principiile de baza ale politiciilor de dezvoltarii rurale promovate in Europa sunt urmatoarele: - o piata unica a bunurilor: in interiorul Uniunii Europene, produsele agricole circula fara restrictii; - preferinta comunitara: este favorizat consumul produselor originare din Uniunea Europeana; - solidaritate financiara intre statele membre: masurile commune sunt finantate dintr-un buget comun. Principalele instrumente ale PAC sunt fondurile structurale, pe de o parte, si pietele reglementate pe de alta parte. In cadrul pietelor reglementate, sunt utilizate sistemele de prelevari variabile, platile compensatorii si ajutorul financiar direct.
Principalele obiective finantate de UE, conform politicii agricole si de dezvoltare rurala, propuse la Conferinta Internationala de la Cork pentru Agenda 2000, sunt: 1) investitiile in fermele agricole, care vizeaza cu precadere, ameliorarea calitativa a productiei, reducerea costurilor (avand in vedere inclusiv diminuarea consumurilor materiale, in primul rand de ingrasaminte chimice,pesticide, etc), protejarea mediului si ameliorarea peisajului (agrosilvic), asigurarea bunului tratament si a bunastarii animalelor, incurajarea pluriactivitatii. Este de observat faptul ca in Agenda 2000, investitiile in fermele agricole vizeaza descurajarea intensificarii productiei si sustinerea tehnologiilor mai prietenoase cu mediul, peisajul si animalele de productie;
11
2) cheltuieli pentru resursele umane cu trei componente: sustinerea fermierilor tineri, incurajarea pensionarii anticipate si stimularea formarii profesionale. Constatandu-se fenomenul de imbatranire a fermierilor-sefi de exploatatii-UE a stimulat, prin masuri financiare concrete, intinerirea fermierilor prin schimburi de generatii; 3) finantarea fermierilor din zone defavorizate si cu restrictii de mediu consta in plati compensatorii pentru un management al fermei adecvat programului de protectie a mediului inconjurator; in cadrul acestei masuri intra si compensarea pierderilor de recolta sau a cheltuielilor suplimentare generate de programul Natura2000; 4) finantarea masurilor de agromediu consta in platile efectuate de catre fermierii care se angajeaza in acorduri de mediu pentru protejarea mediului agricol, respectarea tehnologiilor prietenoase cu mediul conform standardelor cuprinse in acquis-ul comunitar; 5) finantarea investitiilor in procesarea marketingului produselor agricole. Sunt eligibile pentru aceasta actiune agentii economici din spatial rural cu statut de fermier sau procesatori agroalimentari care sporesc calitatea produselor, acorda atentie protectiei mediului si au ca obiectiv desfacerea produselor pe noi piete; 6) finantareate masurilor forestiere concretizate in infiintarea de noi suprafete impadurite, investitii pentu procesarea lemnului, sporirea valorii materiei prime lemnoase s.a.; 7) finantarea masurilor de dezvoltare a unei zone rurale cum sunt: comasarea, reparcelarea si reorganizarea terenului agricol al fermelor; Stimularea fermelor care practica pluriactivitatea si diversificarea productiei agricole la care se obtin produse cu desfacere asigurata, masuri de protejare a mediului si de asigurare a bunastarii animalelor, dezvoltarea si imbunatatirea echiparii tehnice a localitatilor rurale, cu respectarea traditiilor si arhitecturii specifice, prin folosirea de
12
materiale locale, extinderea serviciilor de toate felurile pentru grupurile de producatori agricoli. Concluzionand, dezvoltarea rurala are in Europa, o istorie proaspata. Uniunea Europeana si-a definit, relativ recent, intentia de a aplica programe specifice de dezvoltare in zonele rurale. Rurarul european a fost abordat, zeci de ani, doar din perspectiva politicilor agrare. Dezvoltarea ruralului este un concept si o actiune integrata, care presupune o abordare metodologica multidisciplinara, intersectoriala si teritoriala (regionala). Designul ruralului a fost conturat de politici care aveau drept scop asigurarea securitatii alimentare sau promovarea Uniunii Europene ca pe o putere exportatoare, de produse agricole in lume si nu dezvoltare in sine. Cu toata urbanizarea rapida, ca urmare a industrializarii fara precedent in a doua parte a secolului XX-lea, in conditiile reducerii populatiei ocupate in agricultura, silvicultura si piscicultura (fara a se reduce insa si populatia rurala) si a diminuarii ponderii relative a agriculturii in produsul intern brut, importanta spatiului rural nu se reduce, ci, dimpotriva este din ce in ce mai atent studiata, cercetata si supusa unui proces complex de dezvoltare. Ponderea populatiei rurale si a suprafetei ocupate de spatiul rural, precum si importanta vietii rurale pentru o tara, fac ca problema dezvoltarii si amenajarii rurale sa capete dimensiuni si importanta nationala si internationala. Tot mai multe tari,Consiliul Europei si Uniunea Europeana au ridicat problema spatiului rural la nivel de politica europeana si comunitara. Adunarea parlamentara a Consiliului Europei a adoptat Recomandarea1296/1996 cu privire la Cartea europeana a spatiului rural, documentul - cadru, politic si juridic al dezvoltarii si amenajarii rurale in Europa.
13
Incepand cu 1998 (Agenda de la Lisabona), spatiul rural este definit ca una dintre valorile fundamentale si definitorii pentru Europa, care trebuie prezervata, ingrijita si promovata. Problema dezvoltarii si amenajarii rurale este una dintre cele mai complexe teme ale contemporaneitatii, datorita faptului ca, in esenta sa, presupune realizarea unui echilibru intre cerinta de conservare a spatiului rural economic, ecologic si social cultural ale tarii, pe de o parte si tendinta de modernizare a vietii rurale, pe de alta parte. In acelasi timp, dezvoltarea si amenajarea rurala se aflau la confluenta dintre tendinta de expansiune a urbanului, a dezvoltarii agresive a industriei pe seama spatiului rural si cerinta de a mentine, pe cat este posibil, ruralul la dimensiunile sale actuale. In fine, dezvoltarea si amenajarea rurala, care tinde sa se modernizeze, sa se europenizeze ca arie de cuprindere, la nivelul fiecarei tari, are ca principal obiectiv mentinerea si conservarea caracterului national al spatiului si culturii rurale, iar acolo unde s-au produs grave distrugeri (fizice sau socio-culturale) locale, regionale sau nationale (cum este cazul tarilor foste comuniste in unele zone super industrializate in Europa occidentala) se propunea solutia reconstructiei sau, eventual, restaurarii acestor zone in sensul aducerii lor la standardele de ruralitate. Toate orientarile cuprinse in noua reforma PAC si-au gasit corespondenta in mecanismul de finantare al agriculturii si dezvoltarii rurale, cuprins in noul model agricol european definit de Agenda2000, conform Acordului de la Berlin din martie 1999. Prin acest document, noua politica agricola comunitara echilibreaza sistemul de alocare a fondurilor structurale europene pe doi pilonide sustinere ai (1) pietei agricole si ai (2) dezvoltarii rurale durabile. Un moment important pentru cercetarea stiintifica in domeniul dezvoltarii rurale l-a prezentat Conferinta Internationala de la Cork intitulata Europa rurala - perspective de viitor, care a avut ca obiectiv stabilirea orientarilor
14
fundamentale ale politicilor rurale ale Europei comunitare dupa anul 2000. Intrunind peste 500 de specialisti, oamenii de stiinta si politicienii din UE, tarile PECO, SUA, Japonia, Canada, Conferinta de la Cork a fost calificata drept cea mai importanta manifestatie cu privire la dezvoltarea rurala, organizata vreo data in Europa, trebuind sa raspunda marilor provocari: - modernizarea economiei,inclusiv a agriculturii; - introducerea monedei unice europene; - largirea Uniunii Europene. Putem aprecia ca lucrarile Conferintei de la Cork teoretizeaza si, in acelasi timp, largesc problematica aplicarii practice a dezvoltarii rurale in tarile UE, precum si in celelalte tari participante. Declaratia finala a conferintei cuprinde 10 puncte, in centrul carora este pusa preferinta ruralabazata pe dezvoltare durabila, ca principiu fundamental de dezvoltare durabila europeana. Dezvoltarea rurala durabila este definita in coordonate foarte precise: stabilizarea populatiei in spatial rural, prin eliminarea sau diminuarea exodului rural, eradicarea (combaterea) saraciei prin stimularea si sporirea ocuparii fortei de munca, promovand egalitatea de sanse pentru toti locuitorii rurali, sporirea calitatii vietii si bunastarii generale, prin conservarea,protejarea si ameliorarea calitatii mediului si peisajului rural. Exista practice doua directii esentiale care determina si influenteaza procesul de dezvoltare rurala din Uniunea Europeana: - raportul sector agricol versus sector ne-agricol; - grija penrtu mediu. Se observa o mutare de accent dinspre politicile care pornesc din centru spre politicile care apar la nivel local. In noile abordari, dezvoltarea rurala presupune, inainte de toate, informatie. Se pune un accent deosebit pe diseminarea de cunostinte, informatii si know-how, transferul si managemantul informatiei si al cunoasterii. Concepte cum ar fi, dezvoltarea rurala extensiva ( rural extension development) sau
15
extensia agriculturii (agricultura extension) implica dezvoltarea infrastructurii de comunicare, informare si inovare. Din aceasta perspectiva, preocuparea europeana pentru diversificarea activitatilor din mediul rural, este in continua crestere. Mai mult de jumatate din populatia celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) traieste in zonele rurale, care acopera 90% din teritoriul european. Aceasta face ca politica de dezvoltare rurala sa fie un domeniu de importanta vitala. Cresterea animalelor si silvicultura raman factori esentiali pentru utilizarea terenurilor si gestionarea resurselor naturale din zonele rurale ale UE, reprezentand in acelasi timp, o platforma pentru diversificarea economica a comunitatilor rurale. Prin urmare consolidarea politicii de dezvoltare rurala a devenit o prioritate pentru Uniune. Zona rurala nu trebuie sa fie privita doar ca o problema, ci ca o oportunitate.
1.2. Situatia actuala Politica agricola comuna este construita in jurul a doi piloni. Primul, cel al organizatiilor comune de piata cuprinde masurile comune de reglementare a functionarii pietelor integrate ale produselor agricole.
16
PILONUL 1
PILONUL 2
Politica de piata * support de venituri
Politica de dezvoltare rurala * bunuri publice
Productie de Alimente
Functii de protectia mediului
Functii rurale
Al doilea pilon, cel al dezvoltarii rurale, cuprinde masuri structurale, care tintesc dezvoltarea armonioasa a zonelor rurale, sub cateva aspecte: social, al diversitatii activitatilor, al calitatii produselor, al protejarii mediului. 1.3. Pilonul 1: Organizatii comune de piata Pentru realizarea obiectivelor PAC definite in tratatul de la Roma si in spiritual principiilor stabilite se la Stresa, s-a construit un sistem complex de
17
reguli si mecanisme care reglementeaza productia, comertul si prelucrarea produselor agricole, grupate sintetic sub denumirea de organizatii comune de piata. Treptat organizatii comne de piata le-au inlocuit pe cele nationale pentru produsele/sectoarele care cad sub incidenta PAC. In prezent circa 90%din produsele agricole din Uniunea Europeana fac parte dintr-o organizatie comuna de piata, si anume: cereale, carne de porc, oua si carne de pasare, fructe si legume proaspete si procesate, banane, vin, lapte si produse lactate, carne de vita si vitel, orez, uleiuri si grasimi (inclusiv ulei de masline si plante oleaginoase) zahar, flori, si plante decorative, furaje uscate, tutun, in si canepa, hamei, seminte, carne de oaie, carne de capra, precum si alte produse carora li se aplica numai anumite reglementari. Pentru implementarea masurilor comune de reglementare a pietelor, Comunitatea are la dispozitie urmatoarele instrumente: preturile, interventia de piata, ajutoarele financiare, cotele de productie, protectia vamala comuna. 1.4.Dezvoltarea rurala Componenta de dezvoltare rurala a PAC a capatat o atentie sporita dupa elaborarea de catre Comisie a documentului strategic Agenda2000, devenind astfel al doilea pilon al PAC. Sunt doua ratiuni majore care justifica necesitatea unei abordari in aceasta directie: prima, este data de proportia foarte mare - 80% - pe care o detin suprafetele agricole relativ la suprafata Uniunii Europene. A doua este cea a obiectivului primordial de coeziune economica si sociala a Uniunii Europene, a carui realizare ar devenii utopica fara acordarea atentiei cuvenite dezvoltarii armonioase a zonelor rurale. Obiectivele politicii de dezvoltare rurala, definite in Regulamentul Consiliului nr.1257/17mai 1999 referitor la sprijinul pentru dezvoltare rurala sunt: - Ameliorarea exploatatiilor agricole;
18
- Garantarea sigurantei si calitatii produselor agricole; - Asigurarea unor niveluri stabile si echitabile ale veniturilor fermierilor; - Protectia mediului; - Dezvoltarea de activitati complementare si alternative generatoare de locuri de munca, pentru a contracara procesul de depopulare a zonelor agricole si a intarii substanta economica si sociala a zonelor rurale; - Imbunatatirea conditiilor de munca si viata in zonele rurale si promovarea sanselor egale.
Principiile care stau la baza politicii de dezvoltare rurala, definite in acelasi regulament sunt: - Principiul multifunctionalitatii agriculturii, in sensul unei interpretari mai largi acordate activitatilor agricole, in plus fata de rolul traditional de furnizor de produse agricole; - Principiul abordarii multisectoriale si integrate a economiei rurale, in sensul diversificarii activitatilor, creeri de surse suplimentare de venit si ocupare, si prezervarii patrimoniului rural; - Principiul flexibilitatii financiare in sprijinirea dezvoltarii rurale, in sensul descentralizarii deciziei, subsidiaritatii, si implicarii partenerilor locali; - Principiul transparentei in elaborarea problemelor de dezvoltare rurala bazat pe simplificarea legislatiei. Masurile de politica de dezvoltare rurala se impart in doua categorii: 1. Masurile insotitoare: - Pensionarea anticipata. Se acorda sprijin financiar pentru fermierii si lucratorii agricoli in varsta de peste 55 de ani care se retrag din activitatiile / muncile agricole cu caracter comercial inainte de varsta legala de pensionare. Sprijinul este conditionat de indeplinirea anumitor cerinte de vechime in munca
19
si / sau participare la o schema de asigurari sociale. Un fermier poate primi pana la 150000 Euro in transe anuale de cel mult 15000 Euro pana la varsta de 75 de ani, iar un lucrator agricol, pana la 35000 Euro in transe anuale a cate 3500Euro, pe perioada ramasa pana la varsta pensionarii. - Agricultura ecologica. Se acorda sprijin financiar pentru promovarea metodelor de productie agricola care au in vedere protejarea mediului inconjurator si conservarea patrimoniului rural. Ajutorul se acorda fermierilor care timp de cel putin 5ani au aplicat metode agro-ecologice, in limita a 600 Euro/ha pentru recolte anuale, 900 Euro/ha pentru recolte perene si 450 Euro/ha pentru alte recolte. - Exploatarea zonelor defavorizate. Se acorda sprijin financiar pentru fermierii din zonele defavorizate (cum ar fi cele montane) sau cele cu probleme specifice de mediu, pentru a se asigura continuitatea exploatarii terenurilor, un standard de viata echitabil pentru fermieri, conservarea peisajului ambiant si protejarea mediului. Platile variaza inte 25-200 Euro/ha si se acorda numai in conditiile respectarii stricte a standardelor de mediu, inclusiv a metodelorde productie ecologice. 2. Masuri de dezvoltare rurala (de modernizare si diversificare a exploatatiilor agricole) - Investitii. Se acorda sprijin financiar pentru investitiile in exploatatiile agricole (spre exemplu echipamente agricole) care au ca scop eficientizarea productiei, diversificarea acesteia, imbunatatirea calitatii produselor, inclusiv prin standardele de igiena si sanatate, protejarea mediului, sau imbunatatirea conditiilor de viata ale animalelor. Ajutorul financiar (comunitar si national, cumulate) se acorda in limita a 40%din valoarea investitiei, exceptie facand zonele defavorizte 50% si fermierii tineri (intre45-55%). Sprijinul se acorda numai pentru fermele care indeplinesc standarde minime de mediu, igiena, si bunastarea animalelor.
20
- Se acorda de asemenea sprijin financiar pentru investitii in ameliorarea procesului de prelucrare si comercializare a produselor agricole, in scopul cresterii competitivitatii si valorii adaugate a productiei agricole. Contributia Comunitatii este maximum 50% din valoarea proiectului. - Instalarea fermierilor tineri. Se acorda sprijin pentru infiitarea de ferme de catre persoanele in varsta de cel mult 40 de ani, care nu au mai condus o ferma agricola anterior. Ajutorul se acorda fie sub forma unei prime de pana la 25000 Euro, fie prin subventionarea dobanzii unui imprumut bancar. Sunt eligibile numai fermele care indeplinesc standardele minime de mediu, igiena, si de bunastare a animalelor. - Activitati de formare profesionala, in special in domeniile calitatii produselor si protejarii mediului. - Conservarea si protejarea padurilor. Se acorda sprijin financiar persoanelor fizice, asociatiilor sau autoritatilor locale pentru ocrotirea patrimoniului forestier incluzand activitati de impadurire, ameliorarea tehnicilor de exploatare forestiera, prelucrarea si comercializarea produselor isrestiere, s.a. In cazul impaduririlor suprafetelor cu destinatie agricola, in plus fata de ajutorul propriu-zis pentru impadurire, se acorda si compensari anuale de pana la 725Euro/ha pentru asociatii si autoritati locale si de pana la 185Euro/ha pentru persoanele fizice, pentru o perioada de pana la 25de ani. - Sprijin pentru alte activitati: reparcelarea terenurilor, dezvoltarea serviciilor in mediul rural, renovarea satelor, protejarea patrimoniului, promovarea turismului si activitatilor mestesugaresti, s.a.
1.5 Factori institutionali ai politicii agricole
21
Institutiile implicate in elaborarea si gestionarea masurilor de politica agricola comuna sunt: Consiliul UE pentru Agricultura si Pescuit, Parlamentul European si Comisia Europeana. Puterea legislativa revine Consiliului, Parlamentul avand doar un rol consultativ. In Consiliu, decizile se iau cu majoritate calificata. In exercitarea prerogativelor de consultanta, Parlamentul este asistat de Comitetul AGRI, organ permanent. Comisia Europeana are doua atributii majore, cea a initiativei legislative si cea a implementarii PAC. Comisia este asistata de comitete care sunt de trei tipuri: - Comitete pentru managementul organizatiilor comune de piata (cate unul pentru fiecare organizatie comuna de piata); - Comitete de reglementare (cu rol consultativ in elaborarea legislatiei orizontale); - Comitete consultative (formate din reprezentanti ai grupurilor de interes). Securitatea alimentara intra in atributiile Autoritatii Europene pentru Securitatea Alimentelor, organizatie independenta creata in ianuarie 2002, cu rol consultativ pe langa Comisie.
22
II. CONTEXTUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA DURABILA

2.1 Succinta prezentare generala a tarii Relieful Romaniei se desfasoara pe trei trepte majore: Muntii Carpati, Subcarpatii, dealuri, podisuri, si campii (inclusiv lunciile din Delta Dunarii). Caracteristicile principale ale unitatilor de relief sun proportionalitatea suprafetelor (31%munti, 36%dealuri si podisuri, 33%campii si lunci) si dispunerea concentrica si sub forma de amfiteatru a treptelor majore de relief. Clima Romaniei este temperat continentala de tranzitie, cu inflente oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sud-vest si continental-excesive dinspre nord-est. Precipitatiile medii anuale sunt variabile in functie de altitudine: 500mm la campie, 700 mm la deal si 1200 mm la munte. 2.2 Descrierea generala a spatiului rural Localizarea geografica a spatiului rural Spatiul rural din Romania este format in prezent din suprafata administrativa a celor 2688 de comune existente in teritoriul tarii, care reunesc populatia rurala, a tarii, comform legii 2/1968 de organizare administrativteritoriala. Comunele sunt formate din unul sau mai multe sate, existand in total
23
12751 de sate in spatiul rural. Din punct de vedere administrativ teritorial exista 41 de judete,care reprezinta unitatile administrativa Prin legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania, au fost infiintate opt regiuni de dezvoltare la nivelul Romaniei. Pentru o mai buna intelegere a analizei diagnostic a spatiului rural romanesc, comparatiile se vor face la nivelul regiunilor. Trebuie mentionat ca pe teritoriul administrativ al unor orase si municipii, (care conform legii de organizare administrativa a teritoriului tarii este considerat urban) se afla inca 341 de localitati care au caracteristici rurale, numite chiar sate, dar ele intra numai din punct de vedere administrativ, in componenta spatiului urban. Spatiul rural este constituit din toare comunele din Romania si este definit in articolul 5 al Legii 2/1968: comuna este unitatea administrativ teritoriala ce cuprinde populatia rurala unita prin interese comune si traditii. O comuna este formata din unul sau mai multe sate, dupa conditii economice, sociale, culturale, geografice si demografice. Organizarea comunei asigura dezvoltarea economica, administrativa, culturala si sociala a localitatilor rurale. Suprafata spatiului rural, astfel delimitat insumeaza 212,7 mii kmp, reprezentand peste 89% di suprafata tarii. Populatia care traieste pe acest teritoriu numara 10,14 milioane locuitori si reprezinta 45% din populatia tarii, rezultand o densitate relativ slaba, de sub 48 locuitori/kmp. Spatiul rural ca suprafata si populatie nu are o pondere la fel de mare in toate cele opt regiuni de dezvoltare. Cel mai intins spatiu rural este in regiunea Nord Est (94% din suprafata), iar cea mai numeroasa populatie rurala este in regiune Sud (55,7% din populatie). Un caz particular il reprezinta regiunea Bucuresti, in cuprinsul careia se gaseste si municipiul Bucuresti, capitala Romaniei. Aceasta concentreaza 88,8%
24
din intreaga populatie a regiunii. Populatia rurala din jurul capitalei nu reprezinta decat 11,2% din populatia regiunii. Comuna este unitatea administrativa de baza pe teritoriul careia se implementeaza politica rurala. Autoritatile comuna sunt partenerii locali ai autoritatilor judetene si regionale in realizarea politicii rurale. Numarul partenerilor locali variaza de la 267 comune in cazul regiunii Vest, la 481 in cazul regiunii Sud. Exceptie face regiunea Bucuresti, care are numai 38 de comune. Populatia medie a unei comune este de 3780 locuitori, dar exista o mare varietate a comunelor din Romania sub aspectul dimensiunilor demografice. O comuna este formata din mai multe sate. In medie, revin 4,7 sate pe comuna. Peste jumatate din comune (55,4%) sunt formate din 1 4 sate, iar 6,2% din comune au mai mult de 10 sate. Satele prezint o mre diversitate sub aspectul numarului de locuitori. Dimensiune satelor variaza, de la cele care au doar cativa locuitori pana la sate cu peste 9000 de locuitori. Predomina insa satele cu putini locuitori, acestea avand o medie de circa 800. Componenta satelor dupa numarul de locuitori si a comunelor dupa numaril de sate influenteaza in mod semnificativ gradul de asigurare a populatiei cu echipamente si servicii publice. Comunele cu numar mic sau dispersat de locuitori sau cu sate risipite au cele mai mari probleme sub aspectul ocuparii edilitare, avand in ultimele decenii descresterile cele mai mari de populatie. 2.3 Contextul macroeconomic al dezvoltarii rurale
Economia Romaniei se confrunta in prezent cu o criza struturala profunda rezultat cumulativ al dezechilibrelor mostenite, pe care s-a suprapus inconsecventa masurilor de reforma economica din perioada de tranzitie.
25
Dupa 1990, s-a accentuat caracterul de consum in economia romaneasca, care poate fi ilustrat prin evolutia corelatiilor dintre principalele componente de utilizare ale Produsului Intern Brut(PIB). Relevanta pentru ingustarea considerabila a capacitatii de modernizare a economiei este corelatia relativ anormala dintre dinamica valorii adaugate brute si formarea bruta de capital fix. In profil regional, nivelul general de dezvoltare economica (cuantificat prin PIB/locuitori, exprimat atat in moneda nationala cat si in Euro la partea puterii de cumparare) prezinta o variabilitate regionala relativ ridicata. Deoarece in perioada 1990-1998 productia agricola nu a scazut cu mai mult de 15% anual. Agricultura implicit a sectorului primar a fost singura ramura a economiei nationale care a marcat o crestere a valorii adaugate brute. Pe aceasta baza a crescut ponderea sectorului primar in economia nationala. Datorita decapitalizarii persistente a agentilor economici, fenomenul de destructurare asimetrica din economia agroalimentara a produs o asa numita dubla fractura: - Pe de o parte, intre productia vegetala si cea animala in interiorul agriculturii; - pe de alta parte intre productia agricola si industria alimentara. In acelasi timp analiza structurii sectoriale a valorii adaugate brute releva faptul ca in toate regiunile ponderile sectorului primar (agricultura, silvicultura si piscicultura) sunt inferioare celor din sectorul secundar (industrie si constructii) astfel incat raporturile dintre cotele sectoriale ale VAB sunt exclusiv subunitare. Aceste cifre reflecta nivelul foarte scazut de productivitate a muncii agricole, datorat slabei inzestrari tehnice a faramitarii suprafetelor agricole si a managementului inexistent in exploatatiile private. Urmare a disparitatiilor sectoriale regionale, prezentate atat la populatia activa ocupata cat si la valoarea adaugata bruta, exista mari decalaje de productivitate sectoriala a muncii in sectorul primar.
26
In raport cu ponderea populatiei rurale si densitatea demografica, potentilul agricol al Romanie este destul de mare. In profil regional se inregistreaza niveluri foarte diferite ale inzestrarii funciare cu teren agricol astfel fata de media nationala de 0,65 ha/loc, maximul de inzestrare funciara pe locuitor se situeaza in Regiunea Vest (0,94 ha/loc) si minimul in Regiunea de Nord Est (0,56 ha/loc). Inzestrarea funciara pe persoana ocupata agricol este circa 4 ha cu diferente regionale sensibile iar tendinta este de o usoara crestere. Productia agricola a manifestat dinamici specifice foarte diverse atat in sectorul vegetal si animal cat si in profil regional, functie de diversitatea conditiilor de pretabilitate agro pedoclimatica, dar si de gradul de utilizare al factorilor de productie. Productia vegetala a inregistrat un ritm de crestere mai mare, deoarece eforturile financiare pe care le presupune sunt mai mici, in conditiile inexistentei pietei de capital si a creditelor avantajoase. De aceea, este impusa dezvoltarea sistemului asociativ si cooperatist pentru sporirea fortei de negociere a producatorilor agricoli. Unul dintre fenomenele negative prezente in agricultura Romaniei este utilizarea din ce in ce mai redusa a serviciilor de mecanizare hidroameloriative sau de reproductie si selectie. Relevante in acest sens sunt datele referitoare la ponderea valorii serviciilor pentru agricultura. Intre cauzele aceste stari de lucruri sunt: lipsa capitalului, accesul diferit al producatorilor agricoli la mijloace de mecanizare, destructurarile in organizarea serviciilor, lipsa consultantei de specialitate. Drept urmare sunt necesare actiuni de dezvoltare a serviciilor corespunzatoare. Interferenta inzestrarii cu resurse si a performantelor atinse in utilizarea acestora se regaseste in nivelurile si dinamicile productivitatilor partiale ale principalilor factori (pamantul, munca etc.). Decalajele regionale ale acestora
27
sunt o reflectare a diversitatii conditiilor in care trebuiesc aplicate politici agricole care sa amelioreze starea economica a spatiului rural. Asimetriile intervenite in dinamicile sectoriale au generat mutatii structurale importante in ceea ce priveste ponderea agriculturii in principalii macroindicatori economici. Cresterea ponderii agriculturii in populatia activ ocupata (9,3%) si in valoare adaugata bruta (4,9%) confera tranzitiei economiei romanesti trasatura unui inceput de reagrarizare cu implicatii nefavorabile asupra productivitatii sociale a muncii (s-au observat diminuari ale ponderii agriculturii in stocul de capital fix si investitii).
2.4 Documente strategice si operationale prin care se stabilesc prioritatiile de dezvoltare rurala ale Romaniei In urma reformei politicii agricole comune (PAC) dezvoltarea rurala a Romaniei a capatat un rol tot mai important in ansamblul actiunilor prin care sunt sprijinite zonele rurale ,pentru a face fata provocarilor secolului XXI, in materie de economie, politica sociala si mediu. Noul cadru juridic evidentiaza cresterea economica si crearea locurilor de munca in zonele rurale, in conformitate cu strategia Lisabona, precum si imbunatatirea dezvoltarii durabile in coformitate cu obiectivele stabilite la Goteborg in acest sens. Politica de dezvoltare rurala a Romaniei se bazeaza pe trei instrumente juridice: - Orientarile strategige ale Uniunii pentru politica de dezvoltare rurala - Regulamentul Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din noul Fond European Agricol pentru Dezvoltare
28
Rurala (FEADR) - Regulamentul de punere in aplicare al comisiei. Orientarile strategice ale Uniunii identifica domeniile importante pentru indeplinirea prioritatilor comunitare, impreuna cu o serie de obtiuni pe care Romania le-a integrat in Planul Strategic National (PNS) si in Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR). Planul Stategic National transpune orientarile in contextul national, tinand cont de necesitatiile regiunilor si este pus in aplicare prin intermediul PNDR. Pentru ficare set de prioritati orientarile strategice comunitare sugereaza masuri cheie care ar trebui luate. PNDR are la baza sase orientari comunitare strategice care vor contribui la: - identificarea zonelor in care sprijinul comunitar acordat dezvoltarii rurale genereaza cea mai mare valoare adaugata la nivelul UE; - crearea unei conexiuni cu principalele activitati la nivel european (Lisabona, Goteborg); - asigurarea coerentei cu celelalte politici comunitare, in special cu politicile de coeziune si de mediu; - luarea masurilor conexe punerii in aplicare a noi politici agricole comune axata pe adaptarea la evolutia pietei si necesitatea de restructurare care decurge din PAC, atat pentru vechile cat si pentru noile state membre. Cele sase orientari strategice sunt: 1. imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier; 2. imbunatatirea mediului si a regiunilor rurale; 3. cresterea calitatii vietii in zonele rurale si incurajarea diversificarii;
29
4. construirea capacitatii locale de ocupare a fortei de munca si de diversificare; 5. transpunerea prioritatilor in programe; 6. complementaritatea cu alte instrumente comunitare. Noua perioada de programare ofera o posibilitate unica de a reorienta sprijinul acordat din noul FEADR catre cresterea economica, locuri de munca si dezvoltare durabila. Regulamentul Comisiei Europene de punere in aplicare a FEADR pe perioada 2007 2013 reprezinta un set de norme detaliate privind gestionarea programelor.
Planul Strategic National (PNS) si in PNDR au fost prezentate si aprobate de catre Comisia Europeana. Strategia de dezvoltare 2007 -2013 a Romaniei ca stat membru al Uniunii Europene, reprezinta o reflectare a nevoilor de dezvoltare in vederea reducerii cat mai rapide a decalajelor existente fata de UE, axandu-se atat pe dezvoltarile strategice comunitare privind coeziunea cat si pe prioritatile Agendei Lisabona si obiectivele de la Goteborg, respectiv cresterea copetitivitatii, ocuparea deplina si protectia durabila a mediului. Politica de dezvoltare rurala a Romaniei pe perioada 2007 -2013, se concretizeaza pe trei domenii care corespund celor trei axe tematice stabilite in Regulamentul European privind dezvoltarea rurala: 1. imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier; 2. mediul si regiunile rurale; 3. cresterea calitatii vietii si diversificarea economiei in zonele rurale.
30
O a patra axa Leader este bazata pe experianta castigata in urma initiativelor comunitare Leader deschide noi posibilitati pentru abordarile locale de jos in sus a problematicii dezvolatarii rurale. Noua perioada de programare ofera posibilitatea unica de a reorienta sprijinul dinspre dezvoltarea finantarii rurale la crestere, locuri de munca si sustenabilitate. In acest sens, Romania a pregatit o serie de documente strategice si operationale, prin care se stabilesc prioritatile de dezvoltare rurala ale Romaniei si alocarea financiara pe fiecare obiectiv in parte: atat finantare din partea Uniunii Europene cat si cofinantarea nationala (publica si privata). 2.4.1. Programul National de Dezvoltare (PND) 2007 2013 Planul National de Dezvoltare este instrumenul fundamental prin care Romania va incerca sa recupereze cat mai rapid disparitatile de dezvoltare socio economica fata de UE. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala (Cohesion Policy) si reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta si stimula dezvoltarea socio economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Planul National de Dezvoltare reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala aprobat de guvern si elaborat intr-un larg parteneriat care va orienta dezvoltarea socio economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a UE.
31
32
Elaborarea PND 2007-2013 s-a realizat conform prevederilor HG nr. 1115/2004 privind elaborarea in parteneriat a PND, care stabileste principiile metodologice, cadrul de lucru institutional si mecanismele de consultare parteneriala. Finantare PND Strategia PND axata pe prioritatiile si obiectivele compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune, va fi finantata din surse multiple. PND 2007-2013 reprezinta un instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare, asigurand fundamentarea generala a directiilor de alocare a fondurilor publice pentru investitii cu impact semnificativ asupra dezvoltarii economice si sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc) sau externe instrumentele structurale ale UE (fondurile UE de tip structural pentru agricultura, dezvoltare rurala, pescuit, credite externe, etc). Programare financiara a PND a urmarit realizarea unui tablou general realist al surselor de finantare a dezvoltarii ce ar trebui utilizate in perioada 2007-2013, pentru cresterea convergentei cu UE, conducand la o suma estimativa globala cca 58,7miliarde Euro repartizata pe cele 6 prioritati nationale de dezvoltare ale PND, dupa cum urmeaza:
33
Programarea financiara globala a PND 2007-2013
- mil Euro Prioritati PND P1. Competiti vitate P2. Infrastruct ura de transport P3. Mediu P4. Resurse umane P5. Dezvoltare rurala P6. Dezvoltare regionala Total 7.091,6 7.988,1 9.253,5 9.103,9 8.782,9 8.309,7 8.143,1 58763,1 1.294,7 1280,9 1397,9 1336,3 1342,3 1344,5 1342,9 9.339,9 1.585,5 1757,7 2200.9 2335,4 2395 2445,1 2517,3 15237,3 753,1 711,6 898,70 912,51 1099,1 1297 1160,4 1317,5 1069,5 1313,2 810,78 1115,8 806,23 940,72 6.597,9 7.608,6 2.094,9 2.517,4 2465,2 2071,2 1818,8 1832,2 1853,7 14654,7 651,4 620,72 793,14 882,76 842,95 761,25 682,12 5.234,4 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total
Structura pe surse de finantare a PND2007-2013 se prezinta dupa cum urmeaza:
34
- Fondurile comunitare 43%, repartizate pe cele sase prioritati de dezvoltare in urma negocierilor cu Comisia Europeana si aprobarii documentelor programatice in cursul acestui an. - surse publice nationale (centrale si locale, inclusiv credite IFI) 48% - surse private (cofinantari private aferente fondurilor comunitare) 9% Obiectivul global al PND il reprezinta reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si statele membre ale UE. Conform estimarilor realizate, Romania ar putea recupera pana in anul 2013 cca 10 puncte procentuale din decalajul general fata de UE, ajungand la cca 41% din media UE. Obiectivul global se sprijina pe trei obiective specifice: - cresterea copetitivitatii pe termen lung a economiei romanesti - dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza - Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton. In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice si pornind de la aspectele identificate in etapa de analiza socio-economica, au fost formulate sase prioritati nationale de dezvoltare pentru perioada 20072013 :
35
1. Cunoasterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere

36
In conditiile decalajelor importante de competitivitate pe care Romania le prezinta in raport cu statele menbre UE, obiectivul strategic general stabilit in cadrul acestei prioritati este cresterea productivitatii intreprinedrilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Se urmareste generarea pana in anul 2015 a unei cresteri medii a productivitatii de cca. 5,5% anual permitand Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ de 55% din media UE. 2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport Obiectivul general al strategiei in domeniul transporturilor il reprezinta asigurarea unei infrastructuri de transport extinse, moderne si durabile, precum si a tuturor celelalte conditii privind dezvoltarea sustenabila a economiei si imbunatatirea calitatii vietii, astfel incat volumul activitatii de transport in PIB sa creasca de la 3,6 miliarde Euro (in prezent) la minimum 7 miliarde Euro pana in 2015. 3. Protectia si imbunatatitea calitatii mediului Obiectivul strategic general al acestei prioritati din PND il reprezinta protejarea si imbunatatirea calitatii mediului, in conformitate cu nevoile economice si sociale ale Romaniei, conducand astfel la imbunatatirea semnificativa a calitatii vietii prin incurajarea dezvoltarii durabile. 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative Fiind unanim recunoscut faptul ca resursele umane reprezinta motorul societatii bazate pe cunoastere, obiectivul strategic general al prioritatii il constituie dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii acestuia pe piata muncii, prin asigurarea oportunitatilor egale de invatare pe tot parcursul
37
vietii si dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive care sa conduca pana in 2015 la integrarea durabila pe piata muncii a 900000 de persoane. 5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol Obiectivul strategic general al acestei prioritati vizeaza dezvoltarea unei agriculturi competitive bazate pe cunoastere si initiativa privata, precum si protejarea patrimoniului natural cultural si istoric al zonelor rurale din Romania. Sub-prioritatiile identificate in vederea realizarii obiectivului definit sunt urmatoarele: Cresterea competitivitatii economiei agro-alimentare si silvice prin adaptarea ofertei la cerintele pietei,in cadrul careia va fi acordat sprijin financiar cu precadere pentru modernizarea fermelor si imbunatatirea capitalului uman din agricultura (masuri de consultanta si sprijinire a tinerilor fermieri, masuri de incurajare a asocierii producatorilor) precum si pentru imbunatatirea calitatii produselor. Cresterea standardelor de viata in zonele rurale prin diversificarea activitatilor rurale: stimularea activitatilor non-agricole, promovarea agroturismului precum si dezvoltarea de micro-intreprinderi in amontele si in avalul productiei agricole, toate acestea in contextul unor servicii de baza de buna calitate. Dezvoltarea economica durabila a fermelor si a exploatatilor forestiere, vizeaza implementare unor actiuni ce privesc utilizarea durabila a terenului agricol si forestier, materializate in acordarea de plati pentru agro-mediu si bunastarea animalelor, plati compensatorii pentru terenurile cu handicap natural, precum si prime de impadurire, dar si in realizarea unor actiuni de prevenire a calamitatilor naturale.
38
Promovarea initiativelor de tip LEADER prin care se va urmari stimularea initiativelor locale care sa permita cresterea capacitatii comunitatiilor rurale de a dezvolta initiative de afaceri pe baza de parteneriat. Asigurarea pescuitului durabil si dezvoltarea acvaculturii, in cadrul careia se au in vedere dezvoltarea acvaculturii si pescuitului in apele interioare, a procesarii si marketingului produselor pescaresti, modernizarea flotei de pescuit, precum si dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit costiere. 6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii Obiectivul general al prioritatii il reprezinta cresterea economica mai accelerata a regiunilor slab dezvoltate, in vederea diminuarii disparitatilor de dezvoltare interregionale si intraregionale. Operationalizarea prioritatii PND privid dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor tarii se va realiza printr-o abordare integrata, bazata pe o combinare a investitiilor publice in infrastructura locala, politici active de stimulare a activitatilor de afaceri si sprijinirea valorificarii resurselor locale. Important ! In cadrul PND 2007-2013, prioritatea eligibila pentru autoritatile locale din zona rurala o reprezinta dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol (5). PND 2007-2013 fundamenteaza prioritatile si obiectivele strategice de dezvoltare negociate cu Comisia Europeana in vederea finantarii acestora din Fondurile Stucturale si de Coeziune, conform principiului aditionalitatii. In vederea accesarii fondurilor comunitare, Guvernul Romaniei a elaborat ca documentele strategice nationale, Cadrul Strategic National de Referinta
39
Planul National Strategic de Dezvoltare Rurala si Planul National Strategic pentru Pescuit. 2.4.2.Cadrul Strategic National de Referinta CSNR reprezinta documentul strategic national prin care se stabilesc prioritatile de interventie ale Instrumentelor Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune) in cadrul Politicii de Coeziune. CSNR face legatura intre prioritatile nationale de dezvoltare stabilite in PND 2007-2013, si prioritatile la nivel european, Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 si Strategia Lisabona, revizuita. Pornind de la situatia socio-economica actuala si de la nevoile de dezvoltare pe termen lung ale Romaniei, CSNR are ca obiectiv general, utilizarea Instrumentelor Structurale in scopul reducerii disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre Romania si statele membre ale UE, prin generarea unei cresteri suplimentare de 15-20% a PIB pana in anul 2015. Scopul principal al CSNR este de a intari concentrarea strategica a politicilor economice, de coeziune sociala si regionale ale Romaniei, precum si de a stabili legaturile potrivite si corecte cu politicile Comisiei Europene, in pricipal cu Strategia Lisabona, care elaboreaza politici de dezvoltare economica si de creare de noi locuri de munca .
Raspunsul Strategic
40
Viziune: Crearea unei Romanii competitive, dinamice si prospere. Obiective CSNR: - reducerea disparitati sociale si de dezvoltare economica dintre Romania si statele membre ale UE; - reducerea disparitatilor fata de UE prin generarea unei cresteri suplimentare de 10% a PIB pana in anul 2015. Pentru realizarea viziunii strategice a CSNR, Comisia Europeana aloca Romaniei in perioada 2007 - 2013 o suma totala de aproximativ 19,67 mld Euro, din care: - 19,21 mld Euro pentru obiectivul Convergenta; - 0,46 mld Euro pentru obiectivulCooperare teritoriala europeana. Alocarea CSNR in cadrul obiectivului Convergentanecesita o cofinantare nationala estimata la 5,53 mld Euro constituita atat din sume pulblice (73% din totalul cofinantarii) cat si din surse private (27%). In acest sens au fost identificate patru prioritati tematice si o prioritate teritoriala: - Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene; - Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti; - Dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitalului uman din Romania; - Consolidarea unei capacitati administrative eficiente; - Promovarea dezvoltari teritoriale echilibrate. CSNR urmareste armonizarea acestor prioritati intr-o strategie coerenta, armonizata cu strategiile Comisiei Europene, avand drept scop dezvoltarea economica si cresterea numarului de locuitori. Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene
41
Investitiile in infrastructura vor duce la imbunatatirea retelelor rutiere si feroviare, precum si a navigatiei pe Dunare (TEN-T Axele prioritare nr 7 ,18 si22) si vor sprijini dezvoltarea mediului de afaceri si crearea de noi locuri de munca. Investitiile vor imbunatati de asemenea acesibilitatea si interconectivitatea dinte drumurile nationale, judetene si locale, cai ferate, aeroporturi si servicii navale, asigurand inclusiv legaturi mai bune cu rutele TEN-T. Investitiile vor creste accesul la piete mai mari si toate actiunile vor duce la reducerea duratei calatoriilor si costurilor de transport. Infrastructura de mediu va duce la imbunatatirea sistemelor de management al apei si deseurilor menajere, la nivelul standardelor europene. O eficienta energetica mai mare de-a lungul intregului lant de productie (transport distributie si utilizare) va duce la imbunatatirea calitatii aerului si va sprijini dezvoltarea durabila. Eforturile se vor concentra asupra unui management mai eficient al mediului si a unei utilizari mai eficiente a resurselor. Cresterea competitivitatii economice pe termen lung Strategia va ajuta la construirea unei baze de productie si antreprenoriale dinamice, va sprijini crearea si dezvoltarea de noi afaceri, in principal prin investitii in produse si servicii de calitate si in turism. Se vor incuraja inovatiile, iar aplicarea rezultatelor cercetarii si dezvoltarii la oportunitatiile de piata, accesul la finantare si la ITC se vor imbunatati. Intreprinderile mici si mijlocii vor fi sprijinite prin servicii de calitate, de consiliere pentru afaceri, precum si prin asigurarea accesului la alte tipuri de servicii de care acestea au nevoie pentru a se dezvolta si a crea locuri de munca. Dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitalului uman din Romania. Strategia va crea un sistem de invatamant si calificare profesionale mai performant, care sa raspunda nevoilor unei economii moderne si in plina
42
dezvoltare. Adaptabilitatea, spiritul antreprenorial si educatia se vor afla in centrul politicilor in domeniu, iar angajatorii vor fi incurajati sa investeasca in capitalul uman. Pentru a beneficia de sisteme educationale si de fomare profesionala de calitate, va fi nevoie de modernizarea infrastructurii in acest sector,inclusiv prin dotarea cu echipamente scolare si ITC. Vor fi sprijinite actiunile de combatere a excluziunii sociale a femeilor, a grupurilor vulnerabile si a minoritatilor etnice care sunt dezavantajate pe piata fortei de munca, astfel incat acestia sa poata beneficia de noile oportunitati de angajare ce se vor crea. Serviciile de sanatate si ingrijire de mai buna calitate vor contribui la regenerarea economica prin reducerea costurilor si a perioadelor de inactivitate datorate incapacitatii de munca. Consolidarea unei capacitati administrative eficiente Strategia va imbunatati calitatea guvernantei/administrarii in sectorul public. Investitiile vor ajuta la o mai buna formulare, planificare, furnizare si gestionare a serviciilor administratiei centrale si CSNR Romania 2007-2013 locale. Actiunile vor fi centrate in acele zone unde impactul va fi cel mai mare, din punct de vedere al stimularii dezvoltarii economice si a mediului de afaceri, precum si al luptei impotriva deficientelor care tareaza economia romaneasca. Promovarea dezvoltarii teritoriale echilibrate Scopul este reducerea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile Romaniei alaturi de reducerea retei de crestere a decalajelor dintr acestea si promovarea unei dezvoltari regionale echilibrate. Actiunile vor impulsiona dezvoltarea prin creearea conditiilor nrcesare stimularii cresterii economice echilibrate a regiunilor ramase in urma precum si restructurarea zonelor rurale si urbane. Investitiile se vor concentra pe consilidarea infrastructurii si asigurarea
43
legaturilor locale cu retelele Europene si intercontinentale care conecteaza Romania la pietele internationale. Actiunile vor viza coridoarele si centrele de dezvoltare existente sau in curs de creeare si vor crea conditile necesare dezvoltarii concentrate stabilind conexiunile cu retele regionale nationale si trans europene. Sprijinul acordat va urmarii consolidarea mediului de afaceri local si regional si la dezvoltarea patrimoniului natural si cultural care vor duce la devoltarea turismului si a mediului urban. Obiectivele actiunile strategice ale CSNR 2007 -2013 si implicit accesarea instrumentelor strcturale se realizeaza prin Programele Operationale (PO), care reprezinta instrumente de programare si management, implementate prin intermediul unor interventii sectoriale si / sau regionale. 2.4.2.1. Programele Operationale(PO) CNSNR se implementeaza prin programele operationale (PO), conform obiectivelor Convergenta si Cooperare Teritoriala Europeana. Pentru programele operationale sectoriale si regionale, in cadrul ministerelor de resort, a fost desemnata cate o Autoritate de Management, responsabila cu gestionare si implementarea fiecaruia dintre programele operationale, dupa cum urmeaza: - Ministerul Economiei si Finantelor pentru Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice; - Ministerul Transporturilor pentru Programul Sectorial Operational Transport; - Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile pentru Programul Operational Sectorial Mediu;
44
- Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane; -Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor pentru Programul Regional Operational; - Ministerul Internelor si Reformei Administrative pentru Program Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative; - Ministerul Economiei si Finantelor pentru Programul Operational Asistenta Tehnica.
45
Program
Autoritate de
Organism
Fond
Operational Management Intermediar Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013 Obiectul Convergenta Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si Profesii Liberale Ministerul Educatiei, PO pentru Cresterea Economice Ministerul Economiei si Cercetarii si Tineretului (Autoritatea Nationala pentru Cercrtare Stiintifica) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor Ministerul Economiei si Finantelor (Directia Generala Politica Po Transport PO Mediu Ministerul Transporturilor Ministerul Mediului si Dezvoltarii PO Regional Durabile Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor Agentia Nationala pentru Ocuparea
46
Competitivitatii Finantelor
FEDR
Energetica) Ministerul Transporturilor Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului Agentiile pentru Dezvoltare Regionala
FEDR+FC FEDR+FC
FEDR
Fortei de Munca Ministerul Educatiei,
1. Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane OBIECTIV GLOBAL Dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii acestuia, prin conectarea educatiei si invatarii si asigurarea de oprtunitati sporite pentru participare pe o piata a fortei de munca moderna, flexibila si inclisiva a 1.650.000 de persoane. OBIECTIVE SPECIFICE - Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initiala si continuua, inclusiv - Promovarea culturii anteprenoriale si imbunatatirea calitatii si productivitatii muncii; - Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii; - dezvoltarea unei piete a muncii moderne flexibile si inclusive; - Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele rurale; - Facilitarea accesului persoanelor apartinand gruputilor vulnerabile la educatie si pe piata fortei de munca. TOTAL ALOCARI FINANCIARE 2007 2013 (milioane Euro) Fonduri alocate Fonduri Europene Fonduri nationale 4.089,3 3.476,2 613,1
pe tot parcursul vietii cu piata muncii invatamantul superior si cercetarea;
47
FONDURI ALOCATE Obiectiv strategic:
4.089,3 milioane Euro (2007 2013) Dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii acestuia, prin conectarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii. - Educarea si formarea profesionala; - Invatarea pe tot parcursul vietii, corelata cu piata muncii; - Cresterea adaptabilitatii lucrarilor si a intreprinderilor; - Modernizarea serviciului public de ocupare; - Promovarea masurilor active de ocupare;
Axe prioritare:
- Promovarea incluziunii sociale. Axa prioritara 1 - Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere Obiective > Asigurarea permiselor pentru dezvoltarea unui capital uman competitiv prin dezvoltarea unui capital uman cometitiv prin dezvoltarea rutelor flexibile de invatare pe tot parcursul vietii, furnizarea de servicii educationale si de formare profesionala continua moderne si de calitate pentru toti, care sa raspunda cerintelor specifice ale pietei muncii si societatii bazate pe cunoastere; > Modernizarea sistemului de educatie si formare profesionala astfel incat sa satisfaca nevoile pietei muncii si asumarea unei abordari comune a invatarii si instruirii, pentru a genera valoare adaugata interventiilor SF; > Sprijinirea asigurarii calitatii, elaborarea curiculelor scolare in sprijinul competitivitatii, asigurarea relevantei ofertelor educationale;
48
Axa prioritara2 - Conectarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii Obiective: > Crearea permiselor pentru imbunatatirea nivelului de educatie, dezvoltarea de programe de invatare bazate pe actiune si cresterea capacitatii de angajare a resurselor umane pe tot parcursul vietii, in contextul societatii bazate pe cunoastere; > Asigurarea educatiei pe tot parcursul vietii si a insusirii competentelor si aptitudinilor cerute pe piata muncii; Axa prioritara 3 - Cresterea adaptibilitatii fortei de munca si a intreprinderilor Axa prioritara 4 - Modernizarea Serviciului Public de Ocupare Obiective: > Modernizarea SPO, diversificarea si actualizarea serviciilor in sprijinul unei bune functionari a pietei muncii Axa prioritara 5 - Promovarea masurilor active de promovare Axa prioritara6 - Promovarea incluziunii sociale Obiectivele axelor prioritare 3, 5 si 6 privesc nevoia indivizilor de a-si creste capacitatea de ocupare si adaptabilitarea, intarirea antreprenoriatului si promovarea incluziunii sociale si a egalitatii de sanse. Aceste axe prioritare vor fi abordate regional si datorita existentei unor disparitati intre regiuni in ceea ce priveste ratele de ocupare a fortei de munca, ratele somajului de toate tipurile (somaj de lunga durata, somaj structural, somaj
49
ascuns, inclusiv in zonele rurale), participare la FPC, cultura antreprenoriala diferita, ratele variabile a saraciei, probleme specifice ale populatiei Rroma, imbunatatirea pozitiei femeilor pe piata muncii, etc. Axa prioritara 7 - Asistenta tehnica In cadrul acestui POS, comunitatile rurale beneficiaza prin intermediul sprijinului acordat unitatilor scolare.
2. Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice OBIECTIV GLOBAL Obiectivul global il reprezinta cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul
Masurile intreprinse vor genera pana in 2015 o crestere medie a productivitatii de cca. 5,5% anual si vor permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din media
Uniunii Europene. UE. TOTAL ALOCARI FINANCIARE 2007 2013 (milioane Euro) Fonduri alocate Fonduri Europene Fonduri nationale 3.011,1 2.554,2 456,9
50
POS CCE raspunde, pe de o parte primei prioritati a Planului National de Dezvoltare (PND) 2007 2013: Cresterea competitivitatii economice bazate pe cunoastere si pe de alta parte prioritatii a doua a Cadrului National Strategic de Referinta (CNSR), respectiv Cresterea competitivitatii, contribuind in acelasi timp la implementarea tuturor celorlalte prioritati ale CNSR.
FONDURI ALOCATE Obiectiv strategic:
3.011,1 milioane Euro (2007 - 2013) Cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajeor fata de productivitatea medie la nivelul Uninii Europene. - Dezvoltarea unui sistem inovativ si eco eficient de productie; - Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare pentru competitivitate; - Tehnologia informatiei si comunicatiilor; - Cresterea eficientei energetice si a sigurantei in aprovizionare.
Axe prioritare:
Axa prioritara 1: Un sistem inovativ de productie Obiective: - Imbunatatirea / valorificarea echipamentului de productie, prin extinderea si modernizarea sa, inovarea proceselor productive si sprijin pentru adoptarea standardelor internationale, promovarea cresterii gamei de produse;
51
- Imbunatatirea serviciilor de consultanta specializate si sprijin pentru internationalizare in scopul dezvoltarii segmentului de piata; - Asigurarea unui cadru favorabil dezvoltarii antreprenoriatului prin reducerea constrangerilor existente in domeniile de esec ale pietei acces la finantare, instrumente financiare inovatoare, accesabilitatea infrastructurii si serviciilor de afaceri. Axa prioritara 2: Cercetare si dezvoltare pentru asigurarea competitivitatii Obiectiv: - Sprijinirea modernizarii si dezvoltarii capacitatilor si infrastructurii CDI, pentru a imbunatatii gama de servicii inovatoare si calitatea acestora si a stimila cererea de inovare din sectorul productiv. Axa prioritara3: TIC pentru sectoarele public si privat Obiective: - Extinderea infrastructurii TIC in special in zonele de esec al pietei; - Promovarea introducerii inovarii in sectorul productiv, in procesele administrative si sociale; - Dezvoltarea unei piete pentru o noua generatie de conexiuni pentru produse si servicii, sprijin pentru crearea de portaluri, dezvoltare de sisteme informationale integrate pentru cresterea interoperabilitatii bazate pe sisteme GIS (geographic information systems) si dezvoltare de aplicatii ebusiness.
Axa prioritara 4: Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic.

52
Obiective: - Cresterea eficientei energetice; - Intensificarea folosirii de surse energetice regenerabile; - Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.
Axa prioritara5: Romania destinatie atractiva pentru turism si afaceri Obiective: - Imbunatatirea imaginii Romanieica si destinatie turistica, in scopul cresterii atractivitatii - nu doar in scop turistic ci si pentru afaceri, precum si crearea unui sistem integrat de oferte turistice
Axa prioritara 6: Asistenta tehnica 4. Program Operational Sectorial de Mediu OBIECTIV GLOBAL Obiectivul global il constituie protectia si imbunatatirea calitatii mediului si standardelor de viata in Romania, urmarinndu-se conformarea cu prevederile acquis ului de mediu. Obiectivul consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romania cu OBIECTIVE SPECIFICE - imbunatatirea clitatii si a accesului infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apa
privire la infrastructura de mediu atat uzata;
53
din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului poluatorul plateste.
- dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pana in 2015; - reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor climatice cauzate de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluate localitati pana in 2015; - protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000; - reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei, prin implementarea masurilor preventive in cele mai
vulnerabile zone pana in 2015. TOTAL ALOCARI FINANCIARE 2007 2013 (milioane Euro) Fonduri alocate Fonduri Europene Fonduri nationale 5.610,7 4.512,3 1.098,4
Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) este strans corelat cu obiectivele nationale strategice prevazute in Planul National de Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada 2007 2013 si Cadrul National
54
Strategic de Referinta (CNSR), care se bazeaza pe principiile, practicile si obiective urmarite la nivelul Uniunii Europene. POS Mediu se bazeaza pe obiectivele si prioritatile politicilor de mediu si de dezvoltare a infrastructurii ale Uniunii Europene, reflectand atat obligatiile internationale ale Romaniei, cat si interesele specifice nationale.
FONDURI ALOCATE Obiectiv strategic: Axe prioritare:
5.610,7 milioane Euro (2007 2013) Protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a standardelor de viata - Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata; - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor; - Reducerea poluarii; - Sisteme adecvate de management pentru protectia naturii; - Infrastructura adecvata pentru prevenirea riscurilor naturale.
Axa prioritara 1 Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata Obiective: - Asigurarea serviciilor de apa si canalizare, la tarife accesibile;
55
- Furnizarea de apa potabila de caltate corespunzatoare in toate aglomerarile urbane; - Imbunatatirea calitatii cursurilor de apa; - Cresterea calitatii managementului namolurilor provenite din statiile de epurare a apelor uzate; Domenii de interventie: - Extinderea / modernizarea infrastructurii de apa apa uzata. Operatiuni: a) Constructia / modernizarea surselor de apa in vederea potabilizarii; b) Constructia / reabilitarea statiilor de tratare a apei potabile; c) Extinderea retelelor de distributie a apei potabile si sistemelor de canalizare; d) Constructia / reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate; e) Constructia / reabilitarea facilitatilor de epurare a namolulilor; f) Contorizare, echipament de labolator, echipamente de detectare a pierderilor, etc. Axa prioritara2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate. Obiective: -Cresterea ratei de conectare la serviciile publice de salubritate, la un nivel calitativ adecvat si la tarife accesibile; -Reducerea cantitatii de deseuri depozitate; -Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si refolosite; -Reducerea numarului desituri contaminate. Domenii de interventie: -Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor; -Extinderea infrastructurii de management al deseurilor; -Reabilitarea siturilor contaminate.
56
Operatiuni : a- Constructia unor noi depozite de deseuri municipale; b- Constructia facilitatilor de sortare ,compostare si reciclare; c- Achizitionarea si instalarea sistemelor de colectare selectiva; d- Construirea unor facilitati adecvate pentru deseurile periculoase municipale si alte tipuri de deseuri specifice; e- Reabilitarea siturilor contaminate. Axa prioritara3 - Imbunatatirea sistemelor municipale de termoficare in zonele prioritare selectate Obiective : -reducerea emisiilor de poluanti provenite de la centralele publice de termoficare; -ameliorarea nivelului minim de concentratie al poluantilor in localitatile vizate; -imbunatatirea starii de sanatate a populatiei din localitatile vizate. Axa prioritara 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protejarea naturii Obiective : -Conservarea diversitatii biologice ,a habitatelor naturale a speciilor salbatice de flora si fauna; -Asigurarea managementului durabil al zonelor protejate. Axa prioritara 5 - Implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale in zonele cele mai vulnerabile Obiective : -Un management durabil al inundatiilor in zonele cele mai expuse la risc; -Asigurarea protectiei si reabilitarii litoralului Marii Negre.
57
Domenii de interventie : -Intarirea infrastructurii institutiilor responsabile de protectia naturii pentru crearea si implementarea planurilor de management; -Pregatirea si elaborarea planurilor de management pentru ariile protejate ,inclusiv sistemul de monitorizare; -Reconstructia ecologica a zonelor cuprinse in reteaua Natura2000. Operatiuni: -control, aplicare, instruire si intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor, pregatirea studiilor stiintifice, a inventarelor, cartografierea; -pregatirea si implementarea planurilor de management pentru siturile Natura2000, a planurilor de actiune pentru protectia si conservarea speciilor de interes comunitar, activitati de constientizare si educatie de mediu; stabilirea sistemelor de monitorizare a habitatelor naturale protejate si a speciilor salbatice -investitii pentru sprijinirea reconstructiei naturale, protectia si conservarea habitatelor si a speciilor, dezvoltarea infrastructurii si achizitionarea terenurilor necesare pentru managementul adecvat in vederea conservarii naturii, in zonele din cadrul retelei Natura2000. Axa prioritara 6 - Asistenta tehnica pentru sprijinirea implementarii PO Mediu 5. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative OBIECTIV GLOBAL Obiectiv global este acela de a publice mai eficiente si mai eficace in beneficiul socio economic al OBIECTIVE SPECIFICE - Obtinerea unor imbunatatiri managementului ciclului de politici publice;
contribui la crearea unei administratii structurale si de proces ale
58
societatii romanesti.
- Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de
descentralizare TOTAL ALOCARE FINANCIARA 2007 2013 (milioane Euro) Fonduri alocate Fonduri Europene Fonduri nationale 246.0 208.0 38.0
FONDURI ALOCATE Obiectiv strategic :
246.0 milioane Euro (2007 - 2013) Crearea unei administratii publice mai eficiente si mai eficace in beneficiul socio economic al societatii romanesti. - Imbunatatirea managementului ciclului de politici publice; - Imbunatatirea calitatii si eficientei serviciilor publice.
Axe prioritare :
Axa prioritara 1: Intarirea inerventiilor de plitici publice in administratia centrala Obiective: - Sa contribuie la dezvoltarea capacitatii administrative a administratiei centrale din Romania; - Sa modernizeze si sa integreze procesele de formulare a propunerilor de politici publice (PPP - uri) si relationarea lor cu planurile institutionale strategice (PIS - uri); - Finalizarea reformelor functiei publice care vizeaza rationalizarea structurilor administratiei centrale, implementarea managementului performantei si consolidarea reformelor prin interventii durabile de industrie;
59
- Introducerea unei culturi de monitorizare si evaluare a rezultatelor. Axa prioritara 2: Dezvoltarea capacitatii de imbunatatire a performantei serviciilor in administratia locala Obiective: - Sa contribuie la reforma administratiei publice la nivel judetean si sub judetean prin implementarea unui pachet de management al reformei care se adreseaza unor elemente cheie ale ciclului de management strategic; - Sa modernizeze si sa integreze procesele privind planificarea strategica si a activitatilor, managementul resurselor umane (managementul performantei) si rezultatul activitatilor de monitorizare si evaluare; - Sa ofere sprijin pentru implementare organizatiilor judetene si sub judetene (municipalitati si comune), pentru cresterea eficientei si calitatii furnizarii de servicii publice. Domenii de interventie: - Activitati de management al reformelor; - Capacitatea de formulare a politicilor publice, inclusiv a strategiilor intersectoriele si a planurilor institutionale strategice; - Implementarea reformei functiei publice; - Implementarea monitorizarii si evaluarii programelor. Axa prioritara 3: Asistenta tehnica
5.Programul Operational Regional (POR) Strategia Programului Operational Regional (POR) este in concordanta cu obiectivele Programului National de Dezvoltare 2007 2013 si ale Cadrului National Strategic de Referinta 2007 2013, contribuind la
60
diminuarea disparitatilor de dezvoltare dintre Romania si celelalte state membre ale Uniunii Europene. OBIECTIV STRATEGIC Sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor si resurselor specifice, prin crestere, prin imbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile Romaniei, in special cele ramase in urma, locuri mai atractive a munci. Obiectivul strategic al programului a fondurilor diferentiata pe regiuni, in functie de gradul de dezvoltare a acestora si printr-o stransa coordonare cu actiunile realizate in cadrul celorlalte Programme Operationale. TOTAL ALOCARI FINANCIARE 2007 2013 (milioane Euro) Fonduri alocate Fonduri Europene Fonduri nationale 4,383.4 3.726,0 657.4 OBIECTIVE SPECIFICE Pentru atingerea obiectivului general al dezvoltarii regionale, strategia se articuleaza in jurul urmatoarelor - Cresterea rolului economic si social unei abordari policentrice, in vederea stimularii unei dezvoltari mai echilibrate a Regiunilor; - Imbunatatirea accesibilitatii Regiunilor si in particular a legaturilor cu zonele inconjuratoare; - Cresterea calitatii infrastructurii sociale a Regiunilor; Regiunilor ca locatii pentru afaceri; - Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea Regiunilor. regional se va realiza printr-o alocare - Cresterea competitivitatii
Romaniei, corespunzator nevoilor lor obiective specifice: concentrarea asupra polilor urbani de al centrelor urbane, prin adoptarea
pentru a locui, a le vizita, a investii si accesibilitatii cebtrelor urbane si a
61
Pentru atingerea obiectivului strategic general al dezvoltarii regionale, strategia se articuleaza in jurul urmatoarelor obiective specifice: - Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordari policentrice, in vederea stimularii unei dezvoltari mai echilibrate a Regiunilor; - Imbunatatirea accesibilitatii Regiunilor si in particular a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor cu zonele inconjuratoare; - Cresterea calitatii infrastructurii sociale a Regiunilor; - Cresterea competitivitatii Regiunilor ca locatii pentru afaceri; - Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea Regiunilor. Obiectivul strategic al programului regional se va realiza printr-o alocare a fondurilor diferentiata pe regiuni, in functie de gradul de dezvoltare a acestora si printr-o stransa coordonare cu actiunile realizate in cadrul celorlalte Programme Operationale. FONDURI ALOCATE Obiectiv strategic : 4.568,3 milioane Euro (2007 2013) Sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, echilibrate Axe prioritare: teritorial si durabile a regiunilor - Dezvoltarea durabila a oraselor; - Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport; - Imbunatatirea infrastructurii sociale; - Dezvoltarea mediului de afaceri regional si local; - Dezvoltarea si promovarea
62
turismului. Axa prioritara 1: Imbunatatirea infrastructurii publice regionale si locale Obiective: imbunatatirea infrastructurii de baza in transport, educatie si a infrastructurii sociale, cu scopul de a creste atractivitatea si accesibilitatea Regiunilor de a stimula dezvoltarea lor socio-economica. Se va acorda atentie speciala regiunilor mai putin dezvoltate si de asemenea zonelor din regiunile mai prospere care trec printr-o perioada de declin. Domeniile principale de interventie: -reabilitarea/modernizarea retelelor judetene si locale de transport rutier; -reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea serviciilor de sanatate si a infrastructurii sociale si de siguranta publica; -reabilitarea/modernizare/dezvoltarea infrastructurii educationale. Axa prioritara2: Intarirea mediului de afaceri regional si local Obiectiv: cresterea contributiei economiei locale si regionale la crearea PIB, prin sprijinirea acelor economii care au devenit mai putin competitive, in economia de piata si creare de structuri economice functionale pentru sustinerea utilizarii eficiente a potentialului endogen al regiunilor, resurse naturale, materii prime, resurse umane si pentru stimularea economiilor regionale. Domeniile principale de interventie: -dezvoltarea structurilor de sprijin pentru afaceri specifice fiecarei regiuni; -sprijinirea initiativelor antreprenoriale locale. Axa prioritara 3: Dezvoltarea turismului regional si local Obiectiv: crearea surselor suplimentare de venit la nivel regional /local si crearea de noi locuri de munca, prin dezvoltarea patrimoniului istoric, natural si cultural al tuturor regiunilor (si in interiorul regiunilor, in zonele izolate cu
63
potential turistic care pot contribui la dezvoltarea lor economica si la reducerea gradului de izolare). Domeniile principale de interventie: -restaurarea si dezvoltarea patrimoniului cultural si istoric; -dezvoltarea resurselor turistice naturale in contextul dezvoltarii durabile; -cresterea calitatii serviciilor turistice din punct de vedere al conditiilor de cazare si recreere . Axa prioritara 4: Dezvoltarea urbana durabila Obiectiv: cresterea rolului centrelor urbane in dezvoltarea economica locala si regionala prin regenerarea/revitalizarea oraselor mici si mijlocii, precum si a unor parti ale oraselor mari, cu scopul reduceri disparitatilor existente. Domeniile principale de interventie - Reabilitarea mediuli construit, dezvoltarea centrelor urbane si spatiilor publice pentru a creste calitatea vietii si a incuraja activitatile economice; - Stimularea antreprenoriatului, creatrea de oportunitati de ocupare, furnizarea de servicii de consilire. Axa prioritara 5: Asistenta tehnica Important Pentru autoritatile locale din zona rurala Programele Operationale reprezinta oportunitati de accesare a fondurilor comunitare numai in cadrul Master Planurilor Judetene/Regionale sau a proiectelor integrate in cadrul carora sun incluse obiective locale. De asemenea autoritatile locale din zona rurala a caror aglomerari umane cuprind intre 2000 si 10 000 locuitori echivalenti sunt eligibile in
64
cadrulu Programelor Operationale ca parteneri in Asociatii de Dezvoltare Intercomunitare.
2.4.3. Planul National Strategic de Dezvoltare Rurala (PNSDR) PNSDR reprezinta documentul cadru in baza caruia Romania stabileste politicile si actiunile de dezvoltare pentru perioada 2007 2013 in domeniile agricol, silvic si economia rurala precum si proiectul de investitii in infrastrucutura, dezvoltarea si renovarea satelor romanesti. Elaborarea Planului National Strategic pentru Dezvoltare Rurala reprezinta raspunsul strategic al Guvernului fata de obiectivele Politicii Agricole Comune. Finantarea PNSDR Potrivit Reglementarii Consiliului Europei numarul 1290/2005 privind finantarea politicii Agricole Comune s-au creat doua fonduri europene pentru agricultura, numite FEGA (Fondul European de Garantare Agricola) pentru finantarea masurilor de marketing si FEADR (Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) pentru finantarea programelor de dezvoltara rurala.
Strategia de dezvoltare rurala 2007 2013 Obiectivul general al strategiei il reprezinta dezvoltarea unei agriculturi competitive bazata pe cunoastere si initiativa privata capabila sa asigure pe
65
termen lung un standard de viata decent si premizele realizarii coeziunii economice si sociale la nivel national, regional si local precum si protejarea patrimoniului natural, cultural si istoric al zonelor rurale din Romania. Analiza situatiei curente a sectorului agricol di Romania indica necesitatea accelerari proceselor de restructurare si modernizare din spatiul rural, avand in vedere importanta economica si sociala a acestora pentru asigurarea unei dezvoltari economice intergrate si durabile a spatiului rural. Luand in considerare necesutatea adoptarii sectorului agro alimentar romanesc la cerintele UE, in vederea pregatirii pentru aderare, prin promovarea uni sector eficient si viabil din punct de vedere economic si social in contextul integrarii, strategia stabileste directiile principale pentru dezvoltarea sectorului agricultura si silvicultura. Astfel, asa cum rezulta din evaluarea sociala, economica si de mediu problemele cheie cu care se confrunta spatiul rural romanesc, in general sunt: - numarul mare de ferme de subsistenta si semi subzistenta care nu sunt viabile cu o suprafata medie a exploatatiei de numai 1,7 ha; - slaba si productivitate si calitate a productiilor agricole determinata de lipsa resurselor financiare, utilizare insuficienta a resurselor disponibile, lipsa personalului instruit pentru practicarea ubu agriculturi moderne, lipsa sau insuficienta cunostintelor manageriale si de marketing, precum si de infrastructura tehnica inadecvata; - decalaul important intre importurile de produse agricole si exportul acestora (in principal se inregistreaza exportul de produse cu valoare adaugata scazuta); - inexistenta unei retele de piata organizate, producatorii agricoli fiind nevoiti sa-si vanda singuri produsele sau sa le vanda unor intermediari la preturi foaret mici, ducand astfel la un decalaj foarte mare intre preturile produselor agricol brute vandute de fermieri, procesatorilor si pretul produselor finite;
66
- starea precara a infrastructurii de baza; - existenta unor suprafete semnificative de teren (cca 1/5) afectate grav de factori de risc natural: inundatii, alunecari de teren, seismicitate ridicata, desertificare, resurse reduse de apa. 1. Strategia are in vedere aplicarea unui model multifunctional de dezvoltarea agricola si rurala. Principiul de baza in aplicarea acestui model consta in promovarea dezvoltarii functiilor agricole ale zonelor rurale insotite de promovarea in egala masura a functiilor non agricole ale acestor zone. Acest model este compatibil cu politica economica si sociala a UE, al carei obiectiv principal consta in reducerea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile UE si implicit in diminuarea decalajelor de dezvoltare intre rural si urban. Obiective generale: -dezvoltarea unui sector agricol si forestier competitiv bazat pe cunoastere si initiativa privata, capabil sa se adapteze schimbarilor pe termen lung care ia in considerare regulile comunitare, conserva mediul inconjurator si consolideaza sectorul de procesare; -mentinerea calitatii si a diversificarii spatiului rural si forestier in vederea obtinerii unui echilibru intre activitatile umane si conservarea resurselor naturale; -imbunatatirea standardelor de viata in vederea asigurari unei ocupari durabile a zonelor rurale si a contribuirii la un echilibru teritorial atat din punct de vedere economic cat si social; -implementarea unui program pilot LEADER. Un rol important in redresarea unora dintre aceste probleme il are implementarea politicilor europene si programelor nationale, dar si continuarea programelor europene(de exemplu SAPARD) ale caror obiective generale constau in implementarea acquis-ului comunitar privind Politica Agricola
67
Comuna si politicile conexe ,precum si rezolvarea problemelor prioritare specifice pentru dezvoltarea durabila a sectorului agricol si a zonelor rurale din Romania. Prin implementarea PAC si problemelor nationale Guvernul Romaniei urmareste realizarea urmatoarelor obiective: - Finalizarea reformei proprietatii funciare se presupune incheierea procesului de retrocedare a proprietatilor funciare sau justa despagubire in cazurile obiective in care retrocedarea nu se poate efectua in natura; - Stimularea transformarii gospodariilor taranesti in ferme agricole familiale cu caracter comercial, formarea clasei de mijloc in spatiul rural; - Programul Fermierul: asigura creditele de investitii pentru modernizarea exploatatiilor agricole si a unitatilor de procesare a produselor agro-alimentare. Aceste credite se acorda pe durata de 10 ani cu o perioada de gratie de 1-5 ani, in functie de natura obiectivelor de investitii plafonul maxim al creditelor pentru fiecare tip de investitii va fi stabilit anual. - O alta componenta a programului national de investitii este asigurarea cofinantarii proiectelor, din sursa rambursabila acordata din bugetul MMDD si pusa la dispozitia bancilor comerciale si/sau institutii financiare, pentru acordarea de credite pentru investitii private. - Renta viagera asigura premisele comasarii terenurilor, prin sprijin financiar care se acorda persoanelor de peste 62 de ani care detin in proprietate pana la 10ha de teren agricol; reprezinta echivalentul a 100 Euro/an pentru fiecare hectar instrainat si de 50Euro/an pentru fiecare hectar arendat. 2.Continuitatea cu programul SAPARD 2000-2006 Pentru a permanentiza actiunile desfasurate in cadrul SAPARD 20002006 masuri care corespund urmatoarelor obiective vor fi reluate prin FEADR: - dezvoltarea durabila a unui sector agro alimentar competitiv prin modernizarea si imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole, in vederea atat a cresterii valorii adaugate a materiilor prime de
68
natura agricola, cat si a creearii unor noi retele de distributie locala in spatiul rural cu un impact pozitiv asupra venitului persoanelor care activeaza in acest sector. Se acorda prioritate masurilor de imbunatatire a eficientei pietelor, a standardelor de calitate si sanatate; - Dezvoltarea economiei rurale prin infiintarea si modernizarea fondurilor fixe din exploatetiile agricole si forestiere private, dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice si spatiul rural, in vederea mentinerii si/sau crearii de locuri de munca si a unor venituri alternative in cadrul gospodariilor taranesti; - Cresterea standardului de viata in spatiul rural prin imbunatatirea si dezvoltarea infrastrucurilor sociale si a celor necesare planificari unei agriculturi durabile. - Contributia la obiectivele Agendei de la Lisabona Prioritatile de actiune in jurul carora este structurat sprijinul acordat prin FEADR contribuie in mod general la obiectivele programului de reforma de la Lisabona. Printre subobiectivele identificate pentru implementarea FEADR in Romania, urmatoarele contribuie in mod special la obiectivele programilui de reforma de la Lisabona: - Restructurarea si dezvoltarea productiei agricole si silvice in vederea imbunatatirii competitivitatii; - Restructurarea si dezvoltarea industriilor agro alimentare si a industriei lemnului in vederea imbunatatirii competitivitatii; Dezvoltarea multifunctionalitatii economice a zonelor rurale; - Imbunatatirea competentelor profesionale si capacitatilor de management ale exploatantilor agricoli si forestieri. 4.Prioritatile potrivit FEADR
69
Imbinarea liniilor directoare comunitare cu cele aferente strategiei romane de dezvoltare rurala permite identificarea domeniilor de interventie specifice FEADR in Romania si asigura echilibrul intre cele patru axe.
70
71
Ca raspuns strategic al Guvernului fata de obiectivele Politicii Agricole Comune, prioritatile Planul Nationalui Strategic sunt concretizate in 4 domenii (axe): - Axa prioritara 1 Dezvoltarea unui sector agricol si forestier competitiv bazat pe cunoastere si initiativa privata capabil sa se adapteze schimbarilor pe termen lung care ia in considerare regulile comunitare conserva mediul inconjurator si consolideaza sectorul de procesare: cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic 45% din totalul fondurilor UE reprezentand suma de 3.246.064.583 euro; - Axa prioritara 2 - mentinerea populatiei si imbynatatirea calitatii mediului rural in Romania prin promovarea managementului durabil al terenurilo agricol si forestiere: imbunatatirea mediului si a zonelor rurale 25% din fondurile UE in suma de 1.805.375.185 euro; - Axa prioritara 3 imbunatatirea standardelor de viata prin cresterea performantelor economice si a difersificarii in vederea asigurarii stabilitatii populatiei din zonele rurale si pentru a contribui la un echilibru teritorial durabil si economiv si social: calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale 30% din fonurile UE totalizand suma de 2.046.598.320 euro; - Axa prioritara 4 implementarea axei LEADER pe baze pilot pentru perioada 2007 2009 si extinderea la nivel national pentru perioada 2010 2013 va primi 2,5% din sumele alocate celorlate domenii adica 123.462.653 euro.
72
73
74
75
76
77
Masuri
Beneficiari
Axa1: Cresterea competitivitatii produselor agricole si silvice Investitii pentru Producatorii agricoli (fermieri) persoane fizice modernizarea exploatatiilor agricole sau juridice, care pot asigura cofinantare privata de 50% din cheltuielile eligibile (40% in cazul tinerilor fermieri, fermierilor din zona Investitii pentru infiintarea unitatilor de procesare a produselor agricole si modernizarea unitatilor silvice Sprijin pentru fermele de semisubzistenta Fermele de semisubzistenta (urmand a fi definite) care prezinta un plan de afaceri prin care demonstreaza viabilitatea viitoare Investitii pentru modernizarea infrastructurii agricole silvice Sprijin pentru infiintarea grupurilor de producatori Instruirea si pregatirea profesionala a producatorilor agricoli si silvici Sprijin pentru tinerii fermieri si instalerea lor in mediul rural Sprijin pentru pensionarea anticipata aexploatatiei Producatori agricoli de, asociatii ale acestora, consilii locale, proprietari de paduri si asociatii ale acestora Grupuri de producatori legal constituite si recunoscute inainte de 31 decembrie 2013 Beneficiari finali din sectorul agricol: - producatoei agricoli (fermieri), personae fizice sau juridice; - angajati din agricultura si industria alimentara si de prelucrare a lemnului Tineri sub 40 ani, pentru primada data detinatori de exploatatie, cu calificare adecvata si care prezinta un plan de afaceri care prevede investitii (verificare dupa 3 ani) Propietarii de terenuri care au peste 55 ani si practica agricultura de cel putin 10 ani, care inceteaza definitiv activitatea agricola comerciala si care isi transfera proprietatile catre tineri
78
montana si zonele cu handicap) Microintreprinderi si IMM din sectorul agricol si silvic
Planul National Strategic se va implementa prin Programul National de dezvoltare Rurala 2007-2013 (PNDR) si se va imbina complementar si eficient co-finantarea disponibila din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, sprijinul national precum si alte fonduri structurale UE in beneficiul dezvoltarii rurale durabile a Romaniei. Obiectivul General al PNDR 2007-2013 vizeaza cresterea competitivitatii agriculturii si silviculturii prin imbunatatirea performantei generale a unitatilor de procesare si marketing a produselor agricole si forestiere printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a factorilor de productie,promovand egalitatea de sanse, ameliorarea mediului si a spatiului rural prin sprijinirea gestionarii durabile a resurselor naturale si imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural. PNDR programeaza implementarea a unsprazece masuri de interventie in spatiul rural,grupate in patru mari obiective, care vizeaza: -imbunatatirea competitivitatii in prelucrarea produselor agricole si piscicole imbunatatirea infrastructurilor pentru agricultura si dezvoltare rurala , dezvoltarea economiei rurale, dezvoltarea resurselor umane. PNDR cuprinde -analiza SWOT, strategia pentru atingerea obiectivelor si evaluarea exante; -justificarea prioritatiilor identificate in raport cu orientarile strategice comunitare si cu planul strategic national, cat si impactul prevazut pe baza evaluarii ex ante; -informatii privind axele si masurile propuse aferente fiecarei axe, in special obiectivele specifice verificabile si indicatorii referitori la progresele, eficienta si eficacitatea programului ; -plan de finantare;
79
-repartitia indicativa a alocarilor publice sau private pentru fiecare masura; -elementele necesare evaluarii conformitatii cu regulile concurentei; -informatii privind complementaritatea cu actiunile finantate de celelalte instrumente ale PAC ,alte politici de coeziune si FEP; -elemente referitoare la implementarea programului; -informatii privind partenerii si rezultatele consultarilor cu acestia ; Programul national de dezvoltare 2007-2013 si PNDR 2007-2013 finantat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurala intervin in mod complementar in scoplul dezvoltarii competitivitatii economice a zonelor rurale conservand mediul si accentuand prezenta populatiei.
III. IMPLEMENTAREA POLITICILOR NATIONALE SI EUROPENE IN CONTEXTUL REGIONAL SI JUDETEAN DE DEZVOLTARE A COMUNITATILOR RURALE
3.1. CONTEXTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE RURALA
80
Dezvoltarea regionala este un concept nou ce urmareste impulsionarea si diversificarea activitatilor economice, stimularea investitiilor in sectorul privat, contributia la reducerea somajului si nu in cele din urma sa conduca la o imbunatatirea a nivelului de trai. Politica de Dezvoltare Regionala este una din politicile cele mai importante si cele mai complexe ale UE statut ce decurge di faptul ca prin obiectivul sau de reducere a disparitatilor economice si sociale existente intre diversele regiuni ale Europei, actioneaza asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare precum cresterea economica si sectorul IMM, transporturile, agricultura, dezvoltarea urbana, protectia mediului, ocuparea si formarea profesionala, educatia, egalitatea de gen, etc. Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala sunt urmatoarele: - diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare intarziata); - preintampinarea producerii de noi dezechilibre; - indeplinirea criteriilor de integrare in structurile UE si de acces la instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri struturale si de coeziune); - corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; - stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica. Principiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de dezvoltare regionala sunt: - Planificarea - proces de utilizare a resurselor (prin programe si proiecte) in vederea atingerii unor obiective stabilite;
81
- Cofinantarea - contributia financiara a diversilor factori implicati in realizarea programelor si proiectelor de dezvoltare regionala. Cadrul institutional aferent elaborarii si implementarii documentelor de programare este structurat pe doua nivele, regional si national. Astfel, la nivel de regiune, principalii factori institutionali sunt: - Consiliul de Dezvoltare Regionala (CDR) este format din presedintii Consililor Judetene si de un reprezentant al Consiliilor locale si rolul sau este de a analiza si aproba PDR; -Agentia pentru Dezvoltare Regionala (ADR) este o organizatie ne guvernamentala, subordonata CDR si cu personalitate juridica, iar rolul sau este de a elabora, propune si implementa PDR si programele de dezvoltare regionala. - Comitetul Regional pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionale (CRP) este format din reprezentanti ai ADR-urilor, ai Prefecturilor, Consiliilor Judetene, serviciilor descentralizate ale institutiilor publice centrale, institutii de invatamant superior si institute de cercetare, precum si din reprezentanti ai partenerilor economici si sociali. Strategia dezvoltarii regionale decurge din probleme cheie identificate in analiza socio-economica a regiunilor si in cadrul acestora, a judetelor: - cresterea disparitatilor de dezvoltare in regiunea Bucuresti-Ilfov si celelalte regiuni; - dezvoltarea neechilibrata intre Estul si Vestul tarii, respective intre Regiunile Nord Est, Sud - Est, Sud, Sud Vest si Regiunile Vest, Nord - Vest, Centru; - subdezvoltarea cronica este concentrata in Regiunea Nord-Est, la granita cu Moldova si in Regiunea Sud, de-a lungul Dunarii;
82
- existenta unor importante disparitati intraregionale care reflecta structura mozaicala a dezvoltarii economice: in interiorul Regiunilor coexista zone subdezvoltate cu zone relativ dezvoltate; - declinul masiv al oraselor mici si mijlocii, indeosebi al oraselor mono industriale, generat de restructurarea industriala; - grad scazut de atractivitate a majoritatii Regiunilor; - declinul socio-economic a numeroase centre urbane mari si diminuarea rolului in dezvoltarea arealelor adiacente; - experienta insuficienta in managemantul programelor de dezvoltare regionala/locala; Strategia regionala va da prioritate regiunilor ramase in urma si a zonelor mai putin dezvoltate din cadrul regiunilor mai prospere. Scopul este de a aloca fonduri acelor domenii de interventie, masuri si proiecte care au o influenta directa si puternica asupra dezvoltarii regionale si locale pentru: -cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri; -dezvoltarea infrastructurii economiilor regionale /locale; -reabilitarea centrelor urbane cu potential de crestere economica. Obiectivul general al strategiei nationale de dezvoltare regionala a fost definit in concordanta cu analizele economice si sociale precum si cu analiza SWOT, care au identificat probleme de dezvoltare regionala cu care se confrunta Romania. Obiectivul general il constituie accelerarea cresterii economice a tuturor regiunilor Romaniei, cu prioritate a celor mai slab dezvoltate astfel incat la sfarsitul perioadei de programare raportul intre cea mai dezvoltata si cea mai slab dezvoltata Regiune in termeni de dezvoltare infrastructurala si a mediului de afaceri, sa se diminueze.
83
Acest obiectiv se va realiza printr-o alocare de a fondurilor diferentiata pe regiuni in functie de gradul de dezvoltare si printr-o stransa coordonare cu actiunile realizate in cadrul celorlalte PO. Pentru atingerea obiectivului general al prioritatii de dezvoltare regionala, strategia se articuleaza in jurul a patru obiective specifice: - Imbunatatirea gradului general al atractivitatii si accesibilitatii a regiunilor; - Cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri; - Valorificarea potentialului turistic, istoric si cultural al regiunilor si cresterea contributiei acestor domenii la dezvoltarea regiunilor; - Cresterea golului economic si social al centrelor urbane. Dezvoltarea rurala ocupa un loc distinct in cadrul politicilor regionale si se refera la urmatoarele aspecte: - inlaturarea/diminuarea saraciei in zonele rurale; - echilibrarea oportunitatilor economice si a conditiilor sociale dintre mediul urban si cel rural; - stimularea initiativelor locale; - pastrarea patrimoniului spiritul si cultural.
3.1.1 POLITICA DE DEZVOLTARE A REGIUNII SUD-MUNTENIA Muntenia este o regiune istorica din sudul Romaniei. Limitele sale sunt: la nord muntii Carpati (care o delimiteaz de Transilvania), la vest raul Olt (care o separa de Oltenia), la sud si est fluviul Dunarea (care o delimiteaza de
84
Bulgaria si Dobrogea), iar la nord-est raurile Milcov, Putna si Siret (dincolo de care se afla Moldova). Are in componenta actualele judetesi unitati administrative: s, Brila, Buzau, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Ilfov, Prahova, Teleorman (fara comuna Islaz), Municipiul Bucuresti. De asemenea, segmentele situate de est de raul Olt din judetele Valcea si Olt, precum si sudul judetului Vrancea (la sud de Milcov) fac parte din regiunea istorica Muntenia. Cele mai importante orase in aceasta regiune sunt Bucuresti, Alexandria, Braila, Buzau, Calarasi, Giurgiu, Pitesti, Ploiesti, Slatina, Slobozia si Targoviste.
Harta Romaniei cu incadrarea regiunii Sud- Muntenia
Principalele ape curgatoare care strabat aceasta regiune sunt Dunarea, precum si unii afluenti directi ale acesteia: Olt, Vedea, si, Calmatui (2 rauri poarta acest nume), Ialomita si Siret.
85
Originea numelui Muntenia era denumirea care apare pentru prima data in cronicile primilor domnitori moldoveni. Prin Muntenia se intelegea intregul teritoriu al Tarii Romanesti, probabil pentru faptul ca in regiunile invecinate cu Moldova densitatea populatiei era mult mai mare in zona de deal si de munte. Zonele de campie din Muntenia fiind foarte putin populate datorita vastelor paduri ale Teleormanului si ale Vlasiei care se intindeau de la raul Olt pana pe teritoriul Bucurestiului de astazi si a Baraganului, in care predomina la acea vreme vegetatia de stepa care se termina brusc spre sud cu intinderi de nisipuri misctoare apoi mlastinoase in jurul Dunarii. Muntenia este regiunea din sudul Romaniei care a format impreuna cu Oltenia principatul medieval al Tarii Romanesti, incepand cu domnia lui Basarab I sau dupa alti istorici, a lui Vladislav I (Vlaicu Vod) si pana la unirea principatelor (1859). Toate capitalele Tarii Romanesti s-au situat in Muntenia (cu exceptia perioadei 1770-1771 cand aceasta s-a aflat in Craiova). Limite Muntenia este situata intre Dunare la sud si est, Carpatii Meridionali si Milcov la nord, in timp ce granita vestica este raul Olt. In perioada medievala cand teritoriul Munteniei era administrat direct de catre domnitor, iar teritoriul Olteniei (adica judetele situate dincolo de raul Olt) era administrat de catre banii Craiovei. Intre 1718-1739, cand Oltenia a fost sub dominatie habsburgica, Tara Romaneasca a fost alcatuita numai din Muntenia. Dupa unirea principatelor in 1872 la o noua impartire teritoriala s-a revenit la delimitarea medievala iar pe emblema Principatelor Unite au fost introduse separat, simbolurile Munteniei (vulturul) si Olteniei (leul) alaturi de bourul moldovenesc. Dupa marea unire de la 1 decembrie 1918 Muntenia
86
dispare ca regiune administrativa pana in 1952 cand se revine la impatirea regionala. Dupa 1968 titlul de regiune Muntenia, nu mai apare decat in medii neoficiale, care nu constituie diviziuni administrative, spre exemplu, regiunea de dezvoltare Sud Muntenia, care ins nu cuprinde decat doua treimi din suprafata regiunii istorice. Istoric Teritoriul Munteniei era locuit in antichitate de triburile Getilor (getae), care erau popor de neam tracic. Istoricul antic Strabo sustinea ca "dacii si getii vorbesc aceeasi limba". Herodot ii introduce in istorie cu urmatoarea mentiune: "Getii sunt cei mai barbati, si mai drepti dintre traci". In jurul anului 340 i.e.n. deoarece getii din dreapta Dunarii au devenit dependenti de Macedonia, regii macedoneni formuleaza pretentii de suprematie si asupra getilor din nordul Dunarii, insa, incercarile lui Alexandru cel Mare 335 i.e.n. si 327 i.e.n. ) si Lisimah (310 .e.n.) de a-i supune, rmn fr rezultat. Mai trziu, geii duc lupte cu bastarnii (popor germano-celtic), care intre anii 200 si 100 i.e.n. ocupa poalele nord-estice ale Muntilor Carpati si malurile Nistrului. Teritoriul Munteniei a facut parte din marele regat dac al lui Burebista dar nu si de regatul lui Decebal. Dupa victoria asupra lui Decebal, Traian trimite trupe auxiliare in Muntenia si sudul Moldovei pentru pacificarea regiunii. Conducatorii locali fac juraminte de vasalitate dar teritoriul Munteniei nu este anexat si nu devine provincie a Imperiului Roman. In 117, dupa moartea lui Traian, romanii retrag trupele din cea mai mare parte a Munteniei si fixeaza granita de-a lungul limesului Transalutanus. Au loc numeroase atacuri ale carpilor (un trib de daci liberi) si gotilor sau poate getilor, subiectul este supus multor controverse deoarece, de-a lungul timpului, unii cronicari, voit sau intamplator, i-au confundat pe geti cu gotii. Primul care a utilizat termenul de "got" ca echivalentul lui "get", a fost imparatul filozof Iulian
87
Apostatul (361-363 e.n.). In secolul IV, echivalenta a fost adoptata si de alti autori, iar prin scrierile istoricului latin Claudianus (inceputul secolului V) si mai ales ale lui Orosius (autor spaniol de origine gota), apoi prin ale istoricilor Cassiodor si Iordanes, aceasta confuzie a capatat o larga raspandire. Trebuie mentionat ca lucrarea lui Iordanes numita "Getica", era de fapt consacrata gotilor. Istoricul got Iordanes in lucrarea sa din 551 "Getica" (De Origine Actibusque Getarum) ii descrie pe goti ca fiind urmasii getilor lui Burebista si Deceneu, lucru explicat de unii istorici prin apropierea fonetica a celor 2 cuvinte. Este stiut ca gotii au patruns in Muntenia impinsi de huni, dar nu sunt dovezi ca in acea perioada au intrat in conflict cu romanii si nici nu exista urme ca deplasarea lor s-ar fi desfasurat catre limesul roman. Sunt insa suficiente dovezi clare ca au strabatut campiile Baraganului si Buzaului si ca romanii au infiintat pentru ei o episcopie la Silistra. Conflictul gotilor cu romanii a erupt mai degraba dupa trecerea acestora a Dunarii ca federati. Aurelian incheie un tratat cu gotii, cedandu-le Dacia ca unor federati ai Imperiului Roman. Asadar, gasim in Dacia urmatoarele triburi de goti: Taifalii si Victoalii. Asezarile gotilor in Dacia cuprindeau numai Podisul Moldovei si jumatatea rasariteana a Campiei Romane, in timp ce in spatiul carpatic continua sa locuiasca populatia daco-romana, ramasa aici dupa retragerea legiunilor si a administratiei romane peste Dunare (in Dacia Aurelia). Dupa asezare, gotii se imparteau in vizigoti (goti apuseni, ramura tervingilor), care locuiau in campia rasariteana a Daciei si pe Nistru, si in ostrogoti (goti rasariteni), care locuiau la est de Nistru. Muntenia si Dobrogea devin un culoar de trecere al popoarelor migratoare, trecerea gotilor si bulgarilor lasand suficiente urme, apoi invaziile cumane care pun chiar bazele unui stat Cumania neagra ce cuprindea mai ales Moldova cu Muntenia si tatare (care stapaneau indeosebi zonele de campie din
88
Muntenia si Moldova la momentul pomenirii voievodatelor lui Litovoi, Seneslau, Ioan si Lupu (Farkas) in diploma cavalerilor ioaniti. Toate aceste navaliri au avut un important aport la mentinerea unei populatii stabile extrem de reduse in zona. Populatia avea sa creasca prin venirea treptata a mai multor grupuri de vlahi sud-dunareni care fugeau din calea atacurilor hunilor si avarilor asupra Imperiului Bizantin. Astfel ca in secolul al XII-lea cronici bizantine si slave considerau populatia un amestec de triburi geto-dace care intrasera in contact cu civilizatia romana, vlahi sud-dunareni si slavi crestinati de bizantini. Acest amestec de populatii avea, ca element comun de cultura, filonul roman. Dupa victoria lui Basarab I de la Posada, acesta si Vladislav I isi extind stapanirea asupra teritoriului Munteniei si al sudului Moldovei (sub denumirea de "Basarabia") in urma unor campanii victorioase impotriva tatarilor care ajunsesera stapanitori peste aceste teritorii dand astfel nastere principatului medieval al Tarii Romanesti cu capitala la Campulung. Caracteristicile Regiunii Sud Muntenia
Suprafata totala: 34,453 km2 (14.54% din suprafata totala a Romaniei) Cuprinde 7 judete: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman cu 15 municipii, 28 orase, 481 comune cu 1,552 sate. Regiunea noastr este localizata in Sud estul Europei si in Sudul Romaniei. Teritoriul Regiunii are trei forme de relief, care se succed de la Nord catre
89
Sud avand intre ele o diferenta de inaltime de 2,500 m. Structura formelor de relief: 70,7 % campie, 19,8 % deal, 9,5 % munte. Reteua hidrologica a Regiunii este in stransa legatura cu Fluviul Dunarea. Aceasta traverseaza 1,075 km din teritoriul Romaniei. Principalele rauri de pe teritoriul Regiunii sunt: Olt (615 km), Arges (350 km), Ialomita (417 km), Dambovita (286 km) si Prahova (193 km). Reteaua hidrologica este completata de o serie de lacuri naturale: Amara, Mostistea, Suhai, Vidraru, Vacaresti si Pecineagu. Infrastructura: Calea ferata: 1,671 km (608 km electrificai ). Densitatea retelei de cale ferata: 48.5 km/1000 km2. Drumuri publice: 11,104 km (2,534 km de autostrzi si drumuri nationale). Densitatea drumurilor publice: 32.2 km/1000 km2. Fluviul Dunarea (11 porturi). Acces la mare: Nu. Acces la aeroport: Henry Coanda (Otopeni) - Bucuresti Populatie:
Total: 3379406 locuitori. Densitate: 101.2 locuitori/km2. Structura pe sexe: 1,723,497 (51%) femei si 1,655,909 (49%) barbati . Structura pe varste: 62,6% ( intre 15-59 de ani), 19,1 % (intre 0-14 ani) , 18,3 % peste 60 de ani.
Suprafata Populatia Populatia Rata -Km2 -nr. pers.ocupata somajulu -mii pers.- i
90
Total Regiune 34453 Arges 6826 Calarasi 5088 Dambovita 4054 Giurgiu 3526 Ialomita 4453 Prahova 4716 Teleorman 5790
3379406 652625 324617 541763 297859 296572 829945 436025
1207.3 256.5 101.4 200.3 90.1 98.2 292.8 168.0
-%8,3 6,2 7.8 6.1 7.5 11.1 10,0 10.3
In productia de utilaj petrolier si chimic, de frigidere, lampilor electrice cu incandescenta si in productia de automobile Dacia si Aro, regiunea detine suprematia la nivel de tara. Sectorul privat este reprezentat la nivelul regiunii de 36,339 societati active existente la sfritul anului 2002, din care 36,029 erau IMM-uri, forta de munca absorbita fiind de 230026 salariati. Suprafata agricola de 2.449 mii ha, reprezinta 71,1% din suprafata totala a regiunii, restul fiind ocupata de paduri (19,3%) si de ape si balti (3,4%). Terenul arabil (80,2%) urmat de pasuni si fanete (15,7%) si de vii si livezi (4,1%). In prezent peste 96,1% din suprafata agricola apartine sectorului privat, forta de munca ocupata fiind de 48,6%. In anul 2000 regiunea a furnizat 18,2% din productia de carne a tarii (locul I), 16,5% din productia de lapte (locul III), 17,5% din cea de oua (locul II).
91
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT Reteaua de drumuri nationale 21,2% din 11.818 km lungime totala drumuri. Drumurile judetene pondere este de 78,8%. Transportul rutier este sustinut de transportul feroviar, din reteaua de cai ferate a regiunii facand parte 4 magistrale care asigura legatura cu toate regiunile istorice: Moldova, Dobrogea, Transilvania si Banat. Transportul naval, este asigurat de fluviul Dunarea principala cale de navigatie transeuropeana pe care, in cadrul regiunii, sunt situate 4 importante porturi. Legatura cu Bulgaria se face prin intermediul a 3 puncte de trecere a frontierei, cel mai important fiind cel de la Giurgiu-Ruse datorita podului rutierferoviar existent, prin acest punct realizandu-se una din legaturile principale ale Vestului Europei cu Orientul Apropiat. Sectoare economice cu traditie in Regiune Sud Muntenia: Productia de utilaj petrolier si chimic Poductia de produse petro-chimice Productia de automobile Dacia si Aro Productia agricola vegetala Productia de carne a tarii Turism montan
Avantaje comparative ale regiunii Grad de acoperire ridicat cu retele de telecomunicatii; Existenta in cadrul regiunii a aeroportului Bucuresti-Henry Coanda; Existenta unor segmente ale coridoarelor europene de transport IV si IX
92
precum si existenta segmentului de autostrada A1 (Bucuresti-Pitesti) si A2 (Bucuresti- Drajna), retele de drumuri naionale si europene modernizate; Forta de munca ieftina si calificata; Existenta terenurilor adecvate agriculturii ecologice. Climat investitional Una din misiunile Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia este sa vina in sprijinul potenialilor investitori, aratandu-le beneficiile si oportunitatile deosebite pe care Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia le ofera.
Investind in Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia beneficiile sunt: - O retea de comunicatii dezvoltata, cu conexiuni in intreaga Europa resurse naturale si materii prime variate. Prezenta multor ramuri industriale bine dezvoltate: chimie si petrochimie
automobile materiale de constructii metalurgica mobila textila etc.
- agricultura, zootehnie, piscicultura - potenial important pentru turism si agroturism - fora de munca de nalta calificare, in variate domenii
93
- reea de scolarizare dezvoltata - posibilitati variate pentru divertisment si activitati sociale
Zone defavorizate Conform art.1 al OUG nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicata cu modificarile ulterioare: 1. Zonele defavorizate, in intelesul prezentei ordonante de urgenta, reprezinta arii geografice strict delimitate teritorial, care indeplinesc cel putin una dintre urmatoarele conditii: a) ponderea somerilor in totalul resurselor de munca ale zonei sa fie de cel putin trei ori mai mare dect ponderea somerilor in totalul resurselor de munca la nivel national, in ultimele 3 luni care preced luna intocmirii documentatiei de declarare a zonei defavorizate; b) sunt zone izolate lipsite de mijloace de comunicatie, iar infrastructura este slab dezvoltata. 2. Ponderea somerilor in totalul resurselor de munca este indicator statistic, calculat lunar, exprimat in procente si determinat prin raportarea numarului somerilor inregistrati la totalul populatiei cu varsta cuprinsa intre 18 si 62 de ani.
3. Pentru ponderea somerilor in totalul resurselor de munca se iau in calcul numrul somerilor cu domiciliul stabil in respectiva arie geografica, inregistrati la sfarsitul lunii de referinta, si numarul populatiei stabile a zonei, cu varsta cuprinsa intre 18 si 62 de ani. 4. La nivel national ponderea somerilor in totalul resurselor de munca se va calcula conform aceleiasi metode, prin raportarea numrului somerilor
94
inregistrati la nivel national la totalul populatiei stabile cu varsta cuprinsa intre 18 si 62 de ani. 5. Ponderea somerilor in totalul resurselor de munca la nivelul zonei si la nivel national se stabileste de Comisia Nationala pentru Statistica, pe baza datelor privind numarul somerilor, furnizate de Agentia Nationala pentru Ocupare si Formare Profesionala. Agentii economici care au obtinut Certificat de Investitor in zona defavorizata au beneficiat de facilitatile art.6 al OUG nr.24/1998 , republicata cu modificarile ulterioare. Domeniile de interes ale zonelor defavorizate sunt prezentate in anexa nr.1 la HGR nr. 728/2001, conform CAEN aprobat prin HGR nr.656/1997. In regiunea Muntenia au fost infiitate patru zone defavorizate: Filipesti, Ceptura, Mizil in judetul Prahova Zimnicea in judetul Teleorman. Ca urmare a modificarii OUG nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate in cursul anului 2004, Consiliul Concurentei monitorizeaz agentii economici cu certificat de investitor in scopul identificarii acelor agenti economici care au depasit intensitatea ajutorului de stat. Potrivit cu art.15 din Legea nr.507 din 17.11.2004 pentru aprobarea OG nr. 94/2004, au fost abrogate niepand cu 20.02.2005 literele b), d) si e) ale art.6. Conform art.6.1.6 al Ordinului MAI nr.382/12.10.2004 pentru aprobarea Ghidului de aplicare a ajutoarelor de stat acordate in temeiul OUG 24/1998: Acordarea ajutorului de stat pentru investitia initiala este conditionata de mentinerea investitiei n cauza pentru o perioada minima de 5 ani. Dezvoltarea economica si sociala a acestor zone in perioada 1999-2002 rezulta din analiza indicatorilor din anexa nr.9 la HGR nr.728/2001 - Chestionar trimestrial - pe care agentii economici au obligatia de a o transmite Agentiei.
95
Valoarea investiiilor realizate in perioada 1999 2004 Zona libera Giurgiu Mediul de investitii - Zona libera Giurgiu Infiintata in 1996, Zona Libera Giurgiu, una dintre cele mai vaste din Europa, este situata in sudul orasului Giurgiu, intre cele doua diguri ndreptate spre Dunare. Zona include un numar de firme cu capacitate productiva (cum ar fi Docurile Giurgiu si Terminalul Peco Oil), avand in vedere faptul ca are ca scop stimularea exportului de produse prelucrate. Ceea ce o diferetiaza de alte zone din Romania este faptul ca are un profil preponderent industrial. De asemenea, amplasarea sa in municipiul Giurgiu, principal port la Dunare, prezinta un avantaj major pentru transportul de marfuri pe cale fluviala, fluviul Dunarea conferindu-i o legatura naturala cu toate porturile dunarene pana la iesirea n Marea Neagra. Traficul intre Bucuresti si Bulgaria se face, aproape in intregime, prin Giurgiu, pe podul de cale ferata/rutier, permitnd astfel multor ntreprinzatori sa profite de avantajele pe care Zona Libera le ofera. Bunurile pot fi exportate din locurile scutite de taxe, cerintele procedurii vamale fiind minime. Multe alte stimulente fac ca importul si exportul de bunuri prin Zona Libera Giurgiu, ca si dezvoltarea intereselor comerciale n limitele respectivei zone, sa constituie o
96
oportunitate de afaceri tentanta, care poate aduce multe satisfactii. Facilitati acordate n Zona Libera Giurgiu: Marfurile straine pot stationa n interiorul zonei libere, fara plata de drepturi de import (taxe vamale,TVA, accize) si fara o limitare n timp. Firmele care obtin venituri din activitatile desfasurate pe baza de licenta n Zona Libera, platesc o cota de impozit pe profit de numai 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri si beneficiaza de scutire de TVA in conditiile prevazute de legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata. Investitiile straine nu pot fi nationalizate, expropriate, rechizitionate decat in cazuri de interes public (de exceptie) si cu plata unei despagubiri corespunzatoare. Operatiunile financiare legate de activitatile desfasurate in zona libera se fac in valuta liber convertibila, acceptata de Banca Nationala a Romaniei. Bunurile din zona libera pot fi transportate n alta zona libera fara plata taxelor vamale. Aceste bunuri pot fi tranzitate pe teritoriul vamal al Romaniei. La lichidarea sau restrangerea activitatii desfasurate in zona libera, persoanele fizice sau juridice pot transfera in strainatate capitalul si profitul, dupa plata tuturor obligatiilor catre statul roman si partenerii contractuali.
1. DEMOGRAFIA
97
Populatia reprezinta un element esential al devenirii umane. De marimea, dar si de calitatea populatiei depind toate procesele socio-economice dintr-un anumit spatiu social. 1.1. Structura populatiei La 1 iulie 2003, populatia Regiunii Sud Muntenia a fost de 3358,4 mii locuitori. Din punct de vedere al numarului de locuitori, aceasta regiune este a doua ca marime, detinnd 15,5% din populatia tarii. Dinamica populatiei totale la nivel regional in perioada 1995-2003 evolutia populatiei a fost puternic influentata de sporul natural negativ, inregistrand o tendinta de scadere a populatiei. In anul 2003 populatia Regiunii Sud Muntenia s-a redus cu 166,6 mii persoane fata de anul 1995 (-4,7%).
Evolutia populatiei totale pe sexe in Regiunea Sud, 1990-2002
Sursa, INS Statistica Teritoriala, 2004 Structura populatiei pe medii de rezidenta, in perioada 1995 - 2003, manifesta in general o usoara tendinta de micsorare a ponderii populatiei urbane in total populatie, in favoarea celei din rural. Conform INS, n anul 2003, din
98
totalul populatiei, 40,7% locuia in mediul urban (41,7% n anul 1995) si 59,3% locuia in mediul rural (58,3% n anul 1995). Trendurile de evolutie a structurii populatiei pe cele doua sexe, in perioada 1990-2002, pentru regiunea Sud Muntenia, indica scaderea ponderii populatiei masculine si cresterea celei feminine, care si la inceputul perioadei era dominanta atat pe total, cat si pe cele doua medii rezidentiale. In 2002, structura de gen este defavorabila n masura mai mare barbatilor, in mediul urban. In toate judetele ce compun regiunea Sud Muntenia au avut loc scaderi ale populatiei. Cea mai importanta scadere a populatiei s-a nregistrat n jud. Teleorman (56,2 mii persoane), urmat de jud. Prahova (44,7 mii persoane). In acelasi timp, cea mai mica reducere a inregistrat-o jud. Ialomita (8,7 mii persoane). Din punct de vedere al structurii populatiei pe judetele regiunii, cea mai mare pondere o detin judetele Prahova (circa 25%) si Arges (circa 19%), iar cea mai mica, Giurgiu (8,6%) si Ialomita (8,7%). Pe sexe, judetele cu cea mai numeroasa populatie masculina sunt Prahova (25%) si Ialomita (22%), iar cele cu cea mai numeroasa populatie feminina sunt Prahova (25%) si Arges (19%). Interesant este faptul ca Ialomita se nscrie pe primul loc, la cea mai putin numeroasa populatie feminina (8,6%). Evolutia populatiei totale pe judetele Regiunii Sud, 1990-2002 In perioada analizata se remarca urmatoarele fenomene: reducerea populatiei tinere si a populatiei adulte si cresterea populatiei vrstnice. Evolutia populatiei scolare cuprinse in sistemul de pregatire profesionala in perioada 1990-2002, populatia scolara la nivelul regiunii Sud Muntenia s-a aflat pe o curba puternic descendenta, care pare ca a atins limita inferioara n anul 2000, dupa care s-a nscris pe un usor trend de crestere. Efectivele scolare s-au redus cu circa 112.2 mii persoane (respectiv cu 15,5% fata de anul scolar
99
1990/1991). Din punct de vedere al structurii, cele mai semnificative modificari s-au inregistrat an randul populatiei din invatamantul liceal, care s-a redus cu 4,5 %, si in randul populatiei din invatamantul superior, care a crescut cu 6,8 %. Cresteri ale populatiei scolare s-au mai inregistrat si in invatamantul postliceal si de maistri (cu 1,1 %). Din punct de vedere al distributiei pe cele doua medii rezidentiale, ntre judetele regiunii Sud Muntenia, cu exceptia judetului Prahova care are populatia dominant in mediul urban (51,1% n 2002), restul judetelor au populatie preponderent rezidenta in mediul rural (judetul cu cea mai mare pondere a populatiei in mediul rural este Dambovita cu circa 70%, urmat la mica distanta de Giurgiu cu 69,1%).
100
Dinamica populatiei pe medii rezidentiale in regiunea Sud Muntenia indica cresteri n rndul populatiei urbane din judetul Arges, iar n celelalte judete scaderi (cele mai mari n judetul Prahova), in timp ce n mediul rural in toate judetele regiunii au loc scaderi ale populatiei, cele mai importante fiind in Teleorman si Arges.
Dinamica populatiei pe sexe si medii rezidentiale, in judetele regiunii Sud, 1990-2002
AG Total M F Urban M F Rural
CL
DB
GR
IL
PH
TR
-27106 -21244 -25078 -23161 -8666 -44720 -56177 -17402 -12961 -15618 -13096 -5948 -26882 -26415 -9704 -8283 -9460 -10065 -2718 -17838 -28762 8451 1560 6891 -6939 -14680 -1195 -2434 -34327 -17265 -5361 -8610 -1073 -2230 -19031 -9546 -1578 -6070 -122 -204 -15296 -7719
-35557 -14305 -10398 -21966 -6232 -10393 -38912
101
M F
-18962 -7600 -7008 -12023 -3718 -7851 -17869 -16595 -6705 -3390 -9943 -2514 -2542 -21043
Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004 Principalul factor care a determinat scaderea populatiei este sporul natural negativ. Din punct de vedere al trendului, pare ca tendinta se va inversa in urmatorii ani, fiind posibile valori pozitive ale sporului natural. Evolutia sporului natural al populatiei in judetele regiunii Sud
1990 Arges 17711 Galarasi 629 Dambovita 1367 Giurgiu -461 Ialomita 862 Prahova 1454 Teleormanl -832
1995 -576 -903 -910 -1802 -445 -1971 -2970
2000 -847 -492 -613 -1447 -230 -1425 -3064
2001 -1400 -916 -877 -1726 -537 -2454 -3682
2005 -1761 -1145 -1517 -2157 -792 -2960 -4577
Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004 Evolutia populatiei pe grupe de varsta la nivelul Regiunii Sud Muntenia
Dinamica populatiei pe grupe mari de varsta in regiunea Sud Muntenia, in intervalul 1990-2002, indica tendinta de imbatranire demografica, caracterizata prin reducerea cu 6,4 % a ponderii efectivelor din grupa 0-14 ani, pe fondul cresterii ponderii populatiei din grupa de peste 60 ani cu 4 %. Dinamica populatiei regiunii Sud Muntenia, pe grupe de varsta, a inregistrat evolutii diferite: efective in scadere pentru grupele 0-14 ani (cu 264,2 mii persoane) pentru grupa 15-59 ani (cu 42,2 mii persoane) si efective in crestere pentru grupa de varsta 60 ani si peste (cu 100,3 mii persoane).
102
Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004 Analizand dinamica populatiei pe grupe de varst in judetele regiunii Sud Muntenia, in intervalul 1990-2002, se constata ca in toate judetele regiunii s-au inregistrat reduceri ale efectivelor cu varste ntre 0-14 ani si cresteri ale efectivelor pentru populatia de 60 ani si peste. Dinamica populatiei pe sexe si medii rezidentiale, in judetele regiunii Sud, 1990-2002
0-14 ani Arges Calarasi Dambovita Giurgiu -48779 -26998 -41592 -20393
15-59 ani 1143 -5726 3750 -7518

103
60 ani+ 20530 11480 12764 4750
Ialomita Prahova Teleorman
-23832 -63830 -38776
3576 -10323 -27139
11590 29433 9738
Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004 In perioada analizata se remarca urmatoarele fenomene: reducerea populatiei tinere si a populatiei adulte si cresterea populatiei varstnice. Evolutia populatiei scolare cuprinse in sistemul de pregatire profesionala
In perioada 1990-2002, populatia scolara la nivelul regiunii Sud Muntenia s-a aflat pe o curba puternic descendenta, care pare ca a atins limita inferioara in anul 2000, dupa care s-a inscris pe un usor trend de crestere. Efectivele scolare s-au redus cu circa 112.2 mii persoane (respectiv cu 15,5% fata de anul scolar 1990/1991). Din punct de vedere al structurii, cele mai semnificative modificari s-au inregistrat in randul populatiei din invatamantul liceal, care s-a redus cu 4,5 %, si in randul populatiei din invatamantul superior, care a crescut cu 6,8 %. Cresteri ale populatiei scolare s-au mai inregistrat si in invatamantul postliceal si de maistri (cu 1,1 %).
104
Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004 Din punct de vedere al trendului evolutiei pe judetele regiunii Sud Muntenia, pentru populatia scolara din invatamantul profesional si de ucenici, se remarca doua situatii: Tendinta de scadere a populatiei scolare se opreste in anii scolari 1999/2000 si 2000/2001, dupa care incepe o usoara tendinta de crestere in cazul judetelor Prahova si Arges. Tendinta de reducere se opreste intre anii scolari 1997/1998 si 1998/1999 dupa care se reia trendul de crestere in cazul judetelor Dambovita, Calarasi, Giurgiu, Ialomita, Teleorman. 1.2. Migratia populatiei si compozitia etnica
Un factor explicativ al scaderii populatiei Regiunii Sud Muntenia este migratia, att cea interna, ct si cea externa. Mutatiile din structura socioeconomica a Romniei au determinat o intensa mobilitate teritoriala a populatiei, cu consecinte directe n modificarea numarului si structurii socio-demografice a populatiei n profil teritorial. In cadrul migratiei interne, fluxul rural-urban merita o mentiune deosebita, fiind cel care detine cea mai mare pondere n
105
cadrul acesteia. Referitor la segmentul de populatie care este mai dispusa la modificarea domiciliului se constata o migrare a populatiei tinere catre oras, mai nti la scoala, iar mai apoi prin integrarea pe piata muncii. MIGRATIA POPULATIEI N INTERIORUL REGIUNII SUD MUNTENIA, INTERREGIONALA SI EXTERNA n perioada 2000 2003
Sositi
Plecati
Migratie externa Sositi Plecati
Sold migratoriu Intern Inclusiv migratia externa
REGIUNEA 167.739 SUD Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman 35.965 16.598 25.242 13.406 16.308 38.935 21.285
172.040
1.132
2.605
-4.301
-5.774
37.753 16.567 25.822 11.947 16.681 39.752 23.518
209 68 164 64 113 437 77
526 191 374 117 200 995 202
-1.788 31 -580 1.459 -373 -817 -2.233
-2.105 -92 -790 1.406 -460 -1.375 -2.358
Sursa INS Direcia Regional de Statistic Clrai Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica - Directia Regionala de Statistica Calarasi, migratia populatiei in interiorul Regiunii Sud Muntenia, interregionala si externa, n perioada 2000 - 2003, prezinta un sold migratoriu negativ. Migratia interna si externa a populatiei nu influenteaza n mod semnificativ structura demografica a regiunii.
106
Alaturi de migratia interna, un factor deosebit de important pentru structura populatiei este si migratia externa. Imediat dupa 1990, cnd oamenii au putut circula liberi s-a constatat la nivel national un flux migratoriu extern mai important. Initial, au plecat populatiile apartinatoare grupurilor etnice minoritare (germanii si maghiarii) si persoane care aveau rude sau prieteni plecati. Schimbarile din sistemul politico-social romanesc au facut ca populatia din regiune sa se poata indrepta atat spre tarile membre ale Uniunii Europene, cat si spre SUA si Canada. Dupa anul 1995, Regiunea Sud Muntenia cunoaste o emigrare a populatiei (in special a celei tinere, fara ocupatie) catre Italia, Spania si alte tari europene. In urma ultimului recensamant din martie 2002, compozitia etnica a populatiei din Regiunea Sud Muntenia se prezinta astfel:
ETNIA
TARA Date absolute % 100,0 89,48 6,60 2,47 0,28 0,28 0,17
REGIUNEA SUD Date absolute 3.379.406 3.274.433 1.545 98.538 126 599 814 % 100.0 96,89 0,05 2,92 * 0,02 0,02
TOTAL Romani Maghiari Rromi (tigani) Ucraineni Germani Rusi-Lipoveni
21.680.974 19.399.597 1.431.807 535.140 61.098 59.764 35.791
107
Turci Tatari Sarbi Slovaci Bulgari Croati Greci Evrei Cehi Polonezi Italieni Chinezi Armeni Ceangai Alta etnie Nedeclarata
32.098 23.935 22.561 17.226 8.025 6.807 6.472 5.785 3.941 3.559 3.288 2.243 1.780 1.266 16.850 1.941
0,15 0,11 0,10 0,08 0,04 0,03 0,03 0,03 0,02 0,02 0,01 0,01 * * 0,08 0,01
811 35 84 17 734 7 319 116 17 44 196 25 83 19 735 109
0,02 * * * 0,02 * 0,01 * * * 0,01 * * * 0,02 *
Sursa INS Direcia Regional de Statistic Clrai 1.3. Tendinte privind populatia
Proiectarea populatiei ofera informatii utile asupra viitoarei evolutii a numarului si structurii de vrsta a populatiei. Din punct de vedere demografic,
108
principalii factori care actioneaza asupra marimii si structurii populatiei sunt fertilitatea, mortalitatea si migratia. Scaderea natalitatii n tara noastra, fenomen care se nscrie n tendinta generala din cadrul perioadei de tranzitie demografica, are unele particularitati. Principalii factori care au determinat scaderea natalitatii sunt de natura economica si sociala. O familie numeroasa nu este potrivita solicitarilor din sfera activitatii profesionale. Se adauga acestei transformari participarea din ce n ce mai numeroasa a femeilor la munca n afara familiei. Aceasta participare este mai accentuata n mediul urban, fertilitatea mai scazuta a populatiei urbane influentnd mai pronuntat nivelul fertilitatii generale. In perspectiva, numarul populatiei regiunii Sud Muntenia este anticipat sa scada, In intervalul 2005-2013. Aceasta scadere se va datora mentinerii unui deficit al nasterilor n raport cu numarul deceselor (spor natural negativ), la care se va adauga soldul negativ cumulat al migratiei interne si externe. Evolutia populatiei proiectate pe judete, regiune in perioada 2005-2013 Judete
2005 An Arges 646,7 Calarai 317,5 Dambovita 535,3 Giurgiu 285,3 Ialomia 291,3 Prahova 825,7 Teleorman 421,6 Regiunea Sud Muntenia
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 643,9 316,1 532,8 283,1 289,7 821,3 415,6 641,2 314,8 530,3 280,8 288,2 817,0 409,6 638,6 313,4 527,9 278,8 286,6 812,8 403,8 636,0 312,1 525,5 276,5 285,1 808,6 398,0 633,4 310,8 523,2 274,4 283,6 804,4 392,4 629,6 309,0 520,0 272,1 281,6 798,6 386,2 625,9 307,2 516,9 269,8 279,7 792,9 380,1 622,2 305,4 513,8 267,5 277,8 787,3 374,0
3323,4 3302,5 3282,0 3261,8 3241,8 3222,2 3197,2 3172,4 3148,0
109
Sursa: INS Evolutia populatiei proiectate pe judete, regiune in perioada 2005-2013 Populatie in varsta 2003 2006 2007 2008 scolara 3-6ani 7-14ani 15-24 ani Total 2009 2010 2011 2012 2013
130,0 127,3 125,4 123,6 121,8 120,0 118,5 117,0 115,6 323,1 287,73 279,98 272,45 265,12 258 254,91 251,89 248,91 495,9 445,89 464,48 450,377 442,55 432 414,06 396,87 380,40 949,0 890,9 869,9 849,4 829,4 810,0 787,5 765,8 744,9
Sursa: INS Populatia in varsta scolara a Regiunii Sud Muntenia va inregistra in perioada 2005-2013 un trend descrescator, ritmul cel mai alert de descrestere inregistrand populatia din grupa 7-14 ani. Astfel, pe ansamblul populatiei prescolare si a celei scolare din Regiunea Sud Muntenia, avem de-a face cu o scadere a populatiei de circa 200.000 de persoane. 1.4. Concluzii
Imbatrnirea populatiei constatata la nivelul regiunii reclama implementarea unor politici care sa conduca la prelungirea vietii active pentru adulti. Cresterea populatiei pensionate inseamna o crestere a serviciilor medicale si sociale, dezvoltarea ofertei serviciilor turistice pentru vrsta a treia (cantitativ si calitativ prin asigurarea de agenti de turism, ghizi cu experienta in a avea grija de pensionari), dezvoltarea serviciilor de estetica si infrumusetare. Se recomanda cresterea scolarizarii pentru domeniile de calificare: turism si alimentatie si estetica si igiena corpului omenesc.
110
Imaginea furnizata de analiza demografica, se caracterizeaza prin: - Scaderea numarului populatiei; - Densitate superioara mediei pe tara ; - Scaderea populatiei urbane pe fondul dominarii populatiei rurale; - Spor natural negativ; Dominarea populatiei de nationalitate romana. Ponderea populatiei de etnie rroma in totalul populatiei regiunii depaseste ponderea acesteia la nivel national. Se recomanda infiintarea de clase pentru invatamantul TVET in localitatile cu populatie preponderent de etnie rroma si initierea unor actiuni. PROFILUL ECONOMIC REGIONAL
2.1 Principalii indicatori economici
Produsul intern brut (PIB) regional
Spatial, structura economica a regiunii este caracterizata de dominarea industriei in cele 3 judete din nordul acesteia (Prahova, Dmbovita si Arges) si a agriculturii in cele 4 judete din sud (Teleorman, Giurgiu, Calarasi si Ialomita). Ca un efect al cresterii economice, PIB-ul regional a crescut de la 15.511,4 miliarde lei n 1996 la 175890 miliarde lei in anul 2003, acest aspect situand regiunea pe locul III la nivel de tara pentru scolarizarea acestora. Comparatie cresterea PIB National Crestere PIB Regiunea Sud>
111
Sursa INS, Statistici regionale, Raport anual BNR 2003/td> Economia regiunii, analizata pe baza principalului indicator de evaluare al cresterii economice PIB-ul regional, a avut n perioada 1996-2003 o tendinta de crestere n valori absolute. Acelasi trend ascendent va nregistra PIB si n urmatorii ani:
Sursa: INS Nivelul PIB/locuitor din anul 2003 (52.373.174 lei/locuitor) ne situeaza in continuare pe unul din ultimele locuri in ceea ce priveste acest indicator sub nivelul PIB/locuitor la nivel de tara (86.996.300 lei/locuitor). Imaginea oferita de cei doi indicatori, indica existenta unui decalaj economic fata de celelalte regiuni, atenuarea lui implicnd o dezvoltare accelerata bazata pe cresterea competitivitatii economiei regionale - factor generator a unor salturi de productivitate si eficienta.
112
Cu toate ca aceasta pozitie s-a mentinut pe toata perioada 1996-2003, valoarea PIB-ului/loc. a crescut n anul 2003 fata de 1996 de aproximativ 14 ori, fara a lua in calcul si cresterea preturilor n acesti ani. Analiza PIB-ului pe domenii economice si a gradului de contributie al acestora la realizarea PIB-ului regional a facut posibila identificarea unor aspecte legate de starea si modul de functionare a economiei regionale. Caracterizata de o evolutie pozitiva, industria detine primul loc n economia regiunii, avand o pondere de 31,1% n PIB-ul regional, superioara mediei pe tara de 27,3%. Sectorul privat al economiei contribuie cu 75% din valoarea adaugata bruta, iar contributia IMM la crearea de valoare adaugata bruta (VAB) in 2002 a fost de 56%; firmele mici si micro-ntreprinderile au detinut 31% din aceasta cifra, iar firmele mijlocii 25%. Contributia IMM la crearea de valoare adaugata bruta a fost constanta in anii 2000 - 2002. Constanta cu care au contribuit IMM la crearea valorii adaugate brute se datoreaza, in exclusivitate, firmelor mici, constatandu-se ca cele mijlocii au inregistrat un usor declin; pe ansamblu, insa, contributia IMM la formarea PIB a inregistrat variatii neglijabile. Analiza regionala, releva faptul ca forta de munca ocupata in IMM-uri se concentreaza in regiunea Bucuresti - Ilfov, precum si in regiunea Nord-Vest si regiunea Vest. Astfel, regiunea Bucuresti - Ilfov are cu 69% mai multa forta de munca ocupata in IMM-uri decat media pe tara, fiind urmata de regiunea Centru si regiunea Vest. Regiunea Nord-Est, respectiv Sud Muntenia precum si Sud Vest Oltenia nu se pot lauda cu cifre la fel de mari. Corelatia dintre numarul IMMurilor la 1000 de locuitori, in cele 8 regiuni de dezvoltare si ritmul de crestere al gradului de ocupare a fortei de munca in aceleasi regiuni, este foarte stransa si
113
evidenta. Aceasta corelatie este si mai puternica la categoria firmelor mijlocii, care in 2002, a asigurat cel mai mare numar de locuri de munca. Analiznd, in continuare, costul minii de lucru, se constata adncirea diferentelor dintre regiuni si dintre sectoarele de activitate, dar si micsorarea, pe de alta parte, a diferentelor dintre diversele categorii de marime, cu tendinta micro-ntreprinderilor de a le ajunge din urma pe celelalte, din acest punct de vedere. La sfrsitul anului 2002 in Regiunea Sud Muntenia erau nregistrate un numar de 36397 unitati active n industrie, constructii, comert si alte servicii (11,2% din totalul firmelor nregistrate la nivel national). Comparand pe baza datelor disponibile din 2002 ponderea unitatilor active pe sectoare de activitate, se constata o mare concentrare a firmelor n comert (64.4%,), urmat de industria prelucratoare (13.36%).
Cel mai mic numar de unitati se regaseste in invatamant si in sectorul energetic. Pe judete, cel mai mare numar de unitati sunt in judetul Prahova (11776 unitati - 33%) urmate de judetul Arges (8387 unitati - 23%).
114
Sursa INS, Statistici regionale, Raport anual BNR 2003 Pe clase de marime, microintreprinderile (pna la 9 salariati) sunt majoritare (31544 unitati), reprezentand 86,6% din totalul firmelor, pe locul 2 plasndu-se firmele mici (10-49 salariati - 3504 unitati).
Sursa: INS Ponderea IMM private in perioada 2000 - 2002 s-a mentinut constanta. Principala schimbare a constat in numarul crescut de IMM cu capital privat din domeniul industriei, a caror pondere a sporit de la 12,1% la 12,7% in 2001, pentru a atinge 19,1% in 2002, dupa cum se poate vedea in figura urmatoare, in timp ce numarul firmelor de comert a continuat sa scada. Ponderea acestora s-a diminuat de la 63,0 % in 2000 la 60,2% in 2001, pentru a atinge nivelul cel mai
115
scazut, de 53,2%, in 2002. Cu toate acestea, numarul cel mai mare de IMM active functioneaza in activitatea de comert, urmate de cele din industrie, si din alte servicii.
Structura IMM private pe sectoare de activitate
Sursa: Ministerul Finantelor Publice Implicarea unui numar din ce in ce mai mare de IMM in activitatea productiva arata ca sectorul IMM, pe ansamblu, a ajuns intr-o noua faza de dezvoltare, dat fiind faptul ca IMM din industrie sunt mai mari si concepute sa functioneze o perioada mai indelungata decat IMM din sectorul serviciilor. O parte din micro-ntreprinderile din comertul cu amanuntul si diverse servicii ofera locuri de munca unui mare numar de someri. Proportia IMM implicate in activitati de servicii a crescut de la 15,9% in 2000, la 16,7% in anul 2002. Si in sectorul transporturilor opereaza intreprinzatorii mici si mijlocii, numarul acestora sporind in perioada de referinta de la 3,3% la 4,7%.
116
Cifra de afaceri
Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale n anul 2002.
Sursa INS, Statistica teritoriala Dupa cum se poate observa, cea mai mare pondere n realizarea cifrei de afaceri la nivel de regiune o au judetele Prahova si Arges, judete care au si cea mai dezvoltata industrie. Aceasta situatie, generata de dinamica crescatoare a procesului de privatizare, de restructurarea si orientarea ntreprinderilor spre cerintele economiei de piata, indica existenta in cadrul regiunii a unui potential si a unor oportunitati reale de dezvoltare. Dezvoltarea culturii industriale si competitivitatea crescanda a intreprinderilor, a determinat ca sectoarele industriei orientate spre fabricarea de: echipamente electrice si electronice, autoturisme, confectii textile, materiale de
117
constructii, mobilier din lemn, anvelope si produse chimice sa cunoasca un progres substantial. Acestea, prin rezultatele obtinute (marirea productivitatii, noi locuri de munca) contribuie la imbunatatirea climatului economic si social al zonelor n care s-au dezvoltat. Imaginea generata de ntreprinderile noi create este completata si totodata sustinuta de existenta unor ntreprinderi reprezentative att pentru regiune cat si pentru tara si care polarizeaza majoritatea activitatilor din zonele aferente. Dintre acestea se pot mentiona: -SC Petrobrazi SA; SC Petrotel-Lukoil SA; SC Rafinaria Astra Romna SA; SC Upetrom SA; SC Uzuc SA; SC Neptun SA; SC Derolever SA Judetul Prahova; -SC Arpechim SA; SC Dacia-Renault SA; SC Alprom SA Judetul Arges; -SC Artic SA; SC Steaua Electrica; SC Romlux SA; SC Victoria SA; Combinatul de Oteluri Speciale Trgoviste Judetul Dmbovita La capitolul investitii interne conduc detasat judetele Arges si Prahova, cu un potential ridicat pentru investitori.
Indicii de pret Pentru atingerea tintelor de inflatie propuse pentru aderarea la U.E. foarte importanti sunt si indicii de pret. La nivelul lunii februarie 2005, fata de luna octombrie 1990, procentajul de crestere a indicilor de preturi arata astfel: - Marfuri alimentare: 208776,5 - Marfuri nealimentare: 257851,7
118
- Servicii: 435793,5 - Cea mai mare crestere o au, asadar, preturile serviciilor. Rata inflatiei pe luna februarie se prezinta astfel: - Marfuri alimentare: 0,4 - Marfuri nealimentare: 0,6 - Servicii: 1,5 - Rata inflatiei total 0,7 Statistici in gospodarie salariile si celelalte venituri asociate formeaza, in Regiunea Sud Muntenia cea mai importanta sursa de venituri a gospodariilor, cu o tendinta de crestere in urmatorii ani (47,4%). O alta sursa de venituri cu o pondere importanta o reprezinta in continuare veniturile din prestatii sociale (20,2%) si ele in crestere fata de anii precedenti. Aproximativ 5% in totalul veniturilor pe gospodarie o reprezinta veniturile din activitati agricole, iar 3,8% veniturile din activitati independente neagricole
Structura veniturilor totale se remarca prin ponderea mare a veniturilor in natura, categorie in scadere nsa fata de anii precedenti. Salariile si celelalte venituri asociate formeaza n continuare cea mai importanta pondere in structura
119
veniturilor. Veniturile din agricultura, alaturi de veniturile din activitati independente cunosc un puternic trend ascendent. Nivelul si structura veniturilor unei gospodarii sunt determinate de numarul persoanelor aducatoare de venit si de specificul activitatii acestora. Astfel, veniturile totale medii lunare realizate de gospodariile de salariati (14536,5 mii lei) depasesc cu 39,6% venitul mediu pe ansamblul gospodariilor, in timp ce la gospodariile de someri acestea reprezinta 69,3% din nivelul mediu, la cele de pensionari 76,2%, iar la cele de agricultori 78,5% (sursa INS). Se explica astfel de ce continua tendinta de migrare catre orase a populatiei rurale. Veniturile totale in Regiunea Sud Muntenia pe trimestre, in anul 2004, a fost de 9703 mii lei - Trimestrul 1 : 9417,2 mii lei - Trimestrul 2 si 9642,5 mii lei - Trimestrul 3, n medie 93,3% fata de total gospodarii (sursa INS). Investitii straine Datele statistice arata ca cetatenii straini au fost atrasi mai mult de investitii in industrie (54,4% din capitalul total investit), servicii (15,8%) si comertul cu ridicata (10,7%). Nu prea au avut cautare agricultura (1%), turismul (2,4%) si constructiile (2,4%). Investitorii majori, adica cei care au fost dispusi sa investeasca minimum un milion de dolari in economia romaneasca, sunt in jur de 200. Acestia beneficiaza de facilitati fiscale in Romania, iar valoarea investitiei asumata de ei se ridica, in total, in perioada octombrie 2001-decembrie 2003, la circa 1,13 miliarde de dolari, conform datelor obtinute de la Agentia Romana pentru Investitii Straine. Intr-un clasament al regiunilor, Regiunea Sud-Muntenia se situeaza pe pozitia a treia, valoarea investitiilor fiind de 94,2 milioane de dolari. Numai 3.741 (circa 3,8%) dintre investitorii straini s-au stabilit in judetele Arges,
120
Dambovita, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Calarasi si Ialomita. Desi numarul este mic, valoarea investita de acestia atinge 1,26 miliarde dolari, adica 12,2% din totalul sumelor inregistrate la nivelul tarii, ceea ce plaseaza aceasta regiune pe locul al doilea intr-un top al capitalurilor investite. Fabrica de automobile Dacia este cea mai mare investitie din zona cu o investitie de 537 milioane de dolari realizata de Firma Renault. Locurile doi si trei sunt ocupate de doua companii (Petrotel Lukoil si Unilever) n cadrul carora olandezii detin ponderi importante in capitalul social. Investitiile straine directe pe principalele activitati economice Activitatieconomice TOTAL, din care: Industria prelucratoare, din care: - metalurgie - alimente, bauturi si tutun - industria chimic - mijloace de transport - masini si echipamente - textile, confecii si pielrie - fabricarea produselor din lemn, inclusiv mobil - tehnica de calcul, aparate electrice, radio-TV, comunicatii - alte ramuri ale industriei prelucrtoare Posta si telecomunicatii Comert Intermedieri financiare si asigurari Servicii prestate ntreprinderilor *) Alte activitati Sursa BNR si INS Valoare 10159,6 5239,9 1202,9 983,4 871,5 543,4 464,1 436,4 263,5 226,3 248,4 1509,2 1157,0 936,9 675,2 641,4 % din Total 100,0 51,6 11,8 9,7 8,6 5,3 4,6 4,3 2,6 2,2 2,4 14,9 11,4 9,2 6,6 6,3
121
*) Tranzactii imobiliare, nchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor. Se poate observa ca ponderea cea mai insemnata o detine industria prelucratoare atat la investitiile straine cat si la cele interne. Remarcam, de asemenea, ponderea mica a investitiilor in agricultura cu toate ca Regiunea Sud are cel mai important sector agricol intre regiuni. 2.2 Informatii partiale Industria Complexa si diversificata, industria regiunii acopera toate domeniile componente bazndu-se totodata pe bogatia si varietatea resurselor naturale existente. Zonele industriale sunt localizate si apartin in general comunitatilor mari cum sunt municipiile si orasele, ele fiind concentrate in special in cele trei judete din nordul regiunii: Prahova, Dambovita si Arges. Parte din industria regiunii se afla inca sub influenta declinului din economia nationala (de exemplu ARO Cmpulung si zona miniera) determinata de: mostenirea unei structuri bazata pe industria grea; dependenta unor ramuri de importul de materii prime; consumuri energetice relativ ridicate; eficienta si competitivitate redusa; masuri de restructurare economica neperformante; lipsa unei politici coerente de stimulare a relatiilor de cooperare intre intreprinderi si domeniul cercetarii, in contextul existentei n cadrul acestuia a unui potential uman specializat, promovarea insuficienta a industriilor locale si a cooperarii interne si internationale a ntreprinderilor din regiune; reducerea si ntreruperea activitatii unor capacitati de productie din diverse sectoare ale industriei, facand ca aceasta sa devina principala ramura generatoare de somaj, din cadrul economiei regiunii;
122
dependenta unor comunitati de existenta unei singure industrii si localizarea investitiilor straine preponderent n partea de nord a regiunii.
Structura si potential de dezvoltare In ultimii ani, ca urmare a procesului de integrare a Romniei n UE, precum si a costurilor scazute ale fortei de munca, a crescut numarul investitorilor straini de pe piata romaneasca, una dintre cele mai mari piete din Europa Centrala si de Est. Regiunea Sud Muntenia ofera potentialilor investitori o multitudine de oportunitati. Multe dintre companiile puternice, cum ar fi Dacia - Renault (Pitesti - Arges) si Petrotel - Lukoil (Ploiesti - Prahova), se gasesc in aceasta regiune. Un avantaj major l constituie reteaua de transport. Situata n jurul Bucurestiului, astfel incat nici unul dintre orasele resedinta de judet nu se afla la mai mult de 120 de kilometri de capitala, regiunea Sud Muntenia beneficiaza de acces rapid la principalul aeroport al tarii, Otopeni. Trei dintre cele sapte judete au granita cu Bulgaria, ceea ce usureaza schimburile cu Grecia si Turcia, iar multe dintre rutele comerciale internationale si posibilitatile de transport sunt asigurate de Dunare. Accesul se face foarte usor nu numai catre Bulgaria si Serbia, care se intind pe celalalt mal al fluviului, ci si catre restul tarilor cu iesire la Dunare, cum ar fi Germania sau Ungaria. De altfel, canalul Dunare - Marea Neagra si portul principal al Romniei, Constanta, situeaza zona aproape de toate pietele internationale. Regiunea este bogata n resurse, industria cunoscnd o mare dezvoltare n zonele unde se extrag si se exploateaza petrol, gaze naturale, sare, ape termale sau carbuni. Aproape o cincime din ntreaga regiune este mpadurita, asigurnd materie prima pentru diferite ramuri ale industriei, cum ar fi cea energetica sau de constructii. Dintre orasele Romaniei, Ploiesti (judetul Prahova) este cel mai mare producator de petrol, iar industria petrochimica a regiunii, in plin proces de
123
restructurare, acopera jumatate din cererea totala a tarii. In ceea ce priveste productia industriala, Muntenia este cea mai prolifica dintre toate regiunile Romniei. Surplusul de forta de munca fata de cererea existenta si imensele terenuri agricole din sudul Munteniei constituie principalele oportunitati pentru investitiile n agricultura. Unul dintre principalele avantaje pe care regiunea le ofera investitorilor consta in pozitia sa geografica: situarea in jurul celei mai mari piete a tarii, Bucuresti, inseamna ca antreprenorii locali beneficiaza de de un acces rapid la capitala, evitand in acelasi timp costurile si celelalte dezavantaje pe care o zona puternic urbanizata si foarte aglomerata le impune ntreprinzatorilor bucuresteni. Bazata n mare parte pe activitati traditionale si orientata spatial n functie de localizarea resurselor naturale, industria regiunii acopera toate domeniile componente. Comparativ cu anii anteriori, cand in sectoare traditionale precum: chimie si petrochimie, siderurgie si metalurgie neferoasa, energetica, constructii de masini si celuloza si hrtie s-a inregistrat, pe fondul unui grad redus de folosire a capacitatilor de productie, o productivitate redusa. In prezent evolutia este satisfacatoare atat in sectoarele mentionate cat si in cele noi aparute sau dezvoltate. Aceasta situatie, generata de dinamica crescatoare a procesului de privatizare, de restructurarea si orientarea intreprinderilor spre cerintele economiei de piata, indica existenta in cadrul regiunii a unui potential si a unor oportunitati reale de dezvoltare. Numarul ntreprinderilor, pe ramuri de activitate, demonstreaza modificarile de substanta in dinamica diverselor sectoare. Principala crestere s-a inregistrat in industrie (61,9% in 2002, fata de 2000), si constructii (61,6%). Cresterea cea mai mica s-a inregistrat in sectorul serviciilor, adica sub 10% fata de 2000. Numarul firmelor cu activitate de comert a scazut, indiferent de marimea acestora, in timp ce in alte sectoare ale economiei, numarul firmelor mici si mijlocii active inregistrate a crescut mai repede decat cel al micro124
intreprinderilor. Se apreciaza ca dinamica sectorului IMM, sub aspectul numarului de firme, evolueaza catre o repartitie mai echilibrata in teritoriu. Agricultura Sector important al economiei regionale, agricultura este prezenta in toate judetele regiunii, ponderea cea mai mare fiind detinuta de cele 4 judete din sudul acesteia (Ialomita, Calarasi, Giurgiu si Teleorman). Suprafata agricola de 2.449 mii ha reprezentnd 71,1% din suprafata totala a regiunii si 16,5% din suprafata totala a tarii, determina pe de o parte caracterul agrar si potentialul agricol ridicat al acesteia, iar pe de alta parte pozitionarea pe primul loc n cadrul celor 8 regiuni de dezvoltare. Utilizarea terenului:
Sursa INS, Statistica teritoriala Structura suprafetei agricole care inseamna 80,2% teren arabil, 15,7% pasuni si fanete, 4,1% vii si livezi si conditiile naturale favorabile, au determinat dezvoltarea in cadrul regiunii a tuturor ramurilor agriculturii.
125
Sursa INS, Statistica teritoriala Distributia suprafetei agricole si modul de utilizare al acesteia pe judete
Sursa INS, Statistica teritoriala Productia vegetala are un rol important, fiind orientata n special spre cultura cerealelor pentru boabe, a plantelor uleioase, a plantelor de nutret si a legumelor. In prezent, suprafata agricola a regiunii apartine n proportie de 96,1% sectorului privat, contributia acestuia la valoarea productiei agricole fiind de 17,76%. Conditiile pedo-climatice, costurile necesare pregatirii si ntretinerii culturilor au constituit factorii care n perioada 1995-2001 au influentat nivelul si variatia productivitatii la majoritatea culturilor agricole vegetale.
126
Evolutia suprafetelor cultivate n perioada 1990 - 2002 Regiunea Sud 1990 1995 2000 2001 2002 Sursa INS, Statistica teritoriala Suprafata totala cultivata in ha 1985523 1950555 1850467 1925543 1944669
Se observa trendul ascendent incepand cu anul 2000 in ceea ce priveste suprafata totala cultivata apropiindu-se de cea din 1990. In continuare ponderea cea mai mare in suprafata cultivata o au plantele cultivate pentru boabe (70,1%), urmate de plante uleioase (17,2%). Turism In prezent turismul tinde sa devina unul dintre cele mai dinamice sectoare economice cu potential de dezvoltare pe termen lung, acesta putand contribui substantial la revigorarea soci-economica a regiunii. Aceasta dispune de un potential considerabil, cu precadere in partea de nord, pentru dezvoltarea turismului si a activitatilor de recreere datorita conditiilor naturale favorabile si a traditiilor culturale si istorice existente. Principalele puncte de atractie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului de weekend le constituie statiunile montane de pe Valea Prahovei-Masivul Bucegi, acestea dispunand de o retea hoteliera care acopera n mare parte necesitatile de cazare si de o infrastructura turistica adecvata.
127
Turismul balnear se poate practica n cadrul a 3 statiuni balneoclimaterice, spatiile de cazare si bazele de tratament existente cat si calitatea serviciilor fiind in mare parte necorespunzatoare. Comparativ cu zona de nord, zona de sud a regiunii si in special zona riverana fluviului Dunarea detine un potential turistic neexploatat suficient pana in prezent, dar care in timp poate deveni prin investitii sustinute o alternativa la turismul clasic montan. Regiunea este atractiva din punct de vedere turistic si datorita existentei in cadrul acesteia a unor valori culturale, a unor monumente cultural-istorice si a unor parcuri naturale situate in Muntii Bucegi si Muntii Piatra Craiului. O problema cheie pentru dezvoltarea potentialului turistic al regiunii si pentru atragerea unui numar cat mai mare de turisti o constituie imbunatatirea serviciilor turistice si dezvoltarea centrelor de informare si promovare turistica. Existenta in cadrul regiunii a unor valori si monumente cultural - istorice si a parcurilor naturale din Muntiii Bucegi si Piatra Craiului determina gradul sporit de atractivitate turistica a acesteia. Judetele Prahova, Arges si Dmbovita, al caror grad de dezvoltare turistica este mai ridicat comparativ cu judetele din sudul regiunii, ofera o gama variata de servicii turistice. asigurnd totodata practicarea urmatoarelor forme de turism: sporturi de iarna, cura si tratament balnear, agroturism etc. Reteaua de cazare turistica a regiunii cuprinde 336 unitati, din care 101 hoteluri si moteluri, 4 hanuri turistice, 25 cabane turistice, 5 campinguri, 89 vile si bungalouri, 23 tabere pentru tineret, 56 pensiuni turistice, 29 pensiuni agroturistice si 3 spatii de cazare pe nave. Capacitatea de cazare existenta in regiune este de 344 unitati de cazare la nivelul anului 2002, din care 180 unitati n Prahova, 79 n Arges si 33 in Dmovita, numarul acestora scazand foarte mult in randul judetelor de la campie (15,2% impreuna).
128
Concluziile relevante rezultate din analiza acestui domeniu sunt: - potential turistic ridicat; - grad redus de valorificare a potentialului turistic; - grad redus de utilizare a capacitatilor de cazare; - infrastructura turistica bine dezvoltata n partea de nord a regiunii; - posibilitatea practicarii majoritatii formelor de turism; - conditii neadecvate practicarii turismului balnear. PIATA MUNCII Transformarea sociala, economica si politica, componente caracteristice perioadei de tranzitie si trecerii la economia de piata, au produs o serie de schimbari in structura pietei fortei de munca, cu consecinte majore atat in domeniul social cat si in cel economic. Faptul ca piata fortei de munca este o problema controversata, imaginile si situatia de suprafata ascunznd probleme carora economia si mediul social trebuie sa le faca fata n viitor, impune o analiza atenta si identificarea majoritatii problemelor din acest domeniu. 3.1. Participarea la piata muncii Resursele de munca din regiunea Sud Muntenia la recensamantul din 2002, inregistrau 2.288.344 persoane in varsta de 15-64 de ani, mentinandu-se acelasi trend descrescator, corelat de altfel cu scaderea populatiei totale in regiune (3.379.406 persoane in anul 2002 fata de 3.465.500 persoane in anul 2000). Structura populatiei, dupa participarea la activitatea economica, pe sexe, medii si grupe de varsta reflecta aspecte relevante care caracterizeaza piata muncii din Regiunea Sud-Muntenia, precum:
129
- Ponderea scazuta a populatiei active ocupate; -Procentul mare al somerilor ca efect direct al dezechilibrelor existente intre cerere si oferta. Populatia activa din regiunea Sud - Muntenia nregistrata la recensamantul din 2002, reprezinta 47,3% din totalul populatiei (1.598.500), mentinnd tendinte de scadere, in special incepand cu anul 1995. Rata de activitate in regiunea Sud - Muntenia este de 69,85 %, reflectand disponibilitatea crescuta a populatiei in varsta de munca de a oferi forta de munca pentru productia de bunuri si servicii. Populatia inactiva detine o pondere mare in Regiunea Sud-Muntenia (52,7%), consecintele acestui fenomen fiind: imbatranirea populatiei si sporul negativ. Procentul tinerilor care se integreaza in viata activa (28,9%) este scazut in comparatie cu ponderea inregistrata la populatia adulta ocupata ( 72,7% la grupa de vrsta 25-34 ani si respectiv 74,9% la grupa de varsta 35-49 de ani), atat in mediul urban cat si n cel rural. Diferentele existente in privinta ocuparii reprezinta o consecinta a numarului mare de persoane inactive in varsta de 15-24 ani ( 60,2%), cei mai multi dintre acestia fiind cuprinsi in invatamantul preuniversitar si universitar. Populatia ocupata
130
Sursa: INS - Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de munca Sursa: INS - Balanta fortei de munca la sfarsitul anului Analizand comparativ cu anul 2000 se constata mentinerea unui trend descrescator in ceea ce priveste populatia activa ocupata ( 1.443.000 persoane in anul 2002 comparativ cu 1.444.000 persoane n anul 2000) dar si in privinta populatiei active civile ocupate ( 1.221.600 persoane in anul 2002 comparativ cu 1.293.800 persoane in anul 2000). Somajul La finele anului 2002 numarul somerilor s-a redus la 123.577 persoane (fata de 150.600 persoane cat erau inregistrate in anul 2000). Acest fenomen nu poate fi datorat cresterii ratei de ocupare (populatia ocupata a continuat sa scada), ci mai degraba altor factori precum: - Reducerea populatiei totale; - Persoanele carora le-au expirat perioadele de alocare a indemnizatiei de somaj nu mai solicita inscrierea in evidenta agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca (ca persoane n cautarea unui loc de munca) regasindu-se in categoria lucratorilor familiali neremunerati; - Pensionari; -Migratia catre alte regiuni sau chiar in afara granitelor tarii. Rata somajului in regiunea Sud-Muntenia la sfarsitul anului 2002 a fost de 9,2% depasind rata inregistrata la nivel national de 8,4% . In randul femeilor, rata somajului de 8,2% este mai mare la sfarsitul anului 2002 decat rata inregistrata la nivel national, de 7,8%. Desi populatia feminina este mai numeroasa, ponderea femeilor somere (37,3%) in randul populatiei este mai redusa decat in cazul barbatilor (48,2%). Aceste diferente sunt in mare masura o
131
consecinta a disponibilizarilor colective care au vizat ramurile de activitate cu personal preponderent masculin. Totodata, dezvoltarea industriei usoare a creat conditii favorabile pentru angajarea in procent mai mare a fortei de munca feminine. In ceea ce priveste raportul rural - urban in structura somajului, in mediul urban, ponderea somerilor in totalul populatiei este mai mare cu 2,8% fata de rural. O analiza a situatiei somajului pe grupe de varsta, releva faptul ca tinerii (grupa de vrsta 15-24 de ani) se confrunta cu mai multe dificultati in ceea ce priveste accesul pe piata muncii in comparatie cu adultii (grupa de varsta 25-49 ani). Ponderea mare a somerilor tineri (10,9%) se mentine indiferent de sex sau mediul de viata al acestora urban sau rural. Situatia somajului se prezinta diferit in cele 7 judete ale regiunii, in functie de particularitatile mediului de afaceri, sectoarele economice restructurate si numarul de personal disponibilizat, nivelul investitiilor atrase, (cea mai mica rata a somajului se nregistreaza n judetul Arges 6,6%, iar cea mai mare rata a somajului se nregistreaza n judetul Ialomita 12%). 3.2. Tendinte ocupationale, structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate Structura populatiei ocupate, pe activitati ale economiei nationale, in anul 2002 releva diferente in ceea ce priveste numarul persoanelor ocupate in diferite ramuri de activitate.
132
Asa cum reiese din datele prezentate, cea mai mare pondere a populatiei ocupate in Regiunea Sud-Muntenia este detinuta de agricultura (in special judetele din Sud), comert, industrie prelucratoare, constructii, transport si comunicatii, administratie publica si aparare, sanatate si asistenta sociala precum si invatamant. Ponderi mai mici in totalul populatiei ocupate detin sectoarele: energie electrica si termica, industrie extractiva, hoteluri si restaurante, tranzactii imobiliare si intermedierile financiare. Structura populatiei ocupate pe grupe de vrsta si nivel de instruire In totalul populatiei ocupate, la nivel regional, ponderea cea mai insemnata o detin persoanele care au absolvit o institutie de invatamant liceal (32 %), fiind urmate de absolventii de invatamant profesional sau de ucenici (23,7%), situatie similara cu cea nregistrata la nivel national. Numarul populatiei tinere ocupate este extrem de scazut (145.000 persoane) aproape comparabil cu cel al persoanelor de peste 65 de ani ramase inca in viata activa (113.000) si mai mic decat al persoanelor cu varsta de 50-60 ani. Acest fenomen releva faptul ca accesul tinerilor pe piata muncii este ingrijorator de limitat. Cea mai mare pondere a populatiei ocupate se inregistreaza, asa cum reiese din tabel, la grupa de varsta 25-49 ani.
133
Trendul descrescator al populatiei active ocupate se reflecta in toate activitatile economiei nationale, care in perioada 1991-2002 au inregistrat reduceri ale numarului mediu de salariati, precum si in toate judetele regiunii.
Structura populatiei ocupate pe sexe si medii rezidentiale
Sursa: INS, Forta de munca in Romania. Ocupare si somaj n 2003 Reprezentand 16,6% din populatia ocupata a Romaniei, populatia ocupata din regiunea Sud-Muntenia numara 1442 mii persoane n 2003 ( fata de 1443.000 persoane n 2002). De-a lungul perioadei 1990-2002, populatia ocupata din regiunea Sud-Muntenia a cunoscut evolutii asemanatoare celor ale populatiei active, inscriindu-se pe un trend de scadere dupa anul 2000. Comparativ cu evolutiile de la nivel national remarcam o dinamica mai putin abrupta incepand cu anii 1998-1999. Structura populatiei ocupate pe judete indica, o pondere mai mare a populatiei ocupate in judetul Prahova urmat de judetul Arges.
134
Dinamica structurii ocuparii pe judetele Regiunii Sud Muntenia, 1992-2001
Pe judetele regiunii Sud-Muntenia, dinamica populatiei ocupate in principalele sectoare economice indica anumite diferente. In ceea ce priveste agricultura, judetul cu cea mai numeroasa populatie ocupata in acest sector este Teleorman. Celelalte judete se impart in doua categorii: una ce cuprinde Dambovita, Arges, Prahova cu populatie ocupata in agricultura in crestere intre 1997-2001 si o alta grupa formata din Calarasi, Giurgiu, Ialomita cu ocuparea in agricultura in scadere. Cea mai insemnata crestere a populatiei ocupate in agricultura s-a inregistrat in Prahova (+8,3 mii persoane), iar cea mai importanta reducere in Ialomita (-9,4 mii persoane). In ceea ce priveste populatia ocupata in industrie, tendinta generala este de
135
reducere (231 mii persoane), distingandu-se ca lidere judetele Prahova si Arges. Dinamica populatiei ocupate in principalele sectoare economice indica mentinerea unui trend descrescator, reducerea mai accentuata inregistrandu-se in judetele Dambovita (47,9 mii persoane) si Arges (39,7 mii persoane).
Numarul mediu al salariatilor In perioada 1990-2002 in Regiunea Sud-Muntenia, numarul mediu al salariatilor inregistreaza o scadere continua de la 1.174.300 persoane in anul 1990 la numai 595.800 salariati in anul 2002 ( sursa: INH-Ancheta anuala Costul fortei de munca). Veniturile medii inregistrate in principalele categorii de gospodarii, in anul 2002 in Regiunea Sud-Muntenia sunt inca foarte scazute: Venitul mediu Din care pe tipuri de gospodarii Salariai 2.073.062 Agricultori 2.586.839 omeri Pensionari 1.573.681 1.294.355
Sursa: Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) - 2002. Din totalul veniturilor realizate, 72,7% reprezinta venituri banesti, iar 26,3% sunt venituri realizate din resurse proprii exemplu din produse agricole).Veniturile medii extrem de reduse, chiar si in familiile de salariati, conduc la scaderea motivatiei de a desfasura o activitate salariata in domenii care inregistreaza un nivel redus de salarizare, desi acestea transmit spre piata muncii si o cerere mai mare de forta de munca (exemplu: confectii, cu nivel mic de salarizare si cerere mare de forta de munca datorata in primul rand fluctuatiilor de personal).
136
Din datele statistice publicate de I.N.S (Sursa: Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) - 2002) si care reflecta situatia la sfarsitul anului 2002, o pondere ingrijorator de mare in totalul populatiei ocupate o au lucratorii familiali neremunerati (persoane ocupate n gospodariile proprii) si anume 17,11%, ceea ce reprezinta 247.000 persoane. Costurile mai mari din mediul urban coroborate cu nivelul redus al veniturilor au determinat o diminuare a fluxului migratiei interne dinspre rural spre urban. Dinamica populatiei civile ocupate n perioada 1992-2002 Trendul descrescator al populatiei civile ocupate s-a mentinut in perioada 1991-2002, asa cum reiese din datele statistice prezentate, in toate activitatile economiei la nivelul regiunii. In continuare, necesitatea restructurarii unor sectoare de activitate neperformante, in special din industria extractiva (extractie de carbuni si titei), va accentua reducerea populatiei civile active ocupate si cresterea ratei somajului. In acest context vor fi mai afectate judetele Dambovita si Prahova. Desi tendinta generala este de scadere a populatiei ocupate, se inregistreaza si sectoare de activitate care cunosc usoare cresteri in anul 2002 comparativ cu anul 2001: industria prelucratoare, comert, constructii, sanatate si asistenta sociala, transport depozitare si comunicatii, hoteluri si restaurante, administratie publica si aparare, tranzactii imobiliare si servicii. Cresterea numarului de persoane ocupate in aceste domenii apare in special in perioada 2001-2002, cifrele ramanand insa foarte scazute in comparatie cu anul 1992. Dinamica populatiei civile ocupate, pe sectoare de activitate, in perioada 1992-2002
137
Tendinte de dezvoltare macroeconomica In vederea aderarii la Uniunea Europeana, Romnia s-a aliniat la Strategia Europeana de Ocupare, politica in domeniul ocuparii fortei de munca fiind in concordanta cu obiectivele si liniile directoare ale acestei strategii. Pentru perioada 2004-2010, conform Strategiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (sursa: Hotarrea Guvernului nr.1386/02.09.2004), se stabilesc urmatoarele perspective macroeconomice: - produsul intern brut va creste in medie cu 5,3%; - cresterea economica va mentine un ritm mediu anual de 5,2%; - rata de investitie va ajunge la aproape 29% n anul 2008 fata de 22,5% in anul 2003; - cresterea investitiilor straine cu circa 2 miliarde euro anual; - exporturile de bunuri si servicii se vor majora cu un ritm mediu anual de 10% fiind sustinute de cresterea contributiei investitiilor straine la export si printr-un mecanism de promovare si stimulare a exportului; - productia industriala va creste in medie cu circa 5% si in special in ramurile industriei prelucratoare unde ritmul de crestere va fi de 5,9%; - productia agricola va creste n medie cu 3,5%, ca urmare a sporirii randamentelor; - consumul individual efectiv al populatiei se va reduce la un ritm mediu de 4%, inferior celui al salariului real, care se va majora in medie cu 4,5% anual permitand imbunatatirea inclinatiei spre economisire;
138
- cresterea ponderii IMM-urilor la crearea produsului intern brut; - productivitatea muncii va creste cu un ritm mediu anual de 4,9%; - n domeniul constructiilor se vor inregistra cresteri cu un ritm mediu anual de 8%; - extinderea utilizarii tehnologiilor informationale si de comunicatie in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana si utilizarea lor pe scara larga in ntreaga economie; - ponderea ridicata a populatiei varstnice conduce la exercitarea de presiuni ridicate asupra sistemelor de sanatate si asistenta sociala insuficient dezvoltate pentru asigurarea serviciilor la cotele solicitarilor; - dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua a adultilor atat sub aspectul extinderii retelelor de furnizori de servicii cat si a cresterii calitatii prin asigurarea competentelor stabilite de standardele de pregatire profesionala ca cerinta a recunoasterii calificarilor in Uniunea Europeana; - dezvoltarea transporturilor si a infrastructurii pentru transporturi sustinuta de cresterile din domeniul industrial si comert in special exportul. Tendintele de dezvoltare la nivelul Regiunii Sud-Muntenia sunt evidentiate si in Planul Regional de Dezvoltare care stabileste urmatoarele masuri: - dezvoltarea infrastructurii de transport; - dezvoltarea serviciilor publice si a infrastructurii sociale; - dezvoltarea infrastructurii informationale si de telecomunicatii si facilitarea accesului la serviciile IT; - extinderea si modernizarea infrastructurii de protectie a mediului; - modernizarea si reabilitarea siturilor industriale si a zonelor urbane; - reconstructia ecologica a zonelor degradate si protejarea patrimoniului natural; - dezvoltarea turismului, cu accent pe agroturism, in special in zonele montane (judetele Dambovita, Prahova si Arges);
139
- dezvoltarea afacerilor si in mod prioritar sustinerea IMM-urilor. Alte informatii privind tendintele de evolutie la nivel macroeconomic: (sursa: mass-media - declaratii ale membrilor Guvernului Romniei) - introducerea sistemelor private de asigurari sociale si de sanatate si extinderea sistemului de asigurari sustinut si de cresterea investitiilor populatiei in acest domeniu; - dezvoltarea pietelor de capital, o prima etapa fiind deja realizata prin reglementarea accesului persoanelor straine la constituirea de conturi in valuta la bancile din Romania. 3.3. Dezechilibre pe piata muncii Desi prognozele elaborate la nivel national cat si strategiile nationale si regionale stabilesc pe termen mediu si lung cresteri economice si dezvoltarea unor sectoare de activitate ale economiei nationale precum: industria prelucratoare, transporturi, comert intern si exterior, sanatate si asistenta sociala, tehnologii informationale, ratele ocuparii vor continua sa scada in urmatorii ani, iar somajul va inregistra cresteri. Acest fenomen va fi generat pe termen scurt de continuarea restructurarii sectoarelor economice neperformante. Pe termen mediu si lung evolutia ocuparii va fi influentata negativ chiar si in conditiile cresterii investitiilor straine si stimularii dezvoltarii IMM-urilor. In acest context, trendul descrescator al populatiei ocupate se va mentine si dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, fiind determinat de un complex de factori de natura financiara, economica si demografica. Proiectia cerere potentiala - oferta potentiala pana in anul 2013, in judetele Regiunii propune tinte inalte de crestere a investitiilor, respectiv a aportului de capital si tinte inalte de crestere a productivitatii muncii, prin urmare, ocuparea este intr-un proces de reducere.
140
Pe termen mediu si lung, piata muncii se va confrunta cu dezechilibre intre cerere si oferta, att la nivelul regiunii cat si in fiecare din cele sapte judete. Dezechilibrele intre cerere si oferta se vor inregistra in toate ramurile economiei nationale. In perioada 2005-2013 oferta va fi superioara cererii inregistrate pe piata muncii. Dezechilibrele dintre cerere si oferta prezinta tendinte diferite: - se vor accentua dezechilibrele dintre cerere si oferta in domeniile agricultura, administratie publica si nvatamnt; - vor inregistra tendinte usoare de reducere a dezechilibrelor in sensul unei mai mari acoperiri a ofertei prin cerere, domeniile: industria extractiva, energia electrica, termica si gaze, tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal firmelor, intermedieri financiare, sanatate si asistenta sociala; - vor inregistra tendinte de reducere a dezechilibrelor, datorate cresterii cererii si scaderii ofertei, domeniile: industria prelucratoare, constructii, comert, hoteluri si restaurante, transport, depozitare, comunicatii. Chiar in conditiile reducerii dezechilibrelor in aceste domenii, piata muncii se va confrunta cu un nivel mai redus al cererii decat al ofertei. 3.4. Concluzii Tendintele de dezvoltare prognozate la nivel national, precum si prioritatile stabilite pentru Regiunea Sud-Muntenia creeaza o imagine asupra activitatilor care vor inregistra cresteri si pentru care cererea pe piata muncii va fi mai accentuata: 1. Cresterea productiei agricole in medie cu 3,5%, ca urmare a sporirii randamentelor, reclama o redimensionare a nivelului de pregatire a fortei de munca in acest domeniu (cresterea ponderii nivelului 3 de pregatire si reducerea nivelelor 1 si 2). Sporirea randamentului se va realiza prin introducere de
141
echipamente performante, utilizarea automatizarilor, extinderea si modernizarea sistemelor de irigatii, ceea ce necesita un nivel ridicat de competente. Avand in vedere traditia romaneasca in domeniu, exista conditii pentru realizarea agriculturii ecologice, fiind necesare competente noi pentru personalul calificat. 2. Cresterea productiei industriale si in special in ramurile industriei prelucratoare, in conditiile in care si productivitatea va continua sa creasca, atrage de asemenea nevoia de calificari noi, dar si de competente ridicate pentru utilizarea noilor tehnologii. Retehnologizarile care vor urma dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana vor determina cresterea ponderii persoanelor calificate la nivelul 3 de pregatire in domenii ca: electronica, automatizari, informatica, prelucrari neconventionale. 3. Dezvoltarea pietelor de capital necesita competente superioare si asigurarea cu personal calificat numai la nivelul 3 in domeniul bancar si tranzactii financiare. 4. Dezvoltarea sistemelor de asigurari private reclama competente superioare la nivelul 3. 5. Scaderea fluxului migratiei dinspre mediul rural spre cel urban va atrage o dezvoltare a localitatilor rurale in mod deosebit in domeniile: - amenajari infrastructura (drumuri, retele de aductiune apa si gaze); - constructii civile; - comert (amenajarea de piete en-gros si retele de distributie pentru produsele agricole ecologice, modernizarea spatiilor comerciale din mediul rural si alinierea la standardele n domeniu); - extinderea retelei scolare. In acest context dezechilibrele cerere-oferta din aceste sectoare se vor diminua, fiind in continuare nevoie de mentinerea actualelor calificari precum si
142
de cresterea competentelor. 6. Dezvoltarea transporturilor si a infrastructurii pentru transporturi va contribui la reducerea dezechilibrelor de pe piata muncii, in aceste domenii necesitand competente superioare si implicit cresterea ponderii persoanelor calificate de nivel 3. 7. Cresterea productiei n domeniul constructiilor necesita cresterea nivelului de competente - nivel 3 - in utilizarea materialelor si tehnologiilor neconventionale precum si a echipamentelor performante. 8. Dezvoltarea tehnologiilor informationale, comunicatiilor (crearea de sisteme alternative) extinderea numarului de abonati si a retelelor de cablu TV atrag si in aceste domenii introducerea de calificari noi numai la nivelul 3 de pregatire.
Analiza SWOT - Regiunea Sud-Muntenia
PUNCTE TARI
- Resurse naturale (mare varietate a reliefului, zona de nord resurse ale subsolului, turism, zona de sud zona agricola - primul loc din punct de vedere al suprafetei agricole, acces fluvial); - Pondere ridicata a fortei de munca tanara 27,2 %; - Pondere ridicata a populatiei ocupate in partea de nord a regiunii pe ansamblul regiunii la 01.01.2005 populatia ocupata 14,4 % - locul 2 comparativ cu celelalte regiuni;
143
PUNCTE SLABE
- Existenta institutiilor de invatamant superior in fiecare judet; - Existenta programelor de formare si reconversie profesionala; - Retea de transport dezvoltata ca arie de acoperire si densitate; - Procent mare al IMM-urilor in total unitati active (99,2%); - Existenta unui numar mare de intreprinderi reprezentative la nivel regional si national (Lukoil, Dacia Renault, Petrobrazi, Arpechim); - Volum mare al investitiilor (in special in partea de nord) locul 3 comparativ cu celelalte regiuni. - Lipsa actualizarii si transmiterii informatiilor privind ocuparea catre actorii interesati; - Calitatea slaba a infrastructurii; - Repartizarea neuniforma a investitiilor in regiune (investitii scazute in partea de sud); - Tehnologii invechite; - Interes scazut din partea angajatorului pentru perfectionarea angajatilor proprii; - Interes scazut pentru invatarea pe parcursul vietii; - Slaba dezvoltarea a activitatii de marketing in mod special la nivelul IMMurilor; - Politicile slabe de motivare a angajatilor; - Protectia mediului; - Existenta unor domenii de activitate cu salarii neatractive; - Scaderea populatiei active; - Cresterea abandonului scolar; - Insuficienta armonizare a sistemului educational si de formare profesionala cu cerintele pietei muncii (ex. In agricultura lipsa persoanelor instruite); - Existenta unui numar mare de
144
OPORTUNITI
AMENINRI
comunitatii de rromi care au in cadrul lor o pondere mare de persoane analfabete; - Marginalizarea persoanelor in varsta pe piata muncii; - Gradul de ocupare a resurselor de munca sub media la nivel national. - Crearea de noi locuri de munca in anumite domenii prin intermediul investitiilor (servicii, constructii, turism) si existenta programelor pentru agricultura; - Posibilitatea de dezvoltare a transportului fluvial; - Mobilitatea fortei de munca Migratia interregionala si in UE; - Colaborarea in domeniul formarii profesionale cu furnizorii autorizati; - Dezvoltarea programelor de includere sociala (persoanele de etnie rroma); - Existenta capitalei in centrul regiunii; - Existenta centrelor universitare puternice; - Vecinatatea cu Bulgaria existenta si dezvoltarea unor programe transfrontaliere; - Obligativitatea adoptarii normelor europene privind dezvoltarea activitatilor economice. - Regresul unor domenii economice precum industria chimica, extractiva, metalurgica si in domeniul mecanic; - Atractivitatea scazuta a unor locuri de munca (invatamant, sanatate); - Cadrul legislativ descurajant pentru investitori, angajatori si pentru exercitarea unor ocupatii; - Economia subterana; - Lipsa informatiilor reale privind piata muncii; - Subventii insuficiente pentru agricultura; - Evolutia economica si sociala
145
imprevizibila pe termen mediu si lung; - Incetinirea ritmului de crestere economica.
3.2 CONTEXTUL JUDETEAN DE DEZVOLTARE RURALA
Scurt Istoric
Cele mai vechi marturii ale unei asezri omenesti in arealul Giurgiului dateaza din Mezolitic (mileniile 10-7 i.Hr). Dupa cum atesta cercetarile arheologice, zona Giurgiului a fost dens populata in perioada daca (secolul I i.Hr). Se ipotizeaza ca in apropiere era localizata capitala lui Burebista, la Popesti, pe raul Arges. Imparatul roman Iustinian (483-565) a construit aici oraul Theodorapolis. S-a propagat pana in zilele noastre, ipoteza ca orasul Giurgiu ar fi fost fondat de genovezi si numit dupa sfantul protector al Genovei (San Giorgio). Aceasta credinta aparuta in secolul al XIX-lea, desi larg difuzata, a fost respinsa ulterior de specialisti si ea nu mai constituie astazi o ipoteza de lucru valabil.
146
Prima mentiune sigura a cetatii Giurgiu este in documentul Codex Latinus Parisinus de la nceputul secolului al XV-lea, sub forma Zorio. Mentiunea alaturata: "loc pustiu" sugereaza distrugerea cetatii in timpul campaniei otomane din 1394 impotriva lui Mircea cel Batran. In 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel sa detina controlul traficului pe Dunare. Otomanii au numit Giurgiul "Yerg". Fiind un oras fortificat, Giurgiul a jucat un rol important in razboaiele frecvente dintre romani si turci pentru controlul Dunarii, in special in incercarile lui Mihai Viteazu de a stavili atacurile turcesti, iar mai apoi in razboaiele rusoturce. In 1659 Giurgiul a fost ars din temelii. In 1829 zidurile si fortificatiile au fost complet distruse, astfel ca singura aparare care-i mai ramanea era castelul amplasat pe insula Slobozia, legata de tarm cu un pod.
Prima cale ferata din Regatul Romaniei a fost construita intre Bucuresti si Giurgiu, statia de la Giurgiu fiind inaugurata la 1 noiembrie 1869. Pana la instaurarea regimului comunist in Romania a fost resedinta judetului Vlasca. Intre 1952-1954, regimul comunist, sprijinit de URSS, a construit Podul Giurgiu-Ruse (sau Podul Prieteniei), primul pod peste Dunare care leaga Romania de Bulgaria. Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.
Descriere Geografica Situat in sudul tarii, n cadrul marii unitati geografice numita Campia Romana, judetul Giurgiu este strabatut de paralela 4353` latitudine nordica si meridianul 2559` longitudine estica. La nord, se invecineaza cu judetul
147
Dambovita, la nord-est cu municipiul Bucuresti, la nord-vest cu judetul Arges, cu judetul Calarasi la est, la sud, pe o lungime de 72 de km cu fluviul Dunarea, care il desparte de Bulgaria si cu judetul Teleorman la vest. Suprafata judetului este de 3.526 km patrati, reprezentand 1,5 % din suprafata totala a tarii. Orasul Giurgiu, cu o populatie de 73.586 locuitori, este resedinta judetului. Localitatile principale ale judetului sunt: orase Bolintin-Vale (11.702 locuitori) si Mihailesti (7.490 locuitori) 51 comune 167 sate. Populatia totala a judetului numara 282.554 locuitori, si reprezinta 1,3 % din intreaga populatie a Romaniei, repartizata dupa cum urmeaza: in zona urbana 87.592 locuitori (31 %) in zona rurala 194.962 locuitori (69 %). Relieful judeului este format din 5 unitati principale ale Campiei Romane: Burnas, Vlasia, Gaveanu-Burdea, Titu i Lunca Dunarii. Altitudinea maxima, inregistrata in nordul judetului, in satul Cartojani, este de 136 m deasupra nivelului marii, iar altitudinea minima, de 12 m deasupra nivelului marii, se inregistreaza in lunca Dunarii. Din punct de vedere geomorfologic, in cadrul judetului Giurgiu se individualizeaza doua tipuri de forme de relief i anume: - campie fluviuo-lacustra, acoperita cu depozite loessoide, tabulara, nefragmentata, alcatuind in fapt cea mai mare parte a suprafetei judetului; - campie aluviala, holocena, de subsidenta, cu aspect de albie majora, reprezentand luncile dezvoltate de-a lungul raurilor si in special, de-a lungul Dunarii. Lunca Dunarii, influentata de actiunea direct a fluviului, cu latimi ce pot ajunge in unele locuri la 10 km, este indiguita si canalizata pe mari suprafete, fiind transformata in teren agricol. Solul si subsolul sunt bogate in zacaminte de petrol si gaze in partea centrala si nordica a judetului si nisipuri care se extrag din albiile si traseele raurilor si din albia fluviului Dunarea.
Resurse Umane In judetul Giurgiu populatia stabila la 1 iulie 2007 a fost de 283408 persoane, in scadere cu 1093 persoane (-0,4%) fata de 1 iulie 2006. Din acest total, 68,8 % locuieste in mediul rural in timp ce 31,2 % n mediul urban.
148
Populatia stabila, pe total i pe sexe

Populatia stabila, pe total si pe sexe, la 1 iulie 2007, comparativ cu 1 iulie 2006
Nr. persoane 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 Total Masculin Feminin 145697 145088 284501 283408 2006 2007
138804
138320
Sursa: Institutul National de Statistica Directia Judeteana de Statistica
Sanatate si servicii sociale In judetul Giurgiu se constata o tendinta de diminuare a calitatii furnizarii serviciilor de sanatate relevata prin indicatorul speranta de viat care in acest judet este de 70,50 ani comparativ cu 71,76 cat se inregistreaza la nivelul intregii tari. Aflandu-se sub media pe tara, judetul Giurgiu se numara printre judetele cu speranta de viata cea mai scazuta, fapt care poate fi determinat de evolutia unei serii de factori sociali si economici. In cele ce urmeaza, sunt analizate valorile unor indicatori in raport cu directiile de analiza mentionate. In mediul rural, serviciile de sanatate sunt furnizate in principal prin intermediul cabinetelor medicale de familie, existand si un centru de sanatate (cu
149
o capacitate de 50 de paturi) precum si o unitate medico-sociala (cu o capacitate de 80 de paturi) ale caror dotari nu sunt insa suficiente pentru a asigura un nivel calitativ satisfacator al acestor servicii. In plus, nu mai putin de 100% din ambulatoriile de spital din jude, 96,8% din cabinetele individuale de specialitate, 63,6% din cabinetele medicale de medicina generala se afla in mediul urban fapt care limiteaza considerabil accesul la serviciile de sanatate in special a populaiei rurale din judet. In judetul Giurgiu se inregistreaza o scadere generala a numarului de personal calificat, majoritatea specializarilor, indiferent de nivelul de pregatire, fiind concentrate in mediul urban, in detrimentul celui rural. In ceea ce priveste distributia pe medii de rezidenta, un procent de 53,6% din medici se aflau in mediu urban in ciuda faptului ca numai 32,1% din populatia judetului locuieste in acest mediu de rezidenta. Nivelul investitiilor in amenajarea unitatilor de furnizare a serviciilor de sanatate precum si pentru achizitionarea de tehnica medicala specifica cunoaste in judetul Giurgiu o crestere considerabila in ultimii ani. Aceasta tendinta este benefica pentru nivelul calitatii serviciilor de sanatate, fiind insotita insa de existenta unei disproportionalitati evidente intre mediul de rezidenta urban/rural. Pensii si servicii sociale In ceea ce priveste situatia pensionarilor, judetul Giurgiu se afla pe penultimul loc ca numar in Regiunea Sud Muntenia. Judetul detine un numar mic de pensionari cu un procent de 8,2% din numarul mediu al pensionarilor de asigurari sociale de stat din regiunea Sud-Muntenia. Dat fiind profilul preponderent agricol al economiei judetului, o mare parte a pensionarilor este reprezentata de pensionarii de asigurari sociale agricultori. Numrul mediu al acestora a fost in anul 2007 de 24057 persoane, cu 1706 mai mic fata de anul 2006 (-6,6%). Scaderea se datoreaza in principal
150
evolutiei demografice in judetul Giurgiu, caracterizata printr-un numar mare al deceselor.
Educatie si Cercetare - Dezvoltare Judetul Giurgiu are cea mai mic valoare a ratei de cuprindere scolara la toate nivelurile de invatamant (54,2%) comparativ cu media pe tara (72,9%) 1. O valoare la fel de ingrijoratoare se inregistreaza si in cazul indicatorului referitor la rata de alfabetizare al populatiei adulte care in judetul Giurgiu este cea mai scazuta din tara - 92,2 fata de 97,5 cat se inregistreaza la nivelul intregii tari. In cazul judetului Giurgiu, in anul scolar 2007-2008, reteaua de invatamant cuprindea 110 unitati scolare dintre care 6 gradinite independente, 86 scoli generale, 4 licee teoretice si vocationale, 9 grupuri scolare, o scoala de muzica, clubul sportiv scolar, Palatul copiilor, o scoala postliceala si un Centru de recuperare, educare si integrare. In ceea ce priveste distributia pe medii a numarului de unitati scolare se poate constata existenta unei disproportii intre mediile urban si rural. Astfel, in ciuda faptului ca populatia scolara in mediul rural este cu aproape 30% mai mare decat in mediul urban, numarul de unitati scolare care se gaseste in acest mediu de rezidenta este mai mare comparativ cu cel din mediul rural. Piata fortei de munca, somaj si formarea continua La inceputul anului 2007 resursele de munca au fost in judetul Giurgiu de 170.5 mii persoane reprezentand 60.1% din populatia totala a judetului Giurgiu (283,9 mii persoane), ponderea majoritara in resursele de munca detinand-o
1
151
barbatii (52.5%). In anul 2007, populatia in varsta de munca apta de lucru detinea o pondere de 98.6% din totalul resurselor de munca, proporia barbatilor depasind-o pe cea a femeilor cu 6.6 puncte procentuale. Persoanele sub si peste varsta de munca aflate in activitate reprezentau 6.2% din resursele de munca, in cadrul acestei categorii femeile erau majoritare, respectiv 59.0%. Numarul somerilor inregistrati in judetul Giurgiu la sfarsitul anului 2007 era de 4.090 persoane (1.881 femei), in scadere fata de anul precedent cu 943 persoane pe total (116 femei). Rata somajului inregistrat la nivel judetean era de 4,5%, cu 0,4 puncte procentuale mai mare decat rata somajului la nivel national. In ceea ce priveste situatia din judetul Giurgiu, in anul 2007, au fost cuprinse in programe de formare profesionala gratuite 697 persoane, dintre acestia 651 persoane au fost someri. Cea mai mare deschidere catre participarea la o forma de instruire a avut-o categoria de persoane cuprinse intre 35 si 45 de ani (34,4% din total someri participanti la cursuri). Se observa ca tinerii si persoanele peste 45 de ani accepta mai greu o noua calificare, dovedind o flexibilitate scazuta. Competitivitatea economica In economia judetului, agricultura este principalul angajator si generator de venituri judetene. De asemenea, ca efect al traditiei agrare, veniturile judetului sunt in partea de jos a topului regiunii ADR Sud Muntenia. Din punctul de vedere al aportului fiecarui judet la realizarea PIB-ului regional, situatia nu este fundamental diferita, judetul Giurgiu contribuind cu numai 6% la totalul regional. Diferenta este majora atunci cand comparam judetul Giurgiu cu judetele fruntase ale tarii, Prahova si Arges fiind responsabile cu un aport de 50% in produsul intern brut al regiunii.
152
Judetul Giurgiu ocupa ultimul loc la indicatorul PIB la nivel de regiune, o cauza a acestui fenomen fiind si absenta marilor investitii industriale realizate in judet precum si subutilizarea resurselor de infrastructura (ex: portul fluvial). In Giurgiu activeaza 3.618 de IMM-uri (7,1% din nivelul regional), iar n Prahova 16.240 (32%). Cumulat, Prahova si Arges detin aproape 55% din totalul IMM-urilor din regiune. Numarul mic de companii existente in judetul Giurgiu este generat atat de o slaba cultura antreprenoriala cat si de migratia companiilor catre Bucuresti. La ora actuala se constata o migratie catre polul economic Bucuresti, situat in imediata proximitate a judetului. Judetul Giurgiu detine in prezent o capacitate de gazduire a companiilor concentrata in special in zona Parcului Industrial existent in municipiul Giurgiu, a Zonei Libere Giurgiu si a Portului Giurgiu. Agricultura judetului Giurgiu Judetul Giurgiu, asemanator cu judetele din Partea de Sud a Regiunii SudMuntenia (Teleorman, Calarasi si Ialomita) este localizat in Campia Romana si este mai putin dezvoltat, agricultura fiind sectorul dominant in economia judetului. Slaba dezvoltare din aceasta zona se datoreaza in principal faptului ca intreaga zona a suferit in timp consecintele unei dezvoltari industriale artificiale. Prin urmare, incepand cu anul 1990, aceasta a fost afectata de procesul de tranzitie la economia de piata, prin inchiderea sau restrangerea activitatii intreprinderilor de stat. Judetul Giurgiu a dispus dintotdeauna de premisele favorabile pentru realizarea unei agriculturi productive. Conform unei clasificri a Agentiei Nationale de Consultanta Agricola (ACCA) judetul Giurgiu se incadreaza in Zona 1, considerata zona favorabila pentru cultivarea de cereale si de plante tehnice, culturi care sunt intr-adevar cele mai raspandite in judetul Giurgiu.
153
Transport si infrastructura tehnica Pe teritoriul judetului Giurgiu se intersecteaza axe de transport si drumuri nationale care pot sustine componenta transport pentru a constitui un elementcheie in dezvoltarea Judetul Giurgiu in viitor. Din punct de vedere strategic, judetul Giurgiu este un important punct nodal de infrastructura la nivel european si poate deveni principal punct de conexiune regionala pe urmatoarele axe: cursul inferior al Dunarii nord sud, Bucuresti Giurgiu Russe Bucurandu-se de intersectia axei de transport N-S si de apartenenta la coridorul pan-european VII prin segmentul Dunare si la coridorul pan-european IX de transport rutier si feroviar (segment in traseul Chisinau-BucurestiDimitrovgrad-Alexandroupolis) judetul Giurgiu are suficiente premise pentru a deveni un judet de tranzit pentru un circuit intens de marfa si persoane. Primul element de infrastructura rutiera de o importanta majora peste Dunare catre Bulgaria, principala cale transeuropeana catre Romania este podul peste Dunare, Podul Prieteniei. Punctul de trecere a frontierei cu Bulgaria la Giurgiu Ruse are un avantaj aparte, constituit de podul rutier-feroviar existent. Aceasta iesire la Dunare este un punct geostrategic important pentru Romania, prin acest punct realizandu-se una din legaturile principale ale Vestului Europei cu Orientul Apropiat. Intins pe o suprafata de 9000m, portul Giurgiu are o activitate de trafic de marfuri si de persoane neegalat de porturile fluviale din Romania. In trecut, in sud-estul judetului Giurgiu se afla una din primele linii de cale ferata ce lega capitala de Giurgiu (din gara Filaret - Bucuresti care astazi nu mai exista) datand din 1869. In prezent, la nivelul judetului Giurgiu, densitatea liniilor pe 1000 Km inregistra la sfarsitul anului 2005 cea mai scazuta valoare din regiune, 13,3 %
154
comparativ cu cea mai ridicata valoare din regiune, judetul Ialomita, cu 66, 2% Km. Transportul feroviar la nivelul judetului Giurgiu inregistreaza un trafic din ce in ce mai scazut. Datorita faptului ca nu se pot folosi cai directe de transport feroviar Giurgiu-Bucuresti si datorita distantei relativ scurte fata de municipiul Bucuresti populatia apeleaza frecvent la autobuzele si microbuzele de transport in comun, ajungand la o durata a calatoriei mult mai scazute (aprox. 1 h). Asezarea geografica a judetului Giurgiu ii permite un acces usor la aeroportul Otopeni din municipiul Bucuresti, distantele aflandu-se in intervalul 20 78 km. Acest element de transport constituie un mijloc de facilitare a accesului potentialilor investitori in judet. Utilitati Infrastructura tehnica si de mediu Alimentarea cu apa si canalizare. Statii de epurare Infrastructura de baza in judetul Giurgiu are un grad scazut de acoperire, constituind o piedica atat pentru asigurarea unui nivel de trai mai bun pentru populatie cat si pentru crearea conditiilor favorabile pentru atragerea de investitori. Procentul de acoperire pentru serviciul de alimentare cu apa este foarte redus la nivel judetean. In anul 2007, exceptie facand municipiul Giurgiu (alimentare in procent de 93%), in celelelte orase ale judetului, Bolintin Vale alimentarea cu apa se realiza in proportie de 36% iar in Mihailesti doar in procent de 10,5. In mediul rural alimentarea cu apa se realizeaza doar pentru 10% dintre localitati. In mediul rural alimentarea cu apa se realizeaza in sistem centralizat: din totalul de 51 de comune in 12 exista alimentare cu apa in sistem centralizat (nu toate satele componente au fost racordate la sistemul centralizat). O pondere
155
de 90% din reteaua de alimentare cu apa din mediul rural are o vechime mai mare de 30 de ani. Comunele din judetul Giurgiu au beneficiat in majoritatea lor de programul guvernamental de alimentare cu apa la sate aprobat prin H.G. nr. 687/1997.
Deseuri Realizarea unui management integrat al deseurilor constituie o problema de actualitate si pentru judetul Giurgiu, acest proces nefiind inca finalizat. S-au inregistrat insa progrese, numeroase elemente ale unui viitor sistem integrat fiind deja realizate, iar altele aflandu-se in curs de implementare. Distributia gazelor naturale In judetul Giurgiu reteaua de distributie a gazului metan a constituit unul dintre impedimentele importante pentru atragerea de investitori. La sfarsitul anului 2005 judetul Giurgiu se afla pe ultimul loc in ceea ce priveste numarul de abonamente telefonice la nivel regional, cu 12% mai putin decat judetul din fata lui, Calarasi. De asemenea si accesul la servicii de internet a fost cel mai scazut din regiune (8643 fata de 23.996 judetul cu valoarea cea mai ridicata, Arges). Fondul de locuinte Datele statistice aferente anului 2007 indica un fond locativ de 110.931 locuinte la nivelul judetului Giurgiu, 98,5% dintre acestea fiind in proprietate majoritar privata. Din numarul total de locuinte, 71,3% sunt situate in mediul
156
rural. Dintre acestea, locuintele aflate in proprietate privata sunt in proportie de 98,5%. Energia solara reprezinta o resursa insuficient exploatata avand in vedere pozitionarea geografica a judetului si cele peste 270 de zile insorite pe an (energia fotovoltaica reprezentand o reala oportunitate).
Cadrul institutional capacitate administrativa Judetul Giurgiu are in componenta 54 de localitati, dintre care 3 orase si 51 de comune. Din punct de vedere geografic, localitatile judetului Giurgiu pot fi integrate in 3 categorii majore. Acestea se refera la zona de referinta in care sunt localizate: Zona Metropolitana Zona Mediana Zona Fluviala Din punct de vedere administrativ, ordonatorul principal de credite in judetul Giurgiu este Consiliul Judetean, institutia responsabila cu realizarea politicilor publice majore la nivel judetean. Bugetul judetean este destinat atat cheltuielilor investitionale ale Consiliului Judetean cat si transferurilor financiare destinate autoritatilor locale din judet. Prioritatile de dezvoltare a localitatilor sunt reflectate de un numar mediu de 3-4 proiecte identificate de catre fiecare unitate administrativ teritoriala. Acestea sunt, in viziunea autoritatilor locale, necesitatile de investitii pe care le-au identificat pentru perioada de timp in care se pot accesa fonduri structurale.
157
Practic, localitatile judetului Giurgiu sunt asezate intre municipiul resedinta de judet si capitala tarii. In teorie, apropierea de cele doua orase influenteaza atat valorile capitalului uman cat si cele caracteristice calitatii vietii. Acest lucru compenseaza efectele unei infrastructuri slab dezvoltate. Comunicarea institutionala si gestionarea sarcinilor zilnice ale Primariilor din judetul Giurgiu sunt indicatori principali in evaluarea capacitatii lor institutionale. Gestiunea documentelor in cadrul acestor institutii este un prim semn de modernizare si de eficienta in activitatea administrativa. In acest sens, mai mult de 76% din primariile chestionate au raportat inexistenta unui sistem informatic integrat la nivel local. Doar 13 primarii sunt dotate cu un sistem informatic al documentelor. O prioritate pentru localitati in acest sens este accesarea finantarilor pentru imbunatatirea capacitatii administrative la nivel de primarii, cu ajutorul Programului Operational de Crestere a Capacitatii Administrative. Proiectele ii pot asista in realizarea investitiilor in echipamente IT, instruirea resurselor umane, cresterea capacitatii de planificare strategica. Informatii Turistice Judetul Giurgiu este situat in zona sudica a Romaniei. Pe teritoriul sau, in apropierea municipiului Giurgiu, se intalnesc Paralela 44 latitudine nordica si Meridianul 26 longitudine estica. Judetul are o suprafata de 3.526 km patrati si o populatie de 282.554 locuitori. Judetul se gaseste in partea centrala a Campiei Romane, pe malul stng al Dunarii, la granita cu Bulgaria. Relieful este in ceea mai mare parte plat, prezentand anumite denivelri in partea de Vest, si include cursuri de apa si terase derivate din raurile Arges si Neajlov. Relieful prezinta altitudini de la 136 m pana la 12 m deasupra nivelului marii. Judetul Giurgiu este traversat de o retea hidrografica ce are o densitate ridicata in partea de Nord-Vest a judetului si mult mai scazuta in partea de sud. Cursul inferior al
158
Dunarii, impreuna cu raurile Arges, Neajlov si Saba, traverseaza judetul de la Nord-Vest la Sud-Est. Podul peste Dunare numit Podul Prieteniei, singurul pod peste Dunare care leaga Romania i Bulgaria, construit pe 2 nivele (cale ferata cel de jos si sosea cel de sus) in anii 1952-1954. Viaductele de acces si podul propriu-zis insumeaz 37 de deschideri pe o lungime de 2234 m, deschiderea centrala fiind mobila si putandu-se ridica pentru a lasa sub pod o inaltime libera de 24 m. Alte rauri mai mici sunt: Ilfov, Dambovnic, Calnistea, Galvacioc, Ismar, Pasarea, Parapanca. Flora, fauna si solul sunt caracteristice unui climat temperat continental si formelor de relief intalnite aici. Pentru a proteja cateva din speciile rare de fauna si flora, cat si cateva elemente valoroase de peisaj, acestea au fost declarate monumente ala naturii si sunt protejate in rezervatii naturale. Printre ele, cea mai importanta este rezervatia de flora si fauna Padurea Comana. Prin asezarea sa si functia ca port si centru urban, municipiul Giurgiu constituie un important obiectiv turistic. Resedinta judetului este municipul Giurgiu, oras care ofera vizitatorilor multe locuri interesante. Turistii romani si straini care viziteaza acest judet trebuie sa viziteze Mausoleul Eroilor, in care sunt nhumate osemintele a 632 de eroi, dintre care 350 eroi romni.
159
Turnul cu ceas, construit in timpul ocupatiei otomane, se afla in centru orasului si este inconjurat de un parc in forma de farfurie, format doar din arbori de tei, cunoscut sub denumirea Farfuria cu tei. De asemenea ar trebui vizitata Cetatea Giurgiu, ridicata n secolul XIV si Portul Ramadan.
Judetul Giurgiu este faimos si pentru Calugareni, localitate istorica al carei nume a depasit de mult granitele tarii, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit in anii 1934-1935 in cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz reprezentand capul lui Mihai Viteazul si stema tarii din acea vreme. Tot la Calugareni este crucea lui Mihai, monument ridicat n anul 1993 cu prilejul srbtoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul Tarii Romanesti a lui Mihai Viteazul. Insula Mocanu, avand o suprafata totala de 850 ha, cea mai mare din cele 4 insule din vecinatatea Giurgiului, este un loc neatins de civilizatie, cu vegetatie si fauna asemanatoare Deltei Dunarii, cu plaje si lacuri interioare de un farmec aparte, unde se pot organiza partide de pescuit si vanatoare.
Elaborarea strategiei Programului Operational Multianual al judetului Giurgiu 2007-2013, decurge din problemele cheie identificate in urma analizei socio-economice a judetului care constau in: - populatia acut imbatranita;
160
- cea mai ridicata valoare a raportului salariati/pensionari la nivel national; - servicii de sanatate de slaba calitate sau inexistente in mediul rural; - lipsa infrastructurii de formare a resurselor umane pentru viitor (cea mai mica valoare a ratei de cuprindere scolar la toate nivelurile de invatamant); - o evolutie negativa a dinamicii ofertei fortei de munca; - agricultura, este practicata in procent de peste 50% in regim de subzistenta, de populatia imbatranita. Strategia se articuleaza in jurul urmatoarelor obiective specifice: - dezvoltarea integrata si durabila a sistemelor intermodale de transport; - modernizarea si implicit eficientizarea sistemului agricol; - dezvoltarea serviciilor si dezvoltarea antreprenoriala; - dezvoltarea spiritului antreprenorial la nivel local, pentru sprijinirea initiativelor de afaceri si atragerea de noi activitati economice; - valorificarea potentialului de colaborare transfrontaliera;
- protejarea mediului inconjurator, cu efecte directe auspra calitatii vietii
locuitorilor judetului Giurgiu; - cresterea capacitatii administrative si imbunatatirea procesului de elaborare si implementare a politicilor; -cresterea gradului de ocupare pe piata muncii. Obiectivul general il constituie accelerarea cresterii economice a arealelor judetului si a fost definit in concordanta cu analizele economice si sociale precum si cu analiza SWOT, identificandu-se problemele de dezvoltare cu care se confrunta judetul Giurgiu.
161
Analiza SWOT a judetului Giurgiu
PUNCTE TARI
- Locuri de munca vacante in domeniile: constructii, industria textila, crescatori, taietori pasari, constructii navale; - Infrastructura corespunzatoare a unitatilor medico-sanitare in mediul de rezidenta urban; - Pregatire corespunzatoare a personalului medico-sanitar si a cadrelor didactice (la nivel prescolar, gimnazial si liceal); - Plasarea pe axa Nord-Sud, BucurestiGiurgiu; - Apartenenta la coridorul de transport pan-european VII prin iesirea la cursul inferior al Dunarii; - Apartenenta la coridorul de transport pan-european IX de transport rutier si feroviar; - Apropierea de Bucuresti;
162
PUNCTE SLABE
- Zona Libera Giurgiu; - Santierul naval; - Forta de munca disponibila; - Sit-uri industriale; - Activitati de comert si mic productive; - Calitatea terenului agricol; - Cresterea productiei agricole; - Implicarea activa a autoritatilor publice; - Intersectarea pe teritoriul judetului Giurgiu a unor cai de transport strategice pentru dezvoltare; - Principala cale transeuropeana din Romania, podul peste Dunare; - Podul rutier-feroviar pentru trecerea frontierei cu Bulgaria la Giurgiu Ruse; - Existenta de proiecte de modernizare pentru cresterea capacitatii de trafic de marfuri a portului; - Nivelul redus de poluare a aerului; - Unicitatea rezervatiilor din padurea Comana si padurea Manafu; - Situl istoric de la Calugareni; - Ruinele cetatii medievale Giurgiu - Prezenta turistilor strini; - Preocuparea administratiei locale pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare durabila; - Numar mare de proiecte vizand infrastructura; - Buna relationare intre primarii si alte institutii publice din judet (in special CJ i Prefectura); - Apropierea de capitala, ca sursa majora de investitii; - Acces ridicat al populatiei la mijloace de comunicare; - Nivel mic de indatorare al primariilor. - Fenomen de imbatranire a populatiei; - Distributie inechitabila a unitatilor medico-sanitare si a personalului medical in mediul rural;
163
- Cel mai mare raport intre persoanele active si pensionari din tara (17 la 10); - Personal didactic insuficient in invatamantul profesional; - Rata de alfabetizare cea mai scazuta din tara; - Infrastructura judetului; - Deficit de populatie activa; - Calitatea invatamantului tehnic; - Dezindustrializare; - Slaba structurare a comunitatii de afaceri; - Efectul mezzogiorno generat de polarizarea investitiilor in Bucuresti; - Slaba promovare a potentialelor de investitii; - Lipsa consultantei specializate; - Grad slab de inovare industriala; - Slaba mecanizare; - Faramitarea excesiva a terenului; - Populaia imbatranita; - Sistemul de irigatii precar; - Lipsa unitatilor de procesare; - Infrastructura rutiera in stare precara; - Capacitate tehnica redusa pentru cresterea tranzitului de marfuri in portul Giurgiu; - Majoritatea localitilor judeului Giurgiu nu au acces la sistemul de alimentare cu ap; - Inexistenta unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivel judetean; - Toate depozitele de deseuri din judet sunt neconforme; - Sistem de distributie de gaze naturale doar la nivelul municipiului Giurgiu; - Lipsa unei structuri locale de promovare turistic; - Numarul scazut de sosiri ale turistilor; - Infrastructura de acces la obiectivele turistice deficitara; - Activitatea culturala modesta;
164
OPORTUNITATI
- Puternica sezonalitatea estivala; -Urbanizare sczuta; -Infrastructura si utilitati slab dezvoltate; -Numar mare de persoane slab calificate, ocupate in agricultura; -Incapacitatea administratiilor locale de a accesa fonduri structurale; -Capacitate redusa de implementare a proiectelor; -Utilizare scazuta a sistemelor informatice in activitatea primariilor; -Numar mic de primarii cu angajati specializati in scrierea si gestionarea proiectelor. - Posibilitatea dezvoltarii furnizarii private a serviciilor de sanatate in rural; - Potential de dezvoltare a activitatilor de cercetare-dezvoltare in domeniul agricol; - Posibilitatea obtinerii din finantari din fonduri structurale (in special Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane); - Capacitate de pregatire a populatiei neocupate prin programe de formare (reconversie profesionala si ocupare); - Accesarea fondurilor structurale de catre industria productiva; - Formarea resurselor umane; - Parteneriate comerciale cu Bulgaria sau alte state; - Punerea in valoare a resurselor energetice judetene; - Eficientizarea activitatii portuare; - Investitii in procesarea alimentara de tip bio; - Constructia Aeroportului; - Infrastructura de gaze; - Parteneriat public privat si privat educational; - Accesarea de finantari;
165
AMENINTARI
- Asocierea fermierilor; - Formarea profesionala; - Cresterea grupurilor de producatori; -Atragerea de investitii pentru reabilitarea infrastructurii rutiere; -Cresterea capacitatii tehnice a portului Giurgiu pentru a putea deveni o varianta complementara pentru transportul din portul Constanta pe autostrada spre Bucuresti; -Deschiderea aeroportului de la Adunatii Copaceni; -Includerea portului Giurgiu intr-un circuit turistic al judetului Giurgiu; -Corelarea tuturor cailor de transport din judet pentru consolidarea conceptului Giurgiu judet de tranzit de marfuri si de turisti in Regiunea Sud-Muntenia; -Prezenta turistilor straini; -Numarul important al locurilor de cazare pe motonave; -Proximitatea de Municipiul Bucuresti; -Realizarea aeroportului de la Adunatii Copaceni; -Reabilitarea numeroaselor obiective turistice; - Folosirea consultantei in realizarea si managementul proiectelor; - Cresterea standardului de viata prin investitia in lucrari de interes public; - Stimularea si sprijinirea antreprenoriatului local. -Intarzierea descentralizarii fiscale pentru serviciile de sanatate si educatie; -Migratia fortelor de munca in tari din Uniunea Europeana; -Cresterea decalajelor urban rural in privinta distributiei furnizarii serviciilor de sanatate si educatie; -Scaderea nivelului mediu si superior de pregatire a fortei de munca datorita
166
ofertei scazute de pe piata muncii; - Imbatranirea populatiei; - Polarizarea investitiilor in Bucuresti; - Competitia regionala; - Migratia tinerilor; - Degradarea sistemului educational; - Lipsa de suport institutional; - Gradul de absorbtie al fondurilor europene; - Barierele de la nivel national in stabilirea unui pret de referinta la cereale; - Schimbarile climatice; -Rezistenta la schimbare a fermierilor; - Scaderea fortei de munca ocupate in agricultura; - Ratarea oportunitatii de accesare de finantari din fonduri europene pentru reabilitarea infrastructurii rutiere; - Imposibilitatea sustinerii proiectelor de crestere a capacitatii tehnice pentru trafic de marfuri in portul Giurgiu; - Imposibilitatea inchiderii tuturor depozitelor de deseuri neconforme din judet in perioada de tranzitie stabilita; - Durata prelungita pentru racordarea la sistemul de gaze a judetului Giurgiu va constitui o piedica n atragerea investitorilor; -Starea avansata de deteriorate a anumitor obiective turistice; - Interesul scazut fata de promovare turistica a judetului; -Transformarea judetului Giurgiu intr-o regiune turistica de tranzit; -Activitatea firmelor cu sediul social n alte localitati sau judete; -Migrare puternica catre Bucuresti si Europa de Vest a populatiei tinere si inalt calificate; -Slaba calificare a personalului didactic; -Scaderea gradului de instruire scolara.
167
STRATEGIA JUDETULUI GIURGIU
Strategia Consiliului Judetean Giurgiu, bazata pe respectarea normelor legale in vigoare, in special a prevederilor Legii 215/2001, are in vedere continuarea si amplificarea procesului de reforma administrativa, dezvoltarea socio-economica si culturala a judetului. De aceea, Consiliul Judetean, prin consultarea Consiliilor locale, stabileste coordonatele majore de dezvoltare durabila a judetului, urmare fireasca a realizarilor de pana acum si a consolidarii parteneriatului cu cetatenii judetului nostru. Obiectivul general al strategiei este imbunatatirea indicatorilor socio economici si trasarea unui cadru de dezvoltare a judetului Giurgiu prin punerea in valoare a potentialului material si uman in folosirea resurselor existente si a identificarii altor surse capabile s produca o dezvoltare durabila si echilibrata a localitatilor judetului, in sensul asigurarii unui mediu sanatos si coerent sub raport functional, economico-social si cultural, in conditiile pastrarii echilibrului fata de complexul de resurse al capitalului natural.
168
Obiectivele calitative se refera la : ridicarea standardului de viata; crearea de noi locuri de munca; imbunatatirea calitatii mediului; regenerarea ambientului; indeplinirea criteriilor existente la nivelul tarilor europene dezvoltate. Obiectivele principale vizeaza: revigorarea si stabilitatea socio-economica; modernizarea si dezvoltarea serviciilor publice; valorificarea potentialului turistic; atingerea parametrilor minimali de functionalitate sociala si economica a localitatilor judetului Giurgiu, in special in mediul rural. Avand in vedere evaluarea situatiei economico sociale a judetului Giurgiu, potentialul economic si criteriul determinant al concordantei cu cerintele integrarii europene si euroatlantice, au fost identificate urmatoarele prioritati: Diversificarea si extinderea bazei industriale Investitii productive n vederea crearii si mentinerii locurilor de munca permanente; reabilitarea infrastructurii fizice; atragerea IMM-urilor in sfera productiei prin reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii, n zonele defavorizate economic; dezvoltarea IMM-urilor in vederea crearii de activitati industriale complementare sau alte sectoare ale productiei materiale care sa asigure dezvoltarea economica. Relansarea sectorului agricol Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii din mediul rural in vederea
169
atragerii IMM-urilor in activitati productive bazate pe valorificarea resurselor locale; Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea si realizarea de noi capacitati de productie, in scopul preluarii si realizarii de produse agroalimentare care sa asigure consumul intern si posibilitati de export; Investitii in infrastructura sectorului prelucrativ manufacturier. Dezvoltarea turismului si modernizarea serviciilor adiacente Reabilitarea zonelor, monumentelor, cladirilor de interes turistic si modernizarea infrastructurii; Promovarea unui turism ecologic; Atragerea unui numar sporit de turisti prin actiuni promotionale in tara si in strainatate. Dezvoltarea potentialului de resurse umane Calificarea si recalificarea fortei de munca angajate in sfera economica; Training pentru personalul cuprins in sfera serviciilor; Programe de formare si orientare profesionala pentru tineri si someri. Pentru atingerea parametrilor minimali de dezvoltare economico sociala a localitatilor judetului Giurgiu masurile importante care se impun implementate sunt: Gospodarire unitara, rationala si complexa a apelor imbunatatirea alimentarii cu apa potabila a localitatilor; reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa din localitatile rurale; imbunatatirea echiparii retelelor din localitati cu instalatii de canalizare si statii de epurare.
170
Infrastructura tehnica de circulatie si transport Reteaua de cai rutiere; Imbunatatirea conditiilor de transport pe reteaua de drumuri publice locale (judetene si comunale); Consolidari, refaceri si inlocuiri de poduri; Pasaje denivelate pe drumuri la intersectia cu calea ferata; Ameliorarea/imbunatatirea legaturilor auto in/si spre zonele lipsite de retea feroviara; Crearea infrastructurii aeroportuare. Turismul Adaptarea formelor de turism la oferta turistica specifica potentialului din fiecare zona a judetului; Dezvoltarea ofertei turistice; Punerea in valoare si introducerea de trasee turistice noi, pentru valorificarea peisajului cultural; Oferta pentru turismul de afaceri si reuniuni cu caracter stiintific.
Reteaua de localitati Dezvoltarea echilibrata si armonioasa a tuturor localitatilor; Ameliorarea infrastructurii rutiere si a legaturilor de transport cu principalele localitati din vecinatate. Locuinte Stimularea constructiei de locuinte sociale, in vederea asigurarii pentru fiecare familie a unei locuinte; Renovarea fondului de locuinte sociale existent.
171
Reteaua de dotari publice Modernizarea si consolidarea unitatilor de invatamant; Modernizarea retelei de unitati de asistenta sociala; Reabilitarea retelei de unitati culturale. Pentru indeplinirea obiectivelor propuse se va avea in vedere dezvoltarea capacitatii institutionale de absorbtie a fondurilor de pre-aderare, comunitare si guvernamentale, continuandu-se politica de accesare a fondurilor structurale ale Uniunii Europene. Ca obiective specifice, Consiliul Judetean Giurgiu isi propune prin intermediul DIRECTIEI DE INTEGRARE EUROPEANA SI COORDONARE: Acordarea de consultanta in vederea redactarii cererilor de finantare si a implementarii proiectelor din cadrul programelor de pre-aderare, programelor comunitare si programelor guvernamentale; Implementarea proiectelor cu finantare externa; Atragerea de fonduri prin programele de pre-aderare PHARE, ISPA si SAPARD, prin programele comunitare (FP6, Leonardo da Vinci faza II, Socrates, Youth/Tineret, Cultura 2000) si programele guvernamentale prin: Colaborarea cu institutiile finantatoare in vederea promovarii proiectelor propuse de Consiliul Judetean Arges, de unitatile aflate sub autoritatea Consiliului Judetean Arges, de consiliile locale si comunitatile rurale sarace din judetul Arges; Elaborarea analizelor economice si sociale pentru fundamentarea strategiei de dezvoltare a judetului Arges in perioada 2005-2008; Pregatirea portofoliului de proiecte necesar elaborarii Programului Operational Regional, pentru perioada 2007-2013, ce va sta la baza
172
finantarilor din Fondul European de Dezvoltare Regionala.
Dezvoltarea rurala ocupa un loc distinct in cadrul politicii judetene, se incadreaza in axele prioritare 1, 2, 3, 4, 5, 6 si 7 si se refera la urmatoarele aspecte: -inlaturarea /diminuarea saraciei din zonele rurale -echilibrarea oportunitatiilor economice si a conditiilor sociale dintre mediul urban si cel rural -stimularea initiativelor locale -pastrarea patrimoniului spiritual si cultural. Prioritate 1. Dezvoltarea infrastructurii 1.1. Intensificarea investitiilor in fructificarea coridoarelor de transport paneuropene, incluzand infrastructura conexa 1.2. Crearea infrastructurii aeroportuare si integrarea transportului aerian in ansamblul intermodal la nivelul judeului 1.3. Imbunatatirea accesului si a mobilitatii fortei de munca prin reabilitarea infrastructurii de transport in intreg judetul 1.4. Imbunatatirea managementului zonelor agricole prin cresterea gradului de accesibilitate la utilitati si servicii 1.5. Reducerea disparitatilor in ceea ce priveste infrastructura educationala in mediul rural comparativ cu cel urban 1.6. Dezvoltarea infrastructurii pentru crearea conditiilor pentru dezvoltare antreprenoriala Prioritate 2. Relansarea sectorului agricol 2.1. Promovarea de actiuni pentru imbunatatirea si consolidarea potentialului uman in mediul rural 2.2. Modernizarea exploatatiilor agricole 2.3. Consolidarea sinergiei dintre productia primara agricola si industria alimentara 2.4. Sprijinirea grupurilor de producatori si a altor forme asociative 2.5. Cresterea competitivitatii si diversificarea bazei economice in mediul rural Prioritate 3: Diminuarea disparitatilor si promovarea incluziunii sociale 3.1. Reducerea decalajelor in asigurarea serviciilor de sanatate si sociale 3.2. Imbunatatirea accesului si calitatii sistemului educational initial si de formare continua
173
3.3. Ameliorarea clivajelor intre cerere si oferta pe piata fortei de munca 3.4. Asigurarea mobilitatii resurselor umane, dar si oferirea conditiilor pentru reintegrarea unui posibil val invers de migrare Prioritate 4: Dezvoltare antreprenoriala 4.1 Diversificarea si atragerea de servicii de varf pentru dezvoltarea comertului, transportului i turismului 4.2 Sprijinirea dezvoltrii aglomerrilor industriale prin atragerea i concentrarea de investitii 4.3 Promovarea culturii antreprenoriale si sprijinirea micilor antreprenori 4.4. Dezvoltarea si crearea de noi structuri de incubare si sustinere a afacerilor Prioritate 5. Valorificarea potentialului de colaborare transfrontaliera 5.1. Crearea conditiilor pentru colaborarea transfrontaliera la nivelul administratiei pentru folosirea integrata si optima a resurselor publice 5.2. Stimularea mediului antreprenorial din judetul Giurgiu pentru fructificarea oportunitatilor oferite de zona transfrontaliera 5.3. Programe de formare adaptate pietei fortei de munca integrate pentru cresterea mobilitatii si a eficientei resurselor umane in judetul Giurgiu 5.4. Intarirea parteneriatelor culturale si identitare, inclusiv pentru promovarea serviciilor din Judetul Giurgiu Prioritate 6. Protectia mediului si dezvoltare durabila 6.1. Valorificarea resurselor regenerabile si reutilizarea resurselor naturale 6.2 Dezvoltarea agriculturii ecologice 6.3 Imbunatatirea calitatii starii de sanatate a populatiei prin asigurare unui mediu curat si sanatos 6.4 Promovarea unui turism ecologic Prioritate 7. Cresterea capacitatii administrative 7.1. Modernizarea managementului public la nivelul Autoritatilor Publice Locale 7.2. Cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor nerambursabile 7.3. Eficientizarea guvernarii la nivel local prin utilizarea instrumentelor de politici publice 7.4. Imbunatatirea democratiei participative locale prin transparenta publica 7.5. Parteneriat si asociativitate pentru dezvoltarea locala
Implementarea strategiei Programului Operational Multianual al judetului Giurgiu se va realiza printr-o abordare integrata bazata pe o combinare a investitiilor publice in infrastructura locala, politici active de
174
stimulare a activitatiilor de afaceri si sprijinirea valorificarii resurselor locale.
IV.
ANALIZA SITUATIEI IN COMUNA VARASTI
Coordonate generale Varasti este o localitate in judetul Giurgiu, Romania. Comuna Varasti este situata in culoarul vaii Sabarului, in partea de est a judetului. Ea se compune din satele Varasti si Dobreni. Sunt sate nu prea mari si distantate intre ele. Oamenii acestor locuri au fost dintotdeauna o dovada vie a unui adevar fundamental: acela ca nimic nu-i deosebeste ca spirit si limba, ca viata, obiceiuri si port, pe fratii din Transilvania de cei din Tara Romaneasca si Moldova, din Dobrogea si Banat. Elementele ce individualizeaza in mod deosebit aceasta comuna fata de alte asezari de tip rural sunt: apropierea de capitala (20-30 km), situarea in Lunca Arges-Sabar, precum si existenta unei puternice baze pentru productia agricola. La acestea se adauga echilibrul factorilor de mediu, viitoarea
175
dezvoltare a comunei devenind un subiect deosebit de complex, care necesita studii de specialitate in domeniile demografiei, sociologiei, urbanismului arhitecturii, mediului i n domeniul economic. Distanta mult mai mica fata de Bucuresti, cat fata de Giurgiu, precum si faptul ca multi locuitori ai comunei lucreaza in Capitala sunt argumente pentru schimbarea apartenentei administrative a localitatii. Vecinii acesteia sunt: la nord - Comuna Vidra, Sectorul Agricol Ilfov; la est - Comuna Frumusani, Judetul Calarasi; la sud - Comuna Valea Dragului, Judetul Giurgiu; la vest - Comuna Colibasi, Judetul Giurgiu. Istoric Inca din negura vremurilor, locuitorii spatiului Carpato-Danubiano-Pontic s-au desprins a da denumiri locurilor de bastina. Aceste denumiri ilustreaza intamplari care s-au petrecut candva, in evolutia istorica a locurilor. Potrivit legendei, povestita de catre batranii satului, numele comunei ar proveni de la stapanii acestei mosii care erau veri intre ei, de aici denumirea de Veresti ca mai apoi sa ajunga la Varasti. Mosia satului Obedeni care recent a fost asimilat de satul Varasti, a apartinut prin secolul al XV-lea unui boier pe nume Obedeanu, despre lunca Obedeanului vorbindu-se si intr-un cantec din folclorul autohton. Cercetarile arheologice efectuate pe raza comunei Varasti au scos la iveala urme ale activitatii umane din care rezulta ca acest teritoriu a fost locuit din vremuri stravechi. Acest lucru s-a datorat condiiilor naturale favorabile, existenta codrului Vlasiei, ce oferea vanat si adapost, precum si a raurilor Sabar si Arges si a paraului Cocioc, ce erau bogate in peste pentru hrana si stuf pentru acoperirea colibelor.
176
Cele mai vechi vestigii descoperite in aceasta zona, apartin neoliticului. Astfel, pe malurile Cociocului si Sabarului au fost descoperite obiecte ce apartin culturilor neolitice: Boian, corespunzatoare neoliticului mijlociu, si Gumelnita cu o arie de intindere ce a cuprins nordul Bulgariei, Dobrogea si sudul Moldovei. Prezenta si evolutia daco-getilor in regiunile din preajma comunei Varasti, este confirmata si de istoriografia antica. Herodot pomeneste numele raului Ordessos, identificat de Vasile Parvan cu Argesul, asa cum am mai aratat mai sus, comuna Varasti aflandu-se in apropierea acestui rau. Datele intemeierii satelor componente ale comunei Varasti, nu se cunosc, ele pierzandu-se undeva in negura timpului.Cert este ca acestea trebuie sa fi aparut in acest loc, odata cu cristalizarea relatiilor feudale in Tara Romaneasca. Mosiile Dobreni, Obedeanu si Varasti se aflau in stapanirea lui Radu Serban Basarab, domnitor al Tarii Romanesti intre anii 1602-1611 care a avut un fiu nelegitim (Constantin Serban) nascut la Dobreni. Numeroasele fragmente ceramice descoperite, cu totul intamplator, pe teritoriul vetrei satului, ne indreptatesc sa crdem ca aici exista o permanenta locuire umana ale carei inceputuri dateaza din neolitic. Compozitia, culoarea, forma si modul de prelucrare al ceramicii gasite la Dobreni se incadreaza intr-o vasta arie culturala cuprinsa intre Carpati si Balcani cu o evolutie uniforma in timp (Guirescu C 1975). Prin analiza atenta a inventarului micromuzeului scolii, se poate face o clasificare a vestigiilor pe criterii de vechime comparative cu rezultatele cercetarilor arheologice din judetul Giurgiu si imprejurimi. (Shuster C. Popa T. 1995) Exista doua tipuri de ceramica: ceramica grosiera a carei pasta este plina de impuritati (nisip si ceramica pisata), folosita la confectionarea vaselor de
177
dimensiuni mari, si ceramica fina folosita pentru confectionarea vaselor mici: cesti, pahare, cani, strachini, etc. Dupa modul de prelucrare se intalnesc vase confectionate cu mana dintr-o pasta grosiera si vase atent lucrate prin tehnici avansate (roata) prezentand decoratiuni exterioare ca: brauri aplicate, butoni, crestaturi pe buza, alveole, incizii in siruri romburi si triunghiuri, incizii pieptanate si ornamente pictate, smaltuite. Dupa coloratura se poate observa evolutia in timp a tehnicilor de ardere: culoarea gri demonstreaza ardere la temperature mici corespunzatoare neoliticului si bronzului timpuriu, culoarea galben-cenusiu la exterior si miez gri este specifica atat epocii bronzului cat si culturii Dridu (sec. V-VIII d.Hr.), iar culoarea portocaliu spre caramiziu demonstreaza o ardere la temperature ridicate specifica cuptoarelor performante, tehnica ce este folosita si astazi la olarit. Alaturi de ceramica au mai fost descoperite o lada de silex intrebuintata ca razuitoare, de sectiune trapezoidala, culoare galben verzuie cu reflexe maronii, specifica silexului balcanic (Comsa E 2000), si un toporas neolitic de sectiune romboidala prelucrat prin slefuire, si este prevazut cu un orificiu pentru coada. Ceramica neolitica gasita aici se incadreaza in tipul Vidra specifica intregului bazin Arges Sabar cultura de trecere din neolitic in epoca bronzului, avand ca simbol zeita de la Vidra. Analiza hartii judetului Giurgiu cu cercetarile arheologice privind epoca bronzului, pune in evidenta o intrega viata sociala economica si spirituala de-a lungul intregii perioade cuprins intre anii 1800-600 i. Hr. Ceramica acestei perioade se incadreaza in tipul Tei, din inventar enumeram doua fusaiole, o strecuratoare si o ceasca de culoare neagra cu modele incizate; astfel de descoperiri s-au mai facut si in apropiere de Dobreni, la Varasti si Odobeni in urma cercetarilor desfasurate in 1988. Din perioada dacica doua piese sunt representative: o strachina si o cescuta, ambele realizate dintr-o pasta fina de culoare gri deschis.
178
Ceramica grosiera din pasta nisipoasa cu decor incizat cu pieptanele sau cu un instrument ascutit reprezentat prin linii orizontale paralele, se incadreaza in vasta cultura Dridu, numita si cultura Balcano-Danubiana (Sarbu V, 1996), resturi ceramice de acest fel au mai fost descoperite in localitatile Greaca, Prundu si Cascioarele. Vestigiile descoperite la Dobreni au fost scoase la iveala cu prilejul diverselor lucrari de amenajare in gospodarii, pe vatra satului demonstrand o locuire permanenta sau locuire succesiva pe aceiasi vatra. Daca s-ar efectua cercetari arheologice ar fi scoase la lumina mult mai multe dovezi. Vechimea numelui localitatii Dobreni ar putea data din sec. VI d. Hr. odata cu patrunderea si asezzarea in Campia Romana a primului val al slavilor sudici. Denumirea este de origine slava ca a mai multor asezari din judet: Dadilov (Mihai Bravu), Uzunu, Gurbanu (Vlad Tepes), Giorgiovo (Giurgiu) si chiar insasi deumirea regiunii este de origine slava; Vlasia sau Vlasca ce inseamna tara vlahilor. In traducere Dobreni ar insemna cel frumos, interesant este ca la 6 km spre N-E exista satul Frumusani; dobrenarii spun ca denumirea satului inseamna bun, bine. Prin localitate circula o straveche legenda despre intemeierea satului, ce pomeneste despre un anume Dobre sau Dobrin, jude al satului sau cneaz despre care se spune ca era un om bun la suflet, motiv pentru care i s-a dus vestea in imprejurimi. Se spune ca proteja fugarii iar localnicii isi spuneau oamenii lui Dobrin sa dobrinari si de aici s-a ajuns la numele Dobreni. Cea mai veche atestare documentara dateaza din 18 aprilie 1531 (Nichita A 1996); potrivit acestui document, marele vornic Draghici primea in stapanire mai multe mosii printer care si Dobreni. Pe dealul de la Printesa se afla ruinele unui conac a carei data de construire este incerta, vehiculandu-se ideea ca ar fi fost construit in vremea lui Radu Serban, capitan al lui Mihai Viteazu si domnitor al Tarii Romanesti intre 1602-1611. Descoperirea unui document, datat 30 august 1577, si emis la Dobreni, prin care domnitorul Tarii Romanesti Alexandru al II-lea (1574-1578) daruia
179
unui anume Vuia mosia Bahan, demonstreaza ca palatal a fost construit anterior acestei date, cel mai probabil de catre Draghici. Prezenta unui domnitor in acest sat, prilejuita de vreun eveniment din viata proprietarului, demonstreaza ca localitatea era deja o importanta resedinta boiereasca. Cladirea a fost construita pe un deal aflat la confluenta Cociocului cu Sabarul si domina regiunea fiind compusa din 5 camere inconjurata cu ziduri de lemn, resedinta dispunand si de anexe: grajduri, patule, etc. Mosia va fi in proprietatea lui Radu Serban din Coieni si va fi daruita tiitoarei sale Elena sau Ilinca cu care a avut un fiu, viitorul domnitor Constantin Serban. Idila cu Elena s-a petrecut la Dobreni in perioada in care se desfasurau lucrarile de reconstructie a Manastirii Comana. Mai tarziu satul Dobreni il aflam in proprietatea lui Constantin Serban. Acesta a construit in apropierea conacului, pe malul drept al Cociocului, o biserica ce poarta hramul Adormirii Maicii Domnului, inaugurata la 15 august 1645. In continuare Paul de Alep descrie maora din Dobreni: in ziua urmatoare plecaram pe un drum, printr-o padure deasa ce se intindea de-a lungul marginii lacului (Sabar n.n.) pana in apropierea raului Arges. Aici e o moara frumoasa si mare nemaivazuta si apartine beiului. La exterior are 6 roate si 6 pietre de moara dinauntru. Fiecare roata este inchisa intr-o cutie cu teasc. Faina ce cade este prinsa in saci care atarna pe fundul cutiei fara sa scape nici cea mai fina faina desi pietrele sunt asezate jos pe pardoseala morii. Lucru tare de mirat e alcatuirea ingenioasa dinauntru: faina si taratele cad separate de la sine noi am fi vrut sa amagim pe beiul ca sa daruiasca aceasta moara scaunului de Antiochia, venitul sau fiind de 1000 de scunzi, bani curati; noi puteam trimite in fiecare an pe cineva sa primeasca banii fara vreo alta grija. Ni se parea cu mult preferabila unui numar oarecare de proprietati care necesita atata munca ca sa fie profitabila. Dar din nenorocire a ars impreuna cu satul si palatal . Apoi sunt descrise biserica de la Gradistea, Manastirea Comana (calatorul este impresionat de locul in care este asezata aceasta manastire este situata ca o insula intre lacuri, balti si mocirle de nepatruns.)
180
Este descris Coienul (Mironesti n.n.) locul unde s-a nascut Radu Serban si apoi palatal de la Herasti ce a trezit o puternica impresie si admiratie: asa ceva nu vezi decat in tara Francilor. Peisajul satului descris de Paul de Alep prezinta un lac mare si o padure care incepea din apropierea palatului pana la Arges, padure din care a mai ramas astazi un petic in dreptul localitatii Campurelu. Pe digul morii lui Constantin Serban este construit drumul ce leaga satul Dobreni de localitatea Campurelu. In muzeul scolii se gaseste una din pietrele morii distruse in anul 1658. Conacul s-a pastrat pana in timpul regimului communist cand a fost daramat (Mihalache M.V. 1972) de catre saracimea satului pentru a-si construi case, iar gradina cu suprafata de 5 ha a fost impartita satenilor, devenind actualul cartier Printesa. Despre podul de lemn, un invatator al satului (Popescu I.) spunea in 1938 ca mai puteau fi observati pilonii de lemn. Zidarii de caramida se mai gasesc si in curtea familiei Colibaseanu, acestea au fost descoperite cu prilejul unor lucrari de amenajare a anexelor casei si multa vreme s-a crezut ca reprezentau ruinele unui al doilea palat construit de catre Constantin Serban. La o analiza atenta a textului lui Paul de Alep se observa ca este vorba despre Pavilionul despre care se credea ca ar fi fost in mijlocul lacului (Nichita A. 2005). Se spune ca aici isi petreceau serile de vara doamnele si domnitele de la conac si ca petrecerile domnesti erau anuntate printr-o salva de tun. Podul si pavilionul nu mai exista; au fost distruse in urma focului poruncit de Constantin Serban in februarie-martie 1658 cand a fost nevoit sa fuga. Cu aceasta ocazie a fost ars Bucurestiul si Targovistea precum si alte localitati pentru a nu cadea in mainile lui Mihnea al III-lea. Festivitatile inscaunarii acestuia au fost organizate in corturi deoarece nu mai exista nici o cladire intreaga. De una din fugile lui Constantin Serban se leaga o legenda care circula printer sateni,despre aura voievodului, precum ca ar fi fost pus in butoaie de lemn si ascuns undeva in apa Cociocului; se crede ca ar mai fi fost acolo. Voievodul s-a intors in Tara
181
Romaneasca pentru a domni din aprilie pana in mai 1660 si mai mult ca sigur ca si-a recuperat averea, pentru ca nu s-a mai intoars niciodata, acesta murind in Polonia pe 30 aprilie 1685 (Gane C 1971). Un episod dramatic al istoriei Tarii Romanesti de care este legat numele satului si al lui Constantin Serban, este prima rascoala a Seimenilor din anul 1654. Potrivit stolnicului Constantin Cantacuzino, lui Contantin Serban i se impusese domiciliu fortat la Dobreni de catre domnitorul Matei Basarab (16321654). Constantin Serban incercase cu alta ocazie rasturnarea lui Matei Basarab, incercare dejucata de domnitor si soldata cu taierea nasului, de unde si porecla Constantin Carnu. Seimenii, mercenari bulgari si sarbi, primisera pamanturi intre Dobreni si Herasti; urmasii lor se gasesc si astazi in localitatilor Varasti, Valea Dragului si Herasti. Constantin Serban a detinut functia de serdar, comandant al armatei seimenilor si in perioada exilarii la Dobreni a planuit impreuna cu acestia rasturnarea lui Matei Basarab, pe fondul tot mai deselor nemultumiri fata de domnitor. Potrivit documentelor, le-a promis plati duble daca l-ar fi inlaturat pe voievod; in felul acesta s-a declansat puternica rascoala din 1654 in urma careia Constantin Serban devenea domnitor al Tarii Romanesti. Stolnicul Constantin Cantacuzino a descris alegerea lui Constantin Serban: si cu voia tuturor alesera din mijlocul lor ca sa le fie domn Constantin voievod Sarban Basarab ca-l stia ca iaste de neam mare, domnesc si iaste om bun, si intelept si bun. Si toti se bucurara si se veselira. In cartea sa Trecute vieti de doamne si domnite, Constantin Gane spunea: insa boierii nu-l iubeau pe Diicul (Diicul Buicescu nepot al lui Matei Basarab n.n.) pentru usurinta mintii lui. Ei, si cam toata tara, de altfel, ar fi poftit domn dupa Matei pe serdarul Constantin, copil din flori al lui Voda Radu Serban a carui amintire ramasese buna printre batrani. () Constantin Serdarul, care se
182
afla la Dobreni, mosia lui, alearga intr-un suflet pana la Targoviste (), unde inainte ca mortul voievod sa fie ingropat, pe cand ii zacea trupul intre faclii in camera domneasca, seimenii si darabanii, armati il alesera domn. Noul domnitor a incercat o manevra prin care ii ademenea pe mercenarii romani contra celor bulgari, dar acestia l-au sechestrat la Targoviste obligandu-l sa-si respecte promisiunea. Constantin Serban reuseste sa fuga in Transilvania la Gheorghe Racoczi al II-lea pentru a cere ajutor. Aceasta este o alta fuga de care se leaga legenda comorii ascunsa de Cocoic. Incepand cu sec. al XVII-lea satul Dobreni va fi in proprietatea familiei Ghica, devenind pentru perioade scurte resedinte de vara. Ultimul membru al acestei familii care a folosit conacul in sezon a fost printesa Eliza Ghica. Aceasta daruieste mosia fiicei sale Marioara nascuta de Eufrosina, a doua sotie a domnitorului. Dupa moartea sa, prima sotie, Maria, cu care a avut sase baieti, deschide un lung process pentru avere obtinand la inceput castig de cauza. In vremea lui Gheorghe Bibescu, fetele Eufrosinei reintra definitiv in posesia averilor lasate de tatal lor. Mosia Dobreni pare sa fi intrat in proprietatea lui Dimitrie, fiul cel mic al lui Grigorie Ghica cu prima sotie, la inceputul procesului, apoi a revenit in proprietatea Mariei, dupa cum aratam mai sus. In lucrarea lui Iancu Popescu se vehiculeaza ideea conform careia Dimitrie ar fi castigat-o la un joc de carti de la Constantin Filipescu, sotul Marioarei. Dimitrie Ghica, cunoscut si sub numele de beizadea Mitica (Popescu I. 1938), a construit in partea de nord a satului, pe ulita Corlatescu, un nou palat cuprins din 8 camere, o baie si doua mansarde, avand in jur un teren de 5000 mp. Prin reforma din 1864 au fost improprietarite 111 familii cu suprafata totala de 336 ha, conform legii lui Cuza: 11 familii de tarani au primit cate 6 ha, 70 de tarani mijlocasi au primit cate 3 ha iar 30 de palmasi cate 2 ha. Dupa Razboiul de Independenta in anul 1879, 35 de familii au primit cate 5 ha in Baragan. Mosia Dobreni a fost impartita in doua: lotul A cu o suprafata
183
de 1350 ha, care apartinea Elenei Ghica, iar din 1902 a fost cumparat de Filip Corlatescu. Dupa exproprierea din 1914, suprafata ramasa era de 850 ha, iar proprietarul, neavand urmasi, a vandut-o Casei Rurale. Palatal, impreuna cu 50 ha a fost cumparat de fratii Bercovitz si vandut in 1924 lui Gheorghe Mihail Codrescu. Acesta a facut o oferta scolii spre vanzarea cladirii contra sumei de 100 00 lei, vanzare ce nu s-a infaptuit niciodata. In anii crizei economice mondiale: 1929-1933, pentru a obtine prima asigurare, Gheorghe Mihail Codrescu a aranjat incendierea palatului. In acest fel, el a distrus pana in temelii palatul de pe Corlatescu ramanand intreaga doar cancelaria administratorului, cladire ce poate fi vazuta si astazi. Lotul B, cu o suprafata de 1250 ha a apartinut Mariei Ghica casatorita cu baronul Hertz si a fost donat in 1904 Societatii Patria. In 1911 proprietatea a fost cumparata de Mihai Kalinderu si lasata mostenire fiicei sale Gabriela Danielopol. Dupa exproprierea din 1923 au mai ramas 290 ha cumparate de Obstea Sabarul alaturi de cele 400 ha din lotul A, pamant impartit la 136 de familii in 1924. Astfel in preajma celui de-al doilea razboi mondial nu mai existau mosieri. Taranii din Dobreni au participat alaturi de locuitorii din jurul Bucurestiului la diferite evenimente desfasurate in Tara Romaneasca cum ar fi: revolutia de la 1821, revolutia de la 1848, unirea din 24 ianuarie 1859. Sub influenta ideilor revolutiei pasoptiste, preotul Radu Geanta infiinta prima scoala in biserica satului in anul 1850. In timpul Razboiului pentru Independenta Romaniei, din Dobreni au fost inrolati sase plugari dintre care doi Lixandru Radu si Coibanu Marin, au murit in luptele de la Grivita. Un eveniment national care a avut un puternic impact la Dobreni a fost rascoala taraneasca din martie-aprilie 1888.
184
Framantarile si agitatiile taranimii, al caror punct culminant l-au reprezentat rascoalele, au pus in lumina contradictiile din sanul societatii romanesti in pragul secolului al XX-lea. In martie 1888, pe fondul luptei contra guvernului, s-a raspandit in Muntenia zvonul ca taranii vor primi porumb si pamant. In tara fusese seceta mare si in multe judete izbucnise foametea. Pe o tensiune sociala in crestere in mediul rural, dupa un deceniu de jalbe taranesti, ale luptatorilor din razboiul de independenta, impotriva nedreptatii invoielilor agricole foametea era ultima picatura. La 22 martie 3 aprilie 1888, rascoala izbucnea in judetul Ialomita raspandindu-se cu repeziciune in judetele Prahova, Vlasca, Ilfov, Gorj, etc. Taranii au ars conace, au distrus registrele de proprietate, au impartit rezervele de cereale. Pe acest fond si satul Dobreni a intrat in valtoarea evenimentelor. Localitatea apartinea printului Dimitrie Ghica, fiul fostului domnitor al Tarii Romanesti, Grigorie Dimitrie Ghica (1822-1828). Printre cauzele rascoalei izbucnita in acest sat mentionam incorecta aplicare a legii agrare din 1864 (terenurile taranilor nu au fost parcelate), contracte de invoieli agricole inrobitoare. (Mihalache M.V. 1970) Iata un exemplu de contract incheiat in 1882 intre Eliza Ghica, fiica lui Dimitrie Ghica si plugarii din Dobreni. Satenii sunt obligati sa plateasca proprietarului 20 lei in doua rate. - Vor ara 3 pogoane, semana si grapa 1 pogon si jumatate de pamant. Semanaturile se vor secera, face clai ori snopi si se vor transporta. In cazul in care nu vor face aceste munci vor plati cate 30 de lei pentru fiecare fel de munca neindeplinita. - Se va plati cate 2,5 lei pentru fiecare vita mare si 0,70 lei de fiecare vita mica pentru pasunat si inca doua zile de lucru pe mosie cu carul si cu vitele tragatoare.
185
- Vor face cate doua zile cu bratele cand vor fi chemati. - Vor da cate 3 gaini si 10 oua fara plata sau vor plati cate 2 lei pentru gaina si 0,30 lei de ou. - Proprietarul are dreptul pentru sumele ce subscrisii contractanti ii datoreaza, a-i lua subscrisului produsele ce le are, socotindu-se chila de porumb pe 30 lei noi. - Locuitorii subscrisi nu au voie a lua locuri pe alta mosie atata vreme cat pe mosia proprietaresei sunt locuri disponibile. Contrariu, vor plati cate 50 lei pe vita mare si 15 lei pentru vita marunta si preturile indoite pentru celelalte foloase de care se vor bucura pe mosia mea. - Cand un subscris si-a ridicat productiile fara a corespunde, proprietareasa este in drept a lua si a popri pe seama sa vitele subscrisului ca despagubire fara curs de judecata. Taranii din Dobreni au cautat sa scape de aceste poveri prin fuga pe alte mosii. In aceste conditii, mosierii au inchis drumurile pentru invoitori, masura aplicata de proprietarul Iancu Procopiu din Berceni, iar administratorul sau Iorgu Ionescu ologea vitele taranilor. Taranii erau obligati la plata izlazului chiar daca nu aveau vite la pasunat. La cauzele amintite mai sus se adaugau si abuzurile administratorului mosiei Dobreni, Vasilache Georgescu. Despre acesta se spune ca era un om crud si violent iar cu ajutorul a patru maciucasi umilea si batea taranii din nimic. In aceste conditii Dobrenarii hotarau sa-si faca dreptate. In ziua de 3 aprilie taranii au fost chemati la primarie unde administratorul mosiei urma sa le aduca la cunostinta dispozitii cu privire la munci si obligatii. In timp ce multimea astepta, s-a intors de la Bucuresti un dobrenar pe nume Ghita Militaru, instiintandu-i ca bercenarii s-au rasculat. Tot atunci
186
plugarul Gheorghe Florea a luat legatura cu taranii din Colibasi printr-un spoitor hotarand ridicarea la lupta. In noaptea de 3 spre 4 aprilie peste 100 de tarani au mers la casa administratorului Georgescu spre a-i cere socoteala. Negasindu-l, s-a trecut la devastarea casei acestuia, a conacelor si anexelor, asa cum reiese din telegrama nr. 12 din 6 a IV-a catre principele Ghica trimisa de servitorul sau Perieteanu: asta noapte, o ceata de indivizi a dat foc caselor lui Vasilache si devastand noul palat al mariei voastre. Rog interveniti a se trimite fortele armate caci talhariile sunt ingrozitoare. Colonelul Vladoianu, ginerele printului Ghica, intra in sat in fruntea unui escadron de cavalerie, dar, neputand face fata, se retrage spre Vidra cerand intariri. Cu aceasta ocazie carciumarul Nae Popescu, fost luptator in razboiul de independenta, la cavalerie, ordona soldatilor aflati in goanna cailor: descalecarea!. In invalmaseala creata multi soldati au cazut ranindu-se, spre deliciul si amuzamentul satenilor. Prin telegrama nr. 28 din data de 4 aprilie catre Parchet, carciumarul Popescu este declarat instigator periculos, cap al rascoalei. In continuare se cer intariri de la Giurgiu deoarece revolta lua proportii. Ziarele vremii Romania Lbera, Lupta, descriau violenta rascoalei din Dobreni prin titluri ca: LA DOBRENI A FOST DARAMAT CASTELUL PRESEDINTELUI SENATULUI (Romania Libera din 6 aprilie), ATROCITATI SAVARSITE LA DOBRENI (Lupta din 9 aprilie). Pentru inabusirea rascoalei de la Dobreni au fost aduse zece companii de infanterie de la Giurgiu si un escadron de cavalerie. Abia in data de 16 aprilie trupele au putut intra in sat iar comunicatele superiorilor aveau character de front conform Monitorului Oficial din 17.04.1888. Miscarea a avut un caracter organizat: taranii s-au sfatuit inainte, au emis delegati la autoritati, au comunicat cu satele din jur prin emisari. (Corbu C.
187
1978) Din declaratiile date in fata organelor de ancheta a rezultat spiritul de solidaritate prin expresia rescoala am facut-o toti. Au fost arestati 16 tarani din care 9 au fost condamnati: Nae Popescu, Gheorghe Florea, Ghita Miliaru, Gheorghe Ene, Ion Dobre, Ivan Marin, Stan Popa, Stoian Voicu si Ilie Manea. Sfarsitul rascoalei a fost anuntat prin telegrama din 21 aprilie trimisa de Vladoianu catre socrul sau, scrisa in mod laconic oamenii au inceput munca campului. Rascoala de la Dobreni a inregistrat cele mai violente forme prin amploarea ei si chiar daca a fost inabusita a determinat autoritatile sa ia in seama problema taraneasca a pamantului. Astfel 111 locuitori au fost improprietariti cu loturi avand suprafete intre 2 si 5,3 ha conform Legii din 1864, iar 53 de locuitori cu cate 5 ha deoarece au participat la Razboiul de Independenta. De asemenea s-au redus obligatiile contractuale de catre noul administrator al mosiei. Toate aceste masuri au avut urmari benefice in viata locuitorilor dovada ca in timpul marii rascoale taranesti din 1907 aici a fost liniste desi s-a incercat ridicarea lor prin raspandirea manifestelor Catre sateni si Un cuvant asupra invoielilor agricole. Plugarul Toma Nicolae Tanase a incercat raspandirea brosurilor la Dobreni si Campurelu dar a fost arestat si anchetat, marturisind ca le primise de la Vasile Kogalniceanu. Dintr-o telegrama, trimisa de catre Iancu Popescu, invatatorul satului, la Giurgiu, reiesea ca la Dobreni era liniste. In razboiul din 1913 au participat 45 de sateni, iar in marele razboi pentru patrie 1916-1918 au luptat pe diferite fronturi 160 de dobrenari dintre care au murit 39. In amintirea lor a fost ridicat in centrul satului, intre 1930-1934, un monument pentru eternizarea vitejiei in apararea tarii si neamului romanesc. In valtoarea primului razboi mondial, dupa ce trupele germano-bulgare au patruns in Romania pe la Zimnicea, spre sfarsitul anului 1916 s-a desfasurat celebra batalie de la Neajlov-Arges. In timpul bataliei, au avut loc ciocniri cu
188
inamicul in apropierea si pe teritoriul satului, iar o parte din artileria romana a fost dispusa intre Dobreni si Campurelu pentru a bombarda zona de confluenta a Neajlovului cu Argesul pe unde au patruns invadatorii. In perioada ocupatiei, trupele bulgare s-au dedat la jaf si distrugeri, ocazie cu care au fost distruse bibliotecile scolli si alte documente. Ocupatia bulgara a fost inlocuita cu cea germana care a organizat un jaf sistematic (se spune ca nu mai erau nici macar caini la Dobreni). Conacul de la Printesa a fost transformat in loc de detentie pentru prizonieri, invelisul de tabla a fost rechizitionat si s-a pus unul de carton. Sfarsitul razboiului a adus liniste in viata satului. Situatia materiala a dobrenarilor s-a imbunatatit semnificativ, exista prosperitate economica, satul pasind in calea modernizarii. Sporul demografic din aceasta perioada scoate in evidenta abundenta si prosperitatea locuitorilor satului. Schimbarile politice din viata tarii s-au reflectat si la nivelul satului in preajma celui de-al doilea razboi mondial. In timpul dictaturii carliste se instituise strajeria la scoala, munca patriotica ce s-a desfasurat pe parcursul razboiului: elevii scolii impreuna cu reprezentantii autoritatilor erau obligati sa ajute la muncile campului familiile celor inrolati. Miscarea legionara a facut presiuni asupra scolii pentru a i se pune la dispozitie o sala de clasa unde sa se desfasoare manifestatiile specifice cu legionarii comunei. In perioada celui de-al doilea razboi mondial au fost incorporati 45 de sateni, iar 11 dintre acestia au cazut la datorie pe diferite teatre de operatiuni militare, atat in est contra URSS, cat si in vest contra Germaniei. Instaurarea regimului comunist a avut un effect negativ asupra satului: taranii au fost expropriati, iar scoala a devenit un instrument de propaganda. Din documentele scolare din anul 1948, poate fi urmarita schimbarea, trecerea la comunismul de tip Stalinist; dispar orele de religie, se face propaganda agresiva; de exemplu: sambata 28 februarie 1948, s-a vorbit copiilor despre Armata
189
Rosie; in fiecare sambata se organizau manifestatii in cadrul ARLUS unde se intonau cantece si poezii cum ar fi: Sirena lui Vasile Roaita, Cantec pentru RPR, Oda Armatei Rosii, Oda Uniunii Sovietice, Cantecul lui Stalin, apoi se desfasurau convorbiri intime cu elevii despre RPR si Partidul Comunist. Marti 1 iunie 1948 scoala a fost supendata in vederea clarificarii situatiei invatatorilor, iar pe timpul vacantei de vara invatatorii au fost obligati sa colaboreze cu echipele de propaganda de la Bucuresti pentru lamurirea maselor in privinta colectivizarii, nationalizarii, chiaburimii, etc. In timpul evenimentelor din 1989 au avut loc manifestari zgomotoase, ca peste tot si s-a patruns cu forta in scoala distrugandu-se toate materialele ce aveau legatura cu regimul comunist (tablouri, albune, carti, reviste, steaguri, etc). Pe baza Legii 18/1991 a Fondului Funciar, terenurile agricole, pasunile si padurile, au fost restituite fostilor proprietari, satul pasind pe calea democratiei.
Elementele cadrului natural Asezare geografica Fiecare localitate mica sau mare, este individualizata prin: asezarea geografica, specificul economic si traditii culturale. Comuna Varasti este asezata in partea de EST a judetului Giurgiu, la cca 30 km de Municipiul BUCURESTI i 80 km de Municipiul GIURGIU, si este formata din doua sate : - Varasti; - Dobreni. Teritoriul comunei Varasti este situat in culoarul vaii Sabarului la limita estica a judetului, la 30 km nord de municipiul Bucuresti, pe drumul DJ 401.
190
Comuna Varasti face parte din structura administrativa a judetului Giurgiu si are in componenta satele: Varasti, Dobreni. Asezarea matematica Matematic comuna este asezata la intersectia dintre paralela de 44 si 23 latitudine nordica cu meridianul de 26si 25 longitudine estica. Modalitati de acces: Reteaua rutiera a localitatii este compusa din Drumul Judetean 401 si drumuri comunale. Drumul Judetean 401 face legatura intre Drumul European 70 in dreptul localitatii Jilava si soseaua de frontiera GIURGIU-OLTENITA in dreptul localitatii Greaca. Drumul Judetean 401 parcurge localitatea Varasti pe o distanta de 10.8 Km. Drumul Judetean 401B, drum ce face legatura intre localitatea Berceni si Varasti pe o distant de 8 Km. Este un drum pietruit si practicabil, el fiind amenajat in anul 2007. Relief Comuna Varasti este asezata in Campia Romana. Relieful este alcatuit
dintr-o campie dispusa in terase: doua cu latimi cuprinse intre 2-10km
inregistrand catre nord si nord est inaltimi de 6-8m fata de nivelul satului si catre sud-sud-vest 5-6m adancime pana la nivelul raului Sabar (zona se numeste Islaz care astazi este transformata in teren agricol). Intre Sabar si localitatea Varasti se desfasoara pe o distanta de circa 4 Km Lunca Sabarului brazdata de 4 santuri ce au rolul de drenare a apei acumulate din precipitatii abundente. Clima
191
Clima este temperat-continentala cu nuante excesive (ierni reci si veri calduroase). In general temperaturile medii anuale din lunca se situeaza intre valorile 10.5 C i 11.8 C iar amplitudinea medie anuala in jurul valorii de 25 C. Evolutia temperaturilor aerului pe timpul unui an se prezinta in felul urmator: crestere continua din februarie pana in iulie-august, urmata de o scadere ampla pana in octombrie-noiembrie. Principalele caracteristici ale anotimpurilor sunt conferite de pozitia cu deschidere larga spre toate directiile de miscare a aerului. Aceast deschidere genereaza contraste termice de la zi la noapte si de la anotimp la anotimp. Primaverile isi fac aparitia pe la sfarsitul lui februarie prin ridicarea valorii temperaturilor incepand cu luna martie crescand constant in aprilie si mai. Primavara se caracterizeaza in luna martie si aprilie cu aparitia vanturilor ce bat din diferite directii. Verile sunt calduroase cu temperaturi in crestere incepand din luna mai pana in luna iulie-august. In prima parte a lunii iunie se consemneaza ploi cu debite mici si medii urmate apoi de perioade lungi de seceta. Toamnele. Aspectul de toamna blnd isi face aparitia la sfarsitul lui august si se accentueaza pana in octombrie, dupa aceasta perioada incep ploi si temperaturi in scadere progresiva. Iernile. In luna decembrie iarna manifesta temperaturi moderate fata de ianuarie. In decembrie se consemneaza precipitatii sub forma de ploaie rece si lapovita. In luna ianuarie s-au consemnat temperaturi foarte scazute si precipitatii sub forma de ninsoare. Temperatura medie anuala a Unitatii Administrativ Teritoriale (UAT) este de 11.3 C. Valorile cele mai ridicate de temperatura au fost consemnate in data de 20 august 1945, 41.1 C. Valorile cele mai scazute de temperaturi au fost consemnate in data de 25 ianuarie 1942, de -30 C.
192
Data medie a primului inghet s-a constatat la 31 octombrie iar cea a ultimului inghet la 22 aprilie. Datorita temperaturilor scazute au fost situatii cand a inghetat solul pana la o adancime de 50 - 55 cm. Fenomene meteorologice Fenomenele meteorologice ce se manifesta in zona sunt: - Bruma - o intalnim in diminetile reci. - Chiciura - se inregistreaza iarna pe o perioada cuprinsa intre 8 -14 zile aproximativ. - Ceata - se intalneste incepand cu luna septembrie, octombrie si noiembrie. - Grindina - are caracter local fiind frecventa in lunile iunie si iulie producand mari pagube pe terenurile agricole. Fenomene meteorologice extreme In octombrie 1657 au fost 10 zile de ger si ninsoare, iar in noiembrie si decembrie soare si caldura ce a favorizat aparitia florilor si multa verdeata. In mai 1876 a nins atingandu-se un strat de zapada de 15 cm. In ianuarie 1917 s-a produs o ploaie torentiala cu tunete si fulgere apoi imediat lapovita si ninsoare. In 1942 s-a semnalat o puternica seceta ce a diminuat total cultura si a provocat foamete. Regimul precipitatiilor
193
In zona ce cuprinde localitatea Varasti se semnaleaza ploi pe tot parcursul anului ce au caracteristicile fiecarui anotimp: primavara si toamna mai abundent, vara de scurta durata, uneori torentiale. Astfel precipitatiile se manifesta conform graficului: Ianuarie 35l/m Februarie 25l/m Martie 40l/m Aprilie 45l/m Mai 60l/m Iunie 60l/m Iulie 60l/m August 50l/m Septembrie 40l/m Octombrie 45l/m Noiembrie 45l/m Decembrie 35l/m Precipitatiile de primavara si vara timpurie determina cresterea debitelor care dau nastere la dese inundari de teren. Cursurile de apa. Debite normale cresterii inregistrate Localitatea este tranzitata in partea de Vest la o distanta de de 3.5 km de raul Sabar si de paraul Cocioc. Tot la Vest la marginea podului debitul de apa al paraului Cocioc este reglat de stavilarul de pe cursul sau de la Dobreni unde exista o amenajare piscicola de 30 ha luciu apa. Raul Sabar izvoraste din Candesti (Dambovita) si se varsa in Arges. Sabarul are urmatorii afluenti: Strambu, Cobia, Monastirea, Suta, Cociocul. Debitele Sabarului sunt influentate de precipitatii si de anotimp. Astfel primavara si vara timpurie debitele cresc iar vara scad. Debitele mari s-au
194
inregistrat in anul 1941, 1955, 1970, 1975. Raul Sabar parcurge o distanta de 8 km pe teritoriul Varastiului. Ca particularitate a Sabarului este faptul ca in urma amenajarii Sabarului s-au taluzat malurile, s-au inaltat si pe alocuri betonat, aceasta amenajare a fscut aproape imposibila ieairea Sabarului din albie din 1985 de la amenajare. Reteaua hidrografica Din punct de vedere hidrologic teritoriul comunei este tributar raului Sabar si paraului Cocioc, al caror debite sunt influentate de volumul precipitatiilor si al caror regim de scurgere este neregularizat. Se remarca o variatie destul de mica a nivelul hidrostatic situat la o adancime, in general mica, 7-10 m in zona campului si de -1,0 m in zona de lunca. Apa subterana este legata de nivelul apei din rauri. Sabarul. Amenajarea Sabarului precum si unele diguri au apartinut unei orezarii cu multi ani in urma in lunca Sabarului. Sabarul este amenajat de la intrare in localitatea Varasti si pana la iesire din localitatea Varasti. Acumulari piscicole
Localitatea dispune si de o amenajare piscicola, Balta Dobreni, ce se intinde pe o suprafata de 25 ha, pe alocuri atingand adancimea de 8 - 11 m. Solurile Invelisul de sol de pe teritoriul comunei Varasti este format din soluri ce apartin urmatoarelor clase : - cernoziom; - soluri aluviale;
195
- soluri nisipoase. Solurile din zona localitatii Varasti sunt foarte fertile cu: cernoziom de nuan negru si negru-castaniu ceea ce a dus la dezvoltarea unui important bazin legumicol. Cele mai raspandite tipuri de soluri sunt solurile aluviale care se gasesc sub toate categoriile de soluri aluviale: soluri aluviale cu textura grea, soluri aluviale cu textura medie (pe suprafeele plane centrale), soluri aluviale cu textura usoara intelenite se afla in regiunile mai inalte din Est. Soluri aluviale mlastinoase in zona de lunca in apropierea Sabarului si a Cociocului. Soluri nisipoase se gasesc dealungul albiei Sabarului. Caracteristici geotehnice Conform studiului geotehnic efectuat de specialisti pentru terenurile localitatii se se impart in trei categorii: - Terenuri construibile fara amenajari; - Terenuri construibile cu amenajari; - Terenuri construibile/neconstruibile. Seismicitatea zonei Teritoriul comunei Varasti se afla, din punct de vedere seismic, in zona C pentru care ks = 0,20 (ks este raportul dintre acceleratia maxima a miscarii seismice a terenului si acceleratia gravitatiei) si Tc (perioada de colt) = 1,5 sec . Vegetatia Zona in care se afla comuna Varasti are o vegetatie caracteristica zonei de campie, compusa din vegetatie lemnoasa in proportie mai mica si vegetatie
196
ierboasa in proportie mai mare. Vegetatia lemnoasa se compune din: sslcie in zona de lunca, anin si foarte putin salcam, se gaseste pe suprafete foarte mici, neingrijite si predispuse distrugerii in permanenta. In zona de deal se intalnesc salcamul sub aceleasi aspecte ca si la lunca. Vegetatia ierboasa este alcatuita din: pir, costrei, loboda, stir, limbarita, stanjenel, coada vulpii si alte multe ierburi. In zona de lunca unde este umiditate mai mare se intalnesc trestia, papura, rogozul, patlagina, musetelul, papadia, albastrelele, macul, coada soricelului, florile de salcam, etc. Pe suprafata zonei de lunca de la Sud la Nord vegetatia ierboasa (trestia, papura, rogozul) cuprinde circa 35 - 40 ha. Aceasta vegetatie pe timpul rece si primavara devreme fiind uscata prezinta un mare pericol de izbucnire a incendiilor cu vegetatie uscata. Fauna Fauna in unitatea administrativ teritoriala Varasti este o fauna de campie si numai o mica parte intalnim o fauna de lunca si balta. Fauna este compusa din specii de: rozatoare (soarecele de camp, popandaul, harciogul, iepurele), iar ca animale de prada vulpea si dihorul. Singurele mamifere mari intalnite sunt mistretul si caprioara ce se intalnesc din ce n ce mai rar. Dintre pasari cele mai raspandite sunt: vrabia, gaita, cioara, mierla, cotofana, graurul, ciocanitoarea, pitigoiul, cucul, gugustiucul, sticletele, randunica, privighetoarea, bufnita, fazanul, etc. Fauna acvatica se gaseate in paraul si Balta Cocioc, se compune din: pesti (platica, lostrita, crapul, rosioara, caras, broaste), serpi, soparle. In partea de Nord a localitatii se afla amenajata o pescarie unde se pot intalni crap romanesc si fitofag.
197
Populatie Studiul demografic intocmit asupra populatiei comunei Varasti urmareste sa puna in evidenta potenialul uman precum si particularitatile demografice, sociale si culturale care caracterizeaza aceasta comuna. Comuna Varasti este o unitate administrativ - teritoriala rurala. Faptul ca este situata in apropierea capitalei ofera populatiei acestei comune multe particularitati demo-economice. Comuna Varasti are o populatie de 5.829 locuitori. Ca si celelalte localiti rurale ale tarii, comuna Varasti a suferit in ultimele decenii o decadere demografica, prin politica de industrializare fortata si mutarea fortei de munca spre orase. Impreuna cu celelalte localitati limitrofe ale Bucurestiului, si comuna Varasti a beneficiat de dinamismul demografic al metropolei. Cresterea populatiei in perioada postbelica se datoreaza existentei unor elemente de atractivitate datorate apropierii de capitala: conditiilor de munca si locuit, transport in comun. Dupa 1990 scaderea populatiei se datoreaza in mare parte atractivitatii capitalei prcum si scaderii dramatice a natalitatii. Totusi ar trebui sa se simta o usoara tendinta de crestere a numarului populatiei datorita unor actiuni generate de noul context economic si social: reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului pentru unele persoane indreptatite precum si deplasarea interesului pentru conditii de locuit superioare pentru unii locuitori ai capitalei. Isi fac aparitia in comuna locuinte mai spatioase si mai confortabile, mai aproape de natura si mai indepartate de agresivitatea orasului. Pentru unii locuitori ai capitalei, comuna Varasti ofera conditiile de mediu sau peisaj in vederea construirii unei a doua resedinte.
198
NR. Comuna COM UNA
Numar:
Populatie Gospodarii Pensionari Copii (0-14 ani) Populatie Salariati Persoane ocupate in inactiva agricultur Navetisti (inclusiv elevi)
Varasti
5829
2172
1300
650
280
3059
540
165
STRUCTURA DUPA RELIGIE

Ortodoxa Romano-catolica Reformata Penticostala Greco catolica Baptista Adventista de ziua a Saptea Musulmana Unitariana Crestina dupa Evangelie Crestina de rit vechi Evanghelica lutherana sinodo-presbiteriana Evanghelica Evanghelica de confesiune augustana Mozaica Alta religie Fara religie Atei Religie nedeclarata 5829 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
In comuna Varasti intreaga populatie este de credinta crestin-ortodoxa, existand pe intreaga suprafata a localitatii 3 biserici. Vanturile Vanturile predominante ale Unitatii Administrative Teritoriale sunt: Crivatul - vant ce bate iarna de la N-E ctre S-V; este un vant rece asociat cu ninsoare creand uneori si aspect de viscol si furtuna.
199
Austrul - este un vant uscat ce bate de la S-V si aduce incalzirea vremii. Suhoveiul - este un vant cald ce bate dinspre E, S-E in timpul calduros ce provoac seceta. Viteza vanturilor Uneori primavara vantul sufla in rafale cu o viteza de 70 -80 km/h, fenomen ce produce pagube la solarii si sere.
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT Teritoriul comunei Varasti este situat in culoarul vaii Sabarului la limita estic a judeului, la 24 km nord de municipiul Bucuresti, pe drumul DJ 401; DC 83, si la 80 km vest de Giurgiu, pe drumul DJ 401 . Comuna Varasti face parte din structura administrativa a judeaului Giurgiu ai are in componenta satele: Varasti, Dobreni. ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE In prezent putem vorbi despre putine gospodarii care beneficiaza de alimentarea cu apa potabila. Putem mentiona faptul, ca se lucreaza la reteaua de alimentare cu apa potabila si la reteaua de canalizare. MEDIUL MANAGEMENTUL DESEURILOR Pe teritoriul comunei Varasti nu exista surse majore de poluare, cum ar fi unitati industriale, centrale termice, etc.
200
Deseurile in comuna provin de la gospodariile populatiei si sunt in mare majoritate deseuri solide care provin de la animalele din gospodarie, si alte resturi menajere, cat si vegetale.
TURISM
Pe malul stang al Cociocului, pe dealul de langa pod, in cartierul Printesa mai pot fi vazute ruinele conacului ce i-a apartinut lui Constantin Serban, conac vizitat in anul 1657 de catre Paul de Alep. Cladirea era impunatoare, ca de altfel toate conacele, construit din ziduri de caramida cu grosimea de un metru, avea cinci camere dintre care doua saloane, lungimea era de 30m, latimea de 17 m, inaltimea era de aproximativ 15m, iar adancimea pivnitei de 5 m. Era inconjurat cu gard din lemn, dispunea de, anexe grajduri si hambare, o gradina cu suprafata de 5 ha si un lac peste care era amenajat un pod din lemn n mijlocul caruia se afla un pavilion, si care facea legatura cu biserica. Intrarea in curte se facea prin partea de sud pe o alee ce s-a pastrat, langa curtea familiei Rascov, iar intrarea in cladire era pe latura de rasarit, avand, patru trepte, incadrate de doua coloane din piatra. In micromuzeul scolii se pastreaza un postament si un capitel ale unei astfel de coloane. De-a lungul timpului cladirea a avut mai multe intrebuintari, de la resedinta domneasca, la resedinta de vara, cazarma in perioada crizei din anul 1866, inchisoare in 1917, depozit, iar dupa ce a fost parasita multi ani, a fost demolata intre 1946 si 1948 ramanand doar ruinele uriaselor pivnite.
201
Biserica satului Dobreni
Biserica satului Dobreni este cel mai important monument istoric al localitatii, aflandu-se in patrimoniul national.
Ctitorie a lui Constantin Serban Crnul biserica a fost inaugurata in data de 15 august 1645 si poarta hramul Adormirii Maicii Domnului Asezata pe malul drept al Cociocului monumentul este o constructie impunatoare de forma dreptunghiulara, cu lungimea de 19 m, latimea de 9 m i inaltimea de 17 m. Este construita in stil traditional, cu latura de la rasarit dispusa in semicerc, iar pe peretele de la nord se afla un semi turn prins in zid ce a servit initial drept clopotnita la care se avea acces printr-o usa aflata in pronaos si o scara de lemn in spirala. Decoratiunile exterioare constau in modele, arcade executate in tencuiala, dispuse pe doua randuri si delimitate de un brau. Ferestrele si usa de la intrare sunt incastrate in rame de piatra cu modele geometrice sculptate si cu grilaje de fier forjat, iar usa este din lemn masiv. Turla bisericii se compune din doua trepte, prima treapta este de forma patrata, se continua cu o a doua treapta de forma octogonala, al carei acoperis are forma de cupola. Aceasta din urma a fost construita initial din caramida, dar
202
pentru ca s-a daramat in urma unui cutremur, a fost refacuta din lemn acoperit cu tabla. Deasupra intrarii in biserica se afla pisania scrisa in piatra cu caractere slave si pe care este scris : Cu bunavointa Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsitul sfant Duh, ridicatu-sau aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica pre hramul prea cinstitei si sfintei Uspenii bogorodite in zilele prea luminatului Io Matei Voievod Basarab si au facut din temelie jupan Constantin Vel serdar iara Io Serban Voievod si jupanita Balasa. Scris la anul 7151 august 15 Ispravnic Vladulu Logofat. Pardoseala bisericii este realizata din piatra, iar in pronaos se afla o parte din pictura originala distingndu-se pe peretele nordic tabloul votiv reprezentandu-l pe Constantin Serban si alaturi de sotia si fiica sa sustinand pe maini o imagine a bisericii. Tot in pronaos pe pardoseala de langa peretele rasaritean se afla mormntul Ilincai mama lui Constantin, mormant deasupra caruia este asezata o placa funerara cu urmatorul inscris : Din mila lui Dumnezeu cu ajutorul Precistii crestinul si luminatul Domn, Io Constantin Serban Voievod pus-am aceasta cinstita piatra pe cinstita groapa pe oasele maicii mele Elena ce s-a pristavit in zilele lui Io Matei Voievod august 7 valeat 7150 si am pus aceasta piatra in zilele lui Io Constantin Voievod valeat 7164 . In naos si altar nu se mai pastreaza pictura originala, biserica fiind repictata in 1990 prin grija preotului Dima Tanase si, de asemenea, a fost consolidata in urma cutremurului din 1986. Naosul este separat de pronaos prin doua coloane masive din caramida care sustin turla principala. Declarata monument istoric in 1990, la initiativa academicianului Razvan Teodorescu, s-a hotarat trimiterea unei echipe de restauratori. Incepand cu anul 1998 s-a trecut la procesul de restaurare care se desfasoara lent datorita faptului ca este nevoie de foarte multa migala si atentie in descoperirea nuantelor originale ale picturilor. Deoarece structura de
203
rezistenta a vechii clopotnite nu mai putea sustine clopotul bisericii, a fost construita o clopotnita noua ce tine loc si de poarta.
PATRIMONIUL CULTURAL In aceasta perioada cand accentul cade pe economic si nu pe cultura, trebuie mai mult ca oricand, sa existe oameni dornici sa promoveze cultura, oameni care sa nu ramana
indiferenti fata de modul cum evolueaza societatea romaneasca si in special comunitatea locala. Trebuie sa mentionam ca de-a lungul anilor, ca si in prezent dealtfel, in comuna Varasti au existat oameni preocupati de dezvoltarea culturala a comunitatii. Un monument cultural, ctitorie a lui Constantin Serban Carnul din anul 1646, inainte de a deveni domn, este Biserica Adormirea Maicii Domnului din satul Dobreni, care are turla peste pronaos iar in interior pastreaza o valoroasa pictura murala, biserica care timp de peste 360 de ani a marturisit credinta crestina a oamenilor acestor locuri. O alta biserica datand din anul 1817, este Biserica ,,Sfantul Ierarh Nicolae a Parohiei Varasti, biserica grandioasa, cu trei turle avandu-l ca Preot Paroh pe Oprea Robertino si Preot II Gheorghe Ion. A treia Parohie de pe raza comunei Varasti este Parohia Obedeni la care slujeste Preotul Paroh Roman Cristea si care care poarta numele Sfantului Ierarh Nicolae.
204
Oamenii acestor locuri au stiut sa-si cinsteasca eroii ridicand in memoria acestora monumente si placi comemorative. Un astfel de monument istoric a fost ridicat in amintirea eroilor cazuti in timpul Razboiului pentru Independenta si in Primul razboi mondial, construit in anul 1932, in satul Dobreni. Monumentul reprezinta un ostas ce tine in maini un drapel simbolizand victoria, statuia din bronz fiind asezata pe un postament compus din doua parti. Partea de jos are forma de piramida fiind compusa din trei trepte. Deasupra partii de jos se afla postamentul statuii care este ornamentat cu patru coloane ce susin patru arcade incrustate cu decoratiuni florale. Intre aceste coloane sunt asezate patru placi din bronz. Pe placa din fata este scris: n amintirea eroilor cazuti in luptele pentru neatarnarea si intregirea neamului 1877-1878, 1916-1918-1919 Placa a doua, din dreapta, contine numele a 38 de eroi dintre care 2 au cazut in 1877, iar restul intre l916-1919. Pe placa a treia, in spate, sunt trecuti membrii donatori, care au contribuit cu sume de bani la ridicarea monumentului. Pe placa a patra, din stanga, sta scris: Mariei Sale regelui Carol II, mostenitor al Tronului fiind Marele Voievod de Alba Iulia, Mihai . Mai sunt mentionati prefectul judetului Ion Gheata, Ministrul Instructiunii Publice, C. Anghelescu, precum si membrii Obstei Sabarul in frunte cu Iancu Popescu, directorul scolii. La baza placii din fata era asezata o cununa formata din doua arme frante legate cu un buchet de flori, realizata din bronz, ce simboliza dorinta de pace. Monumentul este amplasat in centrul satului, langa biserica, aici desfasurandu-se in fiecare an festivitatile dedicate Zilei Eroilor. Scolile, ca principale institutii culturale de pe raza comunei Varasti, contribuie din plin la formarea personalitatii elevilor- viitorii cetateni ai comunitatii. Sub influenta ideilor Revolutiei de la 1848, Radu Geanta, preotul satului Dobreni, lua initiativa infiintarii unei scoli in anul 1850 in biserica din
205
localitate. Cursurile se desfasurau in amvonul bisericii iar in loc de manuale, tinerii invatacei studiau Biblia si Ceaslovul. Cei care isi incheiau stagiul de studiu primeau denumirea de logofeti, care prin cunostintele dobandite suplineau i chiar ii inlocuiau pe preoti incepand cu 1860. Vestimentatia logofetilor se compunea dintr-o roba lunga, incinsa la mijloc cu o cingatoare de care era atarnata o calimara cu pana de scris. Cititul si scrisul se faceau dupa cartile religioase, alfabetul avand caractere chirilice. Primul invatator al satului, care s-a ridicat din randul logofetilor, a fost Dumitru Nae Tufan. Din 1850 pana in 1860 invatamantul a fost asigurat de preotii Radu Geanta, Mihai Stefan Foalca si Nae Popescu. Pe peretii amvonului bisericii s-au pastrat nume scrise cu slove chirilice in amintirea primilor ani ai invatamantului la Dobreni. In anul urmator, satenii hotarau sa le educe copiii candidatul Manea Manolescu din localitate. Desi nu avea prea multa carte acesta reusea prin perseverenta si multa munca sa devina cel mai apreciat invatator din regiune. A reusit sa construiasca primul local al scolii, o cladire de paianta cu o singura camera, iar ca mobilier era o masa batuta pe pari, acoperita cu nisip fin iar de jur imprejur banci de asemenea prinse pe pari batuti in pamant. Aceasta masa era pentru incepatori, copiii invatand sa scrie desenand cu degetele pe nisip. Era iubit si apreciat de copii, care il strigau neica Dascalu. Conditiile fiind improprii impuneau desfasurarea cursurilor intr-o sala mai mare, astfel ca incepand cu anul 1880 cursurile scolii se vor desfasura in localul primariei. Aici mai functiona alaturi de Primarie, biroul notarului satului.. Prin Legea din 1864 invatamantul primar devenise gratuit iar scrisul se facea cu caractere latine. Manea Manolescu a pus bazele invatamantului de tip modern in aceasta localitate, ajungand ca, pana in 1880, elevii scolii sa poata studia la un nivel superior adica prima treapta de liceu (clasele V-VII ). Pentru intreaga activitate depusa s-a organizat, in data de 28 mai 1900, o mare festivitate prin care invatatorul Manea Manolescu a fost decorat cu
206
Rasplata Muncii . La festivitate a participat toata suflarea satului: primarul, preotul, un revizor scolar, invatatorii si elevii din satele vecine. Participantii aveau stegulete tricolore iar localul primariei era impodobit cu flori si steaguri. In continuare citam din procesul verbal, desfasurarea festivitatii: La orele 9 a.m. s-a asistat la serviciul divin in biserica Adormirii Maicii Domnului (...) Dup ce elevii au cantat mai multe imnuri si au recitat poezii, subsemnatul revizor scolar am tinut o cuvantare care s-a sfrsit prin punerea pe piept a medaliei iar elevii au intonat imnul Traiasca Regele . Domnul invatator a tinut o cuvantare foarte frumoasa sfarsind in uralele satenilor. Manea Manolescu s-a pensionat in 1905, dup 44 de ani de munca in slujba scolii. In anul 1872 se construiste in satul Varasti un alt local destinat scolii unde copii sub indrumarea unor dascali inimosi deprind tainele invataturii. In localul primariei s-a invatat pana in preajma primului razboi mondial cand s-a construit un alt local cu doua sali de clasa. Din vechea cladire se pastreaza in muzeul scolii unul din stalpii de la intrare. In 8 august 1934 s-a inceput constructia celui de-al treilea local, constructie ce a fost predata in stare functionala in data de 10 septembrie 1935. Cladirea are trei sali de clasa spatioase, dispune de intrari separate pentru elevi, ziduri robuste si ferestre luminoase. Localul va fi renovat in totalitate abia in anul 2005: cu ferestre tip termopan, usi de P.V.C., parchet laminat, pereti dublati cu rigips si iluminat modern cu spoturi. Datorita numarului mare de elevi, sala din localul primariei ( actualul bufet ) a mai fost folosita de-alungul timpului, ultima data in 1986 ca sala de curs. In timpul ocupatiei din primul razboi mondial sediul scolii a fost devastat de catre bulgari fiind distrusa biblioteca si diverse documente scolare: cataloage, registre, arhiva. Scoala a devenit cea mai importanta institutie locala, important centru cultural al comunitatii. Prin intermediul scolii si-a desfasurat activitatea si
207
caminul cultural satesc contribuind la culturalizarea cetatenilor prin versuri, cantece, dansuri, conferinte pe diverse teme si educatie sanitara in care se sublinia importanta curateniei. Situatia scolii se modifica odata cu schimbarile petrecute in viata politica romaneasca dupa 1938: incepe propaganda nationalista, folosirea terminologiei romanesti in predare interzicandu-se cuvintele straine ; miscarea legionara isi facea simtita prezenta in sat facand presiuni prin intermediul scolii pentru conduita dascalului legionar spre aprobarea diferitelor actiuni. In paralel se desfasurau in scoala activitati strajeresti cum ar fi: Scoala Sefilor de cuib, Formatiile cuiburilor, care se desfasurau dimineata intre 8-12:30 si dupa amiaza intre 14:30 si 17. Prin ,, nota,, numarul 5497 din 18 august 1941 se face apel la membrii corpului didactic ca impreuna cu preotul si ceilalti membri ai comunitatii sa doneze bani pentru razboiul de reintregire a tarii. Tot in 1941 au fost incadrati profesori refugiati din teritoriile romanesti ocupate in 1940: Florica Paun din judetul Romanati, Stoianoglu Ana din Tighina si Stan Dumitru din Hotin. Prin circulara 2410 din 1942 se cerea cadrelor didactice sa lupte impotriva bolsevismului ,,dusman al credintei noastre,, pentru ca in 1946 sa se vorbeasca despre ,,prietenia romano-rusa cu titlul: Ce rau ne-a facut marea noastra vecina? SITUATIA LOCATIVA SI SUPRAFETELE COMUNEI Comuna se intinde pe 4787.220 hectare suprafata totala. Categoriile de suprafata se prezinta astfel: A. - suprafata agricola = 4197 hectare - din care: a) arabil- 4196,96 ha; b) pasune- 98 ha; c) vii- 7,84 ha;
208
d) luciu de apa - 81,07 ha; B. - intravilan- 266 ha; C. - drumuri laterale- 50 km; D. - neproductiv- 4,64 ha. TELECOMUNICATII Serviciile de telecomunicatii se asigura printr-o retea telefonica fixa cu fibra optica, si centrala telefonica digitala, internet. Din punct de vedere al telefoniei mobile teritoriul comunei este acoperit de antenele principalelor compani: VODAFONE ,ORANGE,etc.
DOTAREA COMUNEI DIN PUNCT DE VEDERE AL TELECOMUNICATIILOR
Categoria Telefon TV Internet Telefonie mobila
Procente 50% 95% 20% 80%
AGRICULTURA Din punct de vedere agricol comuna are urmatoarele efective de animale: - pasari 8800 - bovine 355 - caprine 250 - ovine 1190 - porcine 1460 - cabaline 416 Ocupatia principala a locuitorilor este cultivarea legumelor.
209
caprine bovine cabaline ovine porcine pasari
DOMENIUL SOCIAL SI SANATATE Identificarea tuturor problemelor sociale si actionarea permanenta prin luarea masurilor de prevenire si combatere a marginalizarii sociale sunt: - crearea de noi locuri de munca prin atragerea investitorilor romani cat si straini; - asigurarea de spatii de locuit; Asistenta sociala se realizeaza prin serviciul existent in cadrul primariei, sub indrumarea organelor abilitate judetene. In comuna Varasti exista un dispensar medical. Actul medical este asigurat de doi medici de familie si doua asistente medicale. Deasemenea in incinta aceluiasi dispensar profeseaza si un medic stomatolog si o asistenta. Spatiul destinat dispensarului nu dispune de conditii si dotari corespunzatoare conform cerintelor impuse in acest domeniu.
210
EDUCATIA SI INVATAMANTUL
Scoala functioneaza in satul Varasti, comuna Varasti, situata in partea nordica a judetului Giurgiu, la 6o Km de resedinta de judet (orasul Giurgiu) si la 30 Km de Municipiul Bucuresti (comuna Varasti fiind un important reper ce face parte din marele bazin legumicol din preajma capitalei ). Scoala functioneaza in patru corpuri de cladire, construite in etape diferite: -1895-prima cladire scolara din comuna, unde in prezent functioneaza sala de educatie fizica si sport, centrul PAPI (Punctul de Acces Public la Informatie) si Centrul de Documentare si Informare Varasti, -1975 cladirea principala care dispune de parter si, respectiv de un etaj, unde exista un numar de 9 sali de clasa si unde isi desfasoara activitatea intregul ciclu gimnazial, dar si o clasa a ciclului primar. -1965 cladirea fiind destinata ciclului primar si respectiv invatamantului prescolar, -1965 cladirea unde functioneaza Scoala cu casele I-IV Obedeni scoala arondata Scolii cu clasele I-VIII Varasti. Scoala cu clasele I- VIII Varasti functioneaza in reteaua scolilor de stat din judetul Giurgiu. Scoala este autorizata din punct de vedere sanitar intrucat problemele care tin de acest aspect au fost solutionate sau sunt in curs de solutionare. Singurele clase simultane se afla la invatamantul primar in Scoala cu clasele I-IV Obedeni. Elevii provin din localitatile Varasti si Obedeni, atat la
211
ciclul primar cat si la ciclul gimnazial, elevii de la Obedeni urmand ciclul gimnazial la Scoala cu clasele I-VIII Varasti situata la 3-4 Km de satul lor ( din anul scolar 2005-2006, deplasarea elevilor se face cu un modern microbuz scolar, obinut prin stradania ISJ Giurgiu. Majoritatea elevilor sunt de nationalitate romana, mai exista si un numar mic de elevi de etnie rroma. Unitatea functioneaza intr-un singur schimb deoarece numarul elevilor din scoala este in concordanta cu capacitatea scolii de functionare. In prezent se constata o evolutie descrescatoare a numarului de elevi la nivelul localitatii Varasti. Rata abandonului scolar este destul de mica, iar cei care abandoneaza scoala provin din randul populaiei scolare de etnie rroma. In ceea ce priveste promovabilitatea ea difera de la generatie la generatie si se constata ca exista o rata buna a promovabilitatii. Majoritatea elevilor, care promoveaza invatamantul gimnazial, se orienteaza catre liceele bucurestene si, in numar mai mic, spre SAM, dar exista si elevi care nu mai continua invatamantul obligatoriu dupa absolvirea clasei a VIII - a, acestia preferand sa lucreze in domeniul legumicol, alaturi de parinti.
Numarul de cadre didactice este de 40 de persoane. Corpul profesoral este format din 25 de cadre didactice titulare si 15 cadre didactice netitulare, dar acestea predau in doua unitati scolare. Relatiile dintre cadrele didactice sunt bune, nu exista stari conflictuale. Colaborarea conducerii scolii cu cadrele didactice este buna, exista o permanenta comunicare si un respect reciproc. Cadrele didactice se implica in problemele scolii, in activitatile extracurriculare, dar sufera in ceea ce priveste competentele in domeniul
212
tehnologiei informatiei: folosirea calculatorului, a programelor informatice, a internetului etc. Corpul profesoral este format in majoritate din cadre localnice dornice de afirmare si performanta, care manifesta dorinta de formare continua si perfectionare. Gradul de navetism este mic, doar un numar scazut de cadre didactice facand naveta de la Bucuresti sau din localitatile invecinate. Cadrele didactice urmaresc modernizarea actului de predare-invatare prin orientarea lui spre capacitati si atitudini, utilizand strategii participative. Scoala cu clasele I- VIII Dobreni isi desfasoara activitatea intr-o comunitate rurala cu potential economic scazut, beneficiind insa de resurse umane (elevi, parinti, cadre didactice, parteneri locali) dispuse sa se implice in proiecte care sa sprijine reusita copiilor in scoala si comunitate. Procesul didactic se desfasoara in trei corpuri de cladire: gradinita, localul vechi si localul nou, toate aflate in aceeasi curte. In aceasta scoala invata 315 elevi indrumati de 12 cadre didactice. Programul se desfasoara astfel: dimineata ciclul primar, iar ciclul gimnazial dupa amiaza. Scoala doreste realizarea unei strategii care sa raspunda nevoilor specifice de invatare din comunitate (elevii fiind diferiti ca grup social, ca resurse disponibile, ca prioritati in educatie). Derularea unui proiect educational in institutie, incepand cu anul 2004, a facilitat continua dezvoltare a capacitatii strategice, fapt ce a condus la elaborarea si implementarea unui model coerent de dezvoltare scolara pentru copiii rromi. O scoala buna este caracterizata prin calitatea actului educational realizata de profesori bine pregatiti din punct de vedere profesional si printr-o baza
213
materiala adecvata, stiut fiind faptul ca de formarea si educarea tinerei generatii depinde progresul societatii in viitor. Permanent suntem preocupati de imbunatatirea performantelor academice ale elevilor, adaptarea scolii la nevoile copiilor si parintilor, in special cei din comunitatea rroma, precum si implicarea activa a acestora in viata scolii, deoarece avem convingerea ca nu se poate vorbi de succesul scolar al elevilor, si in special cei proveniti din comunitatea rroma, fara rolul decisiv al parintilor.
Lista scoli:
Scoala cu clasele I-VIII Varasti - Scoala Gimnaziala
Adresa: Email:
str.Principala, sat Varasti, comuna Varasti, cod potal 087245, cod Sireus 567292 scoala_varasti@yahoo.com
Scoala cu clasele I-VIII Varasti - Scoala Primara
Adresa:
str.Principala, sat Varasti, comuna Varasti, cod potal 087245, cod Sireus 567292
Scoala cu clasele I-IV Obedeni Varasti - Scoala Primara
Adresa:
str.Principala, sat Varasti (Obedeni), comuna Varasti
Scoala cu clasele I-VIII Varasti - Gradinita
Adresa:
str.Principala, sat Varasti, comuna Varasti, cod postal 087245, cod Sireus 567292
Scoala cu clasele I-VIII Dobreni - Scoala Gimnaziala
Adresa:
Str.Principala, sat Dobreni, comuna Varasti, cod postal 087246, Cod Sireus : 567321
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
214
Alimentarea cu energie electrica a localitatilor comunei Varasti se face din sistemul energetic national cu un procent de 100%, prin retelele electrice de distributie. ENERGIA TERMICA Energia termica se asigura in sistem de incalzire local, cu combustibil solid cum ar fi carbune, lemne,etc. SPECIFIC ETNOCULTURAL Arhitectura populara este traditionala, caracteristica zonei Giurgiu. Portul traditional este specific zonei etno-culturale Giurgiu. Personalitatea de prim rang a culturii varastene este poetul Vasile Militaru. Acesta s-a nascut la 21 septembrie l886 in comuna Dobreni-Campurelu, fiind al treilea din cei sapte copii ai familiei Ghita si Tinca Militaru. Tatal sau a fost unul din capii rascoalei din anul 1888, desfasurata la Dobreni, fapta pentru care a fost inchis 2 ani la Penitenciarul Vacaresti. A frecventat cursurile scolii primare din Dobreni sub indrumarea invatatorului Manea Manolescu. A lucrat ca baiat de pravalie, fiind un copil sclipitor, la carciuma lui Ghita Stolovici din satul Varasti. Fiind un tanar deosebit de ambitios a plecat la Bucuresti in dorinta de a-si incerca norocul pentru a deveni cineva. In 1905 lucra la Capsa, cea mai importanta cafenea din Bucuresti, frecventata de personalitatile vietii politice si culturale ale vremii. Fiind un impatimit al scrisului compunea mici catrene si versuri pe care le aseza pe mesele clientilor alaturi de comanda. Talentul literar al lui Vasile Militaru a fost descoperit de prozatorul i poetul Duiliu Zamfirescu, in anul 1907, ulterior publicand versuri in revista Literatura si arta romana a lui M.I. Petracu. Incurajat si de alti doi importanti scriitori romani, Alexandru Vlahuta si Barbu Stefanescu Delavrancea, gratie carora obtine un post la Ministerul Lucrarilor Publice, devine treptat unul dintre cei mai fecunzi colaboratori ai unor reviste literare,
215
facandu-se cunoscut mai ales prin fabulele publicate in Universul, Drum Nou, Porunca Vremii etc. Creatiile sale faceau sa vibreze sufletele romanilor de toate varstele deoarece insuflau profunde sentimente de dragoste fata de sat, de patrie, sentimente de profund atasament fata de istoria si credinta strabuna. O serie de poezii se adresau parintilor, in special mamei, pentru care avea un cult deosebit. Numeroase creatii ale poetului au fost incluse in manualele pentru scoala primara fiind recitate de copiii talentati la serbari sau la alte festivitati. In perioada interbelica Vasile Militaru va fi unul dintre organizatorii manifestarilor cultural-religioase care aveau ca scop ridicarea nivelului cultural al locuitorilor de la sate. Datorita convingerilor sale politice (a fost membru al miscarii legionare, iar in anul l947 a refuzat sa intre in randurile Partidului Comunist) i s-a impus domiciliu fortat in 1947-1948, iar din 1948 pana in 1959 a suportat infernul temnitelor comuniste alaturi de alte personalitati ale culturii romanesti ca: Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic, Dumitru Staniloae etc. Prin sentinta nr. 390 din 20 iunie 1959 a Tribunalului Militar din Craiova i s-a prelungit condamnarea cu inca 40 de ani de temnita grea si inchisoare corectionala, pedeapsa pe care nu a mai apucat sa o execute deoarece s-a stins din viata in ziua de 8 iulie 1959 la varsta de 73 de ani, in inchisoarea de la Poarta Alba. Vasile Militaru nu a avut urmasi, singurul sau fiu din prima casatorie, s-a sinucis la varsta de 17 ani. A avut insa nepoti de la frati printre care si Anghel Militaru din Dobreni de la care oamenii de stiinta au primit informatiile referitoare la viata si activitatea poetului. A doua sotie, actrita Telly Barbu, s-a preocupat de reabilitarea numelui marelui poet, reusind dupa 25 de ani de la disparitia poetului sa-i aduca si sa-i reinhumeze ramasitele pamantesti la Cimitirul Bellu, in Bucuresti.
216
Vasile Militaru a imbogatit patrimoniul literaturii romanesti cu peste 30 de volume de poezii si fabule dintre care amintim: ,,Strop de roua, ,,Fabule, ,,Vorbe cu talc, ,,Doina, ,,Psaltirea in versuri, ,,Cantarea Neamului, ,,Treziti-va romani, ,,Cantecele vinului, ,,Divina Zidire, ,,Spre Imparatia lui Iisus etc.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALA A COMUNEI VARASTI PE TERMEN MEDIU SI LUNG 2007-2013
Viziunea privind dezvoltarea economico-sociala a comunei Varasti Dezvoltarea durabila si echilibrata a comunei Varasti se va realiza prin crearea si sustinerea unui mediu economic si social competitiv, stabil, sanatos si diversificat care sa asigure cresterea economica si a calitatii vietii cetatenilor. Obiective strategice Analiza resurselor comunei si a problemelor deosebite cu care aceasta comuna se confrunta, a necesitatilor si prioritatilor de dezvoltare, a masurilor de interventie necesare in baza prerogativelor legale, conferite Consiliului Local, face necesara identificarea unor obiective strategice menite sa constituie cadrul necesar dinamizarii si directionarii evolutiei economico-sociale in perioada 2008-2013, dupa cum urmeaza: - dezvoltare economica - dezvoltare sociala - dezvoltarea infrastructurii - competitie
217
- confort social - crearea locurilor de munca - agrement In acest context Consiliul Local Varasti isi propune urmatoarele obiective strategice pentru dezvoltarea economico-sociala in perioada 2008-2013: - ridicarea standardului de viata locuitorilor comunei - asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de activitate - sprijinirea dezvoltarii economice prin promovarea parteneriatului public privat si crearea de oportunitati si facilitate attractive pentru potentialii investitori autohtoni sau straini - promovarea unei agriculturi performante si revigorarea spatiului rural ca alternativa socio-economica a mediului urban - dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice oferite cetatenilor - modernizarea si dezvoltarea infrastructurii fizice si a celorlalte unitati publice - protectia mediului inconjurator, dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii de mediu
Obiective specifice Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti a fost conceputa pentru a sprijini prin mijloace si instrumente specifice Administratiei Publice Locale atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare economico sociala ale localitatii si ale regiunii in concordanta cu actiunile prevazute de PND. Aceasta a fost structurata pe capitole ce corespund domeniilor de activitate si competenta ale Consiliului Local, capitole ce contureaza si obiectivele specifice ale strategiei de dezvoltare locala a comunei:
218
- integrare europeana - educatie si cultura - protectie sociala - sanatate - agricultura si dezvoltare rurala - infrastructura - protectia mediului inconjurator - turism si sport
Integrarea europeana In ceea ce priveste procesul de integrare europeana, obiectivele specifice ale Consiliului Local Varasti sunt: 1. Fundamentarea politicilor publice pe principiile si orientarile formulate in documentele UE 2. Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene la nivelul Consiliului Local 3. Cresterea capacitatii institutionale a Administratiei Publice in ceea ce priveste procedurile europene cu privire la derularea fondurilor de coeziune si a celor structurale. 4. Educatie si cultura 5. Reabilitarea si modernizarea unitatilor scolare si prescolare din toate satele 6. Reabilitarea si modernizarea lacaselor de cult si a monumentelor 7. Valorificarea patrimoniului cultural local 8. Protectie sociala 9. Sanatate 10.Agricultura
219
11.Stimularea transformarii gospodariilor taranesti in ferme familiale cu caracter commercial 12.Sprijinirea valorificarii productiei agricole prin masuri de piata si prin incurajarea parteneriatului public privat 13.Implementarea tehnicilor agricole moderne si performante prin perfectionarea continua a pregatirii profesionale 14.Infrastructura si gospodarie comunala 15.Refacerea infrastructurii si modernizarea transporturilor 16.Extinderea sistemului de alimentare cu apa si a retelei de canalizare in comuna 17.Infiintarea retelei de alimentare cu gaze naturale 18.Iluminatul public 19.Protectia mediului inconjurator 20.Intarirea capacitatii de implementare a legislatiei in domeniulinformatiei de mediu 21.Consolidarea capacitatii de implementare in domeniul gestionarii deseurilor
ANALIZA SWOT COMUNA VARASTI ANALIZA SWOT COMUNA VARASTI

PUNCTE TARI - potential economic; - apropierea de capital (20-30 km); - resurse naturale considerabile; - DJ 401 asfaltat in intregime; - conditii geografice (climatice,
220
hidrologice, pedologice) foarte favorabile; - situarea n Lunca Arges-Sabar; - - existenta Lacului Dobreni, zona piscicola amenajata; retea hidrografica bine reprezentata, rauri, lacuri; - - patrimoniu cultural traditional deosebit; - bioclimat tonic stimulent, neafectat de industrie; echilibrul factorilor de mediu; existenta echipamentelor de
telecomunicatii, retele de telefonie mobila si fixa; - existena unei puternice baze pentru producia agricol; - existenta terenurilor agricole fertile, ca principal bun al comunitatii locale; - implicarea populatiei in agricultura si in special in domeniul legumicol (comuna Varasti face parte din bazinul legumicol din preajma Bucurestiului); existenta pe plan local a specialistilor (ingineri agricoli), si implicarea acestora in stabilirea
221
tehnologiilor de cultivare; deschiderea producatorilor particulari locali de legume spre modernizarea bazei materiale; existenta fortei de munca; existenta resurselor bugetare alimentarea cu energie electrica a inexistenta unor surse majore de
Proprii; localitatilor intr-un procent de 100%; poluare (unitati industriale, centrale PUNCTE SLABE termice, etc.). - acces limitat de o singura cale rutiera; - infrastructura nemodernizata a drumului judetean DJ 401; - resurse naturale neexploatate; - prezenta unor poli de atractie urbana; - insuficienta dezvolatare a mediului economic al comunei Varasti; - lipsa firmelor mici si mijlocii bazate pe productie si microproductie; - lipsa unor centre de valorificare a produselor agricole si in special a legumelor; - insuficienta cunoastere de catre
222
producatorii locali de comercializare a produselor pe baza comertului electronic; - retea hidrografica neecologizata si neamenajata; - inexistenta unei rampe de gunoi la standarde europene; - cultura manageriala slaba la nivelul tuturor domeniilor; - lipsa locurilor de munca si a activitatilor sociale; - standard de viata redus, gospodarii de semisubzistenta; - lipsa fondurilor bugetare; - lipsa de locuri de munca adecvate cererii; - retea de transport in comun insuficienta; - economie monoindustriala; - lipsa serviciilor bancare, financiare si de asigurari; - nivelul scazut de educatie a populatiei; - lipsa unei baze sportive; - grad scazut de cunoastere a comunei in plan national si international; lipsa utilitatilor curente: apa potabila, gaze, canalizare;
223
gradul scazut de conectare
la Internet a populatiei si a institutiilor de pe plan local; - potentialul turismului neexploatat; - pericolul izbucnirii incendiilor din cauza vegetaiei uscate; - existenta unei politici de industrializare forat i mutarea OPORTUNITATI forei de munc spre orae. - amenajarea drumului DC 83; - valorificarea potentialului economic; - valorificarea resurselor de materiale de constructii din comuna; - dezvoltarea programelor de imbunatatire a comunicarii; - impulsionarea socio-culturala a comunitatii; exploatarea potentialului turistic si piscicol impus de existenta Baltii Dobreni; implicarea comunei Varasti in cat mai multe proiecte de anvergura; tendinta de extindere a impunerea pe viitor ca Municipiului Bucuresti; intreprinderile din Capitala sa-si
224
mute capacitatile de productie la periferia orasului; - existenta unor utilaje performante in dotarea Primariei; - realizarea de proiecte care pun in valoare turistica elementele patrimoniului national; - realizarea de cercetari arheologice; - gestionarea deseurilor; - reabilitarea si intretinerea retelei hidrografice; - valorificarea resurselor bugetare proprii; - asigurarea de spatii de locuit; - realizarea relelelor de alimentare cu apa potabila, a canalizarilor si epurarea apelor uzate, menajere; - cresterea puterii economice a comunei prin stimularea si atragerea investitiilor publice si private in scopul crearii de noi locuri de munca; - diversitatea produselor agroalimentare ecologice; - valorificarea traditiilor culturale artistice; - infiintarea unor ONG-uri si asociatii profesioniste, care se vor
225
AMENINTARI
implica in viata comunitatii. - migratia populatiei tinere; - munca la negru, economia subterana, somajul mascat; - venituri mici pe cap de locuitor, imposibilitatea accesarii creditelor pe termen scurt si mediu; - natalitate scazuta care poate duce la cresterea gradului de imbatranire a populatiei; - schimbarile climatice la nivel global cu impact negativ; - incapacitatea de a mentine activitatea agricola; - lipsa resurselor financiare si umane in activitatea agricola; - lipsa fondurilor bugetare; - evaziunea fiscala; - urbanizarea populatiei rurale cu implicatii directe in pierderea patrimoniului cultural; - marketingul obiectivelor turistice este redus; - insuficienta solutionare a infrastructurii rutiere; - fiscalitate si birocratie excesiva, impovaratoare; imposibilitatea unor producatori locali, mai slab dezvoltati, de a
226
face fata concurentei cerute de Uniunea Europeana; lipsa de asigurare a culturilor agricole si predispunerea acestora la calamitati.
SWOT vine in limba engleza de la initialele cuvintelor Strenghts (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati) si Threats (amenintari). Analiza SWOT este de fapt o tehnica prin care se pot identifica punctele tari si slabe si se pot examina oportunitatile si amenintarile unui proiect, ale unei actiuni sau ale unei persoane si poate fi utiliza ca element de realizare a bilantului. In general, exista doua moduri in care poate fi utilizata o analiza SWOT: in scopuri profesionale sau personale. In scop personal, analiza SWOT poate fi utilizata pentru a monitoriza cariera unei persoane, notand abilitatile si problemele pe care aceasta le are. In context profesional, analiza SWOT poate fi utilizata pentru a masura profitabilitatea unei afaceri sau unui proiect. In poza de mai jos se poate vedea care este impartirea clasica a unei analize SWOT: in partea de sus sunt trecute in stanga punctele tari si in dreapta punctele slabe, iar in partea de jos sunt trecute oportunitatile in stanga si amenintarile in dreapta.
227
Strenghts - Punctele tari Aici trebuie trecute punctele tari, adica aspectele pozitive interioare ale proiectului sau persoanei respective. Pentru a identifica punctele tari din analiza SWOT trebuie gasit raspunsul la urmatoarele intrebari:
Care sunt avantajele proiectului respectiv? / Care sunt abilitatile persoanei respective? Ce este mai bine realizat la proiectul respectiv decat in cazul concurentei? / Ce face persoana respectiva mai bine decat ceilalti? Ce vad cei din jur ca fiind punctele tari ale proiectului /persoanei respective?
Weaknesses - Punctele slabe La puncte slabe se vor trece aspectele negative interioare ale proiectului sau persoanei respective, puncte slabe care pot fi astfel corectate o data ce sunt identificate. Intrebari ajutatoare pentru identificarea punctelor slabe din analiza SWOT sunt urmatoarele:

Ce ar putea fi imbunatatit la proiectul / abilitatile persoanei respective? Ce vad cei din jur ca fiind punctele slabe ale proiectului /persoanei respective? Ce ar trebui sa eviti din experienta trecuta?
Opportunities - Oportunitati Aici se vor trece conjuncturile exterioare pozitive pentru proiectul respectiv. Astfel de oportunitati pot fi considerate schimbarile tehnologice,
228
politice, sociale si chiar cele economice. Intrebari pentru a identifica astfel de oportunitati pentru proiectul respectiv sunt urmatoarele:
Care sunt conditiile favorabile dezvoltarii proiectului / persoanei existente acum pe piata? Care este avantajul concurential al proiectului / persoanei?
Threats - Amenintari La amenintari se vor trece conjuncturile externe negative pentru proiectul respectiv. Pentru a identifica aceste amenintari poti cauta raspunsul pentru urmatoarele intrebari: Care sunt obstacolele existente in calea proiectului / carierei respective? Care sunt schimbarile globale care pot afecta evolutia proiectului / persoanei?
In ce mod te afecteaza negativ activitatea competitionala?
AXE PRIORITARE TEMATICE
229
1 - Cresterea competitivitatii sectorului agricol 1.1 Masuri menite sa imbunatateasca cunostintele si sa consolideze potentialul uman - Formare profesionala (training), informare si difuzare de cunostinte - Instalarea tinerilor fermieri 1.2 Masuri menite sa restructureze si sa dezvolte capitalul fizic si sa promoveze inovatia - Modernizarea exploatatiilor agricole - Cresterea valorii adaugate a produselor agricole - Imbunatatirea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii 1.3 Masuri de tranzitie pentru Romania - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta - Infiintarea grupurilor de producatori - Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori 2 - Imbunatatirea mediului si a spatiului rural 2.1 Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor agricole - Sprijin pentru zone defavorizate - Plati de Agro-mediu 3 - Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale 3.1 Masuri privind diversificarea economiei rurale - Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi - Incurajarea activitatilor turistice
230
3.2 Masura privind imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale - Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale 4 - Axa LEADER 4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locala - Cresterea competitivitatii sectorului agricol - Imbunatatirea mediului si spatiului rural - Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale 4.2 Implementarea proiectelor de cooperare 4.3 Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea teritoriului Axa III Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale are ca obiective: a. Imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural; b. Imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala; c. Cresterea numarului de sate renovate; d. Cresterea numarului de obiective de patrimoniu din spatiul rural sprijinite.
A. Pentru crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza: a. Infiintarea de drumuri noi, extinderea si mbunatatirea retelei de drumuri de interes local (drumuri comunale, vicinale si strazi din interiorul comunei) ce apartin proprietatii publice a unitatii administrative (comuna) pe teritoriul careia
231
se afla, asa cum sunt definite si clasificate in conformitate cu legislatia nationala in vigoare; b. Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa (captare, statii de tratare, alimentare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 populatie echivalenta (p.e); c. Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa uzata (canalizare, statii de epurare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 populatie echivalenta (p.e.); d. Prima infiintare si extindere a retelei publice de joasa tensiune si/sau a retelei publice de iluminat; e. Prima infiintare si extinderea retelei publice locale de alimentare cu gaz catre alte localitati rurale sau catre zone rurale care nu sunt conectate la retea; f. Investitii in statii de transfer pentru deseuri si dotarea cu echipamente de gestionare a deseurilor.
B. Pentru crearea si dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatia rurala: a. Infiintarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia rurala (parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport - inclusiv sali de sport, piste de biciclete etc); b. Renovarea cladirilor publice (ex. primarii) si amenajari de parcari, piete, spatii pentru organizarea de targuri etc.); Este permisa doar renovarea cladirilor publice, nu este permisa extinderea pe orizontala sau pe verticala a acestora. c. Investitii in sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile ca parte componenta a unui proiect integrat (in situatia in care este vorba de un proiect de renovare a unei cladiri publice);
232
d. Prima nfiintare si dotarea infrastructurii aferenta serviciilor sociale precum centrele de ingrijire copii (crese conform legii 263/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea creselor si alte centre de asigurare a serviciilor sociale conform OG 68/2003 privind serviciile sociale), batrani si persoane cu nevoi speciale (conform OG 68/2003 privind serviciile sociale ); e. Investitii in constructia de gradinite noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora; f. Achizitionarea de microbuze care sa asigure transportul public pentru comunitatea locala in zonele unde o astfel de investitie nu este atractiva pentru companiile private dar care este indispensabila pentru comunitate si vine in sprijinul rezolvarii unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de statii de autobuz; g. Achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de deszapezire, intretinere spatii verzi etc.) daca fac parte din investitia initiala pentru nfiintarea serviciului; h. Investitii de renovare, modernizarea si dotarea aferenta a asezamintelor culturale, inclusiv prima achizitie de carti, materiale audio, achizitionarea de costume populare si instrumente muzicale traditionale in vederea promovarii patrimoniului cultural imaterial ca parte componenta a proiectului (ex. activitati ale grupurilor sau ansamblurilor folclorice). De asemenea, vor fi sustinute cheltuielile cu achizitionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare si montaj C. Pentru protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural din spatiul rural: a. Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural si natural din spatiul rural (pesteri, arbori seculari, cascade etc.);
233
b. Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spatiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora si punerea acestora la dispozitia comunitatii; c. Achizitionare de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural (ex. vitrine, postamente, sisteme de alarma etc.).
FISA LOCALITATII VARASTI Suprafata totala (ha) Locuinte existente (nr.) Lungime, distributie apa potabila (km) Lungime canalizare (km) Populatie totala stabile Salariati Unitati de invatamant Elevi Personal didactic Medici Personal mediu sanitar Suprafata Agricola (ha) Suprafata arabila (ha) Pasuni si fanete (ha) Bovine Porcine Ovine Pasari Productie lapte bovine (l/cap) Productie oua (buc/cap) 4787,220 ha 2172 45 km 0 5829 280 4 650 40 3 3 4179 ha 4196,96 ha 98 ha 355 1460 1190 8800 3600 150
PORTOFOLIUL DE PROIECTE AL COMUNEI VARASTI
234
NR.CRT 1.
OBIECTIV
SCHEMA DE FINANTARE REALIZAREA 2008-2013 fonduri SISTEMULUI europene, DE fonduri CANALIZARE guvernamental IN COMUNA SI e, bugetul IN SATE consiliului local, alte surse
TERMEN
2.
EXTINDERE SI 2008-2013 MODERNIZAR E RETEA DE ALIMENTARE CU APA IN TOATE SATELE
3.
GESTIONARE A DESEURILOR MENAJERE
2008-2013
4.
AMENAJAREA 2008-2013 RAURILOR COMUNEI SI A LACURILOR
5.
MODERNIZAR EA DRUMURILOR COMUNALE
2008-2013
SURSE DE FINANTARE POSIBILE 1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor. 2. Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatial rural 3. Fondul de mediu 4. Bugetul Local Fonduri 1. FEADR Programul National europene, de Dezvoltare Rurala Axa 3 fonduri imbunatatirea calitatii vietii in guvernamental zonele rurale si diversificarea e, bugetul economiei rurale, Masura322consiliului Dezvoltarea si renovarea local, alte surse satelor 2. Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatial rural 3. Fondul de Mediu 4. Buget Local Fonduri 1. Fonduri ISPA europene, fonduri guvernamental e, bugetul consiliului local, alte surse Fonduri 1. Fondul de Mediu europene, 2. Bugetul Local fonduri guvernamental e, bugetul consiliului local, alte surse 1.Bugetul 1. FEADR Programul National Local de Dezvoltare Rurala Axa 3 imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea
235
6.
AMENAJARE DE ALEI PIETONALE
7.
8.
9.
2008-2013 Buget Consiliul Local, Alte surse EXECUTIE DE 2008-2013 Buget PODETURI IN Consiliul CELE DOUA Local, Alte LOCALITATI surse MODERNIZAR 2008-2013 Fonduri EA SI europene, DOTAREA fonduri UNITATILOR guvernamental SCOLARE SI e, bugetul PRESCOLARE consiliului IN CELE DOUA local, alte surse LOCALITATI REABILITARE 2008-2013 Fonduri A SI europene, MODERNIZAR fonduri EA guvernamental CAMINULUI e, bugetul CULTURAL consiliului local, alte surse
economiei rurale, Masura322Dezvoltarea si renovarea satelor 2. Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatial rural 3. Fondul de Mediu 4. Buget Local 1. Bugetul Local
1. Bugetul Local
1. Buget Local 2. Programe guvernamentale privind constructia /reabilitarea/modernizarea unitatiilor de invatamant
10.
1. FEADR Programul National de Dezvoltare Rurala Axa 3 imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura322Dezvoltarea si renovarea satelor 2. Programul National de Reabilitare REABILITARE, 2008-2013 Fonduri 1. FEADR Programul National INTRETINERE europene, de Dezvoltare Rurala Axa 3 SI fonduri imbunatatirea calitatii vietii in PROMOVARE guvernamental zonele rurale si diversificarea MONUMENTE e, bugetul economiei rurale, Masura322ISTORICE consiliului Dezvoltarea si renovarea local, alte surse satelor 2. Programul National de Reabilitare a Asezamintelor culturale 3. Buget Local
236
11.
CENTRU CIVIC
2008-2013 Fonduri Guvernamental e, Buget Consiliu Local, Alte surse
12.
MODERNIZAR E DISPENSAR
2008-2013
13.
DOTARE SPATIU SVSU CU UTILAJE NECESARE
2008-2013
14.
MODERNIZAR E RETEA ILUMINAT PUBLIC
2008-2013
15.
EXTINDERE RETEA ILUMINAT PUBLIC IN CELE DOUA LOCALITATI
2008-2013
16.
INFIINTAREA 2008-2013 RETELEI CU GAZE IN COMUNA SI IN
1. Buget Local 2. Programe Guvernamentale 3. FEADR Programul National de Dezvoltare Rurala Axa 3 imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura322Dezvoltarea si renovarea satelor Fonduri 1. Buget Local Guvernamental 2. Programe Guvernamentale e, Buget Consiliu Local, Alte surse Fonduri 1. FEADR Programul National Europene, de Dezvoltare Rurala Axa 3 Buget Consiliu imbunatatirea calitatii vietii in Local, Alte zonele rurale si diversificarea surse economiei rurale, Masura322Dezvoltarea si renovarea satelor 2. Buget Local Fonduri 1. FEADR Programul National Europene, de Dezvoltare Rurala Axa 3 Buget Consiliu imbunatatirea calitatii vietii in Local, Alte zonele rurale si diversificarea surse economiei rurale, Masura322Dezvoltarea si renovarea satelor 2. Buget Local Fonduri 1. FEADR Programul National Europene, de Dezvoltare Rurala Axa 3 Buget Consiliu imbunatatirea calitatii vietii in Local, Alte zonele rurale si diversificarea surse economiei rurale, Masura322Dezvoltarea si renovarea satelor 2. Buget Local Fonduri 1. FEADR Programul National Europene, de Dezvoltare Rurala Axa 3 Buget Consiliu imbunatatirea calitatii vietii in Local, Alte zonele rurale si diversificarea
237
SATE
surse
17
18.
MODERNIZAR E STATII TRANSPORT PUBLIC IN CELE DOUA SATE AMENAJARE TEREN SPORT
2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse 2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse
economiei rurale, Masura322Dezvoltarea si renovarea satelor 2. Buget Local 1. Buget Local
19.
AMENAJARE TARG COMUNAL
2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse 2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse
20.
MODERNIZAR E SI DOTARE SEDIU PRIMARIE
21.
AMENAJARE 2008-2013 Fonduri SPATII JOACA Europene, PENTRU COPII Buget Consiliu Local, Alte surse AMENAJARE SPATII VERZI 2008-2013 Fonduri Europene,
238
22.
1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor. 2. Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatial rural 3. Fondul de mediu 4. Bugetul Local 1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor 2. Buget Local 1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor 2. Buget Local 1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor 2. Buget Local 1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala axa3
IN CELE DOUA LOCALITATI
Buget Consiliu Local, Alte surse 2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse 2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse
23.
AMENAJARE PARCURI IN INCINTA SCOLII
24.
INTRETINERE A CURATENIEI IN JURUL GROPILOR DE GUNOI
25.
CONSTRUCTIE 2008-2013 Fonduri GRADINITA Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse
.Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor 2. Buget Local 1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor 2. Buget Local 1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor 2. Buget Local 3. Fondul de mediu 1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor 2. Buget Local
CUPRINS I.CONTEXTUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE RURALA DURABILA

pag 1-21 1.1Evolutia istorica a dezvoltarii rurale in Europa 1.2 Situatia actuala
239
1.3 Pilonul 1: Organizatii comune de piata 1.4 Pilonul 2: Dezvoltarea rurala II.CONTEXTUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA DURABILA pag 21-81 2.1 Documente strategice si operationale ,prin care se stabilesc prioritatile de dezvoltare rurala a Romaniei 2.1.1 Programul National de Dezvoltare PND 2007-2013 2.1.2 Cadrul Strategic National de Referinta 2.1.2.1 Programe Operationale PO 2.1.3 Planul National Strategic de Dezvoltare Rurala III. IMPLEMENTAREA POLITICIILOR NATIONALE SI EUROPENE IN CONTEXTUL REGIONAL SI JUDETEAN DE DEZVOLTARE A COMUNITATILOR RURALE pag 82-165 3.1 Contextul regional de dezvoltare rurala 3.1.1Politica de dezvoltare a regiunii Sud-Est 3.2 Contextul judetean de dezvoltare rurala IV. ANALIZA SITUATIEI CURENTE IN COMUNA NUCSOARA pag 166-186 V. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA A COMUNEI NUCSOARA pag 186-190 VI. ANALIZA SWOT pag 190-198 VII. FISA LOCALITATII pag 204-205 VII. PORTOFOLIUL DE PROIECTE pag 205-210
BIBLIOGRAFIE
-www.finantare.ro -www.cjgiurgiu .ro -www.prefecturagiurgiu.ro
240
-www.adrsud-muntenia .ro -www.mie.ro -www.mapam.ro -www.cofinantare.ro -www.ecomunitate.ro -Monografia localitatii Varasti -Monografia localitatii Dobreni -Planul National de Dezvoltare 2007-2013 -Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 -Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 -Planul National Strategic de Dezvoltare Rurala -Programul Operational Multianual al judetului Giurgiu 2007-2013
241

Strategie de Dezvoltare Varasti Giurgiu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategie de Dezvoltare Varasti Giurgiu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala 2008 2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Comuna Varasti Judetul Giurgiu 2009

1. CONTEXTUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE RURALA DURABILA

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Perioada politicii prudente a preturilor

1983-1991 1992-1999 1999-2001

dezvoltare rurala Noua PAC

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Politica de piata * support de venituri

Politica de dezvoltare rurala * bunuri publice

Functii de protectia mediului

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

1.5 Factori institutionali ai politicii agricole

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

II. CONTEXTUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA DURABILA

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Programarea financiara globala a PND 2007-2013

Structura pe surse de finantare a PND2007-2013 se prezinta dupa cum urmeaza:

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

1. Cunoasterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Fortei de Munca Ministerul Educatiei,

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

pe tot parcursul vietii cu piata muncii invatamantul superior si cercetarea;

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

FONDURI ALOCATE Obiectiv strategic: