TEHNOLOGII INTEGRATE ÎN

PLANTAȚIILE VITICOLE

An II Master
Tehnologii integrate de obținere și
valorificare a produselor horticole
Dr. Matei Petruta
PIERE ȚARA CARE-ȘI NECINSTEȘTE
GRAIUL, BISERICA ȘI VINUL. ETERN VA
FI POPORUL ROMÂN CARE APĂRĂ ȘI
OCROTEȘTE ACESTE TREI
TULBURĂTOARE VALORI.
Grigore Vieru
PIERE ȚARA CARE-ȘI NECINSTEȘTE
GRAIUL, BISERICA ȘI VINUL. ETERN VA
FI POPORUL ROMÂN CARE APĂRĂ ȘI
OCROTEȘTE ACESTE TREI
TULBURĂTOARE VALORI.
Grigore Vieru
“Nu cred ca exista ceva mai important
decat conservarea naturii, cu exceptia
supravietuirii omului, si aceste doua
notiuni sunt atat de strans legate incat
este greu sa le desparti”
Charles Lindbergh
Armonia dintre om si natura dispare...pe zi ce trece.
De milenii, oamenii de pe diverse meleaguri au trait in armonie cu natura, realizand
un adevar simplu: natura verde inseamna viata pe Pamant. Aceasta gandire si
atitudine corecta si sanatoasa a inceput sa devina o amintire, odata cu dezvoltarea
economica din ultimele decenii. Astfel, armonia de secole dintre om si natura s-a
stricat in buna masura, ajungand azi sa fie inlocuita de: nepasare, neglijenta, rea
vointa sau chiar pofta de distrugere.
Cum s-a ajuns aici?
Pe langa multe avantaje, dezvoltarea economica a adus si aduce si riscuri. Unul
dintre acestea este acela de a pierde multe din valorile naturale pe care le mai
avem. Padurile, apele, pasarile, animalele, fauna si flora se numara printre ele.
De ce s-a ajuns aici?
Cauza principala o constituie oamenii, care prin actiuni tot mai nesabuite asupra
acestor resurse ale naturii, o distrug incet dar sigur, fara sa realizeze ca odata cu
aceasta distrug pas cu pas viata pe Pamant, adica pe ei insisi, si pe urmasii lor.
Ce este de facut?
In fata acestei realitati tot mai prezente in multe locuri de pe Pamant si tot mai
periculoase, a aparut ideea..."sa protejam si sa ocrotim natura". La inceput, la
nivel de intentie, urmat de cel de actiune si ulterior de cadrul legislativ, acest indemn
a devenit azi o politica de stat in multe tari de pe planeta, si totodata o preocupare
importanta a locuitorilor lor. Cele din Uniunea Europeana se numara printre primele.
 VITICULTURA SI PROBLEMELE LUMII
CONTEMPORANE

1. CRESTEREA DEMOGRAFICA
2. CRIZA ENERGETICA SI DE MATERII
PRIME
3. PROBLEMELE MEDIULUI
INCONJURATOR
4. INCALZIREA CLIMATICA
5. GLOBALIZAREA
CRESTEREA DEMOGRAFICA
(potrivit estimarilor ONU)

10
9 9,4
populatia (miliarde)

8 8,3
7 7,6
6,7
6
5
4
3
2
1
0
2008 2020 2030 2050
anul
 CRIZA ENERGETICA SI DE MATERII PRIME

Masuri:
1. Optimizarea utilizarii energiei fosile si a
electricitatii
2. Intensificarea utilizarii unor noi surse de
energie
3. Posibilitati de reducere a consumurilor
energetice mai ales cele legate de
protectia fitosanitara, erbicidare,
fertilizare si irigare
 PROBLEMELE MEDIULUI INCONJURATOR

Agricultura conventionala →
sistem energo-intensiv costisitor, cu potential de daunare asupra
mediului inconjurator si a sanatatii oamenilor

1.Eroziunea solului – se pierd anual 10 milioane tone de sol ce

contine 1,5 milioane tone de humus (continutul in humus a scazut la
0,3-0,6%) si 500 mii tone de NPK
2.Metode chimice de combatere a bolilor, daunatorilor si
buruienilor:
a-nr. mare de tratamente
b-consum mare de pesticide
c-acumulari de reziduuri in sol
d-afectarea florei microbiene din sol
 e-folosire indelungata a erbicidelor duce la : distrugerea structurii
solului, diminuarea progresiva a nivelului de carbon in orizontul
superficial, inrautatirea capacitatii de schimb cationic si a puterii de
retinere a apei, alterarea metabolismului plantei
3.Folosirea nerationala a irigatiei – salinizarea
- inmlastinarea secundara
4.Mecanizarea lucrarilor agricole – tasarea solului care se resfrange
asupra insusirilor fizice, chimice si biologice ale solului ce duc la
scaderea volumului sistemului radicular
5.Complexele supradimensionate de crestere industriala a
animalelor – poluarea cu nitrati a apei freatice
6.Folosirea nerationala a ingrasamintelor minerale
- poluarea cu nitrati a apei freatice
- dozele mari de azot determina efecte negative in planta
- cosum mare de energie pentru producerea lor
 Consum energetic pentru producerea ingrasamintelor minerale
25.000

22.100
20.000
consum (kcal)

15.000

10.000

5.000
4.860
3.550

0
1Kg azot 1Kg fosfor 1Kg potasiu
 INCALZIREA CLIMATICA
“efectul de sera” – fenomen fizico-chimic care rezulta din prezenta in
atmosfera a gazelor (dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot) care absorb
radiatia infrarosie termica emisa de suprafata pamantului.

Cresterea temperaturii medii .Se va ajunge la

1,8-2,5 grade C la mijlocul acestui secol la Umiditate solului
care infulenta cea mai mare o are dioxidul (dupa H. Schultz, 2000)
de carbon 63%, oxizii de azot 19%, iar
metanul 6% Zona % reducere

Modificarea distributiei anuale si sezoniere a N Europa 20-30

precipitaiilor – pentru zona noastra se
V Europa 20-50
anticipeaza o reducere a precipitatiilor cu
20-40 mm in sezonul rece si cu aprox C Europa 20-40
aceeasi val pentru sezolul de vara si o
reducerea umiditatii solului pe termen lung. Regiunea
mediteraneana 20-30
Concentratia dioxidului de carbon: se preconizeaza o dublare a
concentratiei in dioxid de carbon (270 ppm valoare stabila timp de
secole), datorita folosirii combustibililor fosili, cresterea populatiei,
cosumul sporit de energie pe locuitor

Sporirea radiatiilor ultraviolete (UV-B unda medie) influenteaza:

-dezvoltarea aromelor (modificarea compozitiei strugurilor in flavonoizi,
aminoacizi si carotenoizi)
-rezistenta la boli (ingrosarea frunzelor)
-acumulari sporite de antoceani
-modificari in microflora si fauna solului
-aparitia de arome noi in vinuri (ca urmare a distrugerii peptidelor si
lipidelor, degradarea auxinelor)
-modificarea metabolismului levurilor (prin sporirea acidului ascorbic
si glutation)
Efecte posibile ale modificărilor climatice asupra viţei-de-vie:

-îmbunătăţirea calităţii producţiei (zahăr, antociani, arome)

-deplasarea spre nord a limitei de cultură a viţei-de-vie (cu 10-30 km până în

anul 2020 şi o dublare a acestei rate între 2020 şi 2050)

-cultivarea viţei-de vie la altitudini mai mari

-diversificarea sortimentului (cu includerea soiurilor pentru vinuri roşii în

Transilvania şi nordul Moldovei)

-extinderea în cultură a unor soiuri valoroase de origine mediteraneeană (ex.:

Syrah)

-desfăşurarea mai rapidă a fenofazelor (posibilitatea maturării mai devreme a

strugurilor cu 2-3 saptămâni)

-aciditatea deficitară a strugurilor la maturare, la unele soiuri

-necesitatea adaptării unor verigi tehnologice în funcţie de condiţiile anului de

cultură (încărcături de ochi, operaţii în verde,tratamente fitosanitare, întreţinerea
solului, irigaţii)
Globalizarea – circulaţia crescândă a capitalului, mărfurilor, serviciilor,
persoanelor, precum şi a informaţiilor şi a cunoştinţelor tehnologice

-schimburi intense de informaţii de ordin tehnologic în întreaga lume vitivinicolă,

precum şi lansarea unor mari firme specializate în producţia şi comercializarea
vinurilor

-în trecut, cererea şi oferta era concentrată în ţările producătoare tradiţionale

(Franţa, Spania, Italia etc); s-au extins treptat zonele de producţie şi de consum,
au apărut noi ofertanţi (Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Chile etc) şi
solicitanţi (mai ales în regiunile nordice)

-Cererea (consumul anual) de vin a cunoscut o uşoară creştere pana in 2008,

dupa care a scazut ajungând până la aprox. 240 milioane hl 2012 se mentine azi.
-consumul scade în ţările producătoare tradiţionale şi creşte în noile ţări
consumatoare (America de Nord, Asia)
-aproximativ 90 % din consumul mondial de vin este asigurat de 25 %
din populaţia globului, un număr de 15 ţări asigurînd 80 % din piaţă

-Oferta de vin depinde de: suprafeţele cultivate, de producţiile obţinute, de

reglementările din domeniu, de comportamentul investitorilor şi al firmelor
STATE OF THE WORLD
VITIVINICULTURAL
SECTOR IN 2020
90 de ani de istorie a premiilor OIV
1930-2020
INTRODUCTION The data published in this report have been
This report has been prepared by the Statistics harmonized with those available to the United
Unit of the International Organisation of Vine Nations Food and Agriculture Organisation
and Wine (OIV) under the supervision of (FAO). We have derived these data from a
Director General Pau Roca. variety of sources. In hierarchical order of
This annual statistics reports provides data on importance these sources are:
the world’s vitiviniculture situation in the year • data obtained from a questionnaire
2018. It presents an overview on the global and completed by Member States;
country information on vines. grapes and wine. • data from public sources. such as national
The different sections in this report are notably statistical agencies;
focused on presenting the rate of production • data from the European Commission;
and consumption, as well as the degree of Readers are welcome to use the information
balance between these sectors in the wine provided in the following pages, but are
market. requested to cite OIV as the source.
These data collected annually confirm the OIV’s For technical inquiries please contact
commitment to providing timely and accurate stats@oiv.int.
information towards the improvement of the For media inquiries please contact
vitiviniculture sector. press@oiv.int
This 2018 report includes sections on: Abbreviations used:
I. Surface Area kha: thousands of hectares
II. Global grapes production mha: millions of hectares
III. Table grapes production kt: thousands of tons
IV. Dried grapes production mt: millions of tons
V. Wine production khl: thousands of hectoliters
VI. Wine consumption mhl: millions of hectoliters
V. International wine trade bn: billions
€: euros
1 • Suprafața viticolă mondială

În 2020, suprafeța viticolă totală (vin și suc de struguri, struguri de masă și stafide),
precum și vițe tinere care nu sunt încă pe rod, este estimată la 7,3 milioane Ha.
După cum se poate vedea, suprafața viticolă mondială pare să se fi stabilizat din
2017, în urma declinului cauzat de reducerea semnificativă a suprafeței viticole în
țări precum Iran, Turcia, Portugalia, Uzbekistan și SUA., ascunde evoluțiile
eterogene în diferitele regiuni ale lumii.

Evoluția suprafeței viticole mondiale

Suprafața
cultivată cu viță
de vie în
principalele tări
cultivatoare
Suprafața mondială cultivata cu vita de vie
Suprafața mondială cultivata cu vita de vie
Productia
Producțiade
devin
vin
 Productia
Producția de
de vin
vin

În 2020, producția mondială de vin, cu excepția sucurilor și musturilor, este estimată la 260
mhl, cu o creștere de aprope 3 mhl (+1%) în comparație cu producția din 2019.
După doi ani consecutivi, care pot fi definiți ca extrem de instabili, 2017 și 2018, anii 2019 și
2020 readuce producția globală de vin la nivelul mediu.
Producția de
vin (suc și
must excluse)
în principalele
țări
producătoare
Consumul
Consumulde
devin
vin
 Consumul de vin
Consumul de vin
Evoluția consumului mondial de vin în 2020

Consumul mondial de vin în 2020 este estimat la 234 mhl, marcând o scădere de 3% față de
2019. Această cădere de 7 mhl este similară cu cea observată în timpul criza financiară
mondială din 2008-2009. Primul an al crizei sanitare COVID-19 a evidențiat asimetric
comportamente de consum agregate în diferite țări din lume. Chiar dacă acesta este cel mai
scăzut nivel înregistrat de consum din 2002, dată fiind incertitudinea cu care se confruntă în
2020, cifra sugerează că sectorul vitivinicol a avut-o cu totul neperformat față de celălalt mărfuri.
Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, având în vedere marja de eroare la urmărirea
consumului global de vin, aceste cifre ar trebui luate în considerare cu prudență.
Consumul
de vin în
principlalele
țări
Comerțul
Comerțulinternațional
internaționalde
devinuri
vinuri
 Comerțul internațional cu vinuri
Evoluția comerțului internațional cu vin (volum)

Evoluția comerțului internațional cu vin (valoare)

Piața mondială de export a vinului
Principalele țări
exportatoare de
vin
Principalele țări
importatoare de vin
 Programul Național de Sprijin în sectorul vitivinicol 2019–
2023

Producătorii din sectorul vitivinicol pot beneficia prin Programul Național de Sprijin în
sectorul vitivinicol 2019-2023 de sprijin financiar pentru următoarele măsuri:

- promovarea vinurilor, prin submăsura de informare în statele membre ale Uniunii

Europene cu privire la consumul responsabil de vin și la schema de denumiri de origine
controlată și indicații geografice, precum și submăsura de promovare în țări terțe, în
vederea îmbunătățirii competitivității vinurilor cu denumire de origine controlată,
indicație geografică sau a vinurilor pentru care se indică soiul viței-de-vie;
-restructurarea şi reconversie plantațiilor viticole;
-asigurarea recoltei;
- investiţii;
- distilarea subproduselor
 Date statistice sector vie – vin 2008 - 2018
Sursa datelor: INS

Specificație UM 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Suprafața totală
cultivată cu viță
ha 175,4 176,1 167,4 168,1 169,9 181,31 170,3 171,3 171,2 170,3 171,1
de vie pentru
vin

Preț mediu
achiziție lei/
1,28 1,08 1,54 1,36 1,94 1,07 1,64 1,35 1,67 1,67 1,44
struguri pentru kg
vin/tara

Producția totală mii

5369,2 4957,4 3287,2 4058,2 3310,6 5113,3 3750,0 3627,6 3.303,7 4.264,1 5.088,1
de vin hl

Suprafața totală
supusă măsurii
de ha 4.834,2 5.339,5 5.124,0 4.058,7 4.455,4 7.406,5 5.959,0 3.107,0 1.724,0 1.683,0 1.753,5
restructurare/re
conversie

Sursa datelor: date operative M.A.D.R

 Producţia de vin din soiuri nobile pe categorii de calitate şi regiuni viticole
în 2018

Total, Vinuri cu Vinuri Vinuri fără DOC

Regiunea viticolă Vinuri cu IG
mii hl DOC varietale şi fără IG

Podişul Transilvaniei 367,4 246,1 36,6 0,3 84,5

Dealurile Moldovei 1658,4 426,7 139,2 43,8 1048,7

Dealurile Munteniei şi Olteniei 870,6 223,8 30,3 18,1 598,4

Dealurile Banatului 218,6 110,3 1,6 77,5 29,2

Dealurile Crişanei şi
67,1 21,2 18,0 2,5 25,4
Maramureşului
Colinele Dobrogei 181,4 86,2 38,3 8,4 48,5

Terasele Dunării 1,9 0,0 1,7 0,0 0,3

Nisipuri şi Alte Terenuri

4,5 0,0 0,0 0,0 4,5
Favorabile din Sudul Ţării

3369,
TOTAL 1114,3 265,6 150,5 1839,5
9
Sursa datelor: date operative M.A.D.R
 Producţia de vin din soiuri nobile, pe culoare, în 2018

Vin nobil - mii hl

Regiunea viticolă
Total Vin alb Vin roze Vin roşu

Podişul Transilvaniei 367,4 350,8 7,7 9,0

Dealurile Moldovei 1658,4 1189,1 33,9 435,5
Dealurile Munteniei şi Olteniei 870,6 384,4 132,1 354,0
Dealurile Banatului 218,6 121,6 37,4 59,6
Dealurile Crişanei şi Maramureşului 67,1 44,4 3,5 19,2
Colinele Dobrogei 181,4 95,0 26,9 59,5
Terasele Dunării 1,9 1,9 0,0 0,1

Nisipuri şi Alte Terenuri Favorabile din

4,5 2,5 0,0 2,0
Sudul Ţării

TOTAL 3369,9 2189,7 241,5 938,8

Sursa datelor: date operative M.A.D.R

Principalele soiuri nobile de struguri pentru vin înregistrate în cultură 2013
și 2018

Suprafaţa (ha) Ponderea (%)

Soiul
2013 2018 2013 2018
Fetească Regală 13.571 14.010 16,23 15,50
Merlot 11.780 11.901 14,09 13,17
Fetească Albă 9.928 9.298 11,87 10,29
Amestec soiuri
4.904 5.288 5,86 5,85
nobile
Riesling Italian 5.655 6.429 6,76 7,11
Aligote 5.596 4.187 6,69 4,63
Sauvignon 4.321 5.455 5,17 6,03
Cabernet Sauvignon 4.546 5.474 5,44 6,06
Muscat Ottonel 2.867 4.229 3,43 4,68
Băbească Neagră 2.761 2.638 3,30 2,92
Fetească Neagră 2.167 2.950 2,59 3,26

Roşioară 2347 1.994 2,81 2,21

Altele 13.177 16.538 15,76 18,30
Total 83.620 90.391 100 100
 Schimburile comerciale cu vinuri (NC 2204) în perioada 2011-2018

An 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Valoare mii to mil. € mii to mil. € mii to mil.€ mii to mil. € mii to mil. € mii to mil.€ mii to mil.€ mii to mil.€

IMPORT,
90,7 50,5 54,5 41,9 36,7 38 34,1 33,2 50,7 42,4 50,2 47,4 47,7 55,5 38,7 62,6
din care
UE 85,8 41,3 23,4 25,8 41,6 39,9 34,6 24,0
EXPORT,
10,4 14,4 11,4 15,9 10,4 16,5 10,5 18,0 13,8 22,3 12,8 20,4 15,9 24,5 19,3 30,4
din care
UE 8,1 8,9 8,1 7,7 10,8 10,1 13,6 17,3

Sursa datelor – Institutul Naţional de Statistică

 Producţia de vin pe categorii de calitate în 2013

Total producţie (mii hl) Vin din soiuri nobile (mii hl) Vin din hibrizi interspecifici (mii hl)

5113,3 3005,4 2107,9

Producţia de vin pe categorii de calitate în 2017

Producţia de vin pe categorii de calitate în 2018

Total producţie (mii hl) Vin din soiuri nobile (mii hl) Vin din hibrizi interspecifici (mii hl)
5.088,1 3.369,9 1.718,2
 Legislație europeană
Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire
a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE)
nr. 234/79 (CE) nr. 1.037/2001 și (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului;
Regulamentul delegat (UE) 2016 /1.149 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al
Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce privește programele naționale de sprijin în sectorul vitivinicol şi
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 555/2008 al Comisiei;
Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2016/1.150 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE)
nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce privește programele naționale de sprijin în
sectorul vitivinicol;
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/256 al Comisiei de modificare a Regulamentului de punere în
aplicare (UE) 1.150/2016 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește programele naționale de sprijin în sectorul vitivinicol;
Regulamentul nr. 273/2017 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al
Consiliului în ceea ce priveşte sistemul de autorizaţii pentru plantările de viţă-de-vie, registrul plantaţiilor viticole,
documentele însoţitoare şi certificarea, registrul de intrări şi de ieşiri, declaraţiile obligatorii, notificările şi
publicarea informaţiilor notificate, de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European
şi al Consiliului în ceea ce priveşte controalele şi sancţiunile relevante, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.
555/2008, (CE) nr. 606/2009 şi (CE) nr. 607/2009 ale Comisiei şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 436/2009
al Comisiei şi a Regulamentului delegat (UE) 2015/560 al Comisiei;
Regulamentul nr. 274/ 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al
Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul de autorizaţii pentru plantările de viţă-de-vie,
certificarea, registrul de intrări şi de ieşiri, declaraţiile obligatorii şi notificările, de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte controalele
relevante şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/561 al Comisiei;
Regulamentul (CE) NR. 606/2009 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008
al Consiliului în privinţa categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice şi a restricţiilor care se aplică
acestora;
Regulamentul nr. 33/2018 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al
Consiliului în ceea ce priveşte cererile de protecţie a denumirilor de origine, a indicaţiilor geografice şi a
menţiunilor tradiţionale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziţie, restricţiile de utilizare, modificările caietelor
Regulamentul nr. 34 /2018 de stabilire a normelor de aplicare atât a Regulamentului (UE) nr.
1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, în ceea ce priveşte cererile de protecţie a
denumirilor de origine, a indicaţiilor geografice şi a menţiunilor tradiţionale din sectorul vitivinicol,
procedura de opoziţie, modificările caietelor de sarcini ale produselor, înregistrarea denumirilor
protejate, anularea protecţiei şi utilizarea simbolurilor, cât şi a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al
Parlamentului European şi al Consiliului, în ceea ce priveşte un sistem de controale adecvat;
Regulamentul delegat (UE) 2019/934 al Comisiei din 12 martie 2019 de completare a
Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește
zonele viticole în care poate fi majorată tăria alcoolică, practicile oenologice autorizate și restricțiile
aplicabile producerii și conservării produselor vitivinicole, procentajul minim de alcool al
subproduselor și eliminarea acestora și publicarea fișelor OIV;
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/935 al Comisiei din 16 aprilie 2019 de stabilire a
normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului în ceea ce privește metodele de analiză pentru determinarea caracteristicilor fizice,
chimice și organoleptice ale produselor vitivinicole și notificările deciziilor statelor membre
referitoare la majorările tăriei alcoolice naturale, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/7 iunie
2019.

Legislaţie naţională
Lege nr. 164/2015 a viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole, cu modificările
și completările ulterioare;
Lege nr. 63/2016 privind susținerea financiară a grupurilor de producători sau cooperativelor
agricole de producători vitivinicoli care dețin şi exploatează plantații viticole cu soiuri nobile şi pentru
încurajarea valorificării producției de vin;
Hotărâre Guvernului nr. 512 /2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 164/2015;
Hotărâre Guvernului nr. 868 /2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din
Ordin nr. 1508/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de
restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în
sectorul vitivinicol 2019-2023;
Ordin nr. 92/2019 privind aprobarea procedurii de lucru a Comisiei pentru aprobarea/respingerea planurilor
individuale, precum și a solicitărilor de modificare a acestora, din cadrul programelor de restructurare/reconversie,
aferente Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023;
Ordin nr. 1516/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de
asigurare a recoltei de struguri pentru vin, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în
sectorul vitivinicol 2019-2023;
Ordin nr. 1529/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de
promovare a vinurilor, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-
2023, și pentru aprobarea modelului de contract privind punerea în aplicare a programelor de promovare a
vinurilor;
Ordin nr. 261/2019 privind aprobarea Ghidului solicitantului pentru măsura de promovare a vinurilor, eligibilă
pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023;
Ordin nr. 329/2019 privind constituirea Comisiei de evaluare și selecție a programelor de promovare a vinurilor;
Ordin nr. 1531/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de
investiții, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, cu
modicările ulterioare;
Ordin nr. 357/2019 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.531/2018
pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de investiții, eligibilă
pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023;
Ordin nr. 58/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de
distilare voluntară a subproduselor vinicole, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în
sectorul vitivinicol 2019 – 2023;
Ordin nr. 59/2019 privind autorizarea operatorilor economici care desfășoară activități de distilare voluntară a
subproduselor vinicole, măsură eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul
vitivinicol 2019-2023;
Ordin nr. 272/2010 privind aprobarea Listei laboratoarelor desemnate pentru efectuarea analizelor în cadrul
controlului oficial în sectorul vitivinicol, cu modificările și completările ulterioare;
Ordin nr. 364/2016 pentru aprobarea Normelor privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-
vie pentru struguri de vin;
Ordin nr. 111/2011 privind recunoașterea Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole - O.N.I.V. ca
organizație interprofesională pe filiera "struguri, vin, produse pe bază de vin";
Ordin nr. 1562/2014 pentru aprobarea Procedurii de retragere sub control a subproduselor vitivinicole;
Ordin nr. 266/2017 pentru aprobarea Procedurilor de control şi verificare în vederea autorizării plantaţiilor
producătoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau
varietale, autorizării producătorilor de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale,
certificării vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi a vinurilor varietale şi stabilirii
însemnului de certificare a calităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi a vinurilor
varietale îmbuteliate, precum şi pentru aprobarea cuantumului taxei pentru autorizarea anuală a plantaţiilor viticole
destinate obţinerii de struguri pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică
sau varietale şi a cuantumului taxei de certificare a vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică
sau varietale;
Ordin nr. 914/ 2016 privind aprobarea Schemei selecţiei clonale la soiurile de viţă-de-vie;
Ordin nr. 994/2016 privind actualizarea Băncii naţionale de date analitice pentru fiecare an de producţie;
Ordin nr. 146/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de comercializare cu amănuntul a
vinului vrac fără denumire de origine controlată, fără indicaţie geografică şi fără denumire de soi;
Ordin nr. 144/2017 privind aprobarea documentelor de evidenţă a producţiei vitivinicole;
Ordin nr. 145/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea laboratoarelor în vederea
efectuării de analize pentru vin şi celelalte produse pe bază de must şi vin ce urmează a fi expediate în scopul
comercializării pe piaţa internă;
Ordin nr. 1205/2018 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe regiuni viticole,
podgorii şi centre viticole;
Ordin nr. 224/2017 pentru aprobarea modelului de carnet de viticultor şi a condiţiilor de utilizare a acestuia în
scopul comercializării producţiei de struguri pentru vin;
Ordin nr. 1054/2018 pentru aprobarea Procedurilor specifice privind aplicarea criteriilor în baza cărora pot fi
nominalizaţi membrii Consiliului regiunilor viticole;
VI. Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) – www.oniv.ro
Agenţii economici identificaţi:
-producătorii agricoli
-întreprinderile de industrie alimentară care deţin magazine proprii de
desfacere
-detailiştii
-speculanţii din pieţe

Activităţile identificate:
-achiziţionarea strugurilor de la producători sau importatori şi a vinului de la
unităţile de vinificaţie sau de la importatori;
-vânzarea către consumatorii finali individuali sau colectivi a strugurilor şi a
vinului;
-cercetarea pieţei de desfacere şi a celei de aprovizionare în vederea
identificării preferinţelor consumatorilor şi, respectiv, a celor mai bune posibilităţi de
achiziţionare a strugurilor şi vinului.
Comerţul cu struguri proaspeţi:
-dezorganizat şi deficitar cantitativ şi pe sezoane
-sectorul nu poate acoperi nevoile zilnice ale consumatorilor, în special în
marile oraşe;
-pentru acoperirea consumului, oferta pe piaţa strugurilor este completată
de importurile de struguri din Turcia, Grecia, Spania etc.

Colectarea strugurilor pentru vin:

-se realizează cu greutate
-fragmentarea suprafeţelor cultivate cu viţă-de-vie şi implicit a producţiei,
determină colectarea cu dificultate a producţiei
neomogene calitativ şi reduse cantitativ de la numeroşi
viticultori
Atu-uriele viticulturii României:
-existenţa unei tradiţii îndelungate;
-diversitatea condiţiilor pedo-climatice favorabile;
-existenţa unui sortiment valoros adaptat la condiţiile noastre de cultură, permit
obţinerea unei diversităţi de produse vitivinicole de înaltă calitate;
-vinul este asociat cu arta de trăi, cu nivelul de trai, folosind gastronomia locală-
existenţa unui număr mare de specialişti în acest domeni;.

Deficiențe:
-existenţa plantaţiilor îmbătrânite.
-ritmul scăzut al noilor plantări.
-suprafeţe mari ocupate de HPD
-capacitatea financiară şi organizaţională prea slabă
-fragmentarea accentuată a proprietăţilor
-predominarea micilor exploataţii,
-procesul prea lung de luare a deciziilor
-lipsa pieţelor tradiţionale de export.
 Măsuri de relansare a producţiei vitivinicole româneşti:

►Restructurarea suprafeţelor cultivate cu viţă-de-vie, prin defrişarea

celor hibride şi plantarea soiurilor nobile;

►Creşterea ritmului de plantări anuale până la 5.000-6.000 ha cu viţă

nobilă, cu soiuri solicitate pe piaţa internă şi internaţională;

►Sistem accesibil de creditare pentru produsele vitivinicole, prin

acordarea de credite pe termen lung, în condiţii avantajoase pentru
reabilitarea plantaţiilor, a infrastructurii de prelucrare şi pentru valorificarea
producţiei;

►Reorganizarea reţelei de staţii de procesare cu capacităţi medii

pentru sucuri, vinuri sau modernizarea celor existente;

►Modernizarea sistemului de distribuţie (promovarea pieţelor de gross-

detail etc);
 ►Organizarea de cooperative de comercializare pe filiera vinului;

►Organizarea sistemului de producere a materialului săditor de calitate,

rezistent la boli şi dăunători;

►Aplicarea cercetării ştiinţifice în sectorul viticol privind tehnologiile de

producţie;

►Încurajarea dezvoltării şi aplicării unei viticulturi ecologice ca alternativă

la viticultura convenţională;

►Eliminarea fraudelor cu produse vitivinicole şi a concurenţei neloiale.