Argument

Am ales subiectul economiei Statelor Unite ale Americii, pentru că reprezintă leagănul unor
fenomene paradoxale. La începutul secolului trecut, marile puteri europene au conștientizat prezența
unui nou actor pe scena internațională, care ar putea, în scurt timp, să domine marea tablă de șah.
Economia acestuia a fost, nu de puține ori bulversată, de crize atât economice cât și politice. Totuși,
poporul american, în frunte cu liderii politici au reușit să păstreze integritatea propriului stat, ba mai
mult decât atât, au uimit întreaga lume prin capacitatea uluitoare de reabilitare. Anii 30, din secolul
trecut, a constituit un moment crucial în soarta statului, cît și a lumii întregi, pentru că economia
Statelor Unite au fost infectate de catastrofa bursiera din 1929, având rădăcini în anul 1926, care a dat
startul unei crize economice globale. Aceasta a avut efecte devastatoare, atât în țările puternic
industrializate cât și în cele mai puțin dezvoltate, a căror economii depindeau în cea mai mare măsură
de exporturile de materii prime. Sfarșitul crizei a coincis cu instalarea la putere a președintelui F.D.
Roosevelt, care a venit la Casa Albă cu un plan ce a ramas în istorie: The New Deal. Însă, SUA nu
mi-a atras atenția doar prin soluționarea acestei crize, ci și datorită poziției sale ca superputere
mondială, precum și evoluția sistemului său economic, care a progresat în timp cu o viteză
remarcabilă.

Prezentare generală

Statele Unite ale Americii este situat în continentul Americii de Nord și se învecinează cu
Canada la Nord, Mexic la Sud, Oceanul Atlantic la Est și cel Pacific la Vest. Are o suprafață de 9 826
630 km2, teritoriu ce cuprinde 307,007,000 locuitori cu o densitate de 31 loc/km2, având speranța de
viață de 78 ani, cifră ce se menține constantă din 2005. Este alcătuit din 50 state și un district federal
(Columbia). Limba oficială este engleza, iar sărbătoarea națională este pe data de 4 iulie, zi în care
SUA și-a declarat independența în anul 1776. Din punct de vedere religios, majoritatea populației este
adeptă protestantismului, 51,3%, apoi urmează catolicismul cu 23,9%, mormonii – 1,7%, iudaismul
1,7 %, budism 0,7%, Islamism 0,6% ș.a. Alfabetizarea în rândul americanilor este de 97%, fapt ce
evidențiază un sistem educational efficient pentru o întindere largă de pături sociale1.

1
Cf Matei Horia, Neguț Silviu, Nicolae Ion, Enciclopedia Statelor Lumii, Editura Meronia, București 2008, pp. 98-101;
 Farul din Alexandria contemporan

În ceea ce privește economia Statelor Unite, acesta se referă, în primul rând, la toate căile de
producere a bunurilor și serviciilor, distribuirea și consumul lor de către indivizii și afacerile statului
dat. Două nivele a producției, consumul și cheltuielile, situează economia SUA ca fiind cea mai mare
din lume, cu toate că există state care au o populație mai numeroasă, resurse mai multe și teritorii mai
mari. De asemenea începînd cu secolul XX și continuând în secolul XXI, cetățenii americani s-au
bucurat de un nivel de viață foarte ridicat, comparativ cu restul lumii. La ora actual PIB-ul este de
$14,660 mlrd2. Pe de altă parte, există națiuni a căror cetățeni au un venit mai ridicat pe cap de
locuitor decât cel din SUA. Aici ar fi potrivit ca exemplu Luxembourg, care are un PIB nominal pe
cap de locuitor de $113,044 sau Evleția cu $67,385 pe cap de locuitor3. Totuși, sunt specialiști care
afirmă că comparația de față nu exprimă obiectiv realitatea, deoarece ea se bazează pe rata de schimb
internațională, care stabilește valoarea monedei unui stat cu o gamă îngustă de bunuri și servicii
comercializate între națiuni. Dacă în estimările noastre includem valorea totală a bunurilor și
serviciilor folosite de către gospodăriile locale, atunci obținem o valoare mult mai mare a PIB-ului.

Prosperitatea americanilor a reprezentat o făclie cu întindere globală, Farul din Alexandria

contemporan, ce a atras atenția lumii întregi, dând startul unui val de imitări culturale, impulsionate
de progresul economic înregistrat de-a lungul timpului. Există o serie de motive care răspund la
întrebarea: de ce economia Statelor Unite s-a bucurat de un astfel de succes sau din ce motive ar fi
posibil ca în secolul XXI, state puternic industrializate să reprezinte etalonul unei noi culturi atât
economice cât și politice la o scară globală, depășind nivelul de trai american. Pentru a înțelege
modul în care astfel de evenimente decurg sau pot decurge în contemporaneitate, trebuie întâi să
înțelegem ce este un sistem economic și felul în care acesta afectează luarea deciziilor în legătură cu
cumpărarea, vânzarea, utilizarea, economisirea și modul în care sunt gestionate resursele statului.

Sistemul economic american și criza mondială

Întâi de toate, un sistem economic înglobează în sine legile și instituțiile dintr-un stat, prin care
se legitimează și deținătorul resurselor naturale de pe teritoriul acestuia, modul în care indivizii sunt
antrenați în schimburile reciproce de bunuri și servicii.

2
http://www.bea.gov/national/index.htm#gdp
3
http://www.globalpropertyguide.com/Europe/Luxembourg/gdp-per-capita
2
 Economia SUA este alcătuită din persoane individuale, afaceri și organizații muncitorești, şi
instituţii sociale. Indivizii, la rândul lor, au diferite roluri economice - acestea funcţionează în calitate
de consumatori, lucrători, deponenți şi investitori.

De asemenea, ei mai au un rol economic important, și anume dreptul la vot, prin care își
exprimă susținerea vizavi de anumite politici publice cât și a unor lideri politici care vor produce, la
rândul lor, efecte economice majore, prin implementarea programului politic propus. Spre exemplu,
Barack Obama a constituit un factor important în soluționarea crizei economice izbucnite în 2007.
Acesta a propus în iarna anului 2009 în fața senatului un plan de redresare economică în valoare de
$7874. Planul bugetare are ca scop principal crearea de noi locuri de muncă pentru americani,
îndeosebi în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii. În următorul an, administrația Obama prevede
alocarea a 33 miliarde de dolari pentru crearea a noi locuri de muncă. Acesta presupune acordarea
unui credit fiscal în valoare de 5.000 dolari pentru fiecare loc pentru fiecare loc de munca nou creat5.
De asemenea, SUA dispune de un sistem de asistență socială printre cele mai dezvoltate din lume6,
fapt ce constitue un alt atu american în fața crizei economice, cea din urmă bulversând marea parte a
întreprinzătorilor naționali. În tabelul de mai jos putem observa cheltuielile suferite de diferite state,
inclusiv Statele Unite ale Americii, în urma intervnției lor pentru oferirea unei stabilități financiare:

Capital Debt Asset Assets % Banking

Country Total % GDP
Injection Guarantees Purchases Guarantees System

Australia 0 62 0 0 62 5 10
France 28 72 0 0 100 1 5
Germany 22 129 0 6 151 2 6
Italy 10 0 0 0 10 0 1
Japan 3 0 0 0 3 0 0
Netherlands 31 40 0 28 99 4 17
Spain 0 31 0 0 31 1 3
Switzerland 4 0 27 0 31 2 9
United Kingdom 54 113 0 523 690 9 44
United States 237 271 36 281 825 8 7
Total 389 718 63 832 2002 8 19
7
Table 1 - Cross-country comparison of intervention costs
Source: BIS Papers "An assessment of financial sector rescue programs" (July 2009) 8

4
http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/planul-economic-al-lui-obama-a-fost-aprobat-677044
5
http://www.europalibera.org/content/article/1961380.html
6
http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/COUNTRIES/EXTUS/0,,contentMDK:21052865~pagePK:64168445~piPK:6
4168309~theSitePK:668549,00.html
7
Cifrele sunt in miliarde Euro și corespund cu cheltuilile din Iunie 2009
8
http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2010/cr10120.pdf
3
 O altă ramură a economiei americane este sindicatele, un timp de organizație economică care
vizează reprezentarea anumitor grupuri muncitorești în negociere cu angajatorii. În acestă categorie
putem include cooperativele – organizații formate din producători și consumatori care conlucrează
pentru distribuirea resurselor – precum și un șir de organizații neguvernamentale, cu caracter educativ
sau filantropic, care furnizează anumite sevicii pentru societate. În SUA, cooperativele generează
venituri anuale de peste 100 miliarde de dolari, servind mai mult de 120 milioane de oameni,
americanii văzând în cooperative un mijloc sigur de afirmare a tradiţiilor şi aspiraţiilor lor de
încredere în sine şi independenţă. Mai mult de 30 de cooperative americane au o cifră de afaceri
anuală de peste $1 mlrd fiecare.

În cea mai mare parte, Statele Unite au o economie de piață, în care producătorii și consumatorii
particulari decid tipul și prețul bunurilor și serviciilor ce urmează a fi produse. Producătorul este cel
care decide paleta de bunuri și servicii pe care o va furniza pe piață, precum și valoarea de vânzare a
acestora. În același timp, consumatorul analizează piața, pentru a decide ce produse și bunuri va
achiziționa, precum și suma de bani pe care este disponibil să o plătească. Competiția dintre
producători, care tind să obțină cel mai mare profit, și consumatori, care tind să plătească cât mai
puțin pentru a achiziționar ceea ce dresc. Prin urmare, interacțiunea dintre ei determină prețul
bunurilor și serviciilor pe piață. În continuare vă prezint date privind rata consumului în regiunile
urbane pentru anumite bunuri și sevicii:

Item Sep. Oct. Nov. Dec. Jan. Feb. Mar. Unadjusted 12-
2010 2010 2010 2010 2011 2011 2011 mos. ended Mar.
2011
All items 0.2 0.2 0.1 0.4 0.4 0.5 0.5 2.7
Commodities -2 -2 .0 -1 .2 .2 .1 .2
Energy 1.1 2.5 .1 4.0 2.1 3.4 3.5 15.5
Food .3 .1 .2 .1 .5 .6 .8 2.9
Shelter .0 .1 .1 .1 .1 .1 .1 .9
Apparel and upkeep -.5 -.2 .1 .1 1.0 -.9 -.5 -.6
Transportation .3 .3 .4 .2 .6 .5 .5 3.7
Medical care .7 .2 .2 .3 -.1 .4 .1 2.7
Fuel oil .8 4.7 4.2 4.9 6.8 5.8 6.2 34.0
Electricity -.1 .2 .6 .3 -.5 .4 .7 1.0
Utility (piped gas) -1.4 -.6 -5.3 1.7 -1.2 3.4 -1.4 -5.5
Used cars and trucks -.4 -.6 .1 -.1 -.3 .1 .8 2.3
U.S. Consumer Price Indexes: Annual Percentage Change by Major Groups 1982-1984 = 1009.

9
http://www.bls.gov/cpi/cpid1103.pdf
4
 Guvernul american și economia de piață

Într-o economie de piață, statul are atribuții limitate în desfășurarea procesului economic. Însă,
economia de piață a Statelor Unite este una mixtă, guvernul asumânduși atribuții destul de importante
în ceea ce privește dezvoltarea economiei naționale. Acesta pune la dispoziția cetățenilor săi acele
bunuri și servicii pe care piața nu le poate furniza, cum ar fi apărarea naţională, programe de asistenţă
pentru familiile vulnerabile, autostrăzi interstatale şi aeroporturi. De asemenea, guvernul poate oferi
anumite stimulente care vor încuraja producția și consumul anumitor tipuri de produse în detrimentul
altora. El determină orientările generale privind modul de desfășurare a afacerilor și adoptă acele
politici care rearanjează sistemul economic în ansamblu. Tot el, întreprindere acțiuni de siguranţă,
prin care reglementează circulația produselor de consum, stabilește condiţiile de muncă, şi adoptă
politici de protecție a mediului.

Agricultura

Economia Statelor Unite, fiind cea mai mare din lume, produce o varietate de bunuri și servicii,
iar acest lucru poate fi observat printr-o analiză a ramurilor economice per ansamblu. Inițial voi
prezenta caracteristicile agriculturii. SUA deține unul din cele mai calitative terenuri din lume, ba mai
mult decât atât, 19 % din teritoriul țării este arabil. Datorită climatului favorabil, tipului de sol și
structurii hidrografice, fermele produc cantități uriașe de produse agricole cu o varietate extinsă a
recoltelor și a creșterii animalelor. Tot aces stat este cel mai mare producător de porumb, soia și sorg,
ocupând locul al doilea în producția de grâu, ovăz, citrice și tutun. De asemenea, este unul din
producătorii principali de trestie de zahăr, cartofi, arahide și sfeclă de zahăr. Se situaează pe locul
patru din lume în creșterea bovinelor și pe al doilea în cea a pocilor. Începând cu anul 1970, valoarea
totală a producției fermelor a crescut de la $51.8 miliarde până la $335.3 miliarde în 2008. Printre
produsele agricole exportate în cele mai mari cantități sunt cerealele furajere, care în 2008 cantitatea
totală destinată exportului a fost de 59,659 t, iar în 2009 de 51,530 t. Pe locul doi se situează
semințele oleaginoase cu cantitate de 35,011 t în 2008 și 41,294 t în 2009. În ceea ce privește
importul produselor agricole sucul din fructe este pe primul loc cu o cantitate de 47,299 hl în 2008 și
44,234 hl în 200910.

În timpul secolului XX, o mare parte a populației s-a mutat din mediul rural în mediul urban,
fapt ce a cauzat o scădere a densității populației în zonele de practică a agriculturii. Chiar dacă

10
http://www.census.gov/compendia/statab/cats/agriculture/agricultural_exports_and_imports.html
5
numărul fermelor a scăzut considerabil începând cu 1930, moment în care valoarea totală a producției
agricole era estimată la $10.3 miliarde, valoarea cantității produselor înregistrează o creștere
semnificativă începând cu anul 1941, ajungând la valoarea de $13 miliarde, datorită eficienței
tehnologiei aplicate în producția agricolă11. Fermele mai mari, operând ca afaceri de mare anvergură,
au monopolizat piața, datorită noiilor inovații tehnologice. Astfel, începând cu anul 1990 fermele
mari au fost în totalitate mecanizate, iar prin îmbinarea acestor metode (tehnologie mecanizată,
management eficient și inovații științifice în domeniu), fermele mari reușesc să obțină un maximum
de potențial, utilizând un minimum de resurse.

Începând cu anul 1935 și până în 2009, numărul fermelor din SUA a scăzut considerabil, de la
6.8 mln până la 2.2 mln. Datorită conolidării fermelor mai mici în unități agricole, cu un sistem
complex de producție, a crescut media dimensiunii ternurilor utiliazate, de la 1,054 mln în 1975, până
la 920 mln în 2008 și 2009.

Industria de cherestea

La începutul sec. XXI, mai puțin de 1% din forța de muncă a țării era implicată în industria de
cherestea, iar silvicultura reprezenta mai puțin de 0,5 % din PIB. Cu toate acestea, pădurile reprezintă
o resursă crucială pentru industria SUA, fiind folosită în producția locuințelor, a combustibilului,
produselor alimentare și a celor manufacturiere. Statele Unite reprezintă unul din principalii
producători de cherestea din lume și se situează pe locul doi al doilea în producţia de lemn folosit
pentru producerea celulozei şi hârtiei. Totuși, cererea privind producția forestieră nu este satisfăcută
doar din resursele interne, spre exemplu în 2009 cantitatea de producție a fost de 32.8 miliarde
FBM(foot, board measures), iar consumul total a fost de 40.3 miliarde FBM12. Fapt ce a determinat
Statele Unite să să apeleze la țările din exterior, astfel încât, la cest moment este cel mai mare
importator de lemn din lume, iar Canada este principalul partener în acest domeniu.

Exploatarea minieră

Un alt sector important îl reprezintă extragerea minereurilor. SUA fiind o țară cu proporții
continentale, are în interiorul granițelor depozite substanțiale de minereuri. America este lider
mondial în producţia de fosfat, un ingredient important în îngrăşăminte, şi pe locul al doilea în aur,

11
http://www.census.gov/compendia/statab/cats/international_statistics/agricultural_production_and_trade.html
12
http://www.census.gov/compendia/statab/cats/forestry_fishing_and_mining/forest_land_and_timber-
based_manufacturing.html
6
argint, cupru, plumb, gaze naturale, şi cărbune. În ceea ce privește producția de petrol, se situează pe
locul trei după Rusia și Arabia Saudită.

Exploatarea minieră contribuie cu mai puțin de 2 % la indicatorii PIB anuali, iar procentajul
angajaților, în acest domeniu, este mai mic de 0,5 % din totalul populației active americane. În anul
2008 a fost înregistrat un număr de 710,000 angajați în acest domeniu, având un salariu săptămânal
de $1,043, iar în 2009, 650,000 angajați, cu $1,037. Cu toate că mineritul aduce un aport mic în
econmia acestei națiuni, este un punct esențial din istorie, păstrându-și importanța pănă în zilele
noastre. Cărbunele și fierul sunt elemente de bază ale indusriei oțelului, reprezentând materia primă
pentru producția de manufactură, precum automobilele, aparatele electrocasnice, utilaje și alte
produse de bază.

Producția de petrol la începutul anului 1990 a fost estimată la 2,685 miliarde barili, iar până în
2009 acesta a scăzut până la 1,938 miliarde barili13. După cum putem observa SUA a înregistrat o
scădere a producției de petrol aproximativ de 700 mlrd barili pe an. Este bine știut faptul că resursele
naturale sunt epuzabile, astfel încât, pentru asigurarea propriilor cetățeni cu energie electrică și gaz
natural este nevoie de o focalizare a atențeiei spre exterior. În anul 2004 americanii au importat petrol
și gaz natural în valoare de de $31,694 mln, comparativ cu anul 2003, $17,926 mln. Deci, începând
cu anul 2004 valoarea importurilor de petrol și gaz natural crește constant, ajungând la un indice
maxim în 2008 de $ 104,091 mln, iar în 2009 scade la $ 61,700 mln14.

Primele trei produse principale ale acestei națiun fac parte din categoria combustibililor, acestea
fiind gazul, petrolul și cărbunele. În 2003 SUA a produs 20 % din producția mondială de gaz natural,
20 % din cărbune și 11 % din țiței. De asemenea, în ultimele două decenii, moment în care inflația s-a
accentuat, prețurile acestora au scăzut, astfel încât, extracția combustibililor fosili a scăzut și ea,
crescând dependenţa Statelor Unite față de sursele externe.

Pe teritoriul Statelor Unite se găsesc numeroase mine cu metale importante, care includ aurul,
cuprul, minereurile de fier, zincul, magneziul, plumbul și argintul. În principal, minereurile de fier se
află în Minnesota și în nordul statului Michigan, în cel din urmă fiind cu o cantitate mai redusă. De
asemenea, acest stat este considerat ca cel mai mare producător de minerale, în raport cu restul lumii.
În 2007 a produs 34 la sută din cantitatea gloabală de molibden, 26 la sută din rocile fosfate, 15 la

13
http://www.census.gov/compendia/statab/cats/forestry_fishing_and_mining/petroleum_industry_natural_gas.html
14
http://www.census.gov/compendia/statab/cats/foreign_commerce_aid/exports_and_imports.html
7
sută din sulf, 13 la sută din plumb și 8 la sută din cupru. Marea majoriate a acestor minerale sunt
depozitate în statele din vestul americii.

Serviciile

Putem afirma cu certitudine că cel mai vast sector al economiei americane, la compartimentul
producției și a ocupării forței de muncă, este cel al serviciilor. Acesta a cunoscut o creștere rapidă pe
parcurusul secolului XX, oferind noi locuri de muncă, un avantaj semnificativ pentru cetățenii
americani. În 1998 din valoarea toatală a PIB-ului 72 la sută a fost generată de către industria
serviciilor și comerțului, cea din urmă constituind o ramură la fel de importantă pentru economia
SUA, și oferind 75 la sută din locurile de muncă.

Sectorul serviciilor este extrem de divers, incluzand un asortiment al afacerilor private și agenții
guvernamentale care prestează o varietate largă de servicii pentru publicul american. Industria
serviciilor diferă mult între ele, începând de la asistența medicală la stațiunile turistice și de vacanță
până la magazinele specializate, spre exmplu de reparație a autoturismelor. Dat fiind numărul mare de
servicii prestate în SUA, în continuare voi enunța câteva din ele, care, după părerea mea, sunt mai
importante.

Servicii Bancare și Financiare

Începândul u anul 1995 se observă o creștere accentuată a instituțiilor din cadrul piețelor
financiare, care, la momentul dat, însumau 628,500, cu un număr de 700 mln de angajați 15. Aceste
instituții cuprind bănci de investiții, comerciale și de economii; bănci ipotecare; societățile de
asigurare; fondurile mutuale; agenții imobiliare; precum și o gamă largă de trusturi și holdinguri.

Băncile americane joacă un rol de vârf în economia acesteia din moment ce fluxul de bani sunt
controlate de ele sau altfel spus băncile reprezintă intermediarii în contextul de față. Numărul acestora
a simțit o constantă creștere, începând cu anul 2000, atunci când însumau 73,174 de oficii principale
și sucursale, iar 8,528 dintre acestea controlau 24% din valoarea totală a industriei financiare. Treptat
numărul lor a crescut până la 83,860 în 2006 și 97,423 în 200916. Dintre acestea țin să menționez o
serie bănci din Statele Unite, care dețin un număr mare de active:

 Citibank şi JP Morgan Chase & Co, cu sediul în New York City;

15
http://www.census.gov/prod/2011pubs/11statab/banking.pdf
16
http://www.census.gov/compendia/statab/cats/banking_finance_insurance/banks_savings_institutions_credit_unions
.html
8
  Bank of America, cu sediul în Charlotte, Carolina de Nord;
 Wells Fargo, cu sediul în San Francisco, California.

Turismul

O altă ramură largă a serviciilor din Statele Unite ale Americii este cea a călătoriilor și
turismului. În 2007, cetăţenii americani au întreprins 130 mlrd călătorii în Statele Unite, parcurgând
distanțe care au fost cel puţin de 160 km depăratere de la domciliile lor. Într-un număr tot mai mare,
călătorii interni și cei externi preferă să viziteze rezervații naturale, minunile naturii. De asemenea,
megapolisurile americane se bucură de o atenție deosebită din partea vizitatorilor, precum este New
York City, California, Florida, şi Hawaii. Economia celor trei din urmă se bazează în mare parte pe
turism.

În ultimele decenii, vizitatorii de peste hotare au devenit o parte tot mai importantă a turismului
din SUA. În 1970, circa 2,3 milioane de vizitatori au venit de peste mări în Statele Unite, cheltuielile
lor constituind $889 mln. Pana in 2000 numarul de vizitatori de peste mări, în principal din Europa de
Vest, Japonia, America Latină, Caraibe a fost 48 milioane. În 2001 cheltuielile turiștilor a constituit
valoarea de $524 mlrd. În cadrul acestor cheltuieli sunt incluse și cele privind cazarea, transportul,
serviciile alimentare, localurile de odihnă și relaxare, divertisment și shopping. De asemenea,
milioane de vizitatori din Mexic și Canada traversează granițele SUA. Cheltuielile anuale a călătorilor
canadieni se estimează la $6 mlrd, iar cele ale mexicanilor sunt aproximativ $5 mlrd.

Serviciile de transport

Întreprinderile de transport reprezintă o parte importantă a industriei de servicii americane.

Camioanele, trenurile și vapoarele transportă produsele pe piețile din întreaga țară. Căile aeriene
comerciale, căile ferate, companiile de taxiuri și autobuse sunt la dispoziția turiștilor și navetiștilor,
care apreciază serviciile oferite la un nivel înalt.

Printre cele mai importante companii aeriene din SUA se numără cea din California, New York,
Wahington, DC, Texas ș.a. Acestea, comform datelor statistice, în decursul anului 2008 au acumulat
venituri de $111,542 mln, parcurgând o distanță de 812.4 mlrd mile, iar în 2009 veniturile lor
constituiau $91,331 mln, cu o distanță de 769.5 mlrd mile17. Totuși, acestea din urmă nu au o
stabilitate în acumularea de venituri, sumele variind de la an la an. Transporturile prin camioane, pe

17
http://www.census.gov/compendia/statab/cats/transportation.html
9
de altă parte, a obținut o constantă creștere pe parcursul ultimului deceniu, astfel încât în anul 2008 a
acumulat un venit în suma de $228,762 mln, iar în 2009, $233,786 mln.

În SUA rețeaua de transport se răspândeşte în toate părțile țării, dar densitatea căilor ferate și a
autostrăzilor este mai accentuată în partea de Est, deoarece aici se găsesc cea mai mare parte a
populației urbane și a concentrărilor industriale. Pe parcursul anilor 90, cele mai mari 10 companii de
căi ferate a operat cu aproximativ 72 % din totalul căilor ferate. Amtrak (Corporația Națională
Feroviară a Pasagerilor) corporația de stat, înființată la 1 mai 1971 cu scopul de a oferi servicii de
transport feroviar dintr-un oraș în altul. În anul 1999 a atins numărul de 20.2 mln pasageri, o cifră
record, deorece începând cu secolul XXI aceștea își pierd treptat din popularitate. Cu toate acestea,
veniturile companiilor feroviare cunosc o creștere modeste pe parcursul fiecărui an, în 2008 acestea
au atins suma de $61,243 mln.

Impactul asupra Economiei Mondiale

Astăzi, sistemul internațional este caracterizat de o dependență reciprocă a actorilor cu ceea ce

se întâmplă în alte state. Spre exemplu, în urma unor tulburări dintr-un anume stat, partenerii
economici ai acestuia pot suferi pierderi considerabile, ba mai mult decât atât, poate cauza un
dezechilibru sistemului economic internațional. De asemenea, un rol important în cadrul acestei
interdependențe statale este natura economică, bazată pe producția și schimbul de bunuri și servicii.
În fața unei astfel de provocări este nevoie în primul rând adoptarea unor strategii sustenabile și cu o
previziune în viitor. Totuși, înainte de a putea implementa oricare dintre strategiile sale, Statele Unite
trebuie să facă o schimbare mult mai profundă. Trebuie să nu se mai ascundă de teamă, ba mai mult
decât atât America a devenit o națiune consumată de starea sa de neliniște, îngrijorată cu privire la
companiile străine și comerțul liber, imigranți și organizații internaționale18. Odată cu deschiderea
mai accentuată a piețelor de desfacere către statele din societatea internațională, îndeosebi cele din
Uniunea Europeană, a plasat domeniul comerțului cu alte națiuni ca cel mai dinamic și important
sector al economiei sale.

În ultimul timp, a crescut dramatic nivelul bunurilor și serviciilor importate din alte state, de
către consumatorii americani, întreprinderile și agențiile guvernamentale. La fel s-a întâmplat și cu
nivelul bunurilor și serviciilor vândute ca export consumatorilor, întreprinderilor și agențiilor
guvernamentale din afară.

18
Cf Zakaria, Fareed, Lumea Postamericană, Editura Polirom, Iași 2009, pp. 116-118
10
 În ultimile decenii Statele Unite, precum și alte țări ale lumii, au înregistrat o creștere rapidă a
importurilor și exporturilor. Dacă îmbinăm suma exporturilor și cea a importurilor, putem observa că
în anul 1959 aceasta a depăși PIB cu aproximativ 9 la sută; în 2004 suma a crescut până la 25 la sută.
În 2010, comerțul exterior estimează suma exporturilor de $1.057 trilioane și a imporutrilor de $1.558
trilioane, iar în 2009 exportul a constituit $1.570 trilioane, iar importul $1.945 trilioane, cu o balanță a
comerțului de $374 miliarde19. În mod clar, sectorul comerţului internaţional a crescut mult mai rapid
decât economia în ansamblu.

Printre primii trei importatori ai producției americane, pe parcursul anului 2010, sunt:

State Miliarde $ % din totalul importurilor

1. Canada 19.9 121.9
2. Mexic 12.6 77.3
3. China 6.7 41.2

Primii trei exportatori ai Statelor Unite, pe parcursul anului 2010, sunt:

State Miliarde $ % din totalul exporturilo

1. China 926.6 75
2. Canada 248.8 19.5
3. Mexic 163.3 12.8
Majoritatea acestor tranzacțiilor se desfășăoară între țările industrial dezvoltate și implicate în
schimburi comerciale cu aceleaști tipuri de produse. Este adevărat că SUA importă unele bunuri care
se găsesc sau sunt crescute doar în alte părți ale lumii, dar totuși, majoritatea activităților comerciale
implică produse ce se pot fabrica în Statele Unite sau în cadrul oricărei alte pieți economice
industrializate. De fapt, unele produse, care sunt astăzi importate, cum ar fi îmbrăcămintea sau
textilele, au fost fabricate într-o anumită perioadă exclusiv pe teritoriul Statelor Unite. Oricum,
economiștii evidențiază faptul că dacă un stat se poate specializa în producerea unui anumi bun, nu

19
http://www.suite101.com/content/united-states-exports-so-far-in-2010-by-trade-partner-country-a277026
11
înseamnă neapărat că el o va face. Asemenea indivizilor care se specializează într-un anumit domeniu
pentru creșterea nivelului de trai și statele pot adopta acest model.

Concluzii

În concluzie, țin să evidențiez, încă odată, importanța acestui actor pe scena internațională,
pentru că interdependeța dintre state se accentuează din ce în ce mai mult, ca răspuns la fenomenul
globalizării. Prin urmare, sistemul mondial este mult mai fragil în fața unor state precum SUA, China,
Rusia, Marea Britanie. Cu toate acestea, Statele Unite nu pot lua poziția permanentă de dominante,
deoarece sunt și ele dependente de resursele altor state sau de piața lor de desfacere, iar pentru
obținerea lor SUA are nevoie de o noi strategii, mult mai riguroase. Economia acesteia reprezintă un
exemplu demn de urmat chiar și pentru unele țări dezvoltate. La capitolul serviciilor prestate
propriilor cetățeni putem afirma cu certitudine că acest stat reprezintă interesele poporului său, ba mai
mult decât atât luptă pentru realizarea acestora, atât pe plan intern cât și pe plan extern. În privința
relațiilor externe, americanii au o strânsă legătură cu țările lumii, cuprinzând diferite domenii de
acțiune. În primul rând, țin să amintesc relația de liber schimb între SUA și China, care în ultimii ani
s-e accentuaează din ce în ce mai mult, îndeosebi datorită bunurilor ieftine produse în China. Țin să
cred că tigrul asiatic va prevala în fruntea importatorilor SUA tocmai datorită accesibilității
cetățenilor americani și nu numai pentru achiziționarea produselor dorite. În ceea ce privește factorul
intern, administrația Obama încearcă să redreseze economia prin proiecte bugetare de stat. De fapt, o
schimbare bugetare nu este suficientă pentru ameliorarea și revitalizarea economiei grav afectate de
criza bancară din 2007, deoarece pe plan internațional concurența celorlalte state nu se lasă așteptată.
Datoriile actuale ale Statelor Unite ale Americii ne arată clar că puterea economică de altă dată a
acestui stat își cunoaște slăbiciunile, uneori ignorate de politicienii americani, și anume resursele
naturale care sunt epuizabile, ba mai mult decât atât industria americană îțelege acest lucru din ce în
ce mai mult, astfel încât politica de redirecționare spre societatea mondială atât pe calea soft power
cât și hard power reprezintă puncte principale de pe agenda politică și eoconomică americană.

12
Bibliografie:

1. Banciu Florin, Baciu Gabriela, Economia mondială sub luptă: de la crizele acute la crize
cronice, Pro Universitatea, București 2010;

2. http://www.suite101.com;

4. http://www.bea.gov;

5. http://www.census.gov/compendia/statab;

6. http://www.bls.gov;

7. http://www.ziare.com;

8. http://www.europalibera.org;

9. http://www.imf.org;

10. http://web.worldbank.org;

11. http://www.globalpropertyguide.com;

12. Matei Horia, Neguț Silviu, Nicolae Ion, Enciclopedia Statelor Lumii, Editura Meronia,
București 2008;

13. Zakaria, Fareed, Lumea Postamericană, Editura Polirom, Iași 2009.