INTRODUCERE

Republica Italiana este un stat suveran european, situat in sudul Europei, cea mai
mare parte aflandu-se in Peninsula Italica, in componenta sa intrand si insulele
mediteraneene: Sicilia, Sardinia si Elba. Statul Italian este impartit in 20 de regiuni si 103
provincii, climatul este de tip continental-mediteranean iar relieful este diversificat, aici
regasindu-se atat dealuri si campii cat si munti. Principalele zone montane sunt Alpii la
nord i Munii Apenini care se intind pe toata lungimea peninsulei.
Capitala si totodata cel mai mare oras al Italiei se afla la Roma, oras care pentru o
perioada lunga de timp a fost centrul civilizatiei occidentale. Limba oficiala este italiana,
suprafata este de 301.230 km, cu o populatie de 58.751.711 locuitori dintre care aproximativ
90% sunt catolici, si cu o densitate de 192,73 loc/km.

Astazi, Italia este o tara dezvoltata, ocupand a saptea pozitie conform PIB-ului 2150 miliarde $, a opta conform indicelui calitatii vietii si a douazecea conform indicelui

dezvoltarii umane. Este membru fondator al Uniunii Europene si NATO, cat si unul dintre
membrii G8, Consiliului Europei si Uniunii Europei Occidentale.
Membr a grupului G8, Italia reprezenta a sasea economie in 2004, dupa Statele
Unite, Japonia, Germania, Regatul unit al Marii Britanii si Franta, iar in 2009 era a saptea
pe plan mondial si a patra in Europa, conform FMI cat si raportului Bancii Mondiale.
Italia are o economie industrial diversificat, cu un venit pe cap de locuitor de 32.700
$/an, apropiat unor tri ca Franta si Regatul Unit. Economia capitalista ramane divizata

intr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private si un sud agricultural,
cu o rata a somajului de 20%.
Italia este bine cunoscuta pentru arta si cultura sa, precum si datorita
nenumaratelor ei monumente, printre care se numara Turnul din Pisa si Colosseumul
roman, dar si pentru mancarea sa, stilul de viata, eleganta, design, cinema, teatru,
literatura, poezie, arte vizuale, muzic (mai ales de opera), sarbatori, si in general pentru
gust. Toate acestea au facut din Republica Italiana o atractie turistica de mare impact.

Capitolul I
I.1. Agricultura
Ministerul Agriculturii si Padurilor din Italia, instituit in 1946 iar in prezent
condus de Francesco Severio Romano, dezvolta si coordoneaza liniile politicii agricole,
forestiere, agroalimentare si de pescuit la nivel national, european si international.
Agricultura are un randament ridicat datorita eficientei programelor de
modernizare. Regiuni traditionale (cum ar fi Campia Padului) au fost reamenajate, iar
cele mai intinse suprafete din Italia peninsulara s-au transformat in regiuni de culturi
mediteraneene moderne. Italia este o importanta producatoare de cereale (porumb, grau),
tomate, soia, lamai, struguri, fructe, masline. Este totodata prima producatoare mondiala
de vin.
Jumatatea nordica a Italiei este caracterizata prin productia de porumb, orez,
sfecla de zahar, soia, carne si produse lactate, in timp ce in jumatatea sudica se remarca
productia de grau dar si de citrice, exemplul cel mai elocvent fiind faimoasele portocale
de Sicilia.
Italia este unul din principalii exportatori de vin, renumite fiind vinurile din
regiunea Toscana, Abruzzo dar si faimosul Pinot Grigio din regiunea Piemontului.
Totodata, Italia este unul din liderii in productia uleiului de masline alaturi de
Grecia, dar si in productia de fructe (portocale, lamai, piersici, capsuni etc.), legume si
flori.
Principalele productii in agricultura datate in 2007 au fost: gru 7,1 mil. tone,
porumb 9,8 mil. tone, orez 1,4 mil. tone, orz 1,2 mil. tone, cartofi 1,8 mil. tone, sfecla de
zahar 4,6 mil. tone, rosii 6,5 mil. tone, masline 3,2 mil. tone, citrice 3,8 mil. tone, mere
2,2 mil. tone, piersici 1 mil. tone, struguri 7,4 mil. tone.
In 2010, Italia a importat vinuri in valoare de 81 mii euro, in timp ce exporturile
de vinuri au valorat aproximativ 1,5 milioane euro. Importurile de cereale au fost de
aproximativ 1,3 milioane euro, in crestere cu 4,65% fata de 2009, iar exporturile au fost
de aproximativ 1,8 milioane euro, in scadere cu doar 0,19%.

In total, Italia a importat in 2010 produse in valoare de 16.647.357,81 milioane

euro, mai mult cu 8,75% fata de 2009 si a avut o cifra de exporturi ridicata la
12.885.153,19 milioane euro, in crestere fata de 2009 cu 9,27%.

I.2. Industria
Italia este una dintre cele mai industrializate tari din Europa, cea mai mare parte a
industriei concentrandu-se in nordul peninsulei.
Italia are resurse putine. Resursele traditionale (minereuri de fier si minereuri
neferoase) au fost depasite de necesitatile industriei constructiilor de masini. Resursele de
carbuni sunt foarte mici, iar recentele descoperiri de gaze naturale din Campia Padului si
platforma continentala a Marii Adriatice sunt nesemnificative. Exploatarea zacamintelor
de sulf, marmura si mercur satisfac economia proprie.
Din punct de vedere al resurselor naturale, acestea sunt destul de reduse.
Productia nationala a celor mai importante materii prime: carbune 93,7 mii tone, titei 5,1
mil.tone, gaze naturale 17,6 miliarde mc, plumb 9,7 mii tone, zinc 5,2 mii tone, magneziu
1,0 mii tone, sare 3.700 mii tone, marmura 4.500 mii.tone, sulf 13 mii tone, feldspat
3.800 mii tone, caolin 238,5 mii tone, bentonita 891,1 mii tone, nisip silicios 13.900
mii.tone.
Dezvoltarea industriei italiene este legata de productia de automobile (principalul
centru este in Torino), utilaje agricole, aparate electrotehnice si electronice, nave (La
Genova si La Spezia), produse chimice (ingrasaminte chimice, fibre sintetice, mase
plastice), textile, produse agroalimentare. O pozitie deosebita intre societatile
transnationale o au societatile italiene I.R.I. (profil complex) si FIAT (autovehicule).
Industria energetica
Pentru construirea unei baze energetice sigure, Italia a optat pentru dezvoltarea
hidroenergiei si a importului unei cantitati mari de petrol. Principalele centre de rafinare a
petrolului sunt situate in porturi. Industria siderurgica este dezvoltata mai mult in porturi,
datorita importului materiilor prime pe mare.

Baza energetica este asigurata numai in mica parte din resurse interne: gaze
naturale, hidroenergie si energie geotermica. Cele mai importante uzine hidroelectrice
sunt constituite pe raurile din Alpi. Uzinele geotermice sunt grupate in Toscana.
Pentru acoperirea nevoilor energetice au fost redeschise minele de carbuni din
Sardinia si extinse exploatarile din celelalte bazine carbonifere. Productia de gaze
naturale este in scadere. Italia nu este bogata nici in celelalte resurse minerale, cu
exceptia sulfului, marmurei si oarecum a zincului.
Industria petroliera
Petrolul prelucrat si consumat de Italia este practic in intregime importat, caci
extractia de petrol italian este neisemnat. Prospectiunile petroliere au fost intensificate in
zona Apeninilor, dar fara rezultete incurajatore iar Italia este obligata sa importe anual
cantitati impresionante.
Petrolul este importat in principal din Orientul Mijlociu si Libia, prelucrat in
centre precum: Milazzo, Cremona, Ravenna, Porto Maghera, Livorno, Mantova, Roma.
Daca in 2008 exporturile produselor derivate din petrol insumau aproximativ 15,3
milioane euro, in 2009 asistam la o scadere a exportului acestui tip de produse care a
totalizat doar 6,7 milioane euro, insa in 2010 se observa o usoara crestere de pana la 10,5
milioane euro, contributia la produsul intern brut fiind de 4,3%.
Industria chimica este foarte variata, facandu-se remarcata prin cauciucul
sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, celuloza si hartie. Centrele
sunt situate in: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma si Napoli.
In 2008, exportul de produsi chimici de baza si compusii a fost in valoare totala
de aproape 12 milioane euro, in timp ce in 2010 aceste exporturi au totalizat doar 9
milioane euro, in scadere fata si de anul precedent, cu o contributie de 3,7% la produsul
intern brut.
Petrochimia pastreaza locul principal in industria chimica italiana. Majoritatea
uzinelor sunt in nordul tarii, cu exceptia uzinelor petrochimice care sunt in porturile din
sud, in special in Sicilia, unde se descarca petrolul din import.
Siderurgia
Productia de otel si fonta a crescut vertiginos, mai ales productia de otel care
detine locul 3 in Europa si locul 9 pe glob. Centre ale productiei de otel se gasesc situate

in orasele: Genova Carnigliano, Serto San Giovanni, Milano, Torino, Maghera, Napoli,
Taranto, Piombio.
Industria constructoare de masini este puternica si diversificata, aceasta jucand
un rol foarte important in economia Italiei. Una din subramurile cu veche traditie in
aceasta tara este industria automobilelor.
In uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena, Napoli se
fabrica o gama larga de automobile, autobuze, autoutilitare, motociclete, motorete,
scutere, biciclete etc.
Industria automobilelor ocupa locul 7 pe plan mondial, la Torino regasindu-se
trustul Fiat, unul dintre cele mai puternice din lume. De asemenea, sa nu uitam de
firmele precum Ferrari, Lamborghini, Maseratti, care au adus atata mandrie Italiei.
Centrele cele mai importante de constructii navale sunt in porturile Genova, La
Spezia, Napoli, Palermo, iar centrele de construire a tractoarelor si a masinilor agricole
sunt indeosebi in Lombardia si Piemont, dar si la Torino, Milano, Cremona si Verona.
Spre deosebire de anul 2007 cand exportul de masini de uz general a totalizat
suma de aproximativ 20 milioane euro, perioada ianuarie-septembrie 2009 s-a
caracterizat printr-o scadere a cifrei de export care a totalizat doar 13,2 milioane euro iar
in 2010 exporturile au fost in valoare de 14 milioane euro, contribuind cu doar 5,7% din
PIB.
Industria textila are o veche traditie in Italia. Leaganul sau este Italia de Nord,
unde atelierele de prelucrare a lanei s-au dezvoltat inca din epoca feudala. Veche este si
prelucrarea matasii naturale care insa a intrat in declin dupa lansarea matasii artificiale.
Industria textila italiana prelucreaza materie prima autohtona (lana, canepa, fibre
sintetice), da si de import (lana, bumbac). Ramura cea mai dezvoltata este filiatura de
lana, Italia ocupand un loc important in lume cu productia de lana. Cele mai importante
centre sunt in nordul tarii.
Industria pielariei si a confectiilor din piele este larg dezvoltata in regiunile
Piemont si Lombardia. Italia importa piei brute. Incaltamintea si produsele de
marochinarie italiene sunt competitive pe piata mondiala, fiind recunoscute pentru
calitatea lor ridicata.

Despre industria alimentara se poate spune ca este ramura industriala cel mai
uniform repartizata in teritoriu. Italia se remarca prin produsele de patiserie, ulei de
masline, zahar, conserve de peste si vin.

I.3. Transporturile
Reteau de transport a Italiei este diversificata, dezvoltata si modernizata. Volumul
principal al transporturilor este asigurat de caile rutiere. Italia este strabatuta de o retea
densa de sosele modernizate si de autostrazi, noduri ale retelei de transporturi fiind:
Milano, Torino, Bologna, Florenta, Roma si Napoli.
Caile rutiere se intend pe 654.676 Km, dintre care 6.800 km autostrazi. Ele sunt
mai dense in nordul tarii. In Alpi si in Apenini, de-a lungul cailor de comunicatie, s-au
construit numeroase tuneluri si viaducte.
Reteaua feroviara se intinde pe circa 20.000 km, controlata de catre Ferrovie dello
Stato (Caile Ferate ale Statului). Treni Italia SpA este societatea de stat care se ocupa
de transportul calatorilor in Italia.
Transporturile maritime au un rol dominant in schimbul extern de marfuri al
Italiei. Transporturile maritime au un rol important in exportul produselor industriale si
importul materiilor prime energetice si minerale. Genova este principalul port italian.
O retea densa de linii aeriene acopera teritoriul tarii, iar aeroporturile
internationale Roma si Milano leaga Italia de marile aeroporturi internationale ale
celorlalte tari. In privinta transporturilor aeriene, alaturi de compania Alitalia opereaza o
serie de companii nationale private si internationale.
Avand o populatie ce reprezinta doar 1% din populatia globului, Italia participa cu
5% la volumul comertului international, pondere ce arata pozitia deosebita pe care o are
in economia lumii contemporane.

I.4. Serviciile
In cadrul acestui sector, un rol de o deosebita importanta, desi greu de cuantificat,
il are turismul.

Acesta contribuie intr-o tot mai mare masura la balanta de plati, asa cum se
inregistreaza in alte tari din bazinul Marii Mediteraneene: Grecia, Spania, Turcia. Intre
principalele trei forme de turism: cel de mare, de munte si cultural, cel din urma atrage
cel mai mare numar de turisti straini, favorizand totodata si crearea de locuri de munca,
nefiind afectat de anotimpuri.
O crestere importanta a cunoscut sectorul serviciilor legate de informatica si
telecomunicatii, reflectata printr-o multiplicare a numarului de utilizatori de Internet si de
servicii oferite prin retea, in special dupa initiativa multor operatori de telefonie.

I.5. Turismul
Imaginea tarii sarace de unde locuitorii emigreaza masiv a disparut de mult timp.
Italia este a cincea tara producatoare industriala din lume si a treia tara vizitata de turisti.
Cu aproape 40 de milioane de turisti anual, Italia ocupa locul al treilea in lume,
aceasta ramura reprezentand principala sursa pentru bugetul de stat. Principalele atractii
turistice sunt: orasele cu obiective culturale si arhitectonice, litoralul Marii Mediterane,
Muntii Alpi.
In 1994 au existat aproape 52 milioane de turisti, in 1997 aproximativ 31 milioane
turisti, veniturile incasate din turism fiind de 50.847,0 miliarde lire italiene ( circa 28 mil
$). Cifra de afaceri in acest domeniu este mult mai mare, peste 80 mld $ anual. Turismul
concentreaza 8% din intreaga populatie activa a Italiei, una din cele mai ridcate ponderi
de pe glob. Italia detine peste 1,7 mil. locuri de cazare in hoteluri, moteluri si pensiuni.
Actualul ministru al turismului in Guvernul Italian este Vittoria Michela
Brambilla.

I.6. Comunicatiile
Sectorul comunicatiilor a fost influentat de modificarile structurale ample aplicate
privind liberalizarea sectorului si privatizarea acestuia. In 1997, a fost privatizata
societatea STET-Telecom Italia, iar din 1998 a fost liberalizata piata telecomunicatiilor,
aparand o diversitate de servicii oferite de alti operatori, alaturi de Telecom Italia. Din

1999, s-a deschis concurenta pe piata apelurilor interurbane si internationale cu alti trei
operatori nationali: Albacom, Infostrada si Wind.
In cadrul telefoniei mobile exista patru operatori: Telecom Italia Mobile (TIM),
Vodafone (multinationala), WIND (societate mixta coordonata de ENEL, in asociere cu
France Telecom si Deutsche Telekom), Tre (ofera tehnologia 3G). Recent a intrat pe piata
Poste Mobile care a luat fiinta in urma colaborarii dintre Postele Italiene si operatorul
Vodafone Italia.

I.7. Populatia
Italia este una dintre cele mai populate tari din Europa si are o densitate medie de
190 loc./ km2. Religia catolica este predominanta, intr-un cartier din Roma aflandu-se
sediul Statului Papal (Vatican).
Populaia Italiei mbtrnete, iar rata natalitii continu s scad, dei numrul
locuitorilor este n cretere, ajungnd la 60,6 milioane, pe fondul imigraiei, a declarat
Institutul Naional de Statistic (ISTAT) in ianuarie 2011.
Potrivit statisticilor referitoare la anul 2010, persoanele care au peste 65 de ani
reprezint 20,3 % din populaia rii, fa de 18,4 % n 2001. Persoanele care au peste 85
de ani reprezint 2,8 % din populaie, fa de 2,2 % n urm cu zece ani. Numrul copiilor
mai mici de 14 ani a sczut de la 14,3 % n 2001 la 14 % n 2010. n acest context, vrsta
medie a populaiei a crescut de la 41,7 ani la 43,5 ani.
Rata natalitii continu s scad n Italia, n 2010 nregistrndu-se 557.000 de
nateri, cu 12.200 mai puine dect n 2009. Cu toate acestea, populaia Italiei a ajuns la
60,6 milioane de persoane, n plus cu 0,43 %, dar creterea se datoreaz imigraiei,
strinii reprezentnd 7,5 la sut din populaie.
n mai 2010, Italia avea o populatie de imigranti de circa 4 milioane de persoane.

Capitolul II
Declansarea celei mai profunde crize din istoria economica recenta a afectat, in
mod inevitabil, si Italia, determinand inregistrarea in perioada 2008-2010 a celei mai mari
reduceri a PIB-ului. Conform estimarilor ISTAT, Produsul Intern Brut al Italiei a
inregistrat, in anul 2009, o scadere cu 4,9% fata de nivelul inregistrat in 2008. Se
apreciaza ca este cea mai mare diminuare inregistrata din 1971 si confirma faptul ca
Italia, in 2009, era in plina criza, fapt demonstrat si de cresterea deficitului bugetar de la
-2,7% la -5,3% (38 miliarde euro) si de nivelul ridicat al raportului datorie publica/PIB.
Datoria publica a Italiei a ajuns in luna mai 2010 la nivelul de 1.827 miliarde de Euro,
fiind pe primul loc in Europa i a patra la nivel mondial.
S-a estimat ca deficitul bugetar al Italiei in 2010 ar fi trebuit sa fie de 5% din PIB,
urmnd ca in 2011 sa fie redus la 3,6% din PIB i 2,7% n 2012. Pentru anul 2010 i 2011
au fost prevzute rate anuale ale creterii economice ntre 0,8% i 1,2% din PIB.

II.1. Exporturile
In anul 2009 exportul Italiei a fost de 290.116,00 milioane euro (in scadere cu
20,7% fata de anul 2008), din care 165.784,00 milioane euro exportul catre tarile membre
UE (in scadere cu 22,5% fata de nivelul inregistrat in 2008). Principalii parteneri
comerciali ai Italiei, la export, in anul 2009 au fost: Germania (12,8%), Franta (11,2%),
Spania (6,5%), SUA (6,3%), Marea Britanie (5,3%). Romania detine 1,6% locul 13.
Principalele grupe de produse la export sunt: masini si utilaje, produse chimice, mijloace
de transport, autovehicule, minerale si metale neferoase, textile si imbracaminte, produse
alimentare, bautura si tutun. In Italia exportul este complet liberalizat, cu exceptia unor
reglementari privitoare la comertul cu armament, produse stupefiante si unele produse de
inalta tehnologie.

II.2. Importurile
In anul 2009 importul Italiei s-a situat la nivelul valoric de 294.225,00 milioane
euro (in scadere cu 22% fata de anul 2008), din care 167.575,00 milioane euro importul
din tarile membre UE. Principalii furnizori ai Italiei au fost: Germania (16%), Franta
(8,6%), R.P.Chineza (6,3%), Olanda (5,4%), Federatia Rusa (4,3%) etc. Lista
principalelor produse/grupe de produse importate de Italia: metale de baza si produse din
metale, exclusiv masini si instalatii (17%), petrol brut (10,6%), substante si produse
chimice (8,4%), autovehicule (7,6%), masini si aparate neclasificate in alta parte (7,0%),
produse textile, articole de imbracaminte, piei si accesorii (6,5%), calculatoare, aparate
electronice si optice (6,3%), gaze naturale (6%) si articole din cauciuc, mase plastice si
alte produse din prelucrarea mineralelor nemetalice (2,9%).
Deficitul comercial al Italiei a fost in anul 2009 de 4.109,00 milioane euro dintre
care 1.791,00 milioane euro deficitul provenit din relatia cu tarile membre UE.

II.3. Politica fiscala

Sistemul italian de impozitare este reglementat de Codul General de Impozitare,
care este actualizat anual prin Buget (Legge Finanziaria).
Sistemul fiscal italian se bazeaza pe impozitarea directa (IRPEF - impozitul pe
venit, pentru persoanele fizice, IRPEG - impozitul pe profit, pentru persoane juridice,
ILOR- impozitul pe veniturile rezultate din afacerile pe plan local) si pe cea indirecta
(TVA si alte taxe). Persoanele rezidente sunt impozitate pe venitul global realizat in tara
si in strainatate (exceptand cazurile in care Italia a incheiat acorduri de evitare a dublei
impuneri cu anumite tari), iar cele nerezidente sunt impozitate numai pe veniturile
realizate in Italia.
Companiile inregistrate in Italia, care au sediul central sau realizeaza majoritatea
afacerilor in aceasta tara sunt impozitate pe venitul global realizat (inclusiv din
strainatate). Alte companii sunt supuse impozitarii pe venitul realizat in Italia.
Companiile sunt supuse unui impozit pe profit (IRPEG) de 36% si unui impozit local
(IRAP) de 4,25%. Companiile rezidente si nerezidente, cu activitate de productie, sunt

supuse unei impozitari pe veniturile realizate. Taxa regionala asupra productiei (IRAP) a
fost introdusa in luna ianuarie 1998, cand o serie de alte taxe au fost eliminate. IRAP nu
este deductibila din impozitul pe venit, este platibila in fiecare perioada de impozitare in
functie de valoarea neta a productiei realizate intr-o anumita regiune. Procentul platibil
este, in mod normal, de 4,25%. Sunt exceptate de la impozitare dobanzile la titlurile de
stat ca si cele la obligatiunile emise sub forma de bonuri de trezorerie inainte de 30
septembrie 1986.
Vanzarea de marfuri, serviciile si importurile sunt supuse platii TVA (IVA),
exceptand unele activitati si operatiuni pentru care se acorda derogari. Taxa pe valoarea
adaugata standard este de 20%, iar pentru TVA redusa, de 0,04% si 10%, se publica liste
cu produsele care beneficiaza de aceste reduceri. TVA se plateste, de obicei, lunar, iar
pana la data de 27 decembrie a fiecarui an TVA trebuie platita in proportie de 88%. Sunt
scutite de plata TVA prestatiile de servicii socio-sanitare catre persoanele dezavantajate.

II.4. Investitiile straine directe

In prima jumatate a anului 2010, Italia a inregistrat intrari ale investitiilor straine
in valoare de 17 miliarde dolari, in crestere cu 21% fata de a doua jumatate a anului 2009,
cand s-au inregistrat intrari ale ISD in valoare de 14 miliarde dolari.
Iesirile insa au inregistrat o scadere de 6 procente, de la 17 miliarde dolari in
ultimele 6 luni ale anului 2009 la 16 miliarde dolari in prima jumatate a anului trecut.

Capitolul III
III.1. Masuri luate impotriva crizei economice mondiale
Guvernul de la Roma a avut n vedere un pachet de msuri printre care nghearea
timp de un an a salariilor funcionarilor, o continuare a reducerii bugetelor ministerelor i
o intensificare a combaterii evaziunii fiscale.
In mai 2010 ministrul italian al simplificrii legislative, Roberto Calderoli, a cerut
reducerea salariilor minitrilor i parlamentarilor cu cel puin 5%, cu scopul de a
contribui astfel la diminuarea cheltuielilor publice. Potrivit ministrului italian, reducerea
cheltuielilor comport sacrificii pentru toi, iar guvernannii trebuie s dea exemplu
celorlai bugetari.
Corecia bugetar, aprobat n luna iunie 2010, a reprezentat 1,6% din PIB, adic
26 de miliarde de euro n anii 2011-2012, dup ce o corecie de 1,2% era prevzut pn
la momentul respectiv.
nc din toamna anului 2009 Italia a adoptat un pachet de msuri prin care s fie
ajutate familiile i firmele afectate de criz. n noiembrie 2009, Asociaia Bancar Italian
a decis introducerea unei msuri financiare care s sprijine familiile aflate n
imposibilitatea de a-i plti mprumuturile. Astfel, de la 1 ianuarie 2010, cei pentru care
ratele lunare constituiau o problem puteau s nghee pe o perioad de un an plata
acestora.

III.2. Concluzii
In perioada iulie - septembrie 2009, comparativ cu perioada similara din 2008, a
patra economie a zonei euro s-a contractat cu 4,6 la suta.
Consumatorii si-au redus cheltuielile din cauza cresterii somajului, se arata in
raportul trimestrial al Bancii Centrale a Italiei.

n anul 2010, piata auto italian a fost de 1,96 milioane de unitti, n scdere cu
9% fat de anul precedent.
Investitiile strine directe n Italia au fost de 30,5 miliarde de dolari n 2009, fat
de 17 miliarde de dolari n 2008.
Se estimase de catre Banca Centrala a Italiei ca Produsul Intern Brut va creste cu
0,7 % in 2010 si cu 1 % in 2011. Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare
a estimat ca economia Italiei va creste in anul 2010 cu 1,1 % si cu 1,5 % in anul 2011.
Economia Italiei a iesit din cea mai grava recesiune din ultimii 60 de ani in
trimestrul trei din 2009, inregistrand o crestere de 0,6 %, dupa cinci trimestre consecutive
de contractie.

Bibliografie
1. Marco, Fortis, La Crisi mondiale e l'Italia, Editura Il Mulino, 2009, pp. 15-16
2. www.oecd.org
3. www.istat.it , Institutul Italian de Statistica
4. http://ec.europa.eu/atoz_en.htm
5. www.ice.it , Istituto Nazionale per il Commercio Estero