C U P R I N S

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ

1.1. Poziţia geografică a judeţului Brăila (p.6)
1.2. Principalele cursuri de apa şi lacuri naturale (p.6)
1.3. Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor
localităţi (p.7)
1.4. Temperatura ambientală (medie anuală, maxima şi minima anuală).
Precipitaţii atmosferice (cantitatea anuală) (p.7)
1.5. Resursele naturale ale judetului Braila
1.5.1. Resurse naturale neregenerabile (p.8)
1.5.2. Resurse naturale regenerabile (p.9)
1.6. Elemente privind dezvoltarea economică actuală a judetului Braila (p.9)

CAPITOLUL 2. SCHIMBĂRI CLIMATICE

2.1. Gaze cu efect de seră. Protocolul de la Kyoto (p.13)
2.1.1. Emisiile de gaze cu efect de sera la nivelul judeţului Brăila. Inventarul
Naţional 1989-2003 (p.13)
2.1.2. Politici şi măsuri privind reducerea de gaze cu efect de seră (p.14)
2.2. Deteriorarea stratului de ozon. Protocolul de la Montreal (p.15)
2.2.1. Inventarul anual al consumurilor de substanţe care depreciază stratul de
ozon, pe sectoare de activitate (p.16)
2.2.2 Politici şi măsuri pentru eliminarea treptată a substanţelor care depreciază
stratul de ozon (p.15)
2.3. Concluzii (p.16)

CAPITOLUL 3. AER
3.1. Acidifierea (p.17)
3.1.1. Emisii de dioxid de sulf. Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf (p.17)
3.1.2. Emisii de oxid de azot. Poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot (p.17)
3.1.3. Emisii de amoniac (p.18)
3.2. Emisii de COV nemetanici (p.19)
3.3. Poluarea aerului ambiental cu ozon (p.19)
3.4. Emisii de metale grele. Poluarea aerului ambiental cu metale grele (p.19)
3.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POP) (p.21)
3.6. Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie (p.21)
3.6.1. Poluarea de fond (p.21)
3.6.2. Poluarea de impact (p.21)
3.7. Sistemul de monitorizare a calitatii aerului (p.22)
3.8. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei (p.22)
3.9. Concluzii (p.22)

CAPITOLUL 4. APA
4.1. Resursele de apă (p.23)
4.1.1. Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile (p.23)
4.1.2. Prelevări de apă (p.23)
4.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor (p.24)
4.2. Ape de suprafaţa (p.24)
4.2.1. Starea râurilor interioare (p.24)

1
 4.2.2. Starea lacurilor (p.26)
4.2.3. Starea fluviului Dunărea (p.27)
4.2.4. Calitatea apei fluviului Dunarea pe teritoriul Rezervatiei Biosfera Delta
Dunarii (p.28)
4.3. Apele subterane (p.28)
4.4. Mediul marin şi costier (p.28)
4.4.1. Indicator fizico-chimici
4.5. Apele uzate (p.28)
4.5.1. Surse majore (p.28)
4.5.2. Grad de epurare (p.29)
4.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafată şi a celor
subterane. (p.30)
4.7. Concluzii (p.30)

CAPITOLUL 5. SOLUL
5.1. Fondul funciar (p.30)
5.2. Calitatea solurilor (p.31)
5.2.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe (p.31)
5.2.2. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate (p.34)
5.2.3. Principalele restricţii ale calităţii solurilor (p.35)
5.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor
5.3.1. Ingrăşăminte (p.36)
5.3.2. Produse fitosanitare (utilizare, import, export) (p.37)
5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice (p.38)
5.3.4. Irigaţii (p.39)
5.3.5. Poluarea solurilor in urma activitatilor din sectorul industrial (minier,
siderurgic). (p.40)
5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la centralele mari de ardere (p.40)
5.4. Monitorizarea calitatii solului (p.46)
5.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor (p.51)
5.6. Zone critice care necesită reconstrucţia ecologică (p.52)
5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate
şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor. (p.52)
5.8. Concluzii (p.53)

CAPITOLUL 6. BIODIVERSITATEA ŞI BIOSECURITATEA. PĂDURILE, MEDIUL

MARIN ŞI COSTIER
6.1. Biodiversitatea (p.54)
6.1.1. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică (p.54)
6.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse
genetice (p.58)
6.1.3. Starea ariilor naturale protejate (p.60)
6.1.4. Rezervatiile Biosferei (p.61)
6.1.5. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii (p.67)
6.2. Biosecuritatea
6.2.1. Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic (p.68)
6.2.2. Locatii si suprafete cultivate cu plante superioare modificate genetic si
operatorii in domeniu (p.68)
6.2.3. Masuri de monitorizare a riscurilor si de interventie in caz de accidente
(p.68)
6.2.4. Evaluarea efectelor pe care le pot prezenta organismele modificate genetic
asupra sanatatii umane si asupra mediului (p.69)

2
 6.3. Starea pădurilor
6.3.1. Fondul forestier (p.69)
6.3.2. Funcţia economică a pădurilor (p.69)
6.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic (p.69)
6.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief (p.69)
6.3.5. Starea de sănătate a pădurilor (p.70)
6.3.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri (p.70)
6.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire (p.70)
6.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări (p.70)
6.3.9. Suprafete de paduri regenerate in anul 2005 (p.71)
6.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra padurilor. Sensibilizarea publicului
(p.71)
6.3.11.Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului (p.73)

CAPITOLUL 7. DEŞEURI, SUBSTANTE SI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

7.1. Deşeuri municipale si asimilabile (p.70)
7.1.1. Deşeuri biodegradabile (p.77)
7.1.2. Valorificarea deseurilor municipale (p.78)
7.1.3. Tratarea deseurilor municipale (p.80)
7.1.4. Incinerarea deseurilor municipale (p.80)
7.2. Deşeuri de productie (p.80)
7.2.1. Deşeuri periculoase (p.82)
7.3. Deseuri generate din activitati medicale (p.83)
7.4. Nămoluri (p.84)
7.4.1. Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti (p.84)
7.4.2. Namoluri reziduale generate industriale (p.84)
7.5. Depozite de deşeuri (p.85)
7.5.1. Depozite de deşeuri municipale (p.85)
7.5.2. Depozite de deşeuri industriale (p.86)
7.5.3. Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi municipale asupra mediului
(p.87)
7.5.4. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului
(p.88)
7.6. Tendinţe privind generarea deşeurilor (p.89)
7.6.1. Prognoza privind generarea deseurilor municipale (p.90)
7.6.2. Prognoza privind generarea deseurilor de productie (p.91)
7.7. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor (p.92)
7.8. Substante si preparate chimice periculoase (p.92)
7.8.1.Substante reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) (p.92)
7.8.2. Situatia biocidelor (utilizare, import, export) (p.93)
7.8.3. Evaluarea riscului utilizarii substantelor chimice periculoase asupra
sanatatii umane si a mediului (p.94)
7.9. Concluzii (p.96)

CAPITOLUL 8. RADIOACTIVITATEA (p.97)

8.1. Sistemul Naţional de Supraveghere a Radioactivităţii
8.2. Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul României în anul 2004

CAPITOLUL 9. MEDIUL URBAN

9.1. Calitatea aerului şi a apei în mediul urban (p.98)
9.1.1. Calitatea aerului in mediul urban (p.98)

3
 9.1.2. Calitatea apei potabile (p.99)
9.2. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate
a mediului
9.2.1. Efectele poluarii aerului asupra starii de sanatate (p.99)
9.2.2. Evaluarea riscului asupra starii de sanatate in expunerea la particulele in
suspensie (p.99)
9.2.3. Starea de sanatate a segmentelor de populatie cu risc crescut la
expunerea cronica la plumbul generat de traficul auto (p.99)
9.3. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement
9.3.1. Parcuri (p.100)
9.3.2. Scuaruri (p.101)
9.3.3. Dezvoltarea zonelor comerciale (p.101)
9.4. Aşezările urbane
9.4.1.Retele de alimentare cu apa potabila. Retele de canalizare. (p.101)
9.4.2. Dezvoltarea sistemului urban. Procesul de urbanizare (p.102)
9.4.3. Amenajarea teritoriala (p.105)
9.4.4. Concentrarile urbane (p.106)
9.4.5. Poluarea aerului în zona urbana (p.106)
9.4.6. Aglomerari urbane. (p.107)
9.4.7. Zgomot si vibratii in aglomerarile urbane (p.107)
9.5. Mediul urban - obiective şi măsuri (p.109)
9.5.1. Poluarea aerului (p.109)
9.5.2. Zgomotul (p.109)
9.5.3. Transportul (p.110)
9.5.4. Spaţiile verzi (p.112)
9.5.5. Agenda 21 locala (p.112)
9.6. Concluzii

CAPITOLUL 10. Presiuni asupra mediului

10.1. Agricultura
10.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul (p.113)
10.1.2. Evoluţiile în domerniul agriculturii, estimările noilor efective de
animale şi perfecţionările metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol (p.113)
10.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură (p.113)
10.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol (p.115)
10.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor împădurite (p.115)
10.1.2.4. Evoluţia şeptelului (bovine, porcine, păsări) (p.116)
10.1.2.5. Agricultura ecologică (p.117)
10.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului (p.118)
10.1.4. Utilizarea durabilă a solurilor (p.120)
10.2. Industria (p.121)
10.3. Energie şi transport (p.121)
10.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului (p.121)
10.3.2. Consumul brut de energie (p.122)
10.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unitati administrative
(p.122)
10.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului (p.122)
10.3.5. Impactul producerii de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului (p.123)
10.3.6. Energii neconvenţionale (p.124)
10.3.7. Evoluţia energiei în perioada 1995-2005 şi tendinţe generale în următorii
ani. (p.124)
10.3.8. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transporturi (p.125)

4
 10.3.9. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor
din transporturi. (p.126)
10.3.10. Situatia parcului auto la nivel naţional (p.126)
10.4. Turismul (p.127)
10.5. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu (p.128)
10.5.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului (p.128)
10.5.2. Poluări cu efect transfrontier (p.128)
10.6. Impactul realizării Canalului de Navigaţie de Mare Adâncime pe braţul Chilia
(Ucraina) (p.128)

CAPITOLUL 11. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMANIA

11.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului (p.129)
11.2. Cheltuieli şi investiţii înregistrate de Garda Naţională de Mediu (p.129)
11.3. Fondul de mediu (p.129)
11.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare
11.4.1. Programul PHARE în Romania (p.129)
11.4.2. Programul ISPA în România (p.129)
11.5. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (p.130)
11.6. Raportarea datelor către Agenţia Europeană de Mediu (p.131)

5
INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ

1.1. Poziţia geografică a judeţului Brăila
Judeţul Brăila este situat în câmpie, în sud-estul României ocupând o parte din
Lunca Siretului inferior, o parte din Câmpia Bărăganului, mici portiuni din câmpia
Sălcioara şi Câmpia Buzăului. În est, judeţul Brăila cuprinde Insula Mare a Brăilei.
Poziţia pe hartă României este data de următoarele coordonate:
 28 grade şi 10 minute longitudine estică - punct extrem fiind comuna
Frecaţei;
 27 grade şi 5 minute longitudine vestică, punct extrem comuna Galbenu;
 45 grade şi 28 minute latitudine nordică, punct extrem comuna Maxineni;
 44 grade şi 44 minute latitudine sudică, punct extrem comuna Ciocile.
Judeţul Brăila are ca vecini judeţul Galaţi la nord, judeţul Tulcea la est, judeţul
Ialomiţa la sud şi judeţul Buzău la vest.
Suprafaţa judeţului Brăila este de 4.766 km 2, resedinţa sa fiind municipiul Brăila.
El reprezintă 2% din suprafaţa întregii ţări.
Reţeaua de localităţi cuprinde municipiul Brăila, trei oraşe - Făurei, Ianca şi Însurăţei şi
39 (treizeci şi nouă) comune.

1.2. Principalele cursuri de apa şi lacuri naturale

Ape de suprafaţă şi subterane
Reţeaua hidrografică a judeţului Brăila poartă amprenta climatului temperat continental şi
a reliefului, alcătuit din câmpuri relativ netede, în cuprinsul cărora sunt schiţate văi largi şi
depresiuni închise în care se găsesc lacuri temporare sau permanente. Hidrografia judeţului se
caracterizează pe de o parte prin faptul că apele curgătoare sunt ape alohtone având caracter
tranzitoriu, iar pe de altă parte, prin faptul că în toate microdepresiunile (crovuri) se cantonează
lacuri.
Ape de suprafaţă
Judeţul Brăila dispune de o reţea hidrografică organizată pe 5 bazine hidrografice, astfel:
- Bazinul Hidrografic al fluviului Dunărea;
- Bazinul Hidrografic al râului Buzău;
- Bazinul Hidrografic al râului Călmăţui;
- Bazinul Hidrografic al râului Siret;
- Bazinul Hidrografic al râului Ialomiţa cu subbazinul Strachina care are un număr redus
de folosinţe de apă în judeţul Brăila.
Lungimea reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului Brăila însumează 603,5 km, din care:
- Fluviul Dunărea - 222,5 km, Qmed = 8400 m 3/s, utilizat şi în scopul navigaţiei fluviale
şi maritime, alimentări cu apă pentru populaţie, industrie, zootehnie şi irigaţii;
- Râul Buzău - 207 km, Qmed = 26,32 m3/s, utilizat în special pentru irigaţii şi industrie;
- Râul Călmăţui - 119 km, Qmed = 0,872 m3/s;
- Râul Siret - 55 km, Qmed = 220 m3/s utilizat pentru irigaţii şi amenajări piscicole.
Cursurile fluviului Dunărea şi a râurilor de pe teritoriul judeţului Brăila sunt îndiguite în
totalitate, lungimea digurilor fiind urmatoarea:
- Dunărea - 217,4 km
- Buzău - 85,5 km;
- Călmăţui - 84,5 km;
- Siret - 40,30 km.

6
 Suprafaţa de 5 % din teritoriul judeţului Brăila care este împădurită se situează în albia
majoră a cursurilor de apă din judet.
Între braţele fluviului Dunărea există Insula Mare a Brăilei cu o suprafaţă de 76.700 ha şi
Parcul Natural "Balta Mică a Brăilei" (Insula Mică a Brăilei) cu o suprafaţă de 17.529 ha, din
care 3.626 ha o constituie luciul de apă al bălţilor şi iezerelor din aria protejată.
Lacurile
Lacurile din judeţul Brăila sunt de trei categorii: clastocrastice, limanuri fluviatile şi
lacuri de luncă. Din prima categorie fac parte Ianca, Plopu, Movila Miresii Secu, Lutu Alb,
Tătaru, Colţea, Plaşcu şi altele, iar din a doua : Jirlau, Ciulniţa şi Câineni, iar din a treia lacurile
din lunca Dunării.
O altă categorie a apelor de suprafaţă o constituie lacurile terapeutice sărate, cu namol
sapropelic. Acestea sunt: Lacu Sărat I şi II, Câineni Băi, Movila Miresii, Batogu.
De asemenea, se mai întâlnesc lacuri cu apă dulce şi amenajări piscicole cum ar fi:
Blasova, Şeicuţa, Plopu, Lacul Dulce, Popa respectiv amenajările piscicole Măxineni, Gradiştea,
Lutul Alb, Vultureni, Iezna, Seaca, Zavoaia şi Jirlău.
Ape subterane
Acviferul freatic din judeţul Brăila dispune de o resursa totală de 6614,44 l/s, din care
resursa totală potabilă are valoarea de 783,55 l/s (resursa de bilanţ), iar restul de 5830,89 l/s
reprezinta ape nepotabile, ce intră în categoria resurselor în afară de bilanţ;
Acviferul de adâncime din judeţul Brăila are o resursă totală calculată de 17562,85 l/s,
din care resursa totală potabilă (de bilanţ) are valoarea de 8264,0 l/s, diferenţa de 9298,78 l/s
reprezentând ape nepotabile ce intră în categoria resurse în afară de bilanţ.
Ape minerale şi termale
În judeţul Brăila există patru sonde cu ape geotermale, două la Însurăţei, una la Mihai
Bravu şi alta la Victoria. Apa are o temperatură la gura sondei de 90-95 oC. Sondele aparţin S.C.
FORADEX S.A. Bucureşti şi sunt în custodia primăriilor locale.
Apa are un puternic caracter clorurat-sodic-sulfatic-potasic-magneziano-calcic. Actualmente
nu sunt utilizate. În trecut a fost utilizată o singura sondă în Însurăţei pentru preparare agent
termic pentru locuinţe.

1.3. Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor

localităţi

Relieful judeţului Brăila are aspectul unui ses, care se întinde pe Câmpia
Bărăganului si luncile Dunarii, Siretului (în nord), Buzăului si Calmăţuiului, cu altitudini
ce nu depasesc 55 m, înălţimea scăzând de la vest la est.
Municipiul Brăila este situat pe Terasa Brăilei, altitudinea oraşului variind între 15 m
şi 30 m NMN, punctele cele mai înalte fiind în centrul municipiului şi în nord-est în
Cartierul Progresu

1.4. Temperatura ambientală (medie anuală, maxima şi minima anuală).

Precipitaţii atmosferice (cantitatea anuală).

La nivelul municipiului Brăila temperatura ambientală a avut o medie anuală de 11

grade Celsius, o maximă de 35,4 grade Celsius înregistrată în luna iulie şi o minimă de -
16,4 grade Celsius înregistrată în luna februarie.
În anul 2005 în cele 5 puncte de monitorizare a precipitaţiilor atmosferice s-au
recoltat 86 de probe din care a rezultat o cantitate anuală de 3579,6 mm/mp şi o medie
anuală de 41,6 mm/mp. Precipitaţiile căzute nu au avut un caracter acid, pH-ul lor
situându-se între 5,6 – 7,64 upH.

1.5. Resursele naturale ale judetului Braila

7
 1.5.1. Resurse naturale neregenerabile
În judeţul Brăila, zăcămintele de ţiţei şi gaze se află situate în două unităţi
geologice distincte şi anume:
-în zona sud-estică a Platformei Moesice
-în zona nordică a Promontoriului Nord Dobrogean.
În cadrul zonei sud-estice a Platformei Moesice sunt puse în evidenţă şi se află
în exploatare o serie de zăcăminte de ţiţei şi gaze pe aliniamentul structural orientat
sud-vest nord-est Urziceni-Gârbova-Brăgăneasa-Padina-Jugureanu-Oprişeneşti-Plopu-
Bordei Verde-Lişcoteanca-Stăncuţa-Berteşti.
Luând ca obiect de studiu zăcămintele de hidrocarburi din cadrul Promontoriului
Bordei Verde-Însurăţei au fost puse în evidenţă zăcămintele de ţiţei de la Oprişeneşti,
Plopu, Bordei Verde Est, Bordei Verde Vest, Filiu, Lişcoteanca, Berteşti, Stăncuţa.
În zona vestică a ridicării Bordei Verde-Însurăţei, într-o zonă delimitată
convenţional, între această ridicare şi râul Dâmboviţa, se întâlnesc zăcăminte de ţiţei şi
gaze asociate în lungul anticlinalului principal Moara Vlăsiei-Urziceni-Jugureanu. Dintre
acestea sunt exploatate zacămintele de ţiţei Jugureanu şi Padina.
Zăcămintele de gaze libere în zona de sud-est a Platformei Moesice au fost puse
în evidenţă şi se află în exploatare la Oprişeneşti, Bordei Verde, Lişcoteanca, Berteşti,
Stăncuţa, Jugureanu, Padina, Gradiştea, Balta Albă.
Zăcămintele de balast din judeţul Brăila apar la Gradiştea şi Ibrianu, în albia
majoră a râului Buzău. S-au utilizat pentru amenajări de drumuri şi în construcţii.
În judeţul Brăila există şi sunt exploatate zăcăminte de argilă aluvionară cu
intercalaţii nisipoase şi granule de CaCO 3 la Baldovineşti, argilă prăfoasă nisipoasă la
Brăila, cu rezerve de bilanţ de circa 1200 mii t şi argilă marnoasă cu înalt grad de
refractaritate la Făurei-rezerve de bilanţ de circa 8200 mii t. Depunerile loessoide
formează materia primă pentru ceramică inferioară, aceste argile fiind utilizate la
fabricarea cărămizilor.
O importantă categorie a apelor de suprafaţă o constituie lacurile terapeutice
sărate, cu namol sapropelic. Acestea sunt: Lacu Sărat I şi II, Câineni Băi, Movila Miresii,
Batogu.
Rezerva de nămol a fost estimată numai pentru Lacul Sărat I Brăila, singurul lac
terapeutic ale cărui resurse sunt valorificate la ora actuală. Volumul total existent sau
estimat este de 138404,5 mc iar volumul total avizat pentru exploatare este de 535,62
mc.
Rezerva de nămol a fost estimată pe două perimetre de exploatare concesionate
de cei doi agenţi economici care exploatează această resursă. Perimetrul de exploatare
concesionat de către S.C. Traian S.A. Brăila conform Licenţei de concesiune a
exploatării nr. 658/1999, are o suprafaţă de 88,6 ha şi este situat în sectorul central
vestic. Perimetrul de exploatare al UTB - 16,41 ha este situat în sectorul estic - Licenţa
de concesiune nr. 1075/1999.
Lacurile Câineni şi Movila Miresii au fost exploatate până prin anii 1990-1993,
după care activele ce asigurau exploatarea resurselor terapeutice au fost privatizate
(Câineni) sau facilităţile de exploatare au fost abandonate şi chiar demolate (Movila
Miresii).
Pentru Lacul Sărat Câineni, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a emis
Licenţa de concesiune pentru exploatare nr. 3412/2002, pe 20 ani, pentru S.C. Florgeus
Prod.Com. Impex S.R.L. Bucureşti dar până în prezent acestă societate nu a demarat
nici o activitate de exploatare. Întrucât caracteristicile acestui lac sunt cele ale unui
zăcământ de ape minerale tip clorosodic-sulfatat-magnezian şi nămol sapropelic,
exploatarea va consta în folosirea acestor resurse în scop terapeutic, extracţia
nămolului fiind autorizată pentru un volum de 190 mc/an iar din al şaselea an, de 4500
mc/an.

8
 1.5.2. Resurse naturale regenerabile
Apa
Hidrogeologia judeţului
Principalele formaţiuni geologice care posedă proprietăţi hidraulice conductive şi
capacitare (de transmisivitate şi înmagazinare), prezentând astfel importanţă practică
din punct de vedere hidrogeologic, sunt formaţiunile:
 cuaternare ce aparţin pleistocenului inferior (stratele de Frăţeşti), prezente
în zona de vest, nord şi est a judeţului Brăila;
 cele de vârstă pleistocen superior (nisipuri de Mostiştea şi pietrişurile din
Terasele Dunării);
 formaţiunile holocene (aluviunile grosiere ale râurilor Siret, Buzău,
Călmăţui şi Dunăre).
Din analiza datelor geologice şi hidrogeologice de care s-a dispus de-a lungul
timpului, rezultă că în teritoriul judeţului Brăila sunt prezente în formaţiunile cuaternare,
în raport cu adâncimea, trei tipuri de acvifere şi anume:
o acviferul situat în depozitele loessoide;
o acviferul freatic propriu-zis din văile fluviatile şi din zona de câmpie (primul
strat cu permeabilitate ridicată sub depozitele loessoide);
acviferul de adâncime.

1.6. Elemente privind dezvoltarea economică actuală a judetului Braila

Reforma economico-socială şi de adaptare la cerinţele economiei de piaţă din

România se manifestă şi pe teritoriul judeţului Brăila, în toate sectoarele de activitate,
aflându-se în diferite etape de dezvoltare economico-socială. Starea economică a
judeţului se găseşte în relaţie directă cu resursele naturale existente şi cu potenţialul
capacităţiilor profesionale ale populaţiei active. Principalele elemente ce descriu starea
economică sunt reprezentate de:
- Dezvoltarea agriculturii prin utilizarea celor mai moderne tehnologii de lucru a
solului şi subsolului concomitent cu îmbunătăţirea sistemelor de irigaţii, a punerii în
valoare a seminţelor selecţionate de mare productivitate şi de conservare a potenţialului
productiv al solului în scopul obţinerii producţiilor care să reflecte atât eficienţa
economică, cât şi starea ameliorării permanente a calităţii solului. De asemenea, se
acţionează în direcţiile de cultivare a tuturor suprafeţelor agricole valorificându-se astfel
potenţialul productiv al solului în special pe suprafeţele sărăturate secundar şi a celor
eliberate de alte sarcini precum şi utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor în condiţii de
siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei;
- Sectorul zootehnic se găseşte într-un profund proces de revenire, punându-se
accent pe crearea unor structuri flexibile şi de creştere a raselor selecţionate de animale
şi păsări, urmărindu-se utilizarea integrată a produselor, favorizând prelucrarea
materiilor prime - carne, lapte, ouă, lână, încheind astfel în mod eficient lanţul tehnologic
de creştere şi îngrăşare a acestora;
- Activitatea de pescuit şi de exploatare a amenajărilor piscicole, care în prezent
sunt apreciate ca fiind exploatate sub capacitatea poiectată, fapt generat de
imposibilitatea asigurării unei finanţări constante. Prin reorganizarea acestor activităţi se
doreşte aducerea la potenţialul productiv optim pentru a creşte cantităţile de peşte, atât
de necesare în alimentaţia populaţiei, valorificându-se la parametri superiori potenţialul
existent la nivelul judeţului Brăila;
-Viticultură şi pomicultură, sectoare în care activitatea se desfăşoară în condiţii
normale, menţinându-se în mare parte suprafeţele ocupate cu aceste folosinţe.

9
Totodată se doreşte înlocuirea acelor plantaţii cu perioadă de exploatare depăşită şi ale
căror producţii nu mai sunt rentabile;
-Sectoarele industriale reprezentate de:
 producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice;
 extragerea ţiţeiului şi a gazelor naturale precum şi transportul acestora prin
conducte;
 construcţii de utilaje şi maşini;
 construcţii şi reparaţii de nave maritime şi fluviale;
 metalurgie şi profile laminate la cald;
 producerea de hârtie şi carton;
 prelucrarea lemnului şi fabricarea mobilei;
 producerea de confecţii pentru adulţi şi copii;
 fabricarea bunurilor alimentare şi nealimentare.
Adaptarea permanentă şi ajustare strucurală a activităţilor indusriale constituie
un ansamblu de procese tehnico-economice ce ridică aspecte diferite în valorificarea
capacităţilor de producţie existente cu scopul asigurării eficienţei economice, a forţei de
muncă calificată şi utilizarea cu responsabilitate a resurselor, creându-se condiţiile unei
dezvoltări durabile.
-Activităţile de transport pe uscat şi pe apă ce joacă un rol important în
economia judeţului context în care se acordă o atenţie constantă acestui segment.
Reţeaua de căi ferate este slab reprezentată, fiind compensată de transportul pe şosele
şi pe fluviul Dunărea.
-Dezvoltarea construcţiilor de locuinţe şi utilităţilor acestora, şcoli, pieţe
agroalimentare precum şi construcţiilor cu caracter social în scopul satisfacerii la
parametri superiori a nevoilor şi cerinţelor cetăţenilor;
-Valorificarea potenţialului turistic şi de agrement precum şi cel al lacurilor
sărate în scopuri terapeutice. Se preconizează ca în viitor să se organizeze activitatea
de ecoturism în Parcul Natural Insula Mică a Brăilei, punându-se astfel în valoare
frumuseţele existente concomitent cu dezvoltarea transportului de agrement pe braţele
fluviului Dunărea;
-Exploatarea produselor primare şi secundare a pădurilor, menţinându-se un
raport echilibrat între suprafeţele împădurite şi cele de pe care se exploatază masa
lemnoasă ce ulterior vor fi împădurite cu specii forestiere adecvate condiţiilor
pedoclimatice.
În totalitate elementele descrise caractrerizează stadiul actual de dezvoltare a
domeniilor de activitate specifice judeţului şi crează premizele unei dezvoltări
armonioase luând în calcul în primul rând existenţa şi utilizarea resurselor naturale.
Din Programul anual de dezvoltare economică şi socială a judeţului Brăila pe
anul 2005 care a cuprins obiectivele unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Brăila,
ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale
organizate la nivelul judeţului Brăila, societăţilor naţionale – sucursale, societăţilor
comerciale şi altor structuri organizate la nivelul judeţului Brăila trecem în revistă
următoarele:
Activităţi ale Consiliului Judeţean Brăila care s-au realizat– în valoare totală de
20.163.394,1 RON : Centrul social de găzduire pentru tineri cu dizabilităţi, Finalizarea
celor 54 de apartamente construite conform OG nr. 19/1994, înfiinţarea unei brutării
tradiţionale în comuna Gradiştea, judeţul Brăila în cadrul Programului PHARE 2002 –
Sprijin pentru strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor, alimentarea cu apă
potabilă a localităţilor Vişani şi Câineni Băi, comuna Vişani, judeţul Brăila – lucrare
realizată cu finanţare prin Programului SAPARD.
Lucrări de investiţii în curs de realizare – a căror valoare totală se cifrează la
79.381.472 RON: Reabilitarea şi modernizarea Spitalului Judeţean de Obstetrică şi

10
Ginecologie Brăila, Reabilitarea Centrului Istoric al Municipiului Brăila, Centrul Regional
de Marketing pentru Unităţi de Producţie, Restructurare şi lărgirea DJ 211A în zona
Viziru, Cuza-Vodă, Mihai Bravu, lucrări pentru redarea în circuitul turistic a lacurilor
Blasova şi Zăton.
Lucrări de investiţii şi acţiuni ale Consiliului Local Municipal Brăila :
-lucrări de investiţii la cămine de bătrâni, extindere reţea de gaze şi branşament
reţea apă în Ansamblul Buzăului, reabilitare reţea apă, reabilitare spaţii de locuit,
viabilizare reţea canalizare – la km. 10, s-au adus îmbunătăţiri în ce priveşte circulaţia
rutieră (inclusiv pentru SC BRAICAR SA) - toate cele menţionate s-au realizat într-o
valoare de 4.397.000 RON.
- lucrările de investiţii în curs de realizare – a căror valoare totală se ridică la
80.633.215,2 RON: Reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare şi construcţia
staţiei de epurare în Municipiul Brăila, cu o valoare de 71.003.405,2 RON, Reabilitare şi
întreţinere iluminat public în Municipiul Brăila, cu o valoare de 5.229.700 RON etc.

Activităţi şi obiective ale Consiliilor locale orăşeneşti şi comunale.

- Lucrări de amenajare drumuri : în oraşul Făurei, comunele Berteştii de Jos,
Traian, Rîmnicelu şi Tudor Vladimirescu
- Extinderea şi modernizarea iluminatului public: în oraşul Ianca, în comunele
Frecăţei şi Dudeşti
- Alimentare cu gaze naturale în satul Chiscani
- Alimentare cu apă în comunele Scorţaru Nou şi Berteştii de Jos
- Forat fântâni alimentare cu apa – în comunele Jirlău şi Traian
- Reparaţii şi modernizări la căminele culturale din comunele Siliştea şi Salcia
Tudor
- Centrul medico-social pentru romi – în comuna Movila Miresii

Obiectivele realizate de către serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi

ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul judeţului Brăila au vizat, în
principal, activităţile specifice fiecărui domeniu de activitate. Sunt de remarcat :
-obiectivele realizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila, împreună cu
autorităţile administraţiei publice locale, în cadrul Proiectului de reabilitare şcoli,
cofinanţat de BDCE, BEI şi Guvernul României, prin care s-au executat lucrări de
consolidare şi extindere la Colegiul „N. Bălcescu”, consolidare şi recompartimentare la
Şc. Gen. cu cls. I-VIII „I. Băncilă”, reparaţii capitale la şcolile cu cls. I-VIII „E. Teodoroiu”,
Sărăţeni-Ianca, Şc. cu cls. I-IV Făurei, Grupul Şcolar Însurăţei; Înlocuirea şcolilor din
chirpici din localităţile Pietroiu, Corbu Vechi, Comăneasca, Agaua, Esna.
- În cadrul Proiectului ptr. învăţământul rural, cofinanţat de BIRD şi Guvernul
României: s-au asigurat condiţiile igienico-sanitare minime prin realizarea sursei de apă
în incinta şcolilor şi la grupurile sanitare de la 12 unităţi şcolare din mediul rural
(Lişcoteanca, Salcia Tudor, Sătuc, Drogu, Victoria, Zăvoaia, Jugureanu, Scărlăteşti,
Colţea, Tătaru, Spiru Haret, Scorţaru Vechi.

Campania privind identificarea si combaterea cazurilor de muncă fără forme

legale, a constituit principalul obiectiv al Inspectoratului Teritorial de Muncă al
judeţului Brăila, în domeniul relaţiilor de muncă. Astfel, au fost verificaţi 2580
angajatori la care îşi desfăşurau activitatea un număr de 131754 salariaţi, fiind depistaţi
59 angajatori care foloseau 94 persoane fără forme legale de încadrare. S-au aplicat
sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 133.500 RON.

Prin programele de încadrare cu subvenţionarea locului de muncă, derulate de

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă au fost angajaţi 303 şomeri cu

11
vârste peste 45 de ani sau întreţinători unici de familie prin subvenţionarea locului de
muncă, 243 absolvenţi instituţii de învăţământ şi 11 persoane cu handicap.

Pentru asigurarea stării de sănătate a populaţiei, sunt de menţionat:

- dotarea de către Direcţia de Sănătate Publică, a Spitalului de Pneumo-
ftiziologie cu o instalaţie de oxigen pentru bronhoscop, precum şi măsurile realizate de
Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, constând în servicii de îngrijiri la domiciliu
pentru un număr de 368 pacienţi şi asigurarea accesului la toate serviciile medico-
farmaceutice, prin cele 357 contracte cu furnizorii pe toate domeniile de asistenţă,
valoarea contractată cifrându-se la 128.405,41 RON.

În domeniul agricol, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a realizat

următoarele măsuri:
- au fost identificate si intocmite documentatiile pentru o suprafata de 1.271,63
ha terenuri degradate;
- s-au realizat studii pedologice şi agrochimice pentru 18.772 ha, pe raza
comunelor Vişani, Surdila-Greci şi Surdila-Găiseanca;
- în ce priveşte Programul SAPARD şi Programul Fermierul, au fost realizate
Măsurile 1.1, 3.1 şi 3.4, totalizând 14.206.285,53 euro, din care finalizate –
2.563.199,53 euro.

Obiective ale societăţilor naţionale – sucursale, societăţilor comerciale şi altor

structuri organizate la nivelul judeţului Brăila, SC Electrica – SDEE Sucursala Brăila a
realizat extinderea reţelei electrice stradale în municipiul Brăila.

S.C. Celhart Donaris S.A. a realizat lucrările de modernizare şi retehnologizare

pentru instalaţiile de celuloză şi hârtie, modernizare sistem circuite leşie Regenerare,
suma alocată acestora fiind de 2.715.015 RON şi s-a finalizat lucrarea Reabilitare
drumuri interioare, suma alocată acesteia fiind de 165.546 RON.

CAPITOLUL 2. SCHIMBĂRI CLIMATICE

2.1. Gaze cu efect de seră. Protocolul de la Kyoto

12
 Studiile ştiinţifice de impact au pus în evidenţă modificările produse de
schimbarea climei asupra sistemelor naturale şi au analizat măsurile de adaptare pentru
ca aceste modificări să fie minime, astfel încât să se asigure resursele de hrană şi
dezvoltarea pe termen lung a societăţii şi economiei.
Măsurile se referă la procedeele de diminuare a vulnerabilităţii ecosistemelor
naturale la schimbarea climei, în timp ce măsurile de reducere privesc diminuarea
emisiilor de gaze cu efect de seră, rezultate în urma activităţii umane.
Protocolul de la Kyoto, care a intrat în vigoare în 16 februarie 2005, are ca
principală realizare definirea unor constrângeri legale şi cuantificarea emisiilor de gaze
cu efect de seră (GES) pentru fiecare ţară industrializată.

2.1.1. Emisiile de gaze cu efect de sera la nivelul judeţului Brăila. Inventarul

Naţional 1989-2003

Protocolul de Kyoto nominalizează gazele cu efect de seră ca fiind: dioxidul de

carbon, metanul, oxidul de azot, hidroflorcarburile, perflorcarburile şi hexaflouorurilor de
sulf.
Aceste gaze cu efect de seră sunt emise în urma activităţilor umane.
Emisiile de gaze cu efect seră care contribuie la schimbările climatice reprezintă
una din cele mai importante zone de interes ale Strategiei Naţionale a României privind
Schimbările Climatice.
Aceasta demonstrează respectarea angajamentelor pe care România şi le-a
asumat în sensul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, în perioada 2008-2012,
cu 8% faţă de emisiile anului de referinţă 1989.
În cele ce urmează redăm nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din
activităţi antropice desfăşurate pe teritoriul judeţului Brăila, pentru ultimii cinci ani,
rezultate din Inventarul anual al emisiilor de poluanţi în atmosferă :

Dioxid de carbon CO2

Gaze cu efect de sera 2001 2002 2003 2004 2005

Mii tone CO2 1273,109 1030 1470,91 906,14 677,43

Emisiile de dioxid de carbon corespunzătoare activităţilor umane actuale se

datorează 35% producţiei şi distribuţie de energie (incluzând arderea combustibililor
fosili - cărbune, gaz şi petrol, cât şi extragerea lor, rafinarea şi transportul), 30%
industriilor, 20% transporturilor, 15% sectorului rezidenţial şi altor activităţi. Menţinerea
relativ constantă a unei cantităţi de dioxid de carbon, asigură condiţii optime pentru
dezvoltarea vieţii, dar o creştere exagerată a concentraţiei de CO2 şi depăşirea pragului
limită, ar putea avea efecte devastatoare. Este evident că cel puţin în ultimii trei ani
scăderea cantităţii de CO2 este semnificativă şi se datorează în principal scăderii
activităţii de producţie a energiei termice şi electrice.

Metan CH4

Gaze cu efect de sera 2001 2002 2003 2004 2005

Mii tone CH4 0,361 0,477 23,353 20,218 17,84

Metanul ajunge în atmosferă în urma activităţilor de distribuţie gaze naturale şi

din putrezirea materiei organice în mediu lipsit de oxigen (fermentaţia enterică a
dejecţiilor).

13
 Protoxid de azot N2O

Gaze cu efect de sera 2001 2002 2003 2004 2005

Mii tone N2O 0,0982 0,0873 1,323 0,2 0,207

Protoxidul de azot rezultă în principal din traficul greu şi din producerea energiei.

Emisii totale brute de CO2 echivalent.

Emisiile gazelor cu efect de sera, calculate in CO 2 echivalent sunt prezentate in
tabelul urmator:

Gaze cu efect de sera, CO2 2001 2002 2003 2004 2005

CO2 mii tone 1273,109 1030 1470,91 906,14 677,43
CO2 (CH4) mii tone 7,586 10,02 489,83 424,59 374,64
CO2 (N2O) mii tone 30,451 27,06 410,13 62,62 64,17
TOTAL mii tone 1311,146 1067,08 2370,87 1393,35 1116,24

Reducerea emisiilor de CO2 la nivelul judeţului Brăila în anul 2005 faţă de 2004
se datorează:
- reducerii cantităţilor de combustibil utilizate la producerea de energie termică şi
electrică de către cele două IMA (CET şi Termoelectrica SA Brăila);
-investiţiilor in domeniul protecţiei mediului făcute de SC CET SA (montarea de
schimbătoare de căldură, refacerea unui preîncălzitor aer-gaze) menite să
reducă emisiile de poluanţi în atmosferă.
- recuperarea CO2 rezultat din instalaţiile de ardere ale societăţilor din industrea
alimentară, SC Marex SA şi SC Soroli Cola SA, în instalaţii de absorbţie şi
prelucrare a CO2.

Trebuie menţionat şi faptul că în judeţul Brăila s-au împădurit în total în ultimii doi
ani 1514 ha din Fondul Carbon.

2.1.2. Politici şi măsuri privind reducerea de gaze cu efect de seră

În vederea limitării emisiilor de gaze cu efect de seră şi a pregătirii măsurilor de

adaptare la efectele posibile ale schimbărilor climatice Guvernul României a adoptat
Strategia Naţională privind Schimbările Climatice (SNSC). Conform prevederilor
acesteia s-a elaborat Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice
(PNASC).
Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice este un instrument dinamic
ce va fi actualizat periodic împreună cu Strategia Naţională privind Schimbările
Climatice, pentru a se optimiza deciziile privind politicile şi măsurile din domeniul
schimbărilor climatice, astfel încât acesta să se adapteze la evoluţia economică a
României.
Politicile şi măsurile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sunt:
1. Intensificarea participării României la Programul „Energie inteligentă pentru
Europa”;
2. Promovarea producţiei de energie din surse regenerabile;
3. Promovarea eficienţei energetice la utilizatorii finali de energie
4. Promovarea sistemelor de cogenerare şi a eficienţei energetice în sistemele
de încălzire centrală;
5. Gestionarea emisiilor de GES provenite din transport;

14
 6. Promovarea recuperării energiei prin închiderea depozitelor de deşeuri;
7. Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură;
Introducerea sistemelor de utilizare integrată a terenurilor;

2.2. Deteriorarea stratului de ozon. Protocolul de la Montreal

În stare naturală, ozonul se găseşte în stratosferă în proporţie de 90%, la circa 10-

50 km altitudine. Stratul de ozon stratosferic este definit de Convenţia de la Viena ca
fiind “Stratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limită planetar”.
Distrugerea ozonului stratosferic este considerată a fi cauza principală a răcirii
stratosferei inferioare.
Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează startul de ozon (ODS),
adoptat în 1987, stabileşte limite privind consumul şi producţia de ODS, precum şi
termenele până la care substanţele specificate în anexele acestuia trebuie eliminate din
economie.
Solvenţii reglementaţi de Protocolul de la Montreal sunt: clorofluorocarburile (CFC-
113 tricloro-trifluoroetan), tetraclorura de carbon (CTC), metil cloroformul (MCF- numai
izomerul 1,1,1-tricloretan) şi hidroclorofluorocarburile (HCFC-225, HCFC-123, HCFC-
141b).
Dintre substanţele care epuizează stratul de ozon două (bromura de metil şi tetra
clorura de carbon) nu se mai folosesc de către agenţii economici de pe teritoriul
judeţului Brăila.
Distrugerea stratului de ozon a fost una dintre primele probleme globale de
mediu luate în discuţie. Sectoarele de activitate care utilizează sau produc substanţe
care depreciază stratul de ozon sunt:
- degresarea metalelor;
- curăţarea uscată a textilelor;
- degresarea componentelor electronice;
- activităţi în frigotehnie în sectoarele de prelucrare a produselor lactate,
în activităţi de sacrificare şi abatorizare a animalelor, în producerea
îngheţatei;
- activitatea de încărcare stingătoare;
- dezinfectarea solului în sere, tratamente de dezinfecţie destinate
transportului legumelor şi fructelor proaspete, tratarea seminţelor;
- activităţi de service pentru aparatele de aer condiţionat.

În anul 2005 pe teritoriul judeţului Brăila au fost inventariaţi 13 agenţi economici

care utilizează substanţe care epuizează stratul de ozon. Cantitatea utilizată a fost de
0,53 t, din care 0,0006 t au fost recuperate cu 4 echipamente de recuperat agent
frigorific (care cuprind pompe de vid, recipiente de recuperare, trusă de manometre,
detectori de freon). De asemenea 7 persoane sunt calificate şi certificate de către
ICPIAF Cluj ca urmare a Planului Naţional de Eliminare a Substanţelor care Distrug
Startul de Ozon.

2.2.1. Politici şi măsuri pentru eliminarea treptată a substanţelor care

depreciază stratul de ozon.

15
 Aplicarea în România a prevederilor Protocolului de la Montreal a condus la
înlocuirea solventului CFC-113, utilizat în electronică, cu solvenţi pe bază de alcool sau
percloretilenă şi la încetarea producţiei de metil cloroform (MCF). Începând din anul
2002 nu a mai fost raportat nici un consum de MCF, iar utilizarea de
hidroclorofluorocarburilor (HGFC) este interzisă.
Pe teritoriul judetului Brăila nu a mai fost semnalată utilizarea tetraclorurii de
carbon (CTC).
Alternative viabile în procesele de curăţare/degresare constau în realizarea
acestor procese în medii apoase, medii semi-apoase, sau utilizarea de diferiţi solvenţi
fără potenţial de epuizare a stratului de ozon.
Recuperarea substanţelor care epuizează stratul de ozon este obligatorie în timpul
activităţilor de întreţinere a echipamentelor, la dezinfectarea echipamentelor şi în
procesele în care acestea sunt utilizate ca agenţi de curăţare.
Activitatea de întreţinere a echipamentelor care conţin substanţe ce epuizează
stratul de ozon este permisă numai tehnicienilor calificaţi şi certificaţi în condiţiile
prevazute de legislaţia naţională.
Începând cu anul 2001 Ministerul Mediului şi Gospodăriri Apelor emite anual un
ordin de ministru privind stabilirea contingentului pentru consumul şi producţia de
substanţe care epuizează stratul de ozon.

2.3. Concluzii

În general nivelul poluanţilor care generează schimbări climatice au o tendinţă

descrescătoare ca urmare a măsurilor luate pentru îmbunătăţirea unor tehnologii din
industria producătoare de energie iar pe de altă parte si scăderii utilizării ODS-urilor ca
urmare a intrării pe piaţă a unor echipamente ecologice (în special frigorifice) şi
recuperării în proporţie tot mai mare a agenţilor frigorifici.

CAPITOLUL 3. AER
3.1. Acidifierea

16
 Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui
component al mediului, ca urmare a prezenţei unor compusi alogeni care determină o
serie de reacţii chimice în atmosferă, conducând la modificarea pH-ului aerului,
precipitaţiilor şi chiar al solului. Prin acidifiere, se inţelege că poluanţii din aer, în special
oxizii de sulf, oxizii de azot şi amoniacul sunt transformaţi în substanţe acide. Evoluţia
poluanţilor care produc acidifierea la nivelul judeţului Brăila este comentată după cum
urmează :

3.1.1. Emisii de dioxid de sulf. Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf.

Alături de arderile combustibililor fosili, o serie de ramuri industriale, industria

metalurgică, în special cea neferoasă, cocseriile, industria alimentară, poluează
atmosfera cu oxizi de sulf.

2001 2002 2003 2004 2005

Mii tone SO2 0,585 0,665 9,181 5,71 4,3

Fig 3.1.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale ale SO2 în perioada 2000-2005,
în aerul ambiental.

Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf se datorează în cea mai mare parte
arderilor din centralele termoelectrice, rafinărie, petrochimie şi din trafic. Concentraţiile
medii anuale ale SO2 din aerul ambiental, monitorizat la imisii la 24 de ore, au o tendinţă
crescătoare din 2000 până în 2002 şi descrescătoare în anii 2003 şi 2005 faţă de anii
anteriori. Concentraţiile medii anuale nu au depăşit concentraţia anuală maxim admisă
conform STAS 12574/87.
În 2005 dioxidul de sulf din aerul ambiental, a înregistrat valorile cele mai scăzute
a concentraţiilor medii şi maxime din ultimii cinci ani. Aceasta se datorează
modernizărilor instalaţiilor mari de ardere pentru limitarea emisiei de SO 2 în atmosferă,
dar şi folosirea combustibililor cu conţinut scăzut de sulf.

3.1.2.Emisii de dioxid de azot. Poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot.

Emisiile de monooxizi de azot provin în principal din industria energetică şi industria

de transformare, din traficul rutie cât şi din industria de prelucrare.

17
 2001 2002 2003 2004 2005
Mii tone NOx 4,082 3,41 4,537 4,446 4,059

Fig 3.1.2. Evoluţia concentraţiilor medii anuale ale NO2 în perioada 2000 – 2005
în aerul ambiental.

Oxizii de azot prezenţi în atmosferă provin în special din traficul rutier, dar şi din
arderile din industria energetică. Valorile medii anuale au înregistrat o scădere din 2000
până în 2005, ele încadrându-se în limita CMA anuală din STAS 12574/87.
Concentraţiile medii şi maxime în anul 2005, în cele cinci puncte de prelevare,
prezintă valori ce variază în intervalul 10% - 52% din valoarea CMA la 24 de ore.
Scăderea concentraţiilor de NO2 în aerul ambiental este o consecinţă a investiţiilor în
instalaţii de reţinere a noxelor din instalaţiile mari de ardere.

3.1.3. Emisii de amoniac. Poluarea aerului ambiental cu amoniac.

2001 2002 2003 2004 2005
Mii tone NH3 0,554 0,178 6,148 3,539 3,719

Datele din tabele relevă faptul că toţi aceşti poluanţi au o tendinţă

descrescătoare ca urmare a reducerii activităţilor din sectorul energetic şi al industriei
de prelucrare a metalelor.

Fig.3.1.3. Evolutia concentraţiilor medii anuale ale NH3 în perioada 2000 – 2005.

18
 Surse importante de emisie în atmosferă ale amoniacului sunt dejecţiile de la
creşterea animalelor şi îngrăşămintele chimice azotoase din agricultură, industria
chimică şi depozitele de deşeuri. Valorile medii anuale au înregistrat o scădere din 2001
până în 2005, valori medii ce se situează între 20% şi 24% din valoarea CMA. În anul
2005 valorile medii şi maxime anuale nu depăşesc valoarea CMA la 24 de ore.

3.2. Emisii de COV nemetanici

Aceste emisii sunt generate preponderent din traficul auto şi din activităţile de
stocare şi distribuţie a combustibililor fosili, care sunt in creştere mai ales în ultimii cinci
ani .
Numărul total de autovehicule a fost în anul 2004 de 56282, iar în 2005 de
61103.
Numărul de staţii de distribuţie a carburantilor a fost în 2004 de 47, iar în anul
2005 de 49.

Indicator 2001 2002 2003 2004 2005

COV, mii tone 2,73 4,91 3,05 3,79 5,09

3.3. Poluarea aerului ambiental cu ozon

Nu se fac determinări ale indicatorului ozon pentru aerul ambiental.

3.4. Emisii de metale grele. Poluarea aerului ambiental cu metale grele.

Principalele activităţi generatoare de emisii cu conţinut de metale grele au fost:

traficul rutier, feroviar şi incinerarea deşeurilor din unităţile spitaliceşti.
Menţionăm că în anii 2001 şi 2002 inventarele s-au facut după metodele
CORINAIR1995 şi AP 42, situaţie diferită de 2003, 2004 şi 2005 când s-a folosit numai
CORINAIR .

Metale grele 2001 2002 2003 2004 2005

Arsen (kg) 0,82 0, 56 0,29 0,3 0,275
Cadmiu (kg) 63,77 81,7 2,69 2,86 4,26
Cupru (kg) 108,82 372 127,19 89,92 96,72
Nichel (kg) 224,07 35,6 40,24 49,17 13,42
Zinc (kg) 4540,67 492 688,96 634,97 698,78
Plumb (kg) 5924,43 3430 2593,07 719,66 883,88

19
 Seleniu (kg) 2,76 2,19 3,46 2,83 2,205
Crom (kg) 485,94 71,6 27,52 33,17 9,941

Nu se fac determinări de metale grele din aerul ambiental.

20
 3.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POP)

Poluanţii organici persistenţi sunt substanţe chimice foarte stabile, care se pot
acumula în lanţurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului şi
mediului înconjurător.
Pentru reducerea impactului asupra mediului înconjurător, Programul Naţiunilor
Unite pentru mediu a adoptat, în cadrul Convenţiei de la Stockolm, un program care
vizează controlul şi eliminarea a 12 POP’ s (pesticide : aldrin, clordan, DDT, dieldrin,
endrin, heptaclor, mirex, toxafen ; substanţe chimice industriale : hexaclorbenzen HCB,
bifenilicloruraţi PCB ; subproduse :dioxine, furani).
Poluanţii organici persistenţi rezultă în principal din incinerarea deşeurilor
spitaliceşti, instalaţiile de ardere neindustriale şi arderile din industria de prelucrare
(procese cu contact în industria fontei şi oţelului).
Cantitatea emisă la nivelul anului 2005, pe teritoriul judeţului Brăila este de 72,98
kg, ponderea fiind deţinută de PAH-72,94 şi este rezultată din incinerarea deşeurilor
spitaliceşti.

3.6. Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie

În anul 2005 în luna august s-au înregistrat 2 depăşiri ale CMA pentru
determinări la 24 de ore la pulberile totale în suspensie. Aceste depăşiri s-au înregistrat
în punctul de prelevare SC Vermatta SA şi au fost provocate de agentul economic SC
Hercules SA, care a desfăşurat activităţi portuare de încărcare-descărcare a pulberii de
alumină vrac. S-au luat măsuri imediate de diminuare a emisiilor de pulberi în atmosferă
şi s-a monitorizat la 24 de ore acest poluant, fără a se mai înregistra depăşiri ale limitei
admise.

3.6.1. Poluarea de fond

APM Brăila nu are staţie de fond pentru monitorizarea pulberilor în suspensie.

3.6.2. Poluarea de impact

Fig. 3.6.2. - Evoluţia concentraţiilor medii anuale ale pulberilor în suspensie

în perioada 2000 – 2005.

Pulberile în suspensie au o pondere ridicată în poluarea atmosferică, ele

provenind în special din industria energetică şi traficul rutier. Valorile concentraţiilor
medii anuale nu au depăşit limita anuală conform STAS 12574/87 şi au prezentat o
evoluţie uşor crescătoare în 2001 faţă de 2000, apoi în urmatorii 4 ani au fost valori cu
variaţii foarte mici şi o scădere de aproximativ 28% în 2005. Valorile maxime anuale, în
toată această perioadă, au înregistrat valori sensibil egale cu valoarea limitei zilnice

21
impuse, dar au fost cazuri singulare care s-au înregistrat în mod accidental în diferite
puncte de prelevare din reţeaua de monitorizare.

3.7. Sistemul de monitorizare a calitatii aerului

Sistemul de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Brăila este alcătuit din 6 zone
de interes (Brăila, Chiscani, Lacu Sărat, Ianca, Făurei şi Muchea) în care avem
amplasate 16 puncte de prelevare din care:
A. Pe indicatori
 poluanţi gazoşi – 5 puncte
 pulberi sedimentabile – 10 puncte
 pulberi în suspensie – 6 puncte
 precipitaţii – 6 puncte
B. Pe zone
1. Zona municipiului Brăila
 poluanţi gazoşi – SO2; NO2; NH3; H2S - 2 puncte
 pulberi sedimentabile – 7 puncte
 pulberi în suspensie – 4 puncte
 precipitaţii – 4 puncte
2. Zona Lacu Sărat
poluanţi gazoşi – SO2; NO2; H2S - 1 punct
2. Localitatea Chiscani
 poluanţi gazoşi – SO2; NO2; Cl2; H2S - 2 puncte
 pulberi sedimentabile – 1 punct
 pulberi în suspensie – 1 punct
 precipitaţii – 2 puncte
3. Oraşul Ianca
 pulberi sedimentabile – 1 punct
 pulberi în suspensie – 1 punct
4. Oraşul Făurei
 pulberi sedimentabile – 1 punct
5. Localitatea Muchea
 precipitaţii – 1 punct

3.8. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei

În judeţul Brăila nu sunt zone critice sub aspectul poluării atmosferice.

3.9. Concluzii
- poluanţii gazoşi, monitorizaţi în reţeaua judeţeană de supraveghere a calităţii
aerului, nu au depăşit CMA conform STAS 12574/87.
- pulberile în suspensie, în anul 2005, au înregistrat cea mai mică concentraţie
medie anuală încend cu anul 2000.
- s-au înregistrat două depăşiri ale CMA, la pulberile în suspensie, în punctul SC
VermattaSA, poluare produsă de SC Hercules SA şi s-au luat măsuri imediate pentru
stoparea acesteia.
- pulberile sedimentabile, monitorizate în 10 puncte amplasate în diferite zone din
municipiu şi judeţ, nu au înregistrat depăşiri ale limitei impuse de legislaţia în vigoare.
- precipitaţiile căzute din abundenţă în acest an nu au fost acide, pH-ul lor fiind
peste limita de 5,6 upH.

CAPITOLUL 4. APA

22
 4.1. Resursele de apă
Judeţul Brăila este amplasat în zona sud-estică a ţării, are o suprafaţă de 4766 km 2
şi face parte în proporţie de 78,5% din spaţiul geografic Ialomiţa – Buzău, 1,4% din
bazinul hidrografic Siret şi 20,1% din spaţiul hidrografic Dobrogea – Litoral (Balta
Brăilei). În judeţul Brăila resursele de apă sunt constituite de cursurile de apă de
suprafaţă din cele 5 bazine şi două nivele subterane de medie şi mare adâncime.
o Bazinul Hidrografic al fluviului Dunarea;
o Bazinul Hidrografic al raului Buzau;
o Bazinul Hidrografic al raului Calmatui;
o Bazinul Hidrografic al raului Siret;
o Bazinul Hidrografic al raului Ialomita cu subbazinul Strachina care
are un număr redus de folosinţe de apă în judeţul Brăila.
Principalele cursuri de apă care străbat judeţul sunt: râurile Buzău (lungime 120
km), Călmăţui (lungime 90 km), Siret (lungime 55 km) şi Fluviul Dunărea (lungime 86
km).
O altă categorie a apelor de suprafaţă o constituie lacurile terapeutice sărate, cu
nămol sapropelic. Acestea sunt: Lacu Sărat I şi II, Căineni Băi, Movila Miresii, Batogu,
Tataru, Plascu. De asemenea, se mai întâlnesc lacuri cu apă dulce şi amenajări
piscicole cum ar fi: Blasova, Şeicuţa, Plopu, Lacul Dulce, Popa, respectiv amenajările
piscicole Măxineni, Gradiştea, Lutul Alb, Vultureni, Iezna, Seaca, Zăvoaia şi Jirlău.
Alimentarea cu apă se realizează din surse de suprafaţă şi subteran pentru
populaţie, industrie, irigaţii şi piscicultură.
Cele mai mari resurse de apă sunt asigurate de fluviul Dunărea, utilizându-se pentru
irigaţii, piscicultură, industrie şi alimentări cu apă a populaţiei. Râul Siret, ca şi râul
Buzău asigură o mică parte din cerinţa de apă pentru irigaţii şi piscicultură. Apele de
adâncime, în marea lor majoritate nu îndeplinesc condiţiile de potabilitate şi din acest
motiv, sistemul de alimentare cu apă din foraje de medie şi mare adâncime, nu este
dezvoltat. Volumele de apă captate din subteran sunt utilizate pentru satisfacerea
nevoilor gospodăreşti care nu necesită apă de calitate, în industrie şi ferme agricole.

4.1.1. Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile transmise de Direcţia Apelor
Ialomiţa-Buzău pentru anul 2005, sunt:
Potenţiale :
-suprafaţă: 2.387.000 mii mc;
-subterană: 687.000 mii mc;
TOTAL : 3.074.000 mii mc.
Utilizabile:
- suprafaţă: 1.502.000 mii mc;
-subterană: 202.000 mii mc;
TOTAL : 1.704.000 mii mc.

4.1.2.Prelevările de apă
-suprafaţă: 108.405 mii mc;
-subterană: 2.206 mii mc;
TOTAL : 110.611 mii mc.

4.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

23
 Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a
resurselor de apa include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, penalităţi şi se aplică
tuturor utilizatorilor de apa.
Contribuţiile specifice de gosdpodărire a apelor, pârghie a mecanismului economic
în domeniul apelor, efectuate de AN Apele Române în baza Ordinului nr. 798 al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor privind aprobarea abonamentului cadru de
utilizare/exploatare, sunt:
 Contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă pe categorii de resurse şi
utilizatori;
 Contribuţia pentru primirea apelor uzate în resurse de apă;
 Contribuţia pentru potenţialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor
de acumulare din administrarea AN Apele Române;
 Contribuţia pentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor din albiile şi malurile
cursurilor de apă şi din cuvetele lacurilor de acumulare.

4.2. Ape de suprafaţa

Judeţul Brăila, amplasat în zona sud-estică a ţării, este străbătut de râurile Buzău
(lungime = 120 km), Călmăţui (lungime = 90 km), fluviul Dunărea (lungime = 86 km),
ape care au fost analizate şi expertizate de SGA Brăila şi APM Brăila. Urmărind evoluţia
indicatorilor determinaţi se poate constata că aceasta este similară cu cea din anii
anteriori, valorile acestora încadrându-se în majoritate, în limitele prevăzute pentru
categoria fiecărui râu. A fost urmărită, de asemenea şi evoluţia calităţii lacurilor
terapeutice şi a lacurilor cu folosinţă piscicolă, valorile indicatorilor determinaţi indicînd
caracterul fiecărui lac.

4.2.1. Starea râurilor interioare

Judeţul Brăila este traversat de râurile Buzău şi Călmăţui, râuri ale căror ape au
fost expertizate şi analizate, atît de APM Brăila cît şi de SGA Brăila, urmărindu-se
permanent calitatea apei în secţiunile de control caracteristice fiecărui curs natural în
parte, avîndu-se în vedere clasa de calitate necesară (OM 1146/2002), frecvenţa de
prelevare ca şi potenţialele surse de poluare.
Expertizarea apelor râului Buzău a fost făcută de APM Brăila în secţiunea pod
Latinu şi pod Nisipuri, iar de SGA Brăila în secţiunea Racoviţa. Pe râul Călmăţui,
expertizările s-au efectuat în secţiunea pod Cuza Vodă de către APM Brăila şi în
secţiunile pod Cireşu şi Berteşti, de către SGA Brăila.
Evoluţia calităţii râurilor în anul 2005 a rezultat din prelucrarea datelor analitice
obţinute lunar de către APM Brăila şi a 4 recoltări efectuate de SGA Brăila. Analizînd
valorile medii anuale obţinute la indicatorii de calitate expertizaţi pentru râurile interioare
se constată o scădere a acestora faţă de anii anteriori, acestea situându-se cu mult sub
limita clasei de calitate din care face parte fiecare râu. Există însă şi excepţii,
determinate de cauze naturale - ploi abundente care au căzut în acest an şi care au
antrenat aluviuni cu conţinut ridicat de fier, ce au dus la depăşirea limitei admise pentru
indicatorul fier total, în apele rîului Buzău în toate cele trei secţiuni monitorizate. De
asemenea, se înregistrează depăşiri ale reziduului fix în apele râului Călmăţui, depăşiri
datorate solurilor sărăturate pe care le străbate albia râului, situaţie care este prezentă
şi în anii anteriori.
În tabelele şi graficele corespunzătoare, se prezintă evoluţia indicatorilor
determinaţi în acest an, în apele râurilor ce străbat judeţul Brăila.

24
Fig. 4.2.1.1. Valorile indicatorilor fizico-chimici ale râului Buzău secţiunea
pod Latinu în anul 2005

Fig.4.2.1.2. Valorile indicatorilor fizico-chimici ale râului Buzău secţiunea

pod Nisipuri în anul 2005

25
 Fig.4.2.1.3. Valorile indicatorilor fizico-chimici ale râului Călmăţui
în secţiunea pod Cuza Vodă în anul 2005

4.2.2. Starea lacurilor

În anul 2005 activitatea de monitorizare a calităţii lacurilor, desfăşurată de APM

Brăila şi SGA Brăila, a inclus lacurile aparţinând bazinului hidrografic Dunărea din care
fac parte: lacurile terapeutice Lacu Sărat I şi II şi Movila Miresii şi lacul Ianca, iar din
bazinul hidrografic Buzău, lacul Jirlău – lac cu folosinţă piscicolă. APM Brăila a mai
monitorizat şi calitatea lacurilor Cîineni şi Tătaru în vederea stabilirii gradului de
mineralizare şi utilizării lor în scopuri terapeutice.
Caracterizarea globală a calităţii apei acestor lacuri s-a făcut prin interpretarea
rezultatelor analizelor efectuate în vederea încadrării în categorii de calitate în raport cu
condiţiile cerute de principalele folosinţe.
Se constată că valorile ridicate obţinute pentru indicatorii de mineralizare ca şi a
conţinutului ridicat de cloruri şi magneziu, evidenţiază caracterul terapeutic al apei
lacurilor Lacu Sărat şi Movila Miresii dar şi a lacurilor Tătaru şi Cîineni, deşi
mineralizarea acestora este mai redusă.
Calitatea lacurilor în raport cu gradul de troficitate evidenţiază faptul că din punct de
vedere al nutrienţilor aceste lacuri corespund categoriei eutrofe, iar datorită biomasei
fitoplanctonice, corespund categoriei oligotrofe. Raportându-ne la saturaţia în oxigen,
Lacu Sărat se situează în categoria mezotrofă iar lacul Movila Miresii în categoria
oligotrofă.
Din bazinul hidrografic Buzău este monitorizat lacul Jirlău care în urma analizelor
efectuate poate fi caracterizat ca fiind un lac eutrof din punct de vedere al nutrienţilor şi
oligotrof din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice şi a saturaţiei în oxigen. Faţă
de anii anteriori cantitatea de oxigen dizolvat s-a îmbunătăţit, fapt confirmat şi de
utilizarea acestui lac pentru piscicultură.
Lacurile sunt ecosisteme diferite de integralitate în care circulaţia materiei şi
energiei se face în mod diferit, având un biotop închis populat cu o biocenoză saturată.
Spre deosebire de apele curgătoare, lacurile au o viaţă proprie cu oarecare grad de
autonomie. Fiind sisteme închise, acestea evoluează repede datorită proceselor de
colmatare şi de creştere a gradului trofic.
Primul semn al eutrofizării îl prezintă dezvoltarea puternică a fitoplanctonului,
îndeosebi al unor specii de alge care produc fenomenul de „înflorirea a apei” şi de
asemenea, raportul N/P este un indiciu caracteristic pentru gradul de eutrofizare.
Orice modificare fizico-chimică a apei influenţează întreaga biocenoză, producând o
deranjare a echilibrului ecologic din sistem.

26
 Valorile indicatorilor de poluare determinaţi în lacurile terapeutice în anul 2005
Lacu Sărat I Lacu Sărat MovilaMiresii
(medii) II (medii) (medii)
pH 8,365 8,54 9,42
CBO5 259,75 106,5 622
CCOMn 404 169,6 608
Ptotal 0,0655 0,055 0,0815
Ntotal 0,062 0,046 0,274
Sodiu 28092 8303 42868
Sulfaţi 22526,8 6000 7745
Cloruri 38056 14497 61912
Rez. Fix 139933 48332,5 173650,5

4.2.3. Starea fluviului Dunărea

Starea calităţii fluviului Dunărea în anul 2005 s-a apreciat pe baza prelucrării
informaţiilor achiziţionate în urma monitorizării de către APM Brăila în doua secţiuni de
control - Km 183 şi Km 166 şi de către SGA Brăila în secţiunea Gropeni - Km 219.
Evoluţia calităţii apelor fluviului s-a bazat pe prelucrarea datelor analitice obţinute
prin analize sistematice, cu o frecvenţă lunară, la mai multe tipuri de indicatori.
Indicatorii de poluare ai fluviului Dunărea, caracterizaţi prin substanţe organice, CBO 5,
amoniu, fosfor, substanţe extractibile şi metale grele, nu depăşesc limitele admisibile
ale clasei de calitate din care face parte fluviul Dunărea, acestea situându-se mult sub
limitele prevăzute de OM 1146/2002 pentru clasa II-a de calitate. Din cauza ploilor
abundente căzute în acest an care au antrenat aluviuni cu conţinut ridicat de fier, ca şi
datorită unor activităţi antropice desfăşurate în amonte de intrarea apelor fluviului pe
teritoriul judeţului nostru, s-a depăşit de aproximativ două ori limita admisă pentru
conţinutul de fier total. O uşoară depăşire înregistrează şi conţinutul de substanţe
fenolice, situaţie creată de impurificarea apelor fluviului încă din amonte, activitatea
agenţilor economici situaţi pe raza judeţului nostru neinfluienţând concentraţia
substanţelor fenolice determinate pe tronsonul aferent judeţului (valoarea obţinută în
punctul de ieşire al apelor de pe teritoriul municipiului, fiind mai mică decât valoarea
obţinută la intrare).
Starea calităţii fluviului în anul 2005 este materializată prin situaţia prezentată mai
jos:

Clasa de calitate %
II 83,4
III 10,8
IV 5,8

27
 4.2.4. Calitatea apei fluviului Dunarea pe teritoriul Rezervatiei Biosfera Delta
Dunarii – nu este cazul

4.3. Apele subterane

Apele subterane sunt monitorizate de SGA Brăila prin foraje de observaţie de

ordinul I si II aparţinând celor trei bazine hidrografice: Dunăre, Buzău şi Călmăţui, foraje
care au captat diferite strate acvifere cu constituţii şi vârste diferite. Volumele de apă
subterane existente pe teritoriul judeţului Brăila nu îndeplinesc parametri fizico-chimici
pentru potabilitate, excepţie făcând unele zone foarte restrânse.
În acest an, SGA Brăila a monitorizat un număr de 39 foraje, valorile indicatorilor
analizaţi indicând neîncadrarea majorităţii acestora în limitele prevăzute în STAS
1342/91 şi Legea 458/02 - indicatori apă potabilă.
Se înregistrează în special depăşiri ale conţinutului de amoniu şi CCOMn datorate
influenţei pe care o au apele curgătoare de suprafaţă (sursa principală fiind încărcarea
antropică a acestora) şi a evacuărilor de ape uzate insuficient epurate sau neepurate.
Se înregistrează de asemenea un grad ridicat de mineralizare, valorile indicatorilor
reziduu fix, cloruri, sulfaţi, magneziu fiind depăşite la majoritatea forajelor monitorizate.

4.4. Mediul marin şi costier – nu este cazul

4.5. Apele uzate

4.5.1. Surse majore
Agenţia de Protecţia Mediului Braila urmăreşte, pe linga calitatea resurselor
naturale de apă din judeţ şi unităţile industriale ca surse de poluare, care prin natura
activităţilor, a capacităţilor existente şi a compoziţiei apelor uzate pot afecta prin
substanţele poluante emise, calitatea acestor resurse.
În general, marii agenţi economici au un sistem propriu de monitorizare a apelor
uzate deversate, dar ei sunt monitorizaţi, în afară de APM Brăila şi de Sistemul de
Gospodărire a Apelor Brăila.
Pe parcursul anului 2005 caracteristicile calitative de evacuare ale apelor uzate
la anumite obiective economice au fost necorespunzătoare. S-au înregistrat depăşiri ale
indicatorilor de poluare fizico-chimici la suspensii, reziduu fix, substanţe organice,
substanţe extractibile, amoniu. Aceasta se datorează unei exploatări
necorespunzătoare a echipamentelor existente dar şi necesităţii de retehnologizare ale
acestora.
Cele mai însemnate cantităţi de substanţe poluante evacuate în mediul
înconjurător au rezultat din procesele de producţie din industria alimentară (abatoare),
zootehnie, industria celulozei şi hârtiei, ape menajere.
Dintre agenţii economici mai importanţi care poluează mediul, repartizaţi pe
bazine, sunt :
Fluviul Dunărea :
- R.A. APA Brăila nu dispune de staţie de epurare, înregistrându-se depăşiri la :
suspensii, CBO5, CCOMn, substanţe extractibile ;
- SC Celhart Donaris SA Brăila cu profil de activitate fabricarea celulozei şi hârtiei
a înregistrat depăşiri la următorii indicatori : CBO5, CCOMn, substanţe
extractibile, suspensii ;
-SC Caruz SA Brăila (complex de porci) a înregistrat depăşiri la următorii
indicatori : CBO5, CCOMn, substanţe extractibile, suspensii, reziduu fix, amoniu, fosfor
total ;

28
 -S.C. Vegetal Trading S.R.L. a înregistrat depăşiri la următorii indicatori : CBO5,
CCOMn, suspensii, reziduu fix, amoniu;
Aferent judeţului Brăila sunt şi agenţii economici din bazinul inferior al râului Buzău
şi al râului Călmăţui şi anume :
- Consiliul Local Făurei (agent economic de gospodărie comunală), care dispune
de staţie de epurare cu grad de uzură avansat, înregistrează depăşiri la indicatorii :
suspensii, CBO5, CCOMn, substanţe extractibile, reziduu fix ;
- Consiliul Local Ianca (agent economic de gospodărie comunală), depăşeşte
valorile admise la următorii indicatori : suspensii,substanţe extractibile,detergenţi ;
- Consiliul Local Însurăţei (agent economic de gospodărie comunală),
înregistrează depăşiri la: suspensii, detergenţi, substanţe extractibile, amoniu ;
- SC Conpet SA - Rampă de încărcare Cireşu a depăşit valorile limită la
indicatorii reziduu fix şi suspensii.

4.5.2. Grad de epurare

Municipiul Brăila nu are staţie de epurare însă există studiul de fezabilitate şi

proiectul tehnic, finanţarea şi cofinanţarea fiind asigurate de UE pe programul ISPA şi
respectiv municipalitatea Brăila.
Oraşul Făurei deţine staţie de epurare (veche) cu treaptă mecano-chimică,
gradul de epurare fiind de 40%.
Oraşul Ianca, deţine staţie de epurare cu treaptă mecano-biologică, gradul de
epurare fiind de 70-75 %.
Oraşul Însurăţei, deţine staţie de epurare cu treaptă mecanică, gradul de epurare
fiind de 40%.
Staţiile de epurare de la Ianca şi Însurăţei sunt depăşite tehnologic şi au un grad
avansat de uzură. Se impune deci retehnologizarea lor, fapt pentru care există proiecte
tehnice şi studii de fezabilitate.
De asemenea, staţie de epurare deţin şi agenţii economici SC Complexul de
porci Brăila şi SC Vegetal Trading SRL Gropeni, staţii cu treaptă mecano-chimică.
Datorită exploatării în condiţii diferite a acestora, gradul de epurare al staţiei de la
Complexul de porci Brăila este de doar 40%, iar la Vegetal Trading este de 70%.
La nivelul comunelor Ulmu, Stăncuţa, Cireşu şi Movila Miresii există reţele axiale
de canalizare, singura care are staţie de epurare fiind Movila Miresii. La nivelul acestor
localităţi reţeaua este slab reprezentată, acoperind din suprafaţa acestora procente
reduse iar unele nefiind utilizate de către locuitori din diferite motive (Cireşu, Ulmu şi
Stăncuţa).
Pentru îmbunătăţirea serviciilor de epurare a apelor uzate sunt prevăzute
următoarele lucrări:
-Municipiul Brăila -Reabilitarea şi extinderea sistemului de canalizare
prevăzute pentru 2004-2007
-Construirea unei staţii de epurare, 2006-2010.
-Oraş Făurei - Reabilitarea şi extinderea sistemului de canalizare
prevăzute pentru 2006-2020.
-Oraş Ianca - Reabilitarea şi extinderea sistemului de canalizare
prevăzute pentru 2006-2020
- Modernizare staţie de epurare
-Oraş Însurăţei – Reabilitare reţea de canalizare şi montare staţie de
epurare monobloc pentru 2006.
-SC Celhart Donaris SA – Reabilitare şi modernizare staţie de epurare
(treapta mecano-biologică) 2006-2010.
-SC Vegetal Trading SRL – Construirea şi punerea în funcţiune a treptei

29
 biologice, 2005-2006.
-SC Complexul de Porci Brăila SA –Realizarea a noi obiective la staţia
de epurare şi retehnologizarea sistemului de
colectare a apelor uzate şi conducerea în
emisar-2004-2011.

4.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafată şi a celor

subterane.
În judeţul Brăila nu sunt zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a
celor subterane.

4.7. Concluzii
 Valorile medii anuale ale majorităţii indicatorilor de calitate expertizaţi pe
cursurile râurilor ce străbat judeţul nostru, înregistrează o scădere în anul
2005 comparativ cu anii anteriori. S-au înregistrat depăşiri numai pentru
indicatorul fier total în apele râului Buzău, depăşiri datorate ploilor abundente
care au căzut în acest an şi care au antrenat aluviuni cu conţinut ridicat de
fier. Pe râul Călmăţui s-au depăşit valorile reziduului fix datorită naturii
solurilor pe care le străbate albia râului (soluri sărăturate).
 Fluviul Dunărea, monitorizat în trei secţiuni, prezintă o evoluţie asemănătoare
cu anii anteriori, valorile medii la majoritatea indicatorilor monitorizaţi
situându-se sub limita clasei II de calitate. Se înregistrează o uşoară depăşire
a conţinutului de substanţe fenolice şi a valorii limită pentru indicatorul fier
total datorită precipitaţiilor abundente care au căzut şi care au antrenat
aluviuni.

CAPITOLUL 5. SOLUL

5.1. Fondul funciar

Fondul funciar reprezintă cea mai importantă resursă naturală a tării şi cuprinde
totalitatea terenurilor, indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau
de domeniul public sau privat din care fac parte.Fondul funciar a fost reglementat prin
Legea nr. 18/1991, cu modificarile şi completările ulterioare.
Structura de proprietate a fondului funciar din judeţul Brăila la 31.12 .2004:

Nr. Suprafaţa Total Proprietate Proprietate Proprietate Proprietate Proprietate

crt. judeţ publică publică a privată a privată a privată a
statului unităţilor adm. statului persoanelor
teritoriale fizice şi
juridice
1 Total agricol, 388.446 73.006 68.440 39.957 6.228 269.255
din care
1.1 Terenuri arabile 349.366 71.772 67.967 8754 4.111 264729
1.2 Paşuni 33.372 1.160 399 30870 1.103 249
1.3 Fâneţe 74 74 74 - 0 0
1.4 Vii 4.892 0 0 128 582 4.182
1.5 Livezi 742 0 0 215 432 95
2 Total neagricol, 88130 74.619 55.371 784 5.881 6820
din care
2.1 Păduri 27.787 27.229 27.203 429 35 94
2.2 Ape 30.426 26.494 22.828 128 3.797 7
2.3 Drumuri şi căi 8.668 7.971 1.775 86 608 3
ferate
2.4 Curţi şi 12.618 5.264 2.580 42 652 6634
construcţii

30
2.5 Terenuri 8.631 7.661 985 99 789 81
neproductive
3 Total 476.576 147.625 123.811 40.741 12.109 276.076

Dupa cum se observă din figura de mai jos, structura de proprietate a suprafeţei
agricole a judeţului Brăila este reprezentată in cea mai mare parte de propritatea privată
a persoanelor fizice şi juridice, (69,32%), urmată de proprietatea publică (18,79%).
Proprietatea privată a unităţilor administrativ teritoriale reprezintă 10,29%, iar
proprietatea privată a statului reprezintă 1,60%.

Structura de proprietate a suprafeţei agricole

5.2. Calitatea solurilor

5.2.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe

Solul este principalul suport al tuturor activităţilor socio-economice şi constituie

factorul de mediu expus cel mai uşor la poluare.
Calitatea solului este determinată de factori naturali cum sunt relieful, clima,
vegetaţia, timpul, dar şi de factori antropici. Astfel, practicile agricole neadaptate la
condiţiile de mediu, tratamentele şi fertilizările făcute fără fundamentare agro-
pedologică, agrotehnică, deversările de substanţe chimice periculoase, depozitările de
deşeuri de toate categoriile, reprezintă factori antropici care modifică sensibil şi rapid
calitatea solurilor.
Condiţiile pedoclimatice din judeţul Brăila au determinat apariţia şi evoluţia unei
cuverturi de soluri, diversă, dominată de solurile zonale de tip cernoziom, soluri
azonale, soluri aluvionale, coluviale, neevoluate, psamosoluri, lăcovişti etc.
Repartiţia solurilor din judeţul Brăila pe clase şi tipuri de sol este redată în tabelul
de mai jos:
Nr. Denumire ha %
crt.
1 Clasa solurilor molice, care: 186.366 48,3

31
 - cerniziom 164.367 42,6
- cernoziom cambic 21.999 5,7

2 Clasa solurilor hidromorfe, din care: 30.468 7,9

- lacovişte 10.448 2,7
- sol gleic 19.980 5,2
3 Clasa solurilor halomorfe, din care : 20.183 5,2
- solonceac 4.589 1,2
- soloneţ 5.488 1,4
- complex de solonceac soloneţ 10.106 2,6
4 Clasa solurilor neevoluate, din care : 148.790 38,5
- psamosol 19.830 5,1
- protosol aluvial 28.915 7,5
- sol aluvial 100.045 25,9

În funcţie de destinaţie, terenurile sunt :

 terenuri cu destinaţie agricolă ;
 terenuri cu destinaţie forestieră ;
 terenuri aflate permanent sub ape ;
 terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt
amplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole
şi forestiere ;
 terenuri cu destinaţii speciale cum sunt cele folosite cele pentru transporturile
rutiere, feroviare, navale şi aeriene, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii,
ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice etc.

În categoria terenurilor cu destinaţie agricolă intră :

 terenurile agricole productive – arabile, viile livezile, pepinierele viticole,
pomicole, păşunile, fâneţele, serele, solariile, răsadniţele etc.
 terenurile cu vegetaţie forestieră dacă nu fac parte din amenajările silvice,
păşuni, împădurite ;
 terenurile ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajări piscicole
şi de îmbunătăţiri funciare, drumuri tehnologice etc.
 terenuri neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă.

Ponderea principală a terenurilor din judeţul Brăila o deţin terenurile agricole

(81,50%), urmate de păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, (7,15%). Alte terenuri
ocupă 11,35% (ape, drumuri şi căi ferate, curţi şi construcţii etc.)

32
 Repartiţia terenurilor din judeţul Brăila pe categorii de folosinţă

Repartiţia terenurilor agricole, din judeţul Braila, pe categorii de folosinţă, este

redată în tabelul de mai jos :

Tipuri de Suprafaţa
folosinţă ha %
Agricol 388.446 100,00
 arabil 349.366 89,94
 păşuni 33.372 8,59
 vii 4.892 1,26
 livezi 742 0,19
 fâneţe 74 0,02

Ponderea principală o deţin terenurile agricole arabile (89,94%).

33
 Repartiţia terenurilor agricole pe categorii de folosinţă

5.2.2. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

Unitatea de pretabilitate reprezintă arealul rezultat din gruparea unităţilor de

teren conform unui anumit set de caracteristici specifice, in vederea stabilirii categoriilor
de folosinţă (arabil, vii, livezi, păşuni, fâneţe).

Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului cât şi modul de

manifestare al celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere,
terenurile agricole se grupează în cinci clase de calitate diferenţiate după nota medie de
bonitare (clasa I: 81 -100 puncte; clasa a II-a: 61 – 80 puncte, clasa a III-a: 41 – 60
puncte, clasa a IV-a: 21 – 40 puncte, clasa a V-a: 1 – 20 puncte). Clasele de calitate ale
terenurilor stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole.

Din punct de vedere al calităţii, pe baza notelor de bonitare, încadrarea

terenurilor agricole din judeţul Braila, pe clase de pretabilitate, se prezintă astfel:

Pretabilitate Agricol
din care:
T o t a l Păşuni şi
Clasa Semnificaţia Arabil Vii şi livezi
fâneţe
ha % ha % ha % ha %
I Foarte bună 20.490 5,27 19.926 5,70 - - 564 10,01
II Bună 165.216 42,53 162.751 47,59 965 2,89 1.500 26,62
III Mijlocie 123.952 31.91 107.760 30,85 14.035 42,06 2.157 38,29
IV Slabă 50.652 13, 04 39.862 11,41 9.424 28,24 1.292 22,93
V Foarte slabă 28.136 7,25 19.067 5,45 8.948 26,81 121 2,15
TOTAL 388.446 100 349.336 100 33.372 100 5634 100

34
 Repartiţia terenurilor agricole pe clase de pretabilitate

5.2.3. Principalele restricţii ale calităţii solului

Din inventarierea efectuată de Staţiunea de Cercetare–Dezvoltare Agricolă Brăila,

calitatea solului este afectată de una sau mai multe restricţii. Influenţele dăunătoare ale
acestora se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solului, respectiv în
capacitatea lor bioproductivă, dar, ceea ce este şi mai grav, asupra calităţii produselor
agricole şi a securităţii alimentare.
Aceste restricţii sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief,
caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale. Factorii
menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii
solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.

Restricţiile calităţii solurilor, cu referire la degradare şi potenţialul productiv redus, se

regăsesc în următoarele grupări de soluri:

a) Soluri sărăturate sau afectate de sărăturare: 65.183 ha

- Soluri halomorfe (solonceacuri, soloneţuri, complex de solonceacuri-soloneţuri),
având un potenţial productiv foarte redus (pajişti foarte slabe), pe 20.183 ha;
- Cernozomuri sărăturate (salinizate şi alcalizate), pe cca. 16.000 ha;
- Soluri aluviale sărăturate (salinizate şi alcalizate), pe cca. 29.000 ha.
Dacă solurile halomorfe în majoritate au origine primară, procesele de sărăturare pe
cernozomuri şi soluri aluviale sunt de origine antropică (secundară) şi au apărut în
condiţiile indiguirii şi neaplicării lucrărilor ameliorative pe lunci şi în condiţiile pierderilor
de apă din amenajările de irigaţie, ridicării pânzei freatice şi neaplicării tehnologiilor
ameliorative corespunzătoare.
b) Soluri afectate de exces de apă: 15.000 – 30.000 ha
În luncă excesul periodic de apă se produce cu precădere în zonele controlate de fluviu
şi râuri (lunci şi zone depresionare de câmpie) şi sub incidenţa aportului de apă din
precipitaţii sau irigaţii.
c) Soluri afectate de compactare: 75.000 ha
- În luncă aceste soluri sunt frecvente, ocupând peste 50.000 ha. S-au format
datorită configuraţiei litologice favorabile (prezenţa cu preponderenţă a fracţiunilor fine

35
în stratul arabil) cât şi prin efectuarea lucrărilor agricole în condiţii de umiditate ridicată.,
toamna tărziu.
- În câmpie procesele de compactare afectează peste 25.000 ha fiind localizate
frecvent la adâncimea părţii inferioare a stratului arabil (talpa plugului) datorindu-se
agrotehnicii necorespunzătoare aplicate.
d) Soluri afectate de eroziune eoliană: 19.830 ha
Sunt soluri nisipoase situate majoritatea în cămpia Călmăţuiului şi pe terasele
râului Buzău. Datorită texturii grosiere, a fertilităţii reduse şi a vegetaţiei slab
reprezentate, aceste soluri sunt frecvent supuse deflaţiei, reclamănd intervenţii de fixare
şi aplicarea unui sisteme agricultură ameliorativă specifică. După anul 1991, odată cu
defrişările intense ale plantaţiilor de vii şi tăierile necontrolate ale perdelelor forestiere,
fenomenul de eroziune prin deflaţie pe aceste soluri s-a accentuat.
e) Zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse
agricole: 59.048 ha teren arabil.
Localităţile din judeţul Brăila unde există surse de nitraţi din activităţile agricole
au fost cuprinse în Anexa nr. 1 a Ordinului MMGA nr. 241/2000:

Nr. Comuna Teren Teren Sursa de NO3 la nivelul comunei

crt. agricol arabil Surse actuale Surse istorice
1 Chiscani 5356 4773 *
2 Galbenu 7370 6996 *
3 Movila Miresii 6864 5574 *
4 Şuţeşti 5782 4950 *
5 Traian 14883 14114 *
6 Tudor Vladimirescu 8772 7495 *
7 Vădeni 11904 11070 *
8 Vişani 5309 4075 *

Pentru o mai bună gospodărire a solului s-a elaborat „Codul de bune practici
agricole” a cărui aplicare este obligatorie în zonele identificate drept vulnerabile, şi se va
organiza „Sistemul naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi
decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de
management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi
potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi” .

5.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

5.3.1. Ingrăşămintele

Îngrăşămintele de orice natură, aplicate în mod raţional, ocupă un loc prioritar

pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului, pentru creşterea producţiilor agricole.
Totuşi, în cazul în care sunt folosite fără a se lua în considerare natura solurilor,
condiţiile meteorologice concrete şi necesităţile plantelor pot provoca dereglarea
echilibrului ecologic (mai cu seamă prin acumularea nitraţilor).
În cursul anului 2005 s-au utilizat urmatoarele cantităţi de îngrăşăminte :

Nr. Îngrăşăminte ha Tone substanţă activă

crt.
1 Azotoase 176.388 8.831
2 Fosfatice 75.410 6.033
3 Potasice 2.360 27
4 Organice naturale 12 3000

36
 Evoluţia cantităţilor de îngrăsăminte chimice şi naturale folosite în agricultură în
perioada 2001-2005:

Anul Total Azotoase Fosfatice Potasice 0rganice

Supraf. t c. s. Supraf t Supraf t Supr. t Supraf t
ha s. a. kg/ha ha s. a ha s. a ha s. a ha
2001 95043 8655 9,1 71241 5663 47246 2971 227 21 199 5320
2002 109450 10728 9,8 108123 7592 60538 3011 1930 125 163 3167
2003 84028 7447 8,8 75138 4703 53412 2593 497 152 1272 8418
2004 94236 9026 9,5 92512 6033 74798 2966 273 27 259 6290
2005 176388 8831 5,0 98618 5397 75410 3348 2360 86 12 3000

Se remarcă scăderea cantităţilor medii de substanţă activă aplicate pe terenurile

arabile, in anul 2005 faţă de perioada anterioară. Totodată se remarcă creşterea
suprafeţelor pe care s-au aplicat fertilizanţii cu 85%, faţă de anul 2001.

5.3.2. Produse fitosanitare (utilizare, import, export)

Substanţele fitosanitare includ urmatoarele categorii de substanţe chimice:

 erbicidele – substanţe chimice utilizate pentru combaterea buruienilor;
 insecticidele – utilizate pentru combaterea insectelor dăunătoare;
 fungicidele, bactericidele şi virucidele - utilizate pentru combaterea diferitelor boli
criptogamice.
Utilizarea pesticidelor în agricultură, pe lângă avantajul obţinerii unor producţii
sporite prezintă dezavantajul poluării mediului. Solul acţionează ca un receptor şi
rezervor pentru pesticide. Pesticidele sunt treptat dispersate în mediu sau translocate în
plante unele putând totuşi persista în sol mulţi ani de la aplicare.
Datorită capacităţii de a acţiona selectiv, pesticidele încorporate în sol modifică
prezenţa şi dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte şi microorganisme şi în
consecinţă, corespunzator acestor influenţe, se modifică o serie de reacţii şi
microprocese condiţionate de aceste influenţe în masa solului.
Solul tratat cu substanţe fitosanitare dobândeşte pentru o perioadă mai lungă de
timp, modificări în fertilitate.
Excesul de pesticide prezent în sol poate afecta sănătatea umană prin intermediul
contaminării apelor, solului şi a aerului.
Pentru reducerea efectelor negative ce pot apărea la utilizarea pesticidelor, pentru
evitarea poluării cu reziduuri de pesticide a plantelor, solului, apei şi altor componente
ale agrosistemelor, este necesară respectarea tehnologiilor de aplicare şi
supravegherea atentă a utilizatorilor şi prestatorilor de servicii.
Monitorizarea activităţii acestora în ceea ce priveşte utilizarea substanţelor
fitosanitare este realizată de Unitatea fitosanitară din cadrul Direcţiei pentru Agricultură
şi Dezvoltare Rurală Brăila.
a) În cursul anului 2005 s-au aplicat produse fitosanitare în cantitate totală de
282,914 tone substanţă activă. Din acestă cantitate:
 188,077 tone au fost utilizate pe o suprafaţă de 259.648 ha pentru combaterea
buruienilor, realizându-se un consum specific de 0,709 t/ha;
 82,16 tone au fost utilizate pe o suprafaţă de 147.992 ha pentru combaterea
bolilor foliare realizându-se un consum specific de 0,555 t.ha;
 16,667 tone au fost utilizate pe o suprafaţă de 144.008 ha pentru combaterea
dăunătorilor realizându-se un consum specific de 0,116 t/ha.

37
 Cele mai mari cerinţe de utilizare s-au înregistrat pentru combaterea buruienilor, iar
în ceea ce priveşte culturile tratate, cele mai mari cantităţi au fost folosite pe culturile de
porumb, floarea soarelui, soia, grâu. Cantitaţile mari de ierbicide s-au aplicat din cauza
îmburuienării culturilor, fenomen caracteristic anilor cu precipitaţii abundente. Totodată
anii ploioşi, aşa cum a fost 2005, se caracterizează şi prin atacuri deosebite ale bolilor,
în special ale manelor (pe tomate dar şi pe cereale). S-au utilizat deci şi cantităti mai
mari de fungicide. Totuşi nu s-au realizat nici jumătate din necesarul de tratamente din
cauza costurilor ridicate.
Cantităţile de substanţe fitosanitare menţionate mai sus, utilizate pentru tratarea
culturilor, sunt numai substanţe din grupa a III-a şi a IV-a de toxicitate, deci substanţe
mai puţin toxice.
Substante din categoriile a I-a şi a II-a de toxicitate au fost utilizate numai pentru
tratarea seminţelor şi a depozitelor.
b) Situaţia agenţilor economici importatori de produse fitosanitare este redată mai jos :
Nr. Agentul economic importator Certificatul de Valabil până la
crt. abilitare nr.
1 TERASERV AGRO LTD SRL BRĂILA 6/13.01.2005 12.01.2006
2 PRESTOAGROIND SRL BRĂILA 7/13.01.2005 12.01.2006
3 CHIMAGRI SRL BRĂILA 8/23.02.2005 22.02.2006
4 SC GENERAL AGRO SRL BRĂILA 9/11.04.2005 10.04.2006

În ceea ce priveşte utilizarea pesticidelor o problemă gravă o constituie

contaminarea alimentelor şi acumularea continuă în plante şi animale a anumitor
pesticide, precum şi impactul asociat asupra sănătăţii şi capacităcii lor de reproducere.
Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante şi
Produse Vegetale este responsabil cu analiza oficială a probelor pentru determinarea
calitativă şi cantitativă a reziduurilor din plante şi produse vegetale destinate importului,
exportului şi consumului intern şi monitorizarea acestora.
Din analizele efectuate în cadrul programului de monitorizare realizat în cadrul
judeţului Brăila de cca. trei ani, la toate probele analizate (plante, legume şi fructe
destinate consumului uman) nu s-au înregistrat depăşiri ale reziduurilor remanente în
plante peste nivelul acceptat, valorile determinate fiind mult sub pragul de alertă.
O alternativă la utilizarea substanţelor fitosanitare în agricultură o reprezintă
utilizarea de produse biologice. Astfel, în anul 2003 s-a utilizat pentru combaterea
omidei păroase a dudului, pe o suprafaţă de 130 ha, produsul DIPEL care contine
bacteria Bacilus Turingiensis. Aplicarea acestui produs s-a realizat în cadrul unui
program finanţat de la bugetul de stat. Produsele biologice fiind foarte scumpe ele nu
sunt utilizate în mod curent.

5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Poluarea cu reziduuri provenite din activitatea zootehnică se înregistrează, în

special, în mediul rural.
Reziduurile zootehnice se clasifică astfel:
 biomasă vegetală;
 gunoi de grajd;
 dejecţii păstoase semilichide şi lichide;
 resturi furajere;
 cadavre.

38
 Deşi deşeurile prezentate mai sus se încadrează în clasa celor uşor degradabile,
acestea generează în procesul de descompunere diferite gaze şi substanţe care pot
constitui o sursă de impact semnificativă asupra mediului şi în special asupra solului.
Ca urmare a scăderii şeptelului, cantităţile de poluanţi zootehnici au scăzut, iar
trecerea de la creşterea animalelor în complexe, la creşterea în gospodării a redus într-
o anumită măsură concentrarea reziduurilor în anumite puncte şi disiparea reziduurilor
pe suprafeţe mai întinse dar cu o încărcare mai redusă, favorizând utilizarea lor ca
îngrăşământ natural.
În judeţul Brăila exista trei ferme de creşterea păsărilor, iar dejecţiile de pasăre sunt
depozitate pe platforme betonate. După deshidratare dejecţiile se împrăştie pe sol fiind
folosite ca îngrăşământ, iar apa uzată rezultată este vidanjată şi eliminată în statia de
epurare Ianca.
În anul 2005 în urma monitorizării celor trei ferme de creşterea păsărilor din judeţul
Brăila a rezultat cantitatea de10.500 t dejecţii de pasăre (deshidratate) împrăştiată ca
fertilizant pe 177 ha.
În vederea prevenirii impactului negativ asupra calităţii solului şi a apelor subterane,
s-au stabilit măsuri de monitorizare a calităţii solurilor pe care se vor aplica apele
dejecţiile animaliere provenite din sectorul zootehnic. Motivele de precauţie, de
prevenire a potenţialului poluant al reziduurilor folosite în agricultură fac în fapt parte
integrantă din tehnologia şi îmbunătăţirea lor ca îngrăşăminte şi amendamente.
Având in vedere faptul că în compoziţia deşeului menajer din mediul rural între 80%
şi 90% o reprezintă gunoiul de grajd, în anul 2005 s-a realizat o inventariere a
suprafeţelor ocupate de aceste reziduuri. Astfel, cele 145 amplasamente existente în
mediul rural ocupa o suprafaţă de 110 ha, cantitatea de reziduuri animaliere eliminată în
anul 2005 fiind de aproximativ 700.000 t.

5.3.4. Irigaţii

Suprafaţa agricolă irigată este suprafaţa amenajată pentru irigat, pe care a fost
distribuită apă pe cale artificială, într-un an, în vederea dezvoltării plantelor în condiţii
optime. Utilizarea irigaţiilor a devenit indispensabilă în condiţiile climatului arid şi
secetos specific judetului Braila. Deficitul de umiditate a solurilor a fost accentuat
totodata de creşterea presiunii demografice şi a schimbărilor climatice.
Abaterile de la regimul optim de irigare pot avea efecte negative asupra solului.
Modificări însemnate pot avea loc din cauza calitaţii apei de irigare folosite, fiind posibilă
apariţia fenomenelor de salinizare şi alcalinizare, (în situaţia apelor conţinând săruri),
modificarea texturii (în măsura în care apa conţine aluviuni în suspensie).
Evoluţia suprafeţelor irigate în perioada 2001 – 2005 este redată mai jos:
Error: Reference source not found
Anul Suprafaţa Volume de apă
consumate
Pregătită pentru irigat Irigată mii mc
ha ha
2001 142.323 126.486 131.132
2002 177.985 123.514 224.157
2003 196.536 140.514 293.061
2004 238.321 96.845 116.209
2005 149.670 22.157 32.071,5

39
 Din evoluţia suprafeţelor irigate prezentate mai sus se observă o creştere a
acestora în perioada 2001-2003, urmată de scăderea acestora in anii 2004-2005, când
cantitaţile de precipitaţii au fost mai mari.

5.3.5. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor rezultate în urma

activităţilor din sectorul industrial, minier, siderurgic, etc.
Calitatea solului în judeţul Brăila nu a fost influenţată şi nu a suportat impact
mediu sau major generat de activităţile industriale.

5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la centralele mari de ardere

În judeţul Brăila există doi agenţi economici - SC Termoelectrica SA Bucureşti –
Sucursala Electrocentrale Brăila şi SC CET SA Brăila care deţin o instalaţie mare de
ardere, respectiv şase instalaţii mari de ardere. În conformitate cu prevederile OUG
nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării anexa nr.1, instalaţiile de
ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW se încadrează în categoria
activităţilor industriale pentru care este obligatorie obţinerea autorizaţiei integrate de
mediu. În acest sens cei doi agenţi economici au solicitat şi obţinut de la autoritatea
competentă pentru protecţia mediului-ARPM Galaţi autorizaţiile integrate de mediu.
Solicitarea autorizaţiei de mediu a cuprins un raport de amplasament şi
evaluarea impactului asupra mediului, conform prevederilor Ord.MAPAM nr.818/2003,
art.8.
Pentru cei doi agenţi economici-operatori IMA raportul de amplasament şi
evaluarea impactului asupra mediului au fost întocmite de ICEMENERG SA Bucureşti,
concluziile şi rezultatele acestor lucrări privind poluarea solului în zona acestor centrale
fiind următoarele:
În anul 2002, în cadrul proiectului MENER –“Monitorizarea calităţii solului în zona
de influenţă a termocentralelor în scopul determinării imisiilor provenite din arderea
combustibililor fosili-element de fond în elaborarea politicii naţionale de protecţie a
mediului” s-a realizat caracterizarea solului din zona de amplasament a Sucursalei
Electrocentrale Brăila.

40
 Pentru acest operator IMA studiile efectuate în anul 2002 reprezintă “anul zero”,
adică începutul analizelor probelor de sol în vederea evidenţierii influenţei activităţii
desfăşurate asupra poluării solurilor din amplasamentul centralei.
S-au prelevat probe de sol în cele patru direcţii cardinale (N,S,E,V) pe adâncimi
standard de 0-20 cm şi respectiv 20-40 cm, probe care au fost supuse unei game de
analize în vederea studierii gradului de încărcare cu poluanţi (pentru poluanţii metale
grele şi sulf solubil).
Interpretarea rezultatelor la probele de sol sunt sintetizate în diagramele
prezentate mai jos (sunt prezentate rezultatele la probele din incintă şi din cele patru
direcţii cardinale-I, N, V, E, valorile normale - VN, pragul de alertă - PA şi pragul de
intervenţie-PI pentru fiecare poluant în parte):

41
42
43
44
45
 Conform concluziilor elaboratorului evaluării impactului a rezultat :
 în cadrul incintei SC TERMOELECTRICA SA Bucureşti, Sucursala
Electrocentrale Brăila conţinuturile sunt destul de reduse, cu excepţia profilului
2I, unde se constată o oarecare acumulare de Cu, Zn, Pb şi Cd.
 pe direcţiile nord, sud şi vest poluarea este minimă, cele mai intense acumulări
de Co şi Ni fiind pe direcţia est.
 în ceea ce priveşte conţinutul în Pb se constată o anomalie în concentraţia de Pb
la profilul 4 S.
 lunca are un efect acumulativ al poluanţilor datorită condiţiilor pedogenetice.
 poluarea cu sulf este minoră, cu excepţia direcţiei est, unde se repetă fenomenul
din cazul metalelor grele.
Pentru anul 2005 nu s-au realizat analize la probe de sol în incinta celor două
centrale tremice sau în afara acestora.

5.4. Monitorizarea calitatii solului

 Solul s-a expetrizat în 2 zone de interes:

a. zona de influenţă a Platformei Industriale Chiscani unde au fost prelevate
probe din 3 puncte: Albina, Chiscani şi Lacu Sărat.
b. zona de influienţă a depozitelor de deşeuri menajere:
- depozitul Baldovineşti unde s-au recoltat probe din 2 puncte
- depozitul ecologic Tracon unde s-au recoltat probe din 3 puncte
Frecvenţa de prelevare a probelor a fost de 3 ori pe an pentru fiecare zonă şi
punct, recoltându-se 4 probe/punct/prelevare: referinţă, 0-20 cm, 20-40 cm, 40-60 cm.
Indicatorii analizaţi pentru solul din zona de influienţă a Platformei Industriale
Chiscani au fost: pH, reziduu fix, carbon organic, humus, cloruri, sulfaţi, bicarbonaţi,
azotaţi, amoniu, fier, zinc şi plumb iar pentru solul din zona de influientă a depozitelor
de deşeuri menajere s-au analizat în plus şi indicatorii nichel, cupru, cadmiu.
 Calitatea solului
 Calitatea solului expertizat în jurul platformei industriale Chiscani în trei puncte
de prelevare: Albina, Chiscani, Lacu Sărat înregistrează valori normale pentru
majoritatea indicatorilor de mineralizare determinaţi. Reacţia solului (pH-ul) se situează
în domeniul slab alcalin, domeniu care se caracterizează printr-o solubilitate şi

46
accesibilitate optimă pentru majoritatea elementelor nutritive din sol. Din punct de
vedere al intensităţii salinizării se constată că solurile prelevate din punctele Albina şi
Chiscani sunt nesalinizate iar solul din punctul Lacul Sărat este slab salinizat,
prezentând valori ale conţinutului total de saruri solubile (CTSS) crescătoare în profil
care la adâncimea de 40-60cm depăşeasc limita de 150 mg/100 g sol pentru solurile de
natură sulfatică cu până la de 2 ori valoarea acesteia datorită directei influenţe a lacului
situat în imediata sa apropiere şi a precipitaţiilor abundente care au dus la dizolvarea
sărurilor şi trecerea în soluţie a celor solubile.Valorile medii ale indicatorilor de
impurificare prezintă tendinţe descrescătoare în profil încadrându-se în limitele admise
şi încadrând acest sol în categoria unui sol normal ce poate fi utilizat pentru culturi
agricole.
În anul 2005, comparativ cu anul 2004, nu există diferenţe semnificative ale
valorilor indicatorilor analizati cu excepţia CTSS- ului în cazul probelor prelevate din
punctul Chiscani care prezintă o scădere faţă de anul precedent.
 Monitorizarea solului în zona de influenţă a depozitelor de deşeuri menajere,
Tracon (ecologic) şi Baldovineşti, reliefează următoarele aspecte:
- Pentru solul expertizat în cele trei puncte de prelevare din zona depozitului
ecologic Tracon valorile medii ale indicatorilor de mineralizare şi impurificare se
încadrează în limitele admise. Reacţia solului este situată în domeniul slab alcalin iar
conţinutul total de săruri solubile (CTSS-ul) nu depaşeşte limita de 100mg/100g sol în
cazul solurilor de natură clorurică şi de 150 mg/100 g sol pentru solurile de natură
sulfatică, încadrându-se din punct de vedere al intensităţii salinizării în categoria unui
sol nesalinizat. Conţinutul în bicarbonaţi (HCO3-) nu depăşeşte valoarea limită de 60
mg/100 g sol deci solul este nealcalizat. Continutul în substanţă
organică (Corg. %) prezintă o evoluţie descrescătoare spre straturile inferioare a
valorilor medii iar din punct de vedere al aprecierii aprovizionării cu humus acest sol se
încadreaza în categoria unui sol cu o rezervă bună de humus. Metalele grele zinc şi
cupru prezintă valori medii care se situează în limitele admise.
- Pentrul solul prelevat din zona de influenţă a depozitului de deşeuri menajere
Baldovineşti indicatorii de mineralizare şi de impurificare prezintă valori medii care se
încadrează în limitele admise dar cu depăşiri ale acestora doar în cazul punctului situat
la baza depozitului unde valorile medii prezintă o scădere în profil ajungând astfel să se
încadreze în limitele admise în stratul inferior. Reacţia solului este situată în domeniul
slab alcalin în cele două puncte de prelevare. Solul prelevat din punctul de la baza
depozitului este slab salinizat în stratul de referinţă şi scade în profil până când devine
nesalinizat fapt ce reiese din valorile medii ale CTSS-ului care depăşeşte limita admisă
de 2,2 ori în stratul de referinţă şi se încadrează în limită admisă în cazul ultimului strat
prelevat de la adâncimea de 40-60 cm. Conţinutul în bicarbonaţi (HCO 3-) pentru punctul
de recoltare situat la piciorul depozitului, depăşeşte valoarea limită de 60 mg/100 g sol,
având o evoluţie descrescătoare în profil şi ajungând în stratul inferior să se încadreze
în limita admisă. Aceste valori mai ridicate ale celor doi indicatori amintiţi se datorează
faptului că în la baza depozitului există un exces permanent de umiditate amplificat
totodată şi de precipiaţiile abundente din acest an. Metalele grele: Pb, Zn, Ni, Cu, Cd se
încadrează în limitele admise şi prezintă o evoluţie descrescătoare spre straturile
inferioare.
În anul 2005 valorile indicatorilor de mineralizare şi impurificare nu prezintă diferenţe
semnificative fată de anul 2004, singurii indicatori care depăşesc limita admisă fiind
CTSS-ul şi HCO3- , care tind să se încadreze în limita admisă în stratul cu adâncimea de
40-60 cm.

47
 Indicator Referinţa 0-20 cm 20-40 cm 40-60 cm
pH - 2004 7,59 7,67 7,83 7,89
pH - 2005 7,45 7,73 7,68 7,69
Alcalintate - 2004 41,4 38,2 38,3 36,7
Alcalintate - 2005 34,5 36,3 38,6 39,9
CTSS - 2004 105,1 157,5 260 368
CTSS - 2005 59,2 79,2 145,5 153

Fig. 5.4.3. Evoluţia principalilor indicatori de mineralizare la solurile

recoltate de la Platforma Chiscani, comparativ 2004-2005

48
 Indicator Referinţa 0-20cm 20-40cm 40-60cm
Amoniu 2004 0,41 0,43 0,3 0,36
Amoniu 2005 0,28 0,15 0,2 0,13
Corg 2004 1,4 0,84 0,96 0,88
Corg 2005 1,86 1,77 1,63 1,53
Zinc 2004 9,7 5,7 6,6 8,4
Zinc 2005 7,2 6,82 6,27 5,18

Fig. 5.4.4. Evoluţia principalilor indicatori de impurificare la solurile recoltate de la

Platforma Chiscani, comparativ 2004-2005

49
 Indicator Referinţa 0-20 cm 20-40 cm 40-60 cm
pH Baldovineşti 2004 7,89 7,52 7,68 7,72
pH Baldovineşti 2005 8,28 7,84 7,79 7,78
pH Tracon 2004 7,51 7,49 7,48 7,55
pH Tracon 2005 7,65 7,51 7,56 7,74
Alcalintate Baldovinesti 2004 95,1 58,1 46,7 43,9
Alcalintate Baldovinesti 2005 233,6 113,9 62,5 53
Alcalintate Tracon 2004 35,4 30 29,9 31,7
Alcalintate Tracon 2005 35,2 32,9 34,4 35,8
CTSS Baldovineşti 2004 289 167,1 136,8 113,2
CTSS Baldovineşti 2005 323 154,6 107,7 77
CTSS Tracon 2004 94,5 84,3 96,1 98,7
CTSS Tracon 2005 63,4 57,6 57,3 57,2

Fig. 5.4.5. Evoluţia principalilor indicatori de mineralizare la solurile recoltate de

Baldovineşti şi Tracon, comparativ 2004-2005

50
 Indicator Referinţa 0-20cm 20-40cm 40-60cm
Amoniu Baldovineşti 2004 0,59 0,47 0,36 0,24
Amoniu Baldovineşti 2005 0,91 0,47 0,33 0,26
Amoniu Tracon 2004 0,52 0,31 0,4 0,23
Amoniu Tracon 2005 0,41 0,28 0,31 0,22
Corg Baldovineşti 2004 2,94 2,48 2,19 1,66
Corg Baldovineşti 2005 2,39 2,24 2,14 2,03
Corg Tracon 2004 1,75 1,85 1,66 1,22
Corg Tracon 2005 2,41 2,3 1,89 1,64
Zinc Baldovineşti 2004 11,67 10,37 7,85 7,02
Zinc Baldovineşti 2005 9,99 10,3 9,3 8,65
Zinc Tracon 2004 6,15 5,69 4,59 4,33
Zinc Tracon 2005 5,86 5,35 4,59 3,38

Fig. 5.4.6. Evoluţia principalilor indicatori de impurificare la solurile recoltate

de Baldovineşti şi Tracon, comparativ 2004-2005

5.5 Zone critice sub aspectul degradării solului

Zonele critice din punct de vedere al deteriorării solului, rezultă din cele prezentate
la punctele de mai sus privind:
a) Arealele largi cu restricţiile de ordin climatic (soluri cu exces de apă, soluri cu
procese de sărăturare, soluri afectate de compactare, soluri afectate de eroziune
eoliană), totalizând o suprafaţă de cca. 115.000 ha, au fost prezentate la punctul 5.2.3.

51
 b) Eroziunea solului şi alunecările de teren reprezintă un important factor limitativ al
calităţii solului. Principala cauză a alunecărilor de teren înregistrate în judeţul Brăila o
constituie eroziunea apelor curgătoare.
Au fost identificate zonele privind riscurile naturale la alunecări de teren şi inundaţii
în comunele: Chiscani, Măxineni, Racoviţa, Râmnicelu, Scorţaru Nou, Racoviţa.
Urmează să fie întocmite hărţile de risc natural în cursul anului 2006.
c) Degradarea stării fizice şi chimice a solurilor
În cursul anului 2005 în urma avariilor tehnice la conductele de transport ţiţei pe care
CONPET S.A. Ploieşti le deţine pe teritoriul judeţului Brăila au fost infestate suprafeţe
de teren totalizând 2.284 mp.

5.6. Zone critice care necesita reconstructie ecologica

Până la sfârşitul anului 2000 s-au inventariat 5613,46 ha terenuri degradate

(1654,66 ha la Consiliile locale si 3958,8 ha la fostele IAS-uri) şi s-au propus pentru
includerea în perimetrele de ameliorare, prin lucrari de impădurire. Documentaţiile au
fost înaintate de către beneficiari, după certificarea APM Brăila, Direcţiei Generale de
Agricultură şi Dezvoltare Rurala Brăila. Pentru 830 ha s-a solicitat la autoritatea centrală
pentru agricultură, încă din februarie 2001 aprobarea finanţării necesare proiectării dar
nici până în prezent nu s-a primit un răspuns afirmativ.
Degradrea acestor terenuri este pe de o parte din cauze naturale (seceta) iar pe
de altă parte din cauze antropice (exploatare agricolă intensivă, păşunat neorganizat
fără a se aplica metode de ameliorare a păşunilor, lucrări de imbunătăţiri funciare care
au modificat regimul hidric al solurilor).
În anul 2005 Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Brăila a
inventariat terenurile degradate propuse pentru împădurire, la nivelul judeţului suprafaţa
fiind de 1271,63 ha.
OJSPA a întocmit studii pedologice în vederea împăduririi pe suprafaţa de 600
ha.

5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor

degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Pentru refacerea potenţialului productiv al terenurilor agricole din categoria

terenurile arabile nu s-au întreprins proiecte speciale de reconstrucţie ecologică decât
pe unele perimetre în care au avut loc poluări generate de extracţia şi transportul
ţiţeiului. Astfel, S.C. CONPET S.A. Ploieşti a întreprins măsuri de reabilitare a
terenurilor poluate, prin tratarea ”in situ” a solului infestat cu absorbant biodegradabil
sau decopertarea pământului infestat. 2.284 mp teren degradat au fost redate în
circuitul agricol în totalitate.
SNP Petrom – Sucursala Petrom Brăila a realizat următoarele lucrări în vederea
redării unor terenuri în circuitului agricol:
 S-a închis un număr de 3 parcuri (parcul nr. 8 Lişcoteanca, parcul nr. 3
Jugureanu, parcul 18 Bordei Verde). La aceste parcuri s-au început lucrări de
dezafectare a utilajelor şi instalaţiilor existente urmând ca în anul 2006 să se
continuie toate lucrările în vederea redării terenului în circuitul agricol.
 S-a dezafectat bateria centrală de cazane de la Jugureanu urmănd să se redea
terenul în circuitul agricol.
 S-a efectuat recuperarea stâlpilor de la sondele casate din zonele de exploatare
(Jugureanu –Padina, Lişcoteanca, Stăncuţa, Bordei Verde şi Oprişeneşti,
terenul ocupat de aceşti stâlpi fiind redat în circuitul agricol.

52
  S-au dezafectat un nunăr de 47 fundaţii ale unităţilor de pompare de la sondele
casate,terenul fiind pa,terenul fiind paţial redat.
 S-a continuat procesarea şlamului din batalul vechi (neecologic) Oprişeneşti cu
instalaţia BOSS Câmpina în vederea dezafectării acestuia.
Totodată pentru ameliorarea unor terenuri degradate s-a propus împădurirea (cap
6.3.11)
Începând din 1996, 3674 teren degradat a fost preluat în fond forestier din care au
fost deja împădurite 2955 ha (509 ha numai în 2005).
În 2005 din 1700 ha terenuri degradate inventariate s-au întocmit fişele perimetrelor
de ameliorare pentru 1271,23 ha.

5.8 Concluzii

Efectele modificatoare pe care le are omul asupra mediului sunt mai evidente ca
intensitate şi răspândire în ultimii ani, datorită dezvoltării industriei şi practicării unei
agriculturi intensive, puternic mecanizată şi chimizată.
Tăierile masive de arbori, tăieri de exploatare, din pădurile aflate în proprietate
privată şi nu numai, fără a se urmări reîmpădurirea ştiinţifică duc la apariţia fenomenelor
de alunecare, totodată schimbând starea habitatelor naturale şi determinând modificări
ale climei. Numeroasele construcţii ridicate au un important impact antropic asupra
mediului înconjurător, schimbând puternic habitatele naturale, impact determinat de
amplasarea lor în imediata apropiere a pădurilor.
S-a realizat reconstrucţie ecologică atăt pe terenuri pe care au avut loc poluări
accidentale sau pe care au avut loc activităţi de desfiinţare a unor parcuri de
separatoare, beciuri de sondă, căi de acces, etc., căt şi pe terenuri agricole degradate ,
prin împăduriere.
Câteva soluţii care pot contribui la conservarea şi protejarea factorilor de mediu, în
special a solului, sunt:
 protejarea fondului forestier;
 conservarea si întreţinerea actualelor plantaţii viti-pomicole care asigură
stabilitatea solului;
 lucrări de consolidare în zonele expuse eroziunii puternice şi alunecărilor de
teren;
 respectarea cu stricteţe a normelor specifice la folosirea pesticidelor;
 respectarea rotaţiei culturilor în cadrul organizării asolamentelor unice;
 administrarea uniformă şi în raport echilibrat a ingrăşămintelor naturale şi
chimice;
 limitarea utilizării produselor chimice şi excluderea celor dăunătoare pentru om
sau care ar putea avea efecte negative asupra mediului si al echilibrului biologic
în natură, prin acumularea de reziduuri în sol, produse agroalimentare şi în
organismul uman;
 generalizarea tratării seminţelor şi a materialului săditor pentru toate culturile;
 definitivarea lucrărilor de combatere a alunecărilor de teren.

CAPITOLUL 6. BIODIVERSITATEA ŞI BIOSECURITATEA. PĂDURILE

6.1.BIODIVERSITATEA

53
6.1.1. Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică

Principalele tipuri de habitate din judeţul Brăila sunt :

 Habitate de pădure:
Habitatele cu vegetaţie forestieră sunt în general păduri tip zăvoi (circa 5% din
suprafaţa judeţului), de salcie, de amestec sau în regim de plantaţie.
Acestea sunt situate:
-80% în luncile inundabile ale fluviului Dunărea şi ale râurilor Buzău şi Siret
(predominant din plop şi salcie);
-20% sunt păduri de terasă pe raza judetuţui, compuse preponderent din salcâm
şi stejar, cele mai importante fiind trupurile: Viişoara, Colţea, Tătaru, Râmnicelu,
Romanu, Rubla şi Lacu Sărat:

Tipuri de habitate forestiere:

- Stejar amestecat de Quercus pubescens pe soluri sărăturoase in stepă;
- Păduri stepice cu stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora);
- Stejăreto - şleau dobrogean cu Quercus pedunculiflora;
- Amestec de şleau de luncă cu stejar pedunculat (Quercus robur);
- Frăsinet de haşmac cu Fraxinus excelsior;
- Ulmet de luncă cu Ulmus campestris;
- Păduri aluviale (zăvoaie) de plopi albi (Populus alba) din luncă;
- Zăvoaie de plop negru (Populus nigra) din luncă;
- Zăvoaie amestecate de Populus alba si P. nigra din luncă;
- Zăvoaie de salcie (Salix alba) din luncă;
- Zăvoaie amestecate de plopi şi salcie din luncă;
- Zăvoaie de salcie şi cătină (Tamarix ramosissima) din lunci pe soluri sărăturoase.

 Habitate de pajişti (pajişti de luncă, pajişti de stepă şi tufărişuri)

Habitatele de pajişti sunt mai bine reprezentate numai in perimetrul Parcului Natural
Baltă Mică a Brăilei, fiind cel mai afectate de păşunatul intensiv al animalelor lăsate în
stare semisălbatică (vaci, cai, dar mai ales porci) precum şi de păşunatul ovinelor, prin
acumularea şi descompunerea dejecţiilor de ovine rămânând doar speciile rezistente la
acidifierea solului.
Pajiştile stepice sunt puternic modificate, cu graminee şi ierburi xerofile printre care
Festuca valesiaca, Stipa lessiongiana, Stipa capillata. Pe pârloagele stepice (terenuri
agricole necultivate) sunt întâlnite specii ca Cynodon dactylon, Bromus tectorum,
Salsola ruthenica şi Artemisia austriaca .
Tufărişurile au cea mai mică dezvoltare, fie făcând parte din structura pajiştilor, fie
există izolat, pe arii restrânse, în zone de luncă cu maluri nisipoase.

 Habitate acvatice :
o lacuri (sărate şi dulci)
o bălţi (permanente şi temporare)
o mlaştini
o zone mlăştinoase
o canale
Habitatele acvatice sunt destul de diverse, mergând ca reprezentare de la
braţele Dunării şi luciile de apă din lunca inundabilă până la diverse lacuri dulci sau
sărate situate pe teritoriul judeţului fiind totodată si cele care, în pofida impactului
antropic, au conservat cel mai bine diversitatea biologică naturală caracteristică regiunii.

54
 Lacurile din judeţul Brăila sunt de trei categorii: clasto-carstice (lacurile cantonate
în depresiuni de tasare în loess sau crovuri), numite şi lacuri de crov, limanuri fluviatile
şi lacuri de luncă.
Din prima categorie fac parte Ianca (332 ha), Plopu (300 ha), Lutul Alb (357 ha),
Movila Miresii (180 ha), Secu (108ha),Tătaru (137 ha), Colţea (117ha), Plaşcu (271ha)
şi altele, iar din a doua : Jirlău (836ha), Ciulniţa (92 ha) şi Câineni (74ha), iar din a treia
lacurile din lunca Dunării.
Lacurile de meandru şi de braţ părăsit se gasesc îndeosebi în lunca Dunării
(Blasova 400 ha), Japşa Plopilor (76 ha), pe terasa Călmăţuiului (Sărat Batogu, Bentu
Batogu) precum şi în apropiere de Brăila (Lacu Sărat Brăila).
De asemenea, există şi lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu şi Sătuc pe
pârâul Valea Boului, precum şi Mircea Vodă pe Buzoel Nord, a căror apă este folosită la
irigat.
O importantă categorie a apelor de suprafaţă o constituie lacurile terapeutice
sărate, cu nămol sapropelic. Acestea sunt: Lacu Sărat I şi II, Câineni Băi, Movila Miresii
şi Batogu.
Lacul Sărat Brăila, situat la 16 m peste nivelul mării, este înconjurat de 70 ha de
pădure care atenuează climatul de stepă făcând astfel din staţiune un loc plăcut de
odihnă. Lacul cu o salinitate mare, este un vechi curs al Dunării, blocat acum. Fundul
lacului este acoperit cu nămol terapeutic sapropelic. Valoarea terapeutică a apei şi a
nămolului din staţiunea Lacu Sărat este cunoscută de multă vreme de către locuitorii
acestei regiuni, mulţi turişti vin aici pentru tratament.
Lacul Sărat I Brăila, este din păcate singurul lac terapeutic ale cărui resurse sunt
valorificate la ora actuală. Volumul total de nămol terapeutic existent sau estimat este
de 138404,5 mc iar volumul total avizat pentru exploatare este de 535,62 mc. Rezerva
de nămol a fost estimată pe două perimetre de exploatare concesionate de cei doi
agenţi economici care exploatează această resursă.
Lacurile Câineni şi Movila Miresii au fost exploatate până prin anii 1990-1993,
după care activele ce asigurau exploatarea resurselor terapeutice au fost privatizate
(Câineni) sau facilităţile de exploatare au fost abandonate şi chiar demolate (Movila
Miresii). Pentru lacul sărat Câineni, Agenţia Naţională Pentru Resurse Minerale a emis
licenţa de concesiune pentru exploatare pe 20 ani, pentru S.C. Florgeus Prod Com
Impex S.R.L. Bucureşti dar până în prezent această societate nu a demarat nicio
activitate de exploatare. Întrucât caracteristicile acestui lac sunt cele ale unui zăcământ
de ape minerale tip clorosodic-sulfatat-magnezian şi nămol sapropelic, exploatarea va
consta în folosirea acestor resurse în scop terapeutic, extracţia nămolului fiind
autorizată pentru un volum de 190mc/an .
Dintre habitatele protejate pe plan european pentru conservarea unor specii de
floră şi faună rare sau pe cale de dispariţie, cele caracteristice zonelor umede sunt cel
mai bine reprezentate, diversitatea cea mai mare existând în lunca inundabilă a Dunării

Tabel nr.6.1.1. Inventarul tipurilor de habitate de interes comunitar identificate în judeţul

Brăila

Nr. Tip habitat conform OU236/2000 Cod Natura 2000 Zona în care a fost
crt (descriere conform identificat
manualului Natura 2000)
1 Râuri cu maluri nămoloase cu 3270 - Canale cu maluri Parcul Natural Baltă
vegetaţie de Chenopodion rubri si aluviale cu vegetaţie de Mică a Brăilei
Bidention p.p. Chenopodion rubri si (PNBMB)-canale cu
Bidention p.p. maluri aluviale
2. Lacuri eutrofe naturale cu 3150 - Lacuri naturale PNBMB
vegetaţie de tip Magnopotamion eutrofe cu vegetaţie de lacuri si bălti,

55
 sau Hydrocarition Magnopotamion sau
Hydrocarition
3 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 6440 – Pajişti aluviale ale
văilor de râuri cu Cnidion
dubii
4 Pajişti cu Molinia pe soluri 6410 Pajişti cu Molinia pe
calcaroase, turboase sau soluri calcaroase, turboase
argiloase (Molinion caeruleae) sau bogâte in aluviuni
argiloase (Molinia
caerulae)
5 Pajişti de altitudine joasă 6510 – Pajişti de altitudine
(Alopecurus pratensis, joasă (Alopecurus
Sanguisorba officinalis) pratensis şi Sanguisorba
officinalis)
mlaştini împădurite
PNBMB mlaştini de-a
lungul văii Dunării
PNBMB Mlaştini cu
vegetaţie de Molinia
pe soluri luto-
argiloase
PNBMB Păşuni
umede, depresiuni
mlăştinoase

6 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa 91EO- Păduri aluviale cu PNBMB

si Fraxinus excelsior (Alno-
Padion, Alnion incanae, Salicion
albae)
7 Păduri ripariene mixte cu Quercus
robur, Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor
râuri (Ulmenion minoris)
8 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus
alba
Alnus glutinosa şi Fraxinus
excelsior (Alno-Padion,
Alnion incanae, Salicion
albae)
91FO- Păduri mixte cu PNBMB
Quercus robur, Ulmus
laevis, Fraxinus excelsior
sau Fraxinus angustifolia,
riverane marilor fluvii
(Ulmenion minoris)
92AO -Galerii de Salix alba PNBMB
şi Populus alba şleauri riverane şi
galerii mixte

Flora şi fauna sălbatică

Flora
Influenţa omului şi-a pus amprenta asupra vegetaţiei spontane din judeţul Brăila.
Într-un trecut mai îndepărtat vegetaţia caracteristică era reprezentată prin stepă în
zonele de câmpie şi prin vegetaţie de luncă şi baltă în Balta Brăilei.
Stepa a fost desţelenită şi înlocuită cu vegetaţie de cultură (culturi agricole) în
proporţie de peste 95%. Ea se mai găseşte astăzi doar insular, pe pajiştile naturale
precum şi pe marginea drumurilor, pe versanţii văilor, de-a lungul digurilor şi canalelor
de irigaţie.
Din Balta Brăilei doar o treime din suprafaţă a rămas în regim liber de inundaţie,
restul de peste 60000 de ha constituind actualmente incinta agricolă îndiguită Insula
Mare a Brăilei. Vestigii ale florei acestui vast teritoriu de zonă umedă se găsesc acum în
cele 10 insule din zona inundabilă care constituie Parcul Natural Baltă Mică a Brăilei.
Vegetaţia palustră a ostroavelor se remarcă prin specii rare, monumente ale naturii,
cum sunt nuferii albi si galbeni, specii care doar in Delta Dunării sunt mai des întâlnite.

Flora întâlnită în pădurile de pe raza judeţului Brăila cuprinde următoarele specii

lemnoase: Pin silvestru (Pinus sylvestris), pin negru (Pinus nigra), chiparos de baltă
(Chamaecyparis lawsoniana), stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejar
pedunculat (Quercus robur), stejar pufos (Quercus pubescens), cer (Quercus cerris),
stejar de baltă (Quercus palustris), frasin comun (Frasinus excelsior), frasin de luncă
(Fraxinus pennsylvanica), ulm de câmp (Ulmus campestris), velnis (Ulmus laevis), ulm
de Turkestan (Ulmus pumila), arţar (Acer platanoides), jugastru (Acer campestre), arţar
tătărăsc (Acer tataricum), arţar american (Acer negundo), salcâm (Robinia

56
pseudacacia), salcâm japonez (Sophora japonica), glădiţă (Gleditschia triacanthos), nuc
(Juglans regia), nuc negru (Juglans nigra), dud (Morus alba), tei argintiu (Tilia
tomentosa), catalpa (Catalpa bignonioides), koelreuteria (Koelreuteria paniculata), păr
pădureţ (Pyrus pyraster), măr pădureţ (Malus sylvestris), vişin turcesc (Prunus
mahaleb), sălcioara (Elaeagnus angustifolia), cătina roşie (Tamarix ramosissima),
cătina albă (Hippophae rhamnoides), corcoduş (Prunus cerasifera), porumbar (Prunus
spinosa), mălin american (Prunus serotina), dracilă (Berberis vulgaris), maces (Rosa
canina), păducel (Crataegus monogyna), amorfa (Amorpha fruticosa), sânger (Cotinus
coggygria), liliac (Syringa vulgaris), lemn câinesc (Lugustrum vulgare), vâsc (Viscum
album).
Endemisme
Există două specii endemice-Campanula rotundifolia L., ssp. Romanica Savulescu
Hayeck (clopoţel) şi Achillea coarctata Poir (coada şoricelului cu flori galbene), care
cresc numai pe Popina Blasova-martor de eroziune hercinică (monument al naturii).
Fauna
Zoocenozele sunt specifice tipurilor de habitate descrise anterior, cele mai complexe
fiind caracteristice pădurilor (de amestec) şi bălţilor permanente.
Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor
tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă.
Vertebratele (Tabelul nr. 6.1.1.1.) sunt mai puţin numeroase, atât ca număr de specii,
cât şi ca număr de indivizi.
Pentru un nr. de 92 de specii, considerate de interes comunitar conform OU236/2000
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei sălbatice , aprobată cu modificări prin Legea 462/2001, trebuie instituite arii
speciale de conservare şi arii speciale de protecţie avifaunistică (Tabelul nr. 6.1.1.1) iar
112 specii sunt cu regim de protecţie strictă.

Tabel nr. 6.1.1.1.

Nr. Grupa Nr. OU236/2000
crt. de specii Spe Anexa 2- Anexa 3A- Anexa -3B Anexa 4A- Anexa 3A-
cii Specii a căror Specii de Specii de Specii de Specii de
conservare interes interes interes interes
necesită comunitar naţional comunitar a comunitar
desemnarea care care căror prelevare care
ariilor speciale de necesită o necesită o din natură şi necesită o
conservare şi a protecţie protecţie exploatare fac protecţie
ariilor de protecţie strictă strictă obiectul strictă
specială măsurilor de
avifaunistică management
1 Plante 207 2 - - 1 -
2 Peşti 67 15 2 5 8 -
3 Amfibieni 7 3 3 1 2 -
4 Reptile 5 1 5 - - -
5 Păsări 208 65 70 29 44 2
6 Mamifere 18 6 7 - 2 8
Total 92 87 35 57 10

Păsările sunt cele mai numeroase dintre vertebrate, cu o repartiţie neuniformă.

Ele se concentrează mai ales în zona pădurilor de amestec, în bălţi şi în zonele
mlăştinoase. Foarte multe specii aparţin, din punct de vedere fenologic, grupului
migrator (oaspeţi de vară, de iarnă sau de pasaj), foarte puţine sunt cele sedentare care
rămân pe timpul iernii în interiorul ostroavelor din lunca Dunării, sau pe unele balţi din
terasa Dunării.

57
 Procentual, avifauna din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei reprezintă peste
jumătate din cea a României, respectiv 53%. Dintre acestea, 169 specii sunt protejate
pe plan european (Berna), 58 specii sunt păsări migratoare protejate prin Convenţia de
la Bonn şi 6 specii protejate prin Convenţia CITES. De asemenea, 59 specii figurează în
anexa I din Directiva « Păsări ».Faptul că zona inundabilă brăileană face parte din
reţeaua internaţională de locuri de cuibărire şi pasaj, situată pe culoarul estic de
migraţie dunărean, a fost unul dintre cele mai importante motive pentru care această
zonă a fost declarată arie protejată şi ulterior recunoscută ca SIT RAMSAR -zonă
umedă de importanţă internaţională.

6.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca

resurse genetice
a) Specii de plante valorificate economic
Specii forestiere
Următoarele specii din flora lemnoasă întâlnite în pădurile judeţului sunt
valorificate economic: stejar brumăriu, stejar pedunculat, stejar pufos, frasin comun,
frasin de luncă, mojdrean, frasin pufos, frasin de Pensilvania, ulm de câmp, ulm de
Turkestan, arţar, jugastru, arţar tătărăsc, salcâm, glădiţă, nuc, vişin turcesc, sălcioară,
cătină albă, porumbar, măceş, păducel, sânger, corn, soc negru, lemn câinesc.

Specii valorificate ca resurse genetice.

Există 58 ha păduri stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe şi
conservarea genofondului forestier, fiind vorba de speciile:
- stejar brumăriu-Quercus pedunculiflora,
- un hibrid de frasin de Pennsylvania-Fraxinus x pennsylvanica, Fraxinus x
angustifolia şi
- salcâm-Robinia pseudacacia.
Cele mai importante sunt :
-Rezervaţia forestieră Camniţa (rezervaţie naturală cod 2259) – 1,2 ha arboret
pur de frasin, situată in cuprinsul pădurii Camniţa (comuna Râmnicelu)
-Rezervaţia forestieră Viişoara unde există 31,2 ha pădure de stejar brumăriu –
Quercus pedunculiflora (rezervaţie naturală conform HCJ Brăila 20/1994)
În anul 2005 au fost emise 92 de autorizaţii de mediu pentru recoltare plante
sălbatice de către persoane fizice în scopul comercializării pe piaţa internă. Este vorba
de plante folosite în scop alimentar şi medicinal, cantităţile cele mai mari fiind la speciile
coada calului, coada şoricelului, susai, mentă, muşeţel, rostopască, soc, sunătoare,
urzică, vâsc, specii care se găsesc din abundenţă în flora spontană brăileană. De
asemenea au fost emise 3 autorizaţii de mediu pentru recoltare plante sălbatice (2
pentru stuf şi una pentru fructe de pădure) de către persoane juridice în scopul
comercializării.
b) Specii de animale valorificate economic
În anul 2005 a fost emisă o autorizaţie de mediu pentru recoltarea a 720 kg
lipitori pentru export (S.C. Nicholas Trading Office S.R.L. Bucureşti) în vederea folosirii
în scop medicinal (microchirurgie).
Specii de interes cinegetic
Speciile de interes cinegetic în judeţul Brăila sunt în general specii caracteristice
faunei de câmpie, zone umede şi păduri de luncă. Conform Ord. M.A.A.P. nr. 193/2002,
Anexa nr. 1, fondul cinegetic al judeţului Brăila, are o suprafaţa totală de 462955 ha şi
este delimitat în 50 de fonduri de vânăoare, gestionate de către R.N. a Pădurilor-
Direcţia Silvică brăila şi 7 asociaţii vânătoreşti.

58
 Faţă de anul 2004, când au fost autorizaţi 7 din cei 8 gestionari de fonduri de
vânătoare, în 2005 au fost numai 6 (conform cererilor de autorizare).
Începând cu sezonul de vânătoare 2002-2004 A.P.M. Brăila nu a autorizat
decât cotele de recoltă la speciile de vânat la care se fac evaluări cinegetice, conform
prevederilor Ord MAPM 647/2001 (Tabel nr. 6.1.2.1.)., considerând că acesta poate fi
asimilat unui studiu de resursă conform cerinţelor Ord M.A.P.M. 647/2001 pentru
aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau de
achiziţie şi comercializare pe piaţa internă sau la export a plantelor şi animalelor din
flora şi fauna sălbatică, precum şi a importului acestora.

Tabel nr. 6.1.2.1. Cotele de recoltă autorizate de A.P.M. Brăila în sezonul de vânătoare
2005-2006 comparativ cu sezonul 2004-2005.

Nr. Titulari autorizaţii

crt D.S A.V.P.S. A.J.V. A.V.P.S. A.V.P.S. A.V.P.S. A.J.V. TOTAL
Specii de Brăila Şoimul P.S. Diana Sitarul Acvila P.S.
interes Buc. Br. Buc. Buc. Buc. Bv.
vânătoresc
2004

2005

2004

2005

2004
2005

2004

2005

2004

2005

2004

2005

2004

2005

2004

2006
1 Căprior -
Capreolus
20

14

52
46

90

74
apreolus
4

6
-

-
2 Mistreţ -
Sus scrofa
29

17

10

40
46

80

75
6

2
-

-
3 Iepure-Lepus
1215

4460
4700

6290

6835
europaeus
580

350

300

340

340

110

130

100

150

350

-
4 Vulpe –
Vulpes
153
154

291

263
41

39

16

20

46

40

25
vulpes
5

-
5 Viezure-
14
13

24

15
Meles meles
3

5
-

-
6 Dihor -Putoris
203
197

288

240
putoris
25

18

15

20

20

20
5

5
-

7 Nevăstuicã-
Mustela
232
207

293

235
18

15

20

15

nivalis
3

5
-

8 Bizam -
Ondraţa
159
135

234

189
70

49

zibethica
5

5
-

9 Şacal-
10
11

10

22

22

Canis aureus
2

2
-

10 Câine enot -
Nyctereutes
procyonoides
1
2

2
-

11 Fazan-
1430

1330

1925

Phasianus
350

155

150

200

540

100

100

150
40

40

colchicus
-

12 Potârniche
1170

Perdix perdix
100

945
260

460
80

50

80

30

35

10

10

20
5

59
 Practic din sezonul de vănătoare 2005-2006, activităţile de vânătoare s-au realizat
numai pe parcursul a două luni deoarece începând cu data de 11.10.2005 vânătoarea
la speciile de păsări prevăute în Legea 103/1996 republicată a fost interzisă conform
prevederilor OUG 140/2005 privind măsurile ce se aplică ca urmare a suspiciunii
influenţei aviare iar din 27.12.05 autorizaţiile au fost suspendate până la stingerea
epizootiei de gripă aviară, în temeiul Deciziei nr. 29/1.12.2005 emisă de către
Comandamentul Antiepizootic Central, prin care a fost interzisă în judeţul Brăila
vânarea exemplarelor din speciile prevăzute în Legea Fondului cinegetic şi a protecţiei
vânatului nr. 103/1996, datorită focarelor de gripă aviară.

6.1.3. Starea ariilor naturale protejate

Suprafaţa totală a ariilor protejate din judeţul Brăila este de 20405,38 ha (Tabelul
nr. 6.1.3.1.), cea mai mare parte fiind situată în lunca inundabilă a Dunării-Parcul
Natural Baltă Mică a Brăilei. Conform Legii 5/2000, suprafaţa parcului natural este de
17529 ha. Conform ultimei evaluări făcute în decembrie 2005 de către Oficiul Judeţean
de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila, suprafaţa a fost recalculată la 20562,39 ha.
Ca urmare, suprafaţa totală a ariilor protejate din judeţ rezultată este de 23438,77 ha.

Tabel nr. 6.1.3.1. Ariile protejate din judeţul Brăila

Supra-
Nr. Denumir Actul de Categoria ariei Administrator/
faţa Localizare
crt. e declarare protejate Custode
ha
1 Baltă Legea Parc natural 17529 În lunca cu regim RNP Romsilva
Mică a 5/2000 natural de inundaţie a Direcţia
Brăilei HG Zonă umedă de fluviului Dunărea, Silvică Brăila
230/2004 importanţă ecoregiunea
internaţională României nr. 20,
(Sit Ramsar com. Chiscani,
1074) Gropeni, Stăncuţa,
Berteştii de Jos,
Măraşu
2 Lacul Legea Rezervaţie 838,66 Com. Jirlău, Vişani şi
-
Jirlău 5/2000 naturală Galbenu
3 Pădurea Legea Rezervaţie 1,2 Com. Râmnicelu RNP Romsilva
Camniţa 5/2000 naturală Direcţia
Silvică Brăila
4 Pădurea HCJ Brăila Rezervaţie 1897,8 Loc Insurăţei si com.
idem
Viişoara 20/1994 forestieră Berteştii de Jos
5 Lacul HCL Roşiori Regim 138,72 Com . Roşiori şi
Tătaru 21/2005 provizoriu de Dudeşti
-
HCL Dudeşti ocrotire
33/2005

6.1.3.1. Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

Amplasament

60
 Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este situat în lunca cu regim natural de
inundaţie a fluviului Dunărea, între Vadu Oii şi municipiul Brăila, ecoregiunea României
nr. 20, fiind delimitat astfel:
- la sud: ramificaţia Dunării în cele două braţe (la 3 km de Vadu Oii), Dunărea
Navigabilă (lat. 44°45’16.02’’);
- la est: braţul Vâlciu de la km 237 pâna la km 197, Dunărea navigabilă de la km
197 la km 186 (long. 27°59’55.23’’) braţul Cravia (Bratuşca sau Dunărea Veche) de la
km 186 până unde se întâlneşte cu Dunărea navigabilă (km 174);
- la nord: confluenţa braţului Arapu, Cravia şi Dunărea Navigabilă (km174
lat.45°14a10.36"N)
- la vest: Dunărea navigabilă de la km 232 până la 216 (long. 27°49’12.08’’E),
braţul Pasca de la km 216 la 209, Dunărea navigabilă km 209 până la km 197, braţul
Calia de la km 197 până la km180 şi braţul Arapu de la km 180 până la km 174.
Parcul integrează toate cele 10 ostroave situate între braţele Dunării: O. Vărsătura, O.
Popa, O. Crăcănel (Chiciul), O.Orbul, O. Calia (Lupului), O.Fundu Mare, O. Arapu,
precum şi braţele adiacente ale Dunării.
Se poate spune că este o deltă interioară pe traseul inferior al Dunării de Jos.
Suprafaţa
În Legea nr. 5/2000, această arie protejată este menţionată cu o suprafată de
17529 ha. Conform evaluărilor realizate în decembrie 2005 de către Oficiul Judeţean de
Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila suprafaţa rezultată este de 20562,39 ha în
diverse forme de proprietate.
Valori naturale protejate
În ciuda modificărilor survenite atât în structura sistemelor ecologice integratoare
cât şi la nivelul ei, Baltă Mică a Brăilei conservă importante valori ecologice, fiind o
importantă componentă a Sistemului Dunării Inferioare, situată în amonte de Rezervaţia
Biosferei Delta Dunării.
Este singura zonă rămasă în regim hidrologic natural (zonă inundabilă), după
indiguirea, în proporţie de cca. 75%, a fostei Bălţi a Brăilei şi crearea incintei agricole
Insula Mare a Brăilei.
Datorită atributelor sale – zonă umedă în regim hidrologic natural, complex de
ecosisteme în diferite stadii succesionale şi zonă tampon, Baltă Mică a Brăilei
reprezintă un sistem de referinţă al fostei delte interioare şi baza pentru reconstucţia
ecologică în Sistemul Dunării Inferioare.
Din suprafaţa totală, cca 53,6% o ocupă pădurile aluviale, 6% paşunile, 12,84%
zonele umede şi 27, 5% lacurile (iezere şi bălţi).
Jumătate din ecosistemele identificate – bălţi şi păduri specifice de luncă
inundabilă, sunt naturale, această zonă conservând în cea mai mare parte structura şi
funcţiile vechii Bălţi a Brăilei din anii ’50 . Acestea sunt totodată habitate naturale de
interes comunitar faţă de care s-au stabilit priorităţi de conservare.
Această zonă este bine cunoscută pentru importanţa ei ornitologică, deoarece se
situează pe cel mai important culoar de migraţie al păsărilor din bazinul inferior al
Dunării de Jos, la jumatatea rutelor de migraţie între locurile de cuibărit din nordul
Europei şi refugiile de iernat din Africa. Au fost observate un mare număr de păsări,
dintre care, 169 specii protejate pe plan internaţional, prin Convenţiile de la Berna, Bonn
si Ramsar, acestea reprezentând jumătate din speciile de păsări migratoare
caracteristice României .
Pentru că o mare parte dintre acestea sunt păsări acvatice,
in anul 2001 Baltă Mică a fost declarată sit RAMSAR (poziţia 1074 pe lista Ramsar), al
doilea după Delta Dunării, conform Convenţiei Ramsar prin care se protejează zonele
umede de importanţă internaţională ca habitat al păsărilor acvatice, convenţie la care
România este parte semnatară.

61
 Zonarea funcţională a fost detaliată în Ord. M.A.P.A.M. 552/26.08.2003 privind
aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de
vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice.
Administrare
Conform Ord. M.A.P.A.M. 850/2003 privind procedura de încredinţare a
administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate Parcul Natural Baltă
Mică a Brăilei (PNBMB) a fost încredinţat spre administrare Regiei Naţionale a Păurilor
„Romsilva” prin contractul încheiat între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi
Regia Naţională a Pădurilor, cu nr. 744/MMGA/22.05.2005 şi 65/RNP/21.05.2005.
În data de 24.02.2005 s-au constituit Consiliul Ştiinţific şi Consiliul Consultativ de
Administrare care s-au întrunit semestrial. În cadrul şedinţei Consiliului Ştiinţific din
24.02.2005 s-a aprobat Regulamentul Parcului Natural Baltă Mică a Brăilei şi s-au făcut
propuneri de amendare a Planului de management realizat în cadrul proiectului LIFE
99NAT/RO/006400.
S-au continuat procedurile de creare a structurii de administrare a Parcului, fiind
ocupate prin concurs şi fără a se recurge la dublă subordonare, toate cele 13 posturi
prevazute prin HG 230/2004 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor
naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora. Această structură
este funcţională, îndeplinindu-şi atribuţiile conform "Regulamentului de organizare şi
funcţionare al structurii de administrare", avizat de către R.N.P.
Controalele realizate în anul 2005 în PNBMB au urmarit modul cum R.N.P. prin
Direcţia Brăila îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale, din care până în prezent s-au
realizat urmatoarele:
1. Activitatea de pază
Compartimentul de pază din cadrul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, a
realizat 23 acţiuni de control în scopul verificării modului în care sunt respectate
prevederile regulamentului şi au fost aplicate un numar de 31sancţiuni
contravenţionale(7 pentru pasunat ilegal, 1 pentru braconaj piscicol si 23 pentru
deranjarea biodiversitatii prin pescuit ).
Astfel păşunatul ilegal a fost stopat aproape în totalitate pe raza parcului,
fenomen favorizat şi de condiţiile hidrologice deosebite din anul 2005, când au fost 4
inundaţii în Lunca Inferioară a Dunării, astfel încât cele 10 insule care alcătuiesc Balta
Mică a Brăilei, au fost acoperite în totalitate de apă aproape 5 luni.
Activitatea de pescuit ilegal a fost stopată în parte, dar nu suficient din lipsa mijloacelor
de transport din dotarea administraţiei parcului .
În anul 2005 nu s-a înregistrat nici un act de braconaj cinegetic pe teritoriul
Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, asiguirându-se astfel protecţia avifaunei acvatice.

2. Întocmirea bazei de date şi monitorizarea biodiversităţii.

În ultima şedinţă a Consiliului Ştiinţific s-a aprobat şi conţinutul bayei de date cu
privire la monitoriyarea biodiversitaâîţii. Până la sfârşitul anului au fost identificate şi
înregistrate 501 specii, dintre care 99 se regăsesc pe listele speciilor cu statut special
de conservare (directivele europene, convenţia Ramsar, convenţiile de la Berna, Bon,
Cites etc.), după cum urmează :
- ciuperci - 2 specii
- plante superioare - 219 specii
- lipitori - 1 specii
- arahnide – 2 specii
- insecte – 11 specii
- peşti - 41 specii din care 10 rare şi foarte rare
- amfibieni - 9 specii din care 8 rare şi foarte rare

62
 - păsări - 205 specii din care 79 rare şi foarte rare
- mamifere - 11 specii din care 2 rare şi foarte rare

De asemenea este de menţionat încheierea Protcolului pentru realizarea „Bazei

unitare de date a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei”, prin unificarea bazelor de date
referitoare la complexele de ecosisteme acvatice şi terestre ce aparţin: Staţiunea de
Cercetări Ecologice Brăila, Departamentului de Ecologie Sistemică a Universităţii
Bucureşti, Facultatea de Piscicultură a Universităţii Dunărea de Jos Galaţi, Societatea
Ornitologică Română, Sucursala Brăila şi Agenţia de Protecţie a Mediului Brăila
A fost realizată în format digital pe sistem Autocad harta parcului natural la nivel
de unitate amenajistică conform amenajamentelor în vigoare

3. Activitatea de informare publică şi educaţie ecologică

S-a realizat pagina web a Administraţiei Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, cu
reactualizări trimestriale, la adresa www.bmb.ro.
S-au desfăşurat 5 acţiuni de educaţie ecologică împreună cu instituţii de
învăţământ în cadrul cărora au avut loc şi activităţi de plantare de puieţi, igienizare a
pădurilor şi furnizarea de materiale informative (pliante, afişe). În perioada 24-
29.08.2005 s-a organizat o tabără ecologică împreună cu Agenţia pentru Protecţia
Mediului, membrii ai Societăţii Ornitologice Române – Filiala Dropia Brăila şi studenţi ai
Facultăţii de Biologie din Iaşi, cu implicarea participanţilor în acţiuni de monitorizare a
biodiversităţii, igienizare, refacerea unor umbrare şi locuri de odihnă. De asemenea
administraţia parcului a realizat şi cursuri de educaţie ecologică cu elevii de la şcoala
din comuna Măraşu.

4. Activitatea de turism
S-a continuat activitatea de delimitare şi marcare a perimetrului Parcului
precum şi avertizarea vizuală cu privire la interdicţiile ce trebuie respectate pe teritoriul
ariei protejate.
Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei a demarat colaborarea cu
opratorii de turism din judeţul Brăila în scopul includerii parcului Natural în circuitul
turistic naţional şi internaţional.
Cu toate acestea, turismul nu s-a desfăşurat în condiţii normale din cauza
infrastructurii necesare insuficient dezvoltate (mijloace de transport, trasee turistice,
locuri de campare), precum şi a celor patru viituri majore din anul 2005, care nu au
permis realizarea tuturor obiectivelor propuse. În prezent Administraţia se află într-o
ofensivă susţinută de implementare a turismului în regiune (nu numai la nivelul
parcului). Pentru anul 2006 s-a încheiat un contract cu un touroperator în domeniul
birdwaching-ului. Cu toate aceste eforturi, semnalele primite de la partenerii occidentali
ai firmelor contactate sunt foarte slabe datorită gripei aviare.

Starea ecosistemelor din PNBMB

Situaţia meteorologică din acest an a determinat ca pe parcursul lunilor de
primăvară şi până spre sfârăitul lunii iunie întregul teritoriu al parcului să fie în totalitate
sub apă. Doar unele grinduri situate la malurile Dunării sau la malurile unor bălţi au
rămas pe uscat.
Deşi această situaţie este posibil să fi afectat anumite specii de păsări care nu
au mai putut beneficia de habitatele specifice de hrănire sau cuibărire cum sunt de
exemplu limicolele-păsările de ţărmuri, mlaştini şi ape puţin adânci, în ansamblu situaţia
din acest an reprezintă o extremă caracteristică acestei zone de luncă situată în regim
liber de inundaţie. În Ostrovul Fundu Mare s-au inventariat speciile de păsări din colonia
mixtă situată într-un arboret de lângă Balta Chiriloaia (cormorani, egrete mici, stârci

63
cenuşii, stârci galbeni, stârci de noapte, ţigănuşi), în perimetrul zonei de conservare
specială nordică.
Inundaţiile din acest teritoriu au produs însă anumite pagube în cazul plantaţiilor
tinere din perimetrele unde s-au făcut lucrări de reconstrucţie ecologică, unde anumite
arborete este posibil să nu mai poată fi recuperate datorită faptului că au stat prea mult
timp sub apă.
S-a continuat programul de monitorizare a stării trofice a bălţilor, recoltându-se
probe de apă din bălţile Chiriloaia, Sbenghiosu, Lupoiu şi Gâsca, precum şi de pe
braţele Dunării, pentru a fi analizate în cadrul laboratorului A.P.M. Brăila (rezultatele
fiind prezentate la cap.4.2.2.) .

6.1.3.2. Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii

In judeţul Brăila cele trei rezervaţii naturale - Pădurile Camniţa şi Viişoara şi
Lacul Jirlău, ocupă o suprafaţă totală de 2737,66 ha

Rezervaţia Naturală Camniţa

Localizare
Rezervaţia are o suprafaţă de 1,2 ha şi este amplasată în comuna Râmnicelu, în
apropierea satului Constantineşti, între DJ 221 şi râul Buzău.
Această rezervaţie este situată în cuprinsul pădurii Camniţa, pădure ce ocupă circa 550
ha, formată preponderant din salcâm, plop alb şi negru şi salcie.
Valori naturale protejate
Pădurea este un arboret natural de frasin - hibrizi de frasin de Pennsylvania (Fraxinus x
pennsylvanica şi Fraxinus x angustifolia), în amestec cu salcâm (8F+2SC), de origine
necunoscută, în varstă de cca.45 ani.
A fost declarată rezervaţie pentru că frasinul fiind preponderent poate fi
considerat arboret pur de frasin, ceea ce constituie o raritate în peisajul judeţului Brăila.
Totodata această arie protejată este şi rezervaţie de seminţe, menţionată cu codul FR-
M280-3 în „Catalogul naţional al surselor pentru materiale forestiere de reproducere din
România „ (avizat în 2001), scopul selecţiei fiind cantitatea şi calitatea lemnului.

Anul declarării şi documentele prin care a fost declarată

1994 - H.C.J. Brăila nr 20/1994 - rezervaţie forestieră
2000 - Legea nr 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional
– sectiunea a III-a – zone protejate - rezervaţie naturală, cod 2259.

Conform prevederilor Ord. M.A.P.A.M. 850/2003 privind procedura de

încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate
Rezervaţia naturală Camniţa a fost acordată în custodie Direcţiei Silvice Brăila, prin
Convenţia de custodie nr. 1/7.10.2004.
Având în vedere obligaţiile ce revin custodelui, în anul 2005 s-au realizat
următoarele :
- s-au elaborat planul de management şi regulamentul ariei protejate în termenii
legali şi au fost înaintate Academiei Române pentru avizare;
- au fost luate măsuri de delimitare a rezervaţiei prin marcarea arborilor
perimetrali cu un inel de vopsea ;
- au fost închise căile de acces create în mod ilegal prin realizarea unor şanţuri
transversale ;
- drumul principal de acces a fost blocat cu barieră metalică pentru a restricţiona
intrarea neautorizată a vehiculelor în aria protejată ;
- la intrarea principală a fost montat un panou informativ ;

64
 - paza a fost asigurată de Ocolul Silvic Ianca prin pădurarul titular al cantonului în
raza căruia se află aria protejată.
Starea de conservare a arboretului de frasin ocrotit, cu o suprafaţă de 1,2 ha,
dovedeşte o bună capacitate de regenerare naturală care poate asigura menţinerea
acestui arboret instalat natural, chiar dacă nu corespunde tipului fundamental de
pădure. S-a dovedit că nu se manifestă un impact antropic negativ prin tăieri abuzive
sau păşunat şi există şi o diseminare naturală a frasinului în unitaţile amenajistice
învecinate astfel încât s-a propus mărirea perimetrului protejat.

Rezervaţia Naturală Lacul Jirlău

Localizare
Rezervaţia este situată în vestul judeţului Brăila, pe malul stang al râului Buzău,
pe teritoriul comunelor Jirlău, Vişani şi Galbenu, având o suprafaţă de 838,66 ha.
Anul declarării şi actele prin care a fost declarată
1994 - H.C.J. Brăila nr 20/1994 - refugiu ornitologic
2000 - Legea nr 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –
secţiunea a III-a – zone protejate - rezervaţie naturală, cod 2260.
Valori naturale protejate
Rezervaţia este un lac eutrof, puţin adânc, cu vegetaţie tipică de baltă
permanentă, cu asociaţii în care predomină stuful, papura şi pipirigul. Lacul asigură
habitate de pasaj, hrănire, şi cuibarire pentru o serie de specii de păsări migratoare şi
sedentare, de zonă umedă. Din acest motiv, lacul a fost menţionat în anul 1989 în lista
“Important Bird Areas In Europe”(Arii avifaunistice de importanţă europeană), publicătă
în Anglia.
Administrare
Deşi s-au folosit toate canalele de informare a publicului (comunicate de presă şi
materiale publicate pe pagina de internet a APM Brăila), cu privire la condiţiile de
solicitare a acordării custodiei rezervaţiilor naturale, nu au existat solicitări pentru
această rezervaţie. Această situaţie este probabil motivată de faptul că gestionarea unei
arii protejate este percepută ca implicând mai multe obligaţii decât avantaje, iar pentru
Lacul Jirlău, dacă nu e posibilă sau rentabilă şi exploatarea piscicolă probabil că nu va
stârni interesul nici unui investitor să solicite custodia.
Starea ecosistemelor
Datorită abundenţei precipitaţiilor, Lacul Jirlău s-a alimentat în mod natural prin
afluenţii din valea Boului astfel încât în ansamblu starea acestui ecosistem lacustru s-a
îmbunătăţit faţă de anii trecuţi, dovada fiind creşterea populaţiilor de păsări acvatice
care au fost observate, cuibăritoare sau numai în pasaj.
O problemă deosebită a fost apariţia unor mortalităţi la câteva specii de păsări
(Larus ridibundus, Recurvirostra avosetta şi Tadorna tadorna). Întrucât nu s-au găsit
urme de împuşcare, 3 cadavre au fost trimise spre analiză la Direcţia Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Brăila. Rezultatul necropsiei a relevat într-un
caz o infestaţie cu cestodul Drepanidotaenia lanceolata (de la anumite specii de
crustacei ce constituie hrana acestor păsări), iar în alt caz inaniţia, neputând deci fi
suspectată neapărat o cauză antropică care să fi provocat această mortalitate.

Rezervaţia Forestieră Pădurea Viişoara

Localizare
Rezervaţia are o suprafaţă de 1897,8 ha fiind situată in sudul judeţului Brăila, pe
teritoriul administrativ al comunelor Insurăţei şi Berteştii de Jos.
Anul declarării şi actele prin care a fost declarată
1994 - H.C.J. Brăila nr 20/1994-rezervaţie forestieră
Valori naturale protejate

65
 Pădurea este o relicvă a codrilor de stejar care populau nisipurile de origine fluviatilă
de pe malul drept al râului Călmăţui, ce a favorizat înaintarea silvostepei adânc în stepă
până aproape de vărsarea Călmăţuiului în Dunăre. Tăiată iraţional sute de ani, s-a
regenerat natural.
În cuprinsul acesteia există câteva exemplare de stejar brumăriu cu vârsta între 350-
400 ani, dintre care “stejarul prinţesei” de 400 ani probabil plantat de Ştefan cel Mare. În
rest vârsta arboretelor este de 91- 95 de ani.
Este pădure tipică de şleau, speciile componente fiind stejarul (predominant stejarul
brumăriu – Querqus pedunculiflora) şi salcâmul. Motivul luării sub protecţie a fost dat
tocmai de existenţa acestor arborete de stejar, specie rară în pădurile brăilene.
Pentru cantitatea şi calitatea lemnului o suprafaţă de 39,4 ha din acest perimetru este şi
rezervaţie seminologică, menţionată în „Catalogul naţional al resurselor pentru
materiale forestiere de reproducere din România’’ (30,6 ha salcâm şi 8,8 ha stejar
brumăriu ).

Perimetrul de protecţie provizorie Lacul Tătaru

Localizare
Lacul Tătaru este situat în sudul judeţului Brăila, la aproximativ 95km de
municipiul Brăila, pe teritoriul administrativ al Comunelor Dudeşti şi Roşiori, la sud-est
de localitatea Tătaru şi la nord- est de localitatea Roşiori, având o suprafaţă de 138,72
ha.
Valori naturale ce necesită protecţie
Morfometric lacul are forma aproximativ triunghiulară, cu adâncimi mici, cuprinse
în mod curent între 0,5 şi maxim 1 m. În condiţiile unei secete prelungite, suprafaţa
luciului de apă se micşorează foarte mult şi apar plaje mâloase iar uneori se transformă
în baltă-mlaştină. În anul 2002 a fost complet secat.
Deşi poartă denumirea de "lac", acest luciu de apă nu are caracteristicile tipice
ale lacurilor, adică nu pot fi diferenţiate cele două zone (litoral şi profundal). Apa este
puţin adâncă, încât vegetaţia se poate fixa pe orice parte a fundului, motiv pentru care
acest tip de apă este numit şi baltă.
Declararea ca arie protejată este justificată prin necesitatea protecţiei şi conservării
unor specii importante sub aspect faunistic, întrucât :
 32 specii de păsări trebuie protejate conform Directivei Consiliului nr.
79/409/CEE cu privire la protejarea păsărilor sălbatice, (transpusă prin OU
236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificari prin Legea 462/2001)
prin crearea de zone speciale de protecţie avifaunistică.
 43% (39specii) din numărul total de specii de păsări observate în această zonă
sunt păsări acvatice astfel încât Lacul Tătaru poate fi considerat zonă umedă
importantă pentru păsările acvatice, ceea ce impune luarea unor măsuri
speciale de conservare conform Convenţiei asupra zonelor umede, de
importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (Convenţia
de la Ramsar) adoptată prin Legea 5/1991.
 30 specii sunt protejate conform Convenţiei de la Bonn privind protecţia speciilor
migratoare, adoptată prin Legea 13/1998 şi a Acordului privind conservarea
păsărilor de apă migratoare african eurasiatice, semnat la Haga în 1995 şi
adoptat de România prin legea 89/2000.

Prin HCL Roşiori nr. 21/2004 si HCL Dudeşti nr. 33/2004 s-a instituit regimului
provizoriu de ocrotire şi s-a aprobat Regulamentului de administrare a perimetrului
ocrotit Lacul Tătaru . În noiembrie 2004 s-a constituit Comitetul de implementare a

66
regimului provizoriu de ocrotire (compus din viceprimarii comunelor Dudeşti si Roşiori şi
un reprezentant al Asociaţiei de Vânătoare şi Pescuit Sportiv Diana Bucureşti-
gestionară a fondului de vânătoare nr.45 Tătaru în perimetrul căruia este situat Lacul
Tătaru)
Scopul instituirii regimului provizoriu de ocrotire este conservarea biodiversităţii în
conformitate cu prevederile Directivei Consiliului Europei nr. 92/43/EEC privind
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi ale Directivei Consiliului
Europei nr.79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice, prevederi transpuse prin
OU236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei şi faunei sălbatice aprobată cu modificari prin Legea nr. 462/18.07.2001.
Regimul de protecţie provizorie se va menţine până la instituirea, prin hotărâre de
guvern, a regimului de arie naturală protejată -rezervaţie naturală şi sit de importanţă
comunitară, conform prevederilor OU 236/2000.
În anul 2005 a fost completat şi transmis la Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului, formularul Natura 2000 prin care Lacul Tătaru a fost propus ca arie specială
de protecţie avifaunistică.

Monumente ale naturii în judeţul Brăila.

Popina Blasova.
Este situată în NE Insulei Mari a Brăilei, în apropierea Lacului Blasova, opus localităţii
Turcoaia.
Valori naturale protejate
Fiind un martor de eroziune hercinică a fost declarată monument al naturii datorită
unicităţii sale în relieful judeţului Brăila.
Popina Blasova face parte din Patrimoniul geologic – eşantion reprezentativ din punct
de vedere structural – bun al patrimoniului natural existent în situ.
Are o înălţime de cca. 45 m şi o suprafaţă de 2,3 ha. Compoziţia mineralogică a popinei
o formează: detritusuri grosiere – conglomerate de cuarţit şi gresii. Are vârsta munţilor
din Boemia sau din platoul central al Franţei.
Datorită condiţiilor pedologice generate de compoziţia mineralogică a popinei, covorul
vegetal de pe versantul nordic, alcatuit din graminee include şi două specii endemice:
- Campanula rotundifolia L., ssp. Romanica Savulescu Hayeck (clopoţel),
- Achillea coarctata Poir (coada şoricelului cu flori galbene).

Anul declarării şi documentele prin care a fost declarată

1994 - HCJ Brăila nr. 20/1994

Identificare de noi arii protejate şi propuneri de declarare.

Au fost identificate urmatoarele areale care întrunesc condiţiile de arii de
protecţie specială avifaunistică (APSA) : Lacul Tătaru (com. Dudeşti si Roşiori),
L.Caineni (com. Vişani), Bălţile Traian, Jiga şi Bătrâna (com. Zăvoaia), L.Sarat II Brăila,
L.Baltă Albă (com. Gradistea), L. Rezii (Însurăţei), L. Blasova (Insula Mare a Brăilei),
bălţile Corotişca, Poala Albă şi Ochiul Boului (zona dig-mal Insula Mare a Brăilei).

6.1.5. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

Printre activităţile care exercită o presiune antropică asupra biodiversităţii în

judeţul Brăila trebuie enumerate exploatarea unor specii prin pescuit şi vânătoare,
folosirea unor metode si tehnici agricole inadecvate (folosirea pesticidelor, păşunat
intensiv, păşunat neorganizat, arderea miriştilor, ş.a.). Totodată la ora actuală se
manifestă încă efectele unor intervenţii efectuate cu câteva decenii în urmă pentru

67
îmbunătăţiri funciare sau piscicultură (eliminarea excesului de umiditate pentru
obţinerea de noi terenuri agricole, modificarea regimului de circulaţie al apei în unele
bălţi pentru a uşura recoltarea peştelui)
În ceea ce priveşte vânătoarea impactul activităţilor din seyonul trecut este
nesemnificativ ăntrucât datorită gripei aviare practic numai două luni aceste activităţi s-
au putut desfăşura deoarece din 11 octombrie s-a sistat vânătoarea la păsări iar din
decembrie s-a sistat vânătoarea la toate speciile, restricţiile nefiind sistate până la
încheierea sezonului 2005-2006.
Multe ecosisteme acvatice au secat ca efect al adâncirii cu ani in urma, in scop
piscicol, a canalelor de comunicare cu Dunărea, ceea ce a produs modificari in regimul
de circulatie al apei. In mod natural Dunărea inunda uscatul si alimenta bălţile iar după
stoparea viiturii luciile de apa se mentineau o perioada mult mai indelungâta, putand fi
afectate doar de evapotranspiratia excesiva pe timp de seceta. Realizarea canalelor in
scop piscicol determina la ora actuala scurgerea prematură a apei către Dunăre,
fenomen favorizat şi de faptul că, în timp, fundul bălţilor s-a ridicat prin depunerea
aluviunilor aduse de fluviu.

6.2. Biosecuritatea
6.2.1. Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante superioare modificate
genetic – nu este cazul

6.2.2. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic

şi operatorii în domeniu

Conform Registrului de evidenţă a agenţilor economici care cultivă plante

modificate genetic, intocmit de către Direcţia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală Brăila,
conf. Ord. M.A.P.A.M 462/03, suprafaţa totală cultivată cu soia transgenică în anul 2005
a fost de 16298 ha (cu o producţie totală de 37998 t) faţă de 8604 ha în anul 2004.
Se observă că suprafaţa aproape s-a dublat ca urmare a creşterii numărului de
cultivatori (de la 137 în 2004 la 230 în 2005) şi a cultivării de către aceştia a seminţelor
din producţie proprie rezulate în 2004).
Principalii operatori care au fost autorizaţi în anul 2005 de către M.M.G.A. să
desfăşoare activităţi de introducere deliberată în mediu a OMG, în judeţul Brăila au fost:
- Compania Monsanto Europe S.A. Bruxelles Sucursa.la Bucureşti
- Compania Pioneer Hi-Breed Seeds Agro S.R.L Bucureşti
Activităţile pentru care au fost autorizaţi sunt:
a) testare în reţeaua I.S.T.I.S-Centrul de testare Mircea Vodă (Pioneer, Monsanto)
b) cultivare/comercializare (Monsanto)
c) cultivare/comercializare şi procesare şi utilizare ca alimente şi furaje (Pioneer)
OMG autorizate au fost soia modificată genetic (Glycine max L.) Roundup Ready
(Linia GTS 40-3-2), din soiurile: KPG23930R, SP919RR, S2254RR, AG1602RR,
AG0801RR, S0994RR, S1484RR, PR92B05RR, PR92B21RR. Avantajele pe care le
oferă aceste soiuri modificate genetic sunt legate de rezistenţa la glifosat-componentă a
erbicidului neselectiv Roundup Ready.

6.2.3. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de

accidente
În cazul testării OMG s-a urmărit dacă au fost îndeplinite prevederile din planul
de monitorizare şi nu s-au constatat încălcări ale măsurilor stabilite.

68
 6.2.4. Evaluarea efectelor pe care le pot prezenta organismele modificate
genetic (OMG) sau părţi ale acestora, direct, imediat sau cu întârziere, asupra
sănătăţii umane şi asupra mediului
Conform Rapoartelor de monitorizare a culturilor de soia Roundup Ready în anul
2005, publicate de M.M.G.A. a rezultat că utilizarea soiurilor transgenice nu a indus
modificări de ordin calitativ şi cantitativ ale faunei epigee existente în mod obişnuit în
culturile de soia ceea ce a confirmat faptul că soia Roundup Ready şi tehnologia de
testare şi cultivare a acesteia nu are impact negativ asupra mediului. Aprobarea pentru
cultivare/comercializare se bazează pe demonstrarea inocuităţii acestor soiuri pentru
sănătatea omului, a animalelor şi a mediului astfel încât nu s-au prevăzut strategii
specifice de management al riscului. Conform legii, monitorizarea unor asrfel de efecte
nu este de competenţa agenţiilor teritoriale de protecţie a mediului iar Direcţia de
Sănătate Publică a Judeţului Brăila nu are date care să demonstreze existănţa unui
impact negativ.

6.3. Starea pădurilor

6.3.1. Fondul forestier
În judeţul Brăila fondul forestier naţional ocupă o suprafaţă totală de 22.576 ha,
ceea ce reprezintă cca 5 % din suprafaţa judeţului, din care doar 11 ha sunt răşinoase,
restul fiind păduri de foioase.

6.3.2.Funcţia economică a pădurii

Pădurile din judeţul Brăila se încadrează în grupa I funcţională, îndeplinind
exclusiv funcţii de protecţie.
Din această suprafaţă 22461,39 reprezintă suprafaţa Parcului Natural Balta Mică
a Brăilei şi a celor două rezervaţii forestiere Viişoara şi Camniţa.

6.3.3.Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Volumul mediu de masă lemnoasă/ha a fost apreciat la 81 m3. Aceasta se
determină o dată la 10 ani pentru pădurile de terasă şi o dată la 5 ani pentru cele de
luncă, de către Institutul de Cercetari şi Amenajări Silvice Bucureşti, cu ocazia studiilor
amenajistice, care includ şi inventarul fondului forestier. Conform ultimelor lucrări de
amenajament, masa lemnoasă brută calculată pentru pădurile de foioase a fost de
1420,9 mii m3.
În anul 2005 s-au recoltat şi s-au pus în circuitul economic 84 mii m 3 de masă
lemnoasă, din care peste 85% a fost valorificată către agenţi economici iar restul către
populaţie. În principal este vorba de esenţe moi, din produse principale (tăieri rase şi de
regenerare), produse secundare (curăţiri şi rărituri) şi produse accidentale.

Esenţa Scop Total

Mii mc Mii mc Mii mc
Plop Salcie Alte esenţe Industrializare Încălzire
44,7 29,9 9,6 67 17 84

6.3.4.Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Judeţul Brăila este situat integral în zona de câmpie, terenurile ocupate cu păduri
sau destinate împăduririi fiind distribuite neuniform pe suprafaţa judeţului în trupuri
izolate, majoritatea (90%) în lunca inundabilă a fluviului Dunărea şi în luncile râurilor
interioare Buzău şi Siret.

6.3.5.Starea de sănătate a pădurilor din judeţul Brăila, în anul 2005

69
 Conform comunicărilor Direcţiei Silvice Brăila, starea de sănătate a pădurilor în
condiţiile staţiunilor existente este considerată normală.
Datorită celor 4 valuri de inundaţii majore (au depăşit ca durată şi amploare
inundaţiile vernale normale) înregistrate în Lunca Dunării şi a celor 3 valuri de inundaţii
majore înregistrate în luncile inferioare ale râurilor Buzău şi Siret, Direcţia Silvică Brăila
a înregistrat la nivelul anului 2005 pagube pe o suprafaţă efectiv calamitată de 597 ha
plantaţii cu o valoare de 108853,4 RON . De asemenea, 5 ha au fost afectate de
braconaj, în total valoarea pagubelor fiind calculata la 1107305,92 RON.
Suprafeţe de teren degradat din fondul forestier

Categoria de soluri Suprafeţe (ha)

Cu exces de umiditate 391
Sărăturate 334
Nisipoase 87
Erodate de ape din care: 1
Cu eroziuni de adâncime 1
Altele 1498
Total 2311

6.3.6.Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri

În cursul anului 2005 a fost parcursă cu tăieri o suprafaţă totală de 513 ha, după
cum urmează:
- tăieri rase (codru) 202 ha
- tăieri crâng cu regenerare naturală 231 ha
- substituiri şi refaceri 80
Cu excepţia cotei de masă lemnoasă destinate a fi taiată prin ocoalele silvice,
exploatarea lemnului s-a facut de agenti economici în urma adjudecarii parchetelor
scose la licitatie.

6.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Conform Ord.M.A.P.A.M. nr. 130/2005 pentru aprobarea zonelor deficitare în păduri,

toată suprafaţa judeţului Brăila este considerată deficitară.
Din evidenţele D.S. Brăila rezultă că din suprafaţa totală a fondului forestier, 1840 ha
mlaştini şi teren neproductiv sunt considerate terenuri cu deficit de vegetaţie forestieră a
căror împădurire nu este posibilă datorită excesului de umiditate.
Deficitul de vegetaţie forestieră se încearcă a se compensa prin proiectele de
reconstrucţie ecologică în fond forestier şi pe terenuri degradate preluate din sectorul
agricol (descrise la cap. 6.3.9).

6.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări
Nu a fost cazul în 2005.

6.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2005

70
 La nivelul întregului an 2005 (campania de primăvară şi de toamnă), în cadrul fondului
forestier administrat de Direcţia Silvică Brăila s-au regenerat 1201 ha din care:
o Regenerări naturale - 340 ha
o Regenerări artificiale - 861 ha
 În fond de regenerare (în fond forestier după tăieri) - 352 ha
 În cadrul proiectelor de reconstrucţie ecologică - 509 ha

6.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea

publicului.

Ca şi în anii precedenţi s-a manifestat un impact negativ concretizat prin tăieri

ilegale de arbori şi păşunat în fond forestier.
 Tăierile ilegale : Probleme deosebite se întâlnesc în fondul
forestier situat în imediata vecinătate a municipiului Brăila : pădurea Stejaru la limita
cu cartierul Radu Negru şi în pădurea Bâsca, zona Cărămidărie situată în
vecinătatea cartierului Brăiliţa.

 Păşunat : În Baltă Mică a Brăilei a continuat, în proporţii mai

reduse, forma de paşunat abuziv în regim de sălbăticie, cetăţeni din localităţile
limitrofe ariei protejate crescându-şi pe ascuns animale pe teritoriul parcului natural,
ceea ce provoacă degradarea solului prin compactare şi prejudicierea plantaţiilor
forestiere tinere, cărora le produc rozături. În ultimii ani păşunatul abuziv în regim
semisălbatic practicat altădată pe scară largă în insulele şi ostroavele din Parcul
Natural Balta Mică a Brăilei (PNBmB), s-a diminuat mult în urma măsurilor
întreprinse de catre personalul de pază din cadrul administraţiei parcului şi al
ocoalelor silvice Lacu Sărat şi Brăila.

 Turismul: Cu excepţia pescarilor sportivi care au un comportament de regulă

civilizat la malul Dunării, în fondul forestier al judeţului Brăila nu se practică nici o
formă de eco-turism, silvoturism etc. Motivaţia se regăseşte şi în lipsa tradiţiilor
legate de activitatea turistică în municipiul şi judeţul Brăila. În prezent Administraţia
PNBmB se află într-o ofensivă susţinută de implementare a turismului în regiune (nu
numai la nivelul parcului). Pentru acest s-a încheiat un singur contract cu un
touroperator în domeniul birdwaching-ului şi se duc tratative cu o altă firmă. Cu toate
acestea semnalele primite de la partenerii occidentali ai acestor firme sunt foarte
slabe datorită gripei aviare.

 Turismul de week end : Direcţia Silvică Brăila se confruntă cu probleme

deosebite datorită lipsei de educaţie (civilizaţie) manifestate în special de locuitorii
municipiului Brăila.

Principalele zone de pădure afectate de turismul de week end cu o suprafaţă

totală de 559 sunt :
 pădurea Stejarul – întreaga suprafaţă de 459 ha aparţinând Ocolului Silvic
Lacu Sărat între şoseaua Vizirului linia de cale ferată Brăila – Ianca ;
 porţiuni din pădurea Bâsca (zona dig-mal dintre Galaţi – Brăila) - 60 ha,
astfel
 zona Cărămidărie – 20 ha,
 Plaja Lipovenească - 20 ha,
 zona portului Sidex – 20 ha ;
 pădurea Cravia (zona plajei IMB) – 20 ha ;

71
  zăvoiul Siret (în vecinătatea podului de la Şendreni) – 20 ha.

Sensibilizarea publicului
Lipsa unei culturi ecologice şi forestiere la populaţia matură din Brăila îşi spune
cuvântul. Se mai poate acţiona asupra tinerei generaţii prin diverse activităţi. Metodele
folosite de personalul silvic pentru sensibilizarea publicului asupra rolului şi importanţei
pădurii pentru societatea omenească şi legătura cu prevenirea şi combaterea
fenomenelor de agresiune asupra pădurii au constat în întruniri cu cetăţenii la sediile
primăriilor pe raza cărora se găsesc surafeţe mai mari cu păduri, publicări de articole
adecvate în paginile cotidienelor de presă locale şi naţionale şi interviuri la posturi radio.
Propaganda silvică pe aceste canale de informare în masă s-a amplificat în perioada 15
martie - 15 aprilie, când se desfăşoară acţiuni specifice Lunii Pădurilor la nivel naţional.
Cu acest prilej s-au organizat simpozioane, concursuri şcolare cu premii şi acţiuni de
impădurire susţinute de elevi.

Propaganda vizuală este completată prin amplăsarea pe tot cuprinsul fondului

forestier a pancardelor de atenţionare şi interdicţie privind accesul şi activităţile în
pădure, precum şi a celor cu rol educativ vizând comportamentul civic în fond forestier.

Pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea infracţiunilor şi contravenţiilor

silvice referitoare la tăieri ilegale de arbori, braconaj, păşunat abuziv şi altele, personalul
silvic în colaborare cu organele de poliţie organizează permanent acţiuni de patrulare,
pânde fixe şi controale ale circulaţiei materialului lemnos.Atenţionarea prin pancarde la
intrarea în pădure asupra prevenirii incendiilor de pădure, interzicerii depozitării de
gunoaie şi alte resturi menajere în fondul forestier şi accesul în pădure numai pe
drumurile special amenajate.

Ca rezultat al eforturilor depuse pentru sensibilizarea publicului, în anul 2005

păşunatul şi tăierile ilegale de arbori s-au redus faţă de anii precedenţi. Astfel s-au
sustras ilegal 172mc faţă de 195mc în 2004.

S-au gândit noi metode cum ar fi atragerea comunităţilor locale limitrofe Parcului
Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB)ca parteneri în diferite proiecte. S-au elaborat mai
multe fişe de proiect care au fost propuse a fi finanţate cu fonduri structurale lansate de
administraţia parcului.

Una dintre aceste propuneri „Valorificarea potenţialului turistic din PNBMB, într-o
viziune sustenabilă printr-un management integrat şi adaptativ”, stabileşte ca dintr-un
total fonduri de 3.500.000 €, comunităţile locale (consiliile locale Măraşu, Berteştii de
Jos, Gropeni şi Brăila) să beneficieze de 2.600.000 €, în vreme ce administraţia va avea
900.000 €. În acest mod administraţia PNBMB doreşte atragerea comunităţilor locale ca
parteneri în toate activităţile legate de turism, în condiţiile în care localnicii din comunele
menţionate mai sus se consideră pe bună dreptate frustraţi de o serie de resurse
(vânat, peşte, lemn, păşunat etc), de care altădată beneficiau în cantităţi nelimitate în
aria protejată.

6.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului.

72
 Impact pozitiv

Considerăm că la nivelul judeţului Brăila se poate vorbi de un impact pozitiv al

silviculturii asupra mediului tocmai datorită conditiilor biogeografice şi mai ales climatice.
Climatul continental arid poate fi ameliorat numai prin existenţa pădurilor.

Începând cu anul 1993 în judeţul Brăila au fost în derulare 5 proiecte de

reconstrucţie ecologi-că, atât în terenuri degradate din fondul forestier existent cât şi în
terenuri degradate preluate de la sectorul agricol după cum urmează :

 Proiecte în fond forestier existent anterior - 471 ha

„Reconstrucţie ecologică pe terenuri degradate şi perdele de protecţie a digurilor din
Lunca Dunării” (O.M. 161/1996) – PIF 2003/471 (proiect finalizat în 2003 pe suprafaţa
de 471 ha) ; domeniul în care s-a desfăşurat proiectul : terenuri din fondul forestier al
judeţului Brăila situate în zona dig-mal a Câmpiei Bărăganului Nordic şi în jurul Insulei
Mari a Brăilei, în care modificarea biotopului nu a mai făcut posibilă regenerarea
artificială a vegetaţiei forestiere care să asigure protecţia digurilor.

 Proiecte în teren degradat preluat din sectorul agricol - 3674 ha

(împărţite pe proiecte conform tabelului de mai jos)

Situaţia terenurilor degradate preluate din sectorul agricol în perioada 1993-2005 în scopul împăduririi.
Nr. Suprafaţă Suprafaţă Total
crt împădurită împădurită Realizat
până la în 2005 până la
din sectorul agricol
Suprafaţă de teren
degradat preluată

31.12.2004 31.12.2005
Denumire proiect
TOTAL Din TOTAL Din
care care
ha Fond ha Fond
Carbon Carbon
ha ha
1 Lucrări de reconstrucţie ecologică în 695 695 - - - 595
Insula Mică a Brăilei –Ostrovul (PIF
Vărsătura- 2003)
PN-BmB (O.M. 353/1993)
2 Reconstrucţie ecologică pe terenuri 1780 1386 1042 158 102 1544
degradate preluate din sectorul agricol în
Insula Mică a Brăilei şi ostrovul
Crăcănel
- PN-BmB (O.M. 642/2000)
3 Reconstrucţie ecologică pe terenuri 371 365 365 5 5 370
degradate preluate din sectorul agricol
perimetrele Tichileşti, Chiciul Orbului
(PN-BmB) şi Dropia Însurăţei
(H.G. 357/2002)
4 Reconstrucţie ecologică pe terenuri 828 - - 346 - 346
degradate preluate din sectorul agricol
perimetrele Batogu, Făurei şi Mircea
Vodă (HG 1542/2003)
Total 2004 3674 2446 1407 -
preluate
Total 2005 - - - 509 107 2955
împădurite

73
 Deci din suprafaţa totală de 3674 teren degradat preluat până la 31.12.2005 s-au
împădurit 2955 ha, rămânând pentru 2006, 718 ha. Împreună cu cele 471 ha impădurite
în fond forestier rezultă o suprafaţă totală de 3426 ha împădurite din 1993.

Amplele proiecte de împădurire a terenurilor degradate preluate din sectorul agricol,

atât în perimetrul zonelor protejate cât şi în afara acestora, vor contribui la mărirea
suprafeţei împădurite care este în deficit în zona brăileană. Totodată acest lucru este o
garanţie de conservare a unui important patrimoniu natural faunistic întrucât o largă
varietate de specii de interes comunitar depind de habitatele de pădure.

Conform OG nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împadurire a
terenurilor degradate aprobată prin Legea nr. 107/1999 în anul 2005 s-a inventariat o
suprafaţă totală de 1711, 17 ha terenuri degradate administrate de primării. Degradarea
acestor terenuri este considerată pe de o parte din cauze naturale (seceta) iar pe de
altă parte din cauze antropice (exploatare agricolî intensivă, păşunat neorganizat fără a
se aplica metode de ameliorare a păşunilor, lucrări de imbunătăţiri funciare care au
modificat regimul hidric al solurilor).

Din această suprafaţă s-au întocmit fişele perimetrelor de ameliorare pentru 1271,63
ha, (au fost selectate amplasamentele mai mari) şi au fost trimise la MAPDR pentru
aprobare.
Soluţia de ameliorare propusă de specialişti a fost împădurirea întrucat judeţul Brăila
are un deficit major de vegetaţie forestiră tocmai datorită faptului că în deceniile trecute
pădurile au fost tăiate pentru a se « câştiga » noi suprafeţe de teren arabil. Costurile
necesare acestor lucrări de ameliorare au fost estimate la peste 4500000 RON.

Trebuie evidentiat impactul pozitiv al pădurilor în ceea ce priveşte ameliorarea

calităţii atmosferei prin sechestrarea carbonului. Cele 3426 ha păduri realizate
acumulează, într-un ciclu de producţie mediu stabilit pentru pădurile din Direcţia Silvică
Brăila la 22 de ani, 60,6 tCO2/ha deci în total 207.615 t CO2.

Pe de altă parte însă trebuie menţionat faptul că un impact negativ asupra

biodiversităţii s-a produs în deceniile trecute prin înlocuirea speciilor autohtone cu specii
sau clone alohtone de o înaltă productivitate, alese evident pe criterii economice.
Rezultatul a fost dispariţia unor păduri tipice de salcie, plop alb şi negru dar şi a unor
habitate stepice datorită tendinţei de a se împăduri cât mai mult posibil acolo unde nu
se putea practica agricultura. Ca o soluţie reparatorie, în ultimele proiecte de
reconstrucţie ecologică s-au folosit cu precădere specii indigene.

74
 CAPITOLUL 7. DEŞEURI, SUBSTANTE SI PREPARATE CHIMICE
PERICULOASE

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport şi eliminare

a deşeurilor. Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine
generatorilor acestora conform principiului generatorul plăteşte sau producătorilor
conform principiului responsabilitatea producătorului.

În România există două categorii distincte de deşeuri:

a) deşeuri municipale şi asimilabile;
b) deşeuri de producţie;

7.1. Deşeurile municipale şi asimilabile

Categoria deşeurilor municipale şi asimilabile include:

 Deşeuri menajere generate în gospodăriile populaţiei;

 Deşeuri de tip menajer generate în unităţile economico – sociale;
 Deşeuri din comerţ;
 Deşeuri stradale;
 Deşeuri din parcuri şi grădini;
 Nămoluri de la epurarea apelor uzate;
 Deşeuri din construcţii şi demolări.

În anul 2005 în municipiul Brăila cantitatea de deşeuri municipale colectate de la

populaţie şi agenţii economici a fost de 64.080 t, cu aproximativ 13% mai puţin faţă de
anul 2004, după cum urmează:
o 46.230 t deşeuri menajere colectate de la populaţie;
o 6.840 t deşeuri menajere şi industriale asimilabile acestora provenite de la
agenţii economici;
o 11.009 din deşeuri stradale, din pieţe, parcuri şi spaţii verzi.

Deşeurile menajere sunt depozitate la depozitul ecologic Tracon situat în localitatea

Muchea. Acest depozit este realizat în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Celula nr. 1 (singura construită), în care se depozitează deşeurile menajere
provenite de la populaţie şi agenţii economici din municipiul Brăila, cu o capacitate de
434.000 mc, la sfârşitul anului 2005 avea un grad de umplere de aproximativ 50%.

75
 La nivelul municipiului Brăila colectarea deşeurilor se efectuează în mod organizat
prin intermediul a trei operatori de salubritate : S.C. ECO S.A., S.C. BRAI-CATA S.R.L.,
S.C. R.E.R. ECOLOGIC SERVICE S.R.L. care au în dotare următoarele mijloace de
colectare:
 pubele 120 l - 1199 buc;
 pubele 240 l - 1939 buc;
 eurocontainer 1100l – 170;
 autogunoiere compactoare 19 buc.;
 autotransportoare cu container 2 buc.;
 autotransportoare 6 buc.;
 tractoare cu remorcă 15 buc.;
 basculante 9 buc.;
 recipienţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor de plastic 30 buc.;
 recipienţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor de hârtie şi carton 1 buc.
În mediul rural nu există servicii de salubritate pentru gestionarea deşeurilor,
transportul la locurile de depozitare fiind făcut în mod individual de către generatori. În
oraşele Ianca, Însurăţei şi Făurei, Direcţiile de gospodărire locală sunt în subordinea
Consiliilor Locale.
Tabel : Evoluţia gradului de colectare a deşeurilor
Indicator anul anul anul anul anul anul
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Cantitate de deşeuri menajere şi 0.89 0.89 0.87 0.9 0.89 0,88
asimilabile colectate / Cantitate
totală de deşeuri menajere şi
asimilabile generată*
Cantitate de deşeuri municipale şi 0.050 0.049 0.073 0.057 0.058 0,060
asimilabile colectate separat /
Cantitate totală de deşeuri menajere
şi asimilabile colectate**
Număr locuitori deserviţi de serviciul 0.62 0.62 0.62 0.64 0.659 0,659
de salubrizare / Număr total de
locuitori
Cantitate de deşeuri colectate 213.9 213.3 168.5 234.33 271.38 280,3
(kg/loc.an)

76
 7.1.1. Deşeuri biodegradabile

Din totalul cantităţii de deşeuri municipale, cea mai mare parte o reprezintă
deşeurile menajere şi asimilabile, generate din gospodăriile populatiei, respectiv din
unităţile economice, comerciale, birouri, instituţii unităţi sanitare - deşeuri
biodegradabile. O altă componentă o reprezintă deşeurile vegetale din parcuri şi
grădini, nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti, hârtia proastă care
nu poate fi reciclată.

Deşeurile biodegradabile, fiind compuse atât din deşeurile provenite de la populaţie

şi agenţi economici care suferă descompunere anaerobă sau aerobă, cât şi alimentare
şi vegetale, reprezintă un procent de aprox. 60% din cantitatea de deşeuri municipale în
mediul urban şi 80% din cantitatea de deşeuri generată în mediul rural.

Compoziţia deşeurilor menajere este prezentată în tabelul de mai jos:

Mediul urban Mediul rural

Compozitia Cantitate Procentaj Procentaj
deşeurilor (kg/loc.an) total Cantitate total
(kg/loc.an)
(%) (%)
Hârtie şi carton 29.8 11 1.09 2
Sticlă 16.28 6 1.09 2
Plastice 27.1 10 4.37 8
Lemn 5.4 2 - -
Metale 13.55 5 0.54 1
Compozite 2.7 1 - -
Textile 13.55 5 1.09 2
Biodegradabile 149.25 60 43.76 80

77
 În prezent în judeţul Brăila nu se realizează colectarea selectivă a deşeurilor
biodegradabile deoarece nu sunt instalaţii care să poata valorifica acest tip de deşeu.
Pentru a se realiza eficient compostarea este necesară colectarea selectivă a deşeurilor
organice, evitându-se compostarea deşeurilor municipale colectate în amestec, datorită
conţinutului ridicat de metale grele cum ar fi: Cadmiu (Cd), plumb (Pb), cupru (Cu), zinc
(Zn) şi mercur (Hg).
Prin H.G. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor este prevăzută reducerea
cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate după cum urmează :
 reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, la 75% din greutatea
totală a deşeurilor produse în anul 1995, până în anul 2006;
 reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, la 50% din greutatea
totală a deşeurilor produse în anul 1995, până în anul 2009;
 reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, la 35% din greutatea
totală a deşeurilor produse în anul 1995, până în anul 2016;

În acest sens în draftul planului judeţean de gestionare a deşeurilor au fost

prevăzute trei staţii de compost pentru deşeurile provenite din mediul rural şi o staţie de
tratare mecano - biologică pentru tratatrea deşeurilor municipale.

7.1.2. Valorificarea deşeurilor municipale

În judeţul Braila deşeurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea

valorificării sau reciclării şi nu există instalaţii de valorificare pentru nici un tip de deşeu.
Colectarea deşeurilor de tipul PET, hârtie şi carton, metale, sticlă se realizează de
către agenţii economici autorizaţi pentru această activitate.
Astfel, în anul 2005 comparativ cu anul 2004, au fost colectate urmatoarele cantităţi :

78
Nr Tip deşeu Cantitate
crt. colectată valorificată existentă în stoc
tone tone tone
2005/2004 2005/2004 2005/2004
1 Hârtie-cartoane 1901.86 / 840.4 1901.4 / 840.4 0
2 PET-uri 260.26 / 90.04 260.26 / 79.64 0

Ca urmare a acţiunilor întreprinse (28 verificari) şi informărilor agenţilor

economici cu privire la legislaţia în vigoare privind colectarea selectivă a deşeurilor, se
observă o creştere cu 145 % a cantitaţilor de deşeuri de hârtie şi carton colectate si
valorificate, şi cu 137% a cantităţii de deşeuri de PET colectate şi valorificate, în anul
2005 faţă de anul 2004.

Pentru monitorizarea cantităţilor de ambalaje introduse pe piaţăîn anul 2005, pâna

pe data de 15 martie conform Ordinului M.M.G.A. 927/2005 privind procedura de
raportare a datelor referitoare la ambalaje si deşeuri de ambalaje se realizează
inventarul ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.

79
 Astfel, pentru anul 2005 au fost inventariaţi un nr. de 72 agenţi economici din care:
o 10 producători şi importatori de ambalaje,
o 52 producători produse ambalate,
o 6 operatori economici specializaţi,
o 4 consilii locale.

În anul 2005 a fost întocmit inventarul privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje

generate în anul 2004 pe un eşantion de 41 agenţi economici, conform H.G 621/2005
privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi Ord. MMGA 880/2004 privind procedura
de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi dşseuri de ambalaje.
Astfel s-au inventariat:
 3 importatori de produse ambalate
 5 producatori de ambalaje
 41 producatori de produse ambalate
 2 importatori de ambalaje
 12 agenţi economici autorizaţi pentru colectarea deşeurilor de ambalaje.

Cantitătile rezultate în urma inventarierii pentru anul 2004 sunt:

 2951.75 t ambalaje goale produse
 543.22 t ambalaje importate
 4009.8 t ambalaje corespunzatoare producţiei
 111.85 t ambalaje pline importate
 aproximativ 477.91t deşeuri de ambalaje rezultate în deşeurile menajere
provenite de la agenţii economici şi populaţăie, eliminate în final pe depozitele de
deşeuri municipale şi orăşeneşti.

7.1.3. Tratarea deşeurilor municipale

În judeţul Brăila nu există instalaţii pentru tratarea deşeurilor.

Tipul deşeului
7.1.4. colectat
Incinerarea deşeurilor municipalevalorificat stoc
[t] [t] [t]
Deşeurile municipale generate în judetul Brăila în anul 2005 au0 fost eliminate
Ulei uzat 41,14 41,14
prin
Anvelope uzate 12,03 12,03 0
depozitare.
Plastice 1,62 1,62 0
ÎnAcumulatori
judeţul Brăila nu există
16,147 instalaţii pentru incinerarea
11,147 deşeurilor municipale.
5
Deşeuri lemn 23914 23914 0
7.2. Deşeuri
Hârtie şi carton de producţie
512,1 512,1 0

DEŞEURI INDUSTRIALE
In conformitare cu prevederile H.G. 856/2002 privind gestionarea deşeurilor anual se
realizează inventarul deşeurilor generate de agenţii economici la nivelul judeţului Brăila.
Inventarul realizat în anul 2005 pentru anul 2004 s-a întocmit pe un eşantion de 42
agenţi economici stabiliţi de ECOIND Bucuresti în colaborare cu ICIM Bucureşti şi
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.
Conform Ordinului nr. 95/2005, privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de
deşeuri pentru a fi eliminate pe clase de depozite, agenţii economici au fost informaţi şi
verificaţi astfel încât deşeurile generate de aceştia să fie eliminate corespunzător.
În urma inventarului realizat prin ancheta statistică au rezultat următoarele cantităţi
de deşeuri generate de agenţii economici:

80
 În anul 2005, A.P.M. Brăila a monitorizat şi a efectuat controale periodice la 51
agenţi economici generatori de deşeuri valorificabile de tipul ulei, anvelope,
acumulatori, etc., urmărindu-se creşterea cantităţii de deşeuri valorificate şi scăderea
cantităţilor de deşeuri eliminate, în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu în
vigoare.
Având în vedere legislaţia naţională de protecţie a mediului referitoare la fluxurile
de deşeuri în anul 2005 s-au colectat şi valorificat următoarele cantităţi de deşeuri:

81
 Tipul deşeului colectat valorificat stoc
[t] [t] [t]
Ulei uzat 23,6 22,92 100,7
Anvelope uzate 22,05 32,69 11,3
Plastice 289,269 284,47 4,799
Acumulatori 109,06 110,57 3,14
Deşeuri lemn 563,065 563,065 0
Hârtie şi carton 1901,86 1901,86 0

7.2.1.Deşeuri periculoase

La începutul anului 2005 a fost reinventariată cantitatea de 25,845 t de deşeuri de

pesticide situata în 10 locaţii, existentă în judeţul Brăila.
În cursul anului această cantitate a fost preluată, prin fonduri PHARE, în vederea
eliminării, de către societatea Sava din Germania.
În prezent cantitatea de deşeuri de pesticide existentă la nivelul judeţului este de
4,540 t. depozitată la S.C. Prodazur Urleasca, în condiţii de siguranţă pentru mediu.
Ca urmare a transpunerii legislaţiei în domeniul substanţelor chimice şi
implementării acesteia, în anul 2005 au fost inventariate cantităţile de substanţe chimice
periculoase achiziţionate şi neutilizate sau care au termenul de valabilitate expirat.
Astfel, s-a constatat că şase agenţi economici (S.C. Laminorul S.A., S.C. AKER
S.A., S.C. CELHART-DONARIS S.A., S.C. PETROM S.A., S.C. PRODAZUR
URLEASCA, S.C. PROMEX S.A.) deţin deşeuri periculoase provenite din activitatea
proprie iar doi agenţi economici – S.C. PAL S.A. şi S.C. AKER S.A. deţin substanţe
chimice periculoase care nu mai sunt utilizate în procesul de producţie (datorită încetării
activităţii sau depăşirii termenului de valabilitate, ex. vopsele, clorat de potasiu, fosfor
rosu, clorura de zinc, etc.).
În conformitate cu prevederile HG 173/2000 modificată cu H.G. 291/2005 pentru
reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi
ale altor compuşi similari, în anul 2005 s-au reinventariat echipamentele care conţin
compuşi desemnaţi, rezultând următoarea situaţie pentru cei 28 agenti economici
identificaţi cu condensatoare cu conţinut de PCB:
 14 agenţi economici deţin 2254 buc. condensatoare cu PCB scoşi din uz;
 24 agenţi economici deţin 2651 buc. condensatori în funcţiune.

82
 În judeţul Brăila, S.C. Setcar S.A. Brăila deţine Instalaţia de eliminare a
echipamentelor care conţin PCB-uri. Astfel, în anul 2005 au fost colectate 4146 buc.
condensatori cu PCB-uri şi 638 buc eliminate prin instalaţia proprie, iar 2106 buc au
fost exportate.
În anul 2005 singurul agent economic din Brăila care a eliminat echipamente cu
PCB–uri a fost SC PROMEX S.A., ceilalţi urmând să elimine condensatorii, conform
Planurilor de eliminare depuse la APM Brăila şi a legislaţiei în vigoare, eşalonat până în
anul 2010.

7.3. Deşeuri generate din activitaţi medicale

În conformitate cu calendarul de închidere al instalaţiilor existente de ardere a

deşeurilor periculoase provenite din activităţi medicale, prevăzut în H.G. 268 / 2005
privind incinerarea deşeurilor, în anul 2005 au fost închise crematoriile de la Spitalul
Făurei şi Spitalul de Psihiatrie Sf. Pantelimon Brăila.
Calendarul de închidere pentru judeţul Brăila este următorul:
1 Spitalul de psihiatrie Sf. Pantelimon Brăila anul 2005
2 Spitalul orăşănesc Făurei anul 2005
3 Spitalul de pneumoftiziologie Brăila anul 2006
4 Spitalul Spitalul de Obstetrică şi ginecologie Brăila anul 2007
5 Spitalul judeţean de urgenţă Brăila - corp B anul 2007
6 Spitalul judeţean de urgenţă Brăila - corp A anul 2008
Conform OUG 1247/2005 urmează ca la începutul anului 2006 să înceapă
procedura de emitere a avizului de închidere a celor două crematorii închise în anul
2005. Cele două spitale au încheiat contracte de prestări servicii pentru incinerarea
deşeurilor rezultate din activitatea proprie cu Spitalul Judeţean Brăila a cărui închidere
este prevăzută în anul 2008.
În anul 2005 Spitalul Judeţean Brăila a achiziţionat o instalatie de tratare termica a
deşeurilor medicale, care va fi pusă în funcţiune în anul 2006.
Cantitatea de deşeuri spitaliceşti generată anual este de aproximativ 200 t.
Din totalul de deşeuri periculoase produse în unităţile sanitare 75-80 % sunt deşeuri
nepericuloase asimilabile cu cele menajere, iar 20-25% sunt deşeuri periculoase.
Atât cantităţile, cât şi tipurile de deşeuri rezultate din activităţi medicale variează în
funcţie de mai mulţi factori: mărimea unităţii sanitare, specificul activităţii şi al serviciilor
prestate, numărul de pacienţi asistaţi sau internaţi.
În unităţile sanitare deşeurile se colectează conform Ordinului ministerului sănătăţii
219/2002 în: saci negri - pentru deşeurile menajere, saci galbeni pentru deşeurile
infecţioase şi cutii de culoare galbenă cu pereţi rigizi pentru deşeurile înţepătoare
tăioase.
Transportul deşeurilor periculoase în afara unităţilor sanitare se realizează în
conformitate cu reglementările în vigoare.

Cantitatea medie de deşeuri medicale în judeţul Brăila este următoarea :

Cantitatea medie Cantitate medie Cantitate medie

83
Cantitatea medie de deşeuri de deşeuri de deşeuri Unităţi luate în
anuală de nepericuloase periculoase periculoase calcul
deşeuri medicale asimilabile cu cele infecţioase înţepătoare
menajere
(kg. /24h/judeţ) (kg/24h/judeţ) (kg/24h/judeţ) (kg/24h/judeţ)
2182,97 1500,66 315,03 367,28 4

7.4. Nămoluri

Nămolurile existente în judeţul Brăila provin de la staţiile de tratare a apelor uzate

orăşeneşti, industriale precum şi de la potabilizarea apei.
Apele uzate tratate în staţiile de epurare provin în principal de la agenţii economici
sau de la populaţie, fiind transportate atât prin reţelele de canalizare cât şi cu vidanje de
la unităţile neracordate.
Conform noilor reglementări, deţinătorii staţiilor de epurare trebuie să le
retehnologizeze, astfel încât să amelioreze calitatea nămolului şi să asigure gestionarea
corespunzătoare a acestuia.
Având în vedere prevederile H.G. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor,
referitoare la obiectivele de reducere a deşeurilor biodegradabile începând cu anul
2006, pe viitor nu va mai putea fi permisă depozitarea nămolurilor de epurare
nestabilizate pe depozitele de deşeuri.
În conformitate cu Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în
agricultură, s-a verificat şi monitorizat modul de valorificare a potenţialului agrochimic al
nămolurilor de epurare, prevenirea şi reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apei şi
vegetaţiei.
În anul 2005 a fost realizat inventarul cantitaţilor de nămol rezultate în anul 2004 de
la staţiile de epurare orăşeneşti şi staţiile de epurare existente la agenţii economici.

Astfel, cantitatea de nămoluri generată de către staţiile de epurare orăşeneşti -

Ianca, Movila Miresii, Făurei a fost de 140,074 t, iar cantitatea de nămol rezultată de la
cele 27 staţii de epurare deţinute de agenţii economici a fost în anul 2005 de 15872 t,
din care 13184 t. provenite de la complexele de porci.

7.4.1. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Municipiul Brăila nu deţine staţie de epurare a apelor uzate, singurele staţii de

epurare a apelor uzate orăşeneşti sunt amplasate în localităţile Ianca, Movila Miresii,
Însurăţei şi Făurei.
În urma inventarierii prin chestionarele specifice staţilor de epurare pentru anul
2004, au rezultat următoarele cantităţi de nămol:
 nămol umed primar - 130 t;
 nămol umed secundar – 10 t;
 cantitate de materie uscată – 84 t.

7.4.2. Nămoluri generate de la apele uzate industriale

În anul 2005 au fost inventariaţi un numar de 27 agenţi economici care deţin staţii de
epurare a apelor uzate industriale.
Cantitatea totala de nămoluri care s-a colectat în anul 2004 a fost de 15872 t, din
care 13184 t provin de la statiile de epurare deţinute de către complexele creşterea
porcilor.

84
 Din cantitatea de nămol provenită de la staţiile de epurare aproximativ 30% a fost
împrăştiată în agricultură, pe terenuri proprii.
Începând cu anul 2005 conform H.G. 344/19.10.2004, A.P.M. Brăila va elibera
Permise de împrăştiere a nămolului provenit din staţiile de epurare în agricultură, pentru
nămoluile provenite din staţiile de epurare care îndeplinesc conditiile prevăzute în lege.

7.5. Depozite de deşeuri

În judeţul Brăila 90% din întreaga cantitate de deşeuri generată în anul 2005 a fost
eliminată prin depozitare.
Depozitele conforme de deşeuri se clasifică în funcţie de deşeurile depozitate astfel:
 Depozite clasa a – pentru deşeuri periculoase
 Depozite clasa b - pentru deşeuri nepericuloase
 Depozite clasa c – pentru deşeuri inerte.

Conform prevederilor H.G. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, platformele de

deşeuri se vor închide pâna pe data de 31 iulie 2009. Pentru a se putea realiza acest
lucru trebuie să se dezvolte proiectele din mediul rural privind managementul deşeurilor
şi anume: construirea staţiilor de transfer, a staţiilor de compost pentru deşeurile
biodegradabile, precum şi dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor
reciclabile.
De asemenea, ţinând cont de faptul că în compoziţia deşeurilor municipale
aproximativ 60% în mediul urban, şi respectiv 90% in mediul rural, îl reprezintă
deşeurile biodegradabile este necesar a se realiza obiectivele privind reducerea acestor
tipuri de deşeuri, care vor putea ajuta la închiderea platformelor în anul 2009.
Obiectivul pentru anul 2006 este de reducere cu 25% a cantitaţii de deşeuri
biodegradabile depozitate faţa de anul 1996.

7.5.1. Depozite de deşeuri municipale

În judeţul Brăila există un depozit de deşeuri clasa b – Depozitul ecologic de deşeuri

menajere şi industriale asimilabile acestora – Tracon. Acest depozit este conform, adică
respectă cerinţele actuale ale legislaţiei de protecţie a mediului în vigoare.
Suprafaţa de depozitare a acestuia este de 3,1 ha, iar capacitatea de depozitare
este de 434.000 mc.
În anul 2005 a fost depozitată o cantitate de 64.080 t, cu 13 % mai puţin faţă de anul
2004.
Având în vedere faptul că în prezent 50% din capacitate este ocupată de deşeuri şi
tinând cont de prognozele viitoare de generare a acestora, se estimează ca în anul
2009 celula nr. 1 aflată în exploatare, să se umple şi să se înceapa închiderea acesteia
conform procedurilor specifice.
Pâna în anul 2002 municipiul Brăila era deservit de depozitul de deşeuri
Baldovineşti. Acest depozit este monitorizat periodic de către APM Brăila, iar în anul
2005 nu au rezultat depăşiri la indicatorii urmariţi.
În urma inventarierii, în anul 2005 a suprafeţelor de depozitare din mediul rural a
rezultat următoarea situaţie:
o 61 suprafeţe de depozitare mai mici de 1 ha.
o 82 suprafeţe de depozitare cuprinse între 1 şi 5 ha.
o 2 suprafeţe de depozitare cuprinse mai mari de 5 ha.
În anul 2005 suprafaţa totală de depozitare pentru deşeurile menajere în mediul
rural a fost de 110 ha, iar cea restrânsă a fost de aproximativ 60 ha.

85
 Având în vedere perioada de tranziţie de 10 ani obţinută pentru directiva de
depozitare a deşeurilor, transpusă prin H.G. 349/2005 , începând cu anul 2007
operatorii depozitelor de deşeuri neconforme prevăzute în Calendarul de închidere au
obligaţia de a face demersuri pentru conformarea sau închiderea acestora.
În conformitate cu prevederile H.G. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor,
depozitele neconforme de deşeuri orăşeneşti Ianca şi Făurei se vor închide în anul
2009 şi respectiv 2017.
Consiliile locale Ianca şi Făurei au obligaţia de a întocmi bilanţul de mediu şi de a
începe realizarea măsurilor necesare pentru închiderea depozitelor: împrejmuire
platformă, restrângere , realizarea de investiţii necesare, pentru a oferi alternativa de
eliminare după 2009 şi 2017.

7.5.2. Depozite de deşeuri industriale

APM Brăila în anul 2005 a întocmit inventarul deşeurilor industriale generate de

către agenţii economici, pe un eşantion de 48 agenţi economici, indicat de catre ICIM
Bucureşti la solicitarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.
Datele inscrise în chestionare au fost validate de către reprezentanţii
Compartimentului de Gestionare a Deşeurilor şi introduse în Programul centralizat al
Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului.
În judetul Brăila exista trei depozite de deşeuri industriale nepericuloase :
 Depozitul de deşeuri industriale Chiscani, ce aparţine SC CELHART DONARIS
SA, este destinat depozitării şlamului de la caustizare. Întrucât acesta se
recupereaza prin ardere în cuptoarele de var, eliminarea acestuia pe depozit s-a
redus, urmând ca până în anului 2009, conform prevederilor H.G. 349/2005
privind depozitarea deşeurilor acesta să se închidă.
 S.N.P. PETROM Sucursala Brăila realizează pe teritoriul judeţului Brăila activităţi
de extracţie a petrolului.
In urma procesului de extracţie a ţiţeiului rezultă un amestec ce conţine ţiţei,
impurităţi lichide (emulsie) sub formă de apă de zăcământ şi impurităţi solide cu
denumirea uzuală de şlam.
Până în anul 2002 depozitarea şlamului se efectua pe batalul neecologic
Oprişenesti.
Începând cu data de 5 septembrie 2004 procesarea şlamului petrolier din Batalul
neecologic de la Oprişeneşti, astfel incât să se poată ecologiza şi in maxim doi ani
terenul să se redea circuitului agricol. Măsura face parte din programul pentru
conformare, anexă la autorizaţia de mediu.
Procesarea şlamului implică separarea acestuia dupa prelucrare în trei componente:
apă sărată ce se reinjecteaza în subteran, ţiţei recuperat şi steril care în urma unor
amendamente pe baza buletinelor de analiză va putea avea diferite întrebuinţări (ex.
material umplutură pentru drumuri, pământ fertil etc.). Capacitatea de procesare a
instalaţiei este de circa 7 mc/ora.
Până la sfârşitul anului 2005 s-au procesat circa 30343 mc de şlam în amestec cu
apă, rezultând circa 2047 mc şlam (parte uscată) care a fost depozitat pe
amplasamentul fostului Parc 1 Oprisenesti (dezafectat).
Batalul ecologic de şlam Oprişeneşti are o suprafaţă de 6600 m 2 şi un grad de
umplere de 12%. După procesarea şlamului din batalul neecologic instalaţia va fi
mutată în batalul ecologic.
SNP Petrom SA va sista depozitarea permanentă a şlamului petrolier începând cu
01.01.2007.
Deşeurile generate după 1.01.2007 vor fi valorificate, în funcţie de opţiunea
deţinătorului, în instalaţiile proprii de recuperarea/tratarea produsului petrolier sau prin

86
co-incinerare. Batalul existent, care din punct de vedere constructiv este conform, se va
transforma în spaţiu de stocare temporară în vederea valorificării.

7.5.2.1 Depozite de deşeuri periculoase

Judeţul Brăila nu deţine depozite de deşeuri periculoase.
DET cotate
7.5.3. Impactul depozitelor de deşeuri

Deşeurile, în special cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate şi

mediu din cauza conţinutului lor în substanţe toxice, precum metale grele (plumb,
cadmiu), pesticide, solvenţi, produse petroliere.
Ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se
numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi
sănătatea publică.
Impactul generat de deşeurile produse şi depozitate necontrolat constă în afectarea
calităţii factorilor de mediu, şi anume:
 afectarea solului şi subsolului prin infiltrarea levigatului. Aportul de substanţe
organice şi minerale poluante provenite din descompunerea deşeurilor modifică
caracteristicile chimice ale solului (respectiv concentraţiile de azotaţi, azotiţi,
metale grele şi substanţe organice nebiodegradabile);
 infiltraţiile din depozitele de deşeuri afectează apele subterane şi apele de
suprafaţă prin antrenarea substanţelor solubile existente în deşeuri sau provenite
din procesul de descompunere a acestora;
 poluarea atmosferei prin:
o antrenarea de zgură şi cenuşă rezultate de la termocentrale;
o antrenarea de către curenţii de aer a deşeurilor uşoare şi a particulelor
de praf produse în cursul operaţiilor de descărcare, nivelare şi
compactare a deşeurilor;
o emisia în atmosferă a gazului de fermentare rezultat din procesul de
descompunere a deşeurilor;
o gazele de eşapament evacuate de vehiculele care asigură transportul
deşeurilor.
Amplasate de cele mai multe ori în apropierea aşezărilor umane şi a resurselor de
apă de suprafaţă, depozitele de deşeuri menajere poluează atât prin aspectul dezolant
al zonei, mirosuri neplăcute, antrenări de praf şi gaze rezultate din arderi, dar mai ales
prin scurgerile şi infiltraţiile care pot ajunge în apa freatică.
usPoluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este
deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale, în care nu se practică
exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte.
Atât exfiltraţiile din depozite, cât şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea
solurilor înconjurătoare, fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora.
Populaţia suportă impactul deşeurilor prin intermediul factorilor de mediu, fiind şi
sursǎ generatoare şi receptor final. Efectele asupra omului, sunt directe în cazul
depozitării deşeurilor menajere, din cauza conţinutului mare de microorganisme printre
care şi agenţii patogeni care, prin intermediul apei, aerului şi solului ajung în organismul
uman.
Gazele nocive rezultate în urma descompunerii substanţelor organice sau a
autoaprinderii deşeurilor, constituie de asemenea, o sursă de afectare majoră pentru
sănătatea omului.
Riscurile majore rezultate din depozitarea necontrolată a deşeurilor, neaplicarea
măsurilor de neutralizare înainte de eliminare sau de reducere a volumului acestora
apar mai evident în situaţii cu precipitaţii abundente, viituri, care antrenează cantităţi de

87
deşeuri de toate categoriile, producând poluarea apelor de suprafaţă, blocarea căilor de
acces, a podurilor etc.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de
deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului
de “dezvoltare durabilă”, se întinde pe durata a cel puţin două generaţii, dacă se
însumează perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere
ecologică şi postmonitorizare (15-30 ani).

7.5.4 Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra

mediului
În ultimii ani, România şi-a concentrat eforturile pe câteva direcţii importante în
protecţia mediului, printre care se numără şi problematica deşeurilor. Astfel, s-a urmărit
armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană în domeniul deşeurilor şi au fost
adoptate Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor industriale şi
urbane.
Principiile care stau la baza strategiei de gestionare a deşeurilor sunt:
o principiul prevenirii la sursă;
o principiul “poluatorul plăteşte” (costurile legate de tratarea şi eliminarea
deşeurilor sunt suportate de generatorii de deşeuri);
o principiul precauţiei (măsurile luate trebuie să anticipeze efectele negative ale
acestora asupra mediului);
o principiul proximităţii (deşeurile trebuie gestionate cât mai aproape de sursa de
generare).
Toate măsurile posibil să fie luate pentru o gestionare corespunzătoare a deşeurilor
trebuie să ţină cont de principalele opţiuni pentru gestionarea deşeurilor, cu următoarea
prioritate:
1. minimizarea/reducerea deşeurilor;
2. refolosirea, recuperarea, reciclarea deşeurilor;
3. tratarea deşeurilor;
4. depozitarea deşeurilor.
Strategia naţională a deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor
elaborate de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, ca şi toate recomandările privind
gestionarea corespunzătoare a deşeurilor, au următoarele opţiuni de politică a
deşeurilor:Impactul asupra mediului a unui depozit de deşeuri
o reducerea deşeurilor (reproiectarea produselor, reformularea proceselor
tehnologice, înlocuirea unor materii prime, restricţii privind unele produse şi
ambalaje);
o refolosirea materialelor, recuperarea,reciclarea deşeurilor (închiderea bilanţurilor
de materiale, colectarea separată pe tipuri de deşeuri, utilizarea celor mai bune
tehnici -Best Available Techniques - în procesele tehnologice);
o elaborarea planurilor de gestionare integrată a deşeurilor, de la nivel de unitate,
nivel local, regional, până la nivel naţional;
o impunerea unor restricţii la depozitarea deşeurilor, utilizarea celor mai bune
tehnici la tratarea deşeurilor, impunerea unor limite la emisiile rezultate de la
incinerarea deşeurilor, obligativitatea monitorizării depozitelor dedeşeuri;
o reducerea transportului transfrontier de deşeuri periculoase prin respectarea
condiţiilor Convenţiei de la Basel şi a altor directive europene din acelaşi
domeniu (Shipment Regulation);
o respectarea tuturor reglementărilor cu referire la gestionarea deşeurilor.

În scopul reducerii iimpactului deşeurilor asupra mediului în anul 2005 prin

Compartimentul Gestiunea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice Periculoase s-au verificat
88
un număr de 53 agenţi economici generatori de deşeuri, în vederea monitorizării
cantităţilor colectare, eliminate şi valorificate.
De asemenea, pentru a îndeplini obiectivele strategice de reducere a deşeurilor
depozitate şi în special a deşeurilor biodegradabile, pentru reducerea suprafeţelor
platformelor de depozitare din mediul rural s-au realizat trei sesiuni de informare a
primarilor consiliilor locale.
Deoarece în judeţul Brăila 90% din cantitatea de deşeu generată de la populaţie
este depozitată, trebuie stabilită o strategie de gestionare a acestor deşeuri.
Diseminarea informaţiilor şi conştientizarea populaţiei şi a operatorilor econimici are
un rol important .
Realizarea unui concept integrat de gestionare a deşeurilor presupune infiinţarea de
noi sectoare de activitate şi noi oferte de servicii.
Punerea in practică cu succes a măsurilor de gestionare a deşeurilor depinde de
gradul de acceptare şi de colaborare a cetăţenilor. Este importantă informarea pe larg a
celor implicaţi, precum şi comunicarea continuă şi susţinută între cei responsabili cu
eliminarea deşeurilor, pe de o parte, şi cetăţenii, firmele şi societăţile comerciale în
calitate de producători de deşeuri, pe de altă parte.
În acest scop APM Brăila realizează periodic acţiuni de informare şi educarea
populaţiei în şcoli şi licee sau prin mass- media .Astfel, APM Brăila în anul 2005 a
realizat şapte acţiuni de informare şi educare în şcoli în domeniul managementul
deşeurilor.

7.6. Tendinţe privind gestionarea deşeurilor

Deşeurile de orice fel, rezultate din activităţile umane şi de producţie, constituie
o problemă deosebită, datorată atât creşterii continue a cantităţilor şi a tipurilor acestora
(care prin degradare şi infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul
înconjurător şi sănătatea populaţiei), cât şi însemnatelor cantităţi de materii prime,
materiale refolosibile şi energie care pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic.
Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore
ale practicilor actuale.
În prezent priorităţile în gestionarea deşeurilor nu sunt în conformitate cu prevederile
legislative, deoarece obiectivele de gestionare a deşeurilor urmăresc următoarea ordine
descrescătoare:
Prevenire
Prevenire

Reutilizare /
Reutilizare / Reciclare
Reciclare

Valorificare Valorificare
energetică energetică

ddDepozitare
Depozitare

Situatia actuala în gestionarea deseurilor Prioritati viitoare în gestionarea deseurilor

Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor segmentelor

societăţii: persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi, instituţii social-
economice, precum şi autorităţi publice.

89
 Generarea deşeurilor urmează, de obicei, tendinţele de consum şi de producţie, de
exemplu, generarea deşeurilor menajere (cantitate/locuitor) creşte odată cu creşterea
nivelului de trai. Creşterea producţiei economice, de asemenea, conduce la generarea
de cantităţi mai mari de deşeuri.

7.6.1 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

Prognoza de bază ia în considerare factorii de influenţă şi anume: evoluţia

populaţiei; evoluţia economiei; racordarea la sistemele centrale de canalizare/epurare;
prognoza activităţilor de construcţii; schimbări în comportamentul consumatorilor,
educaţia privind mediul înconjurător, nivelul de trai.
Cu toate că pe termen scurt şi mediu principala opţiune de gestionare a deşeurilor
va fi în continuare depozitarea, obiectivul este de a promova opţiuni superioare de
gestionare şi de a asigura alinierea la practicile europene, de evitare pe cât posibil a
soluţiilor de eliminare finală (depozitare, incinerare).
Deşeurile municipale reprezintă o problemă rezolvabilă tehnic numai după ce
societatea îşi va asuma rolul important în separarea, reutilizarea, reciclarea şi
compostarea acestora iar industria va acorda atenţia corespunzătoare proiectării, astfel
încât produsele să poată fi reutilizate sau reciclate.
Compostarea deşeurilor menajere este o alternativă viabilă la incinerarea sau
depozitarea deşeurilor după operaţia de separare. Este bine cunoscut faptul că
materialele care ridică probleme în depozitele de deşeuri sunt deşeurile organice
(biodegradabile), care prin transformare degajă metan ce contribuie la încălzirea
globală, răspândesc mirosuri neplăcute şi acizi care devin toxici infestând terenul şi
apele subterane.
Compostarea elimină aceste materiale organice din depozite şi este un proces mai
ieftin şi mai ecologic decât incinerarea.
Având în vedere elaborarea documentaţiilor, a bilanţurilor de mediu de nivel II pentru
închiderea depozitelor existente, deschiderea depozitelor ecologice conform
obiectivelor stabilite în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, deservite de staţii de
transfer, extinderea sistemului de colectare selectivă, transport, reciclare, acţiuni de
educare a populaţiei, implicarea mass-media, a autorităţilor publice locale, respectarea
interdicţiei de abandon a deşeurilor nepericuloase, se estimează o reducere a
cantităţilor de deşeuri menajere care ajung pe rampele de deşeuri.
Prognoza privind generarea deşeurilor municipale are la baza prognoza evoluţiei
populaţiei, prognoza ariei de acoperire cu servicii de salubritate, dezvoltarea
economică, etc.

Prognoza evoluţiei populaţiei în judeţul Brăila

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014
anul

anul

anul

anul

anul

anul

anul

anul

anul

anul

anul
An
Populatie
(nr. loc.)

373560

370945

368348

365769

360666

358141

355634

353145

350673

348218
63208

Prognoza ariei de acoperire cu servicii de salubritate în judeţul Brăila

An anul anul anul anul anul anul anul anul anul anul anul
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

90
AC 66% 68% 70% 72% 74% 76% 78% 80% 82% 84% 79%
(%)

Prognoza cantităţilor de deşeuri menajere colectate in judeţul Brăila

Factori relevanti Cantitate

Indice generare deşeuri
An Populatie Arie de (functie de menajere
(nr. loc.) acoperire evolutia colectate
(%) venitului) (tone)
(kg/loc.an)
anul 2006 368348 70% 336 77971
anul 2007 365769 72% 340 80834
anul 2008 363208 74% 343 83468
anul 2009 360666 76% 346 86105
anul 2010 358141 78% 350 88998
anul 2011 355634 80% 353 91643
anul 2012 353145 82% 357 94554
anul 2013 350673 84% 360 97206
anul 2014 348218 79% 364 100133

7.6.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie

Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an. Această variaţie

neuniformă are mai multe cauze, dintre care cele mai importante sunt:
o variaţia din punct de vedere cantitativ a activităţilor industriale generatoare de
deşeuri de producţie;
o retehnologizările, utilizarea tehnologiilor curate şi creşterea preocupării pentru
minimizarea cantităţilor de deşeuri generate;
Cercetarea statistică este exhaustivă, procentul de răspuns variază aleator de la an
la an, iar agenţii economici care răspund chestionarelor anuale sunt uneori diferiţi; astfel
transmiterea într-un an a chestionarelor completate de unii agenţi economici mari
generatori de deşeuri şi netransmiterea datelor pentru anul următor creează variaţii
relativ importante ale cantităţilor de deşeuri de la an la an;
Diferenţele înregistrate privind deşeurile de producţie în anul 2003 şi 2004 au în
plus şi o altă cauză obiectivă şi anume modificarea metodologiei de realizare a anchetei
statistice.
Deoarece unităţile economice utilizează tehnologii foarte diferite ca tip şi
performanţe economice, nu se poate realiza o estimare a cantităţilor de deşeuri de
producţie generate, în funcţie de tipul de activitate şi numărul de angajaţi în sectorul
productiv.
Din această cauză, la care se adaugă şi condiţiile specifice ale situaţiei economice
actuale din judeţul Brăila, nu se poate realiza o prognoză a cantităţilor de deşeuri de
producţie generate pentru următorii ani.
Totuşi, se poate estima că generarea anumitor tipuri de deşeuri va urma o curbă
descendentă, ca urmare a necesităţii respectării noilor cerinţe legislative (Directiva
IPPC transpusă în legislaţia naţională), care implică utilizarea tehnologiilor curate şi
intensificarea activităţilor de prevenire şi minimizare a deşeurilor.

7.7. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

91
 Prin implementarea prevederilor legale în activitatea curentă a agenţilor economici şi
a administraţiilor publice locale, se preconizează că impactul gestionării deşeurilor
asupra mediului şi sănătăţii umane se va reduce semnificativ.
Obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului
Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobate de HG nr. 1470/2004, este dezvoltarea
unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere economic şi
care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului.
Pentru îndeplinirea obiectivelor de mai sus este necesară implicarea practică a
întregii societăţi, reprezentată prin autorităţi publice, generatori de deşeuri, asociaţii
profesionale, societatea civilă.
Obiectivele specifice pentru gestionarea deşeurilor sunt:
o asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi transportul deşeurilor
municipale, în vederea unei cât mai eficiente valorificări şi eliminări a acestora
pentru asigurarea unui management ecologic raţional;
o reutilizarea, reciclarea, tratarea în vederea recuperării sau eliminării
o eliminarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări;
o prevenirea eliminării necontrolate pe soluri şi în apele de suprafaţă a nămolurilor
orăşeneşti provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate;
o adoptarea şi implementarea de măsuri în vederea prevenirii generării deşeurilor
de ambalaje, asigurării valorificării şi reciclării şi minimizarea riscului determinat
de substanţele periculoase din ambalaje,
o punerea în practică a obiectivelor Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor.
Priorităţile în gestionarea deşeurilor pe termen mediu şi lung sunt următoarele:
prevenirea deşeurilor, reciclarea, valorificarea energatică şi în final depozitarea
acestora.
În acest scop se vor avea în vedere:
o Implementarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor menajere
generate de către populaţie atât în judeţ cât şi în munucipiul Brăila;
o Având în vedere procentul mare de deşeuri biodegradabile existent în compoziţia
deşeului menajer, în draftul Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor au fost
prevăzute ca investiţii trei Staţii de transfer cu platforme de compost, o staţie de
tratare mecano – biologică şi un depozit ecologic, astfel încât deşeurile
depozitate să fie în cantitate cât mai mică.
o Diseminarea informatiei prin acţiuni de informare în şcoli, prin mass- media şi pe
site- ul agenţiei.

7.8. Substanţe şi preparate chimice periculoase

7.8.1. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)

Substanţele chimice periculoase care distrug stratul de ozon sunt substanţele
reglementate de Protocolul de la Montreal şi anume: hidrocarburi complet saturate
(clorofluorcarbur, tetraclorura de carbon); hidrocarburi saturate parţial halogenate,
numite şi hidroclorofluorocarburi; bromura de metil; amestecul lor.
Deoarece activitatea de service în sectorul de refrigerare este principalul
consumator de ODS, în prezent, se impune îmbunătăţirea nivelului de instruire al
tehnicienilor de service lucru realizat prin Planului Naţional de Eliminare a Substanţelor
care Distrug Startul de Ozon.
Firma ICPIAF din Cluj autorizează agenţii economici care desfăşoară activităţi de
service la echipamentele frigotehnice şi de aer condiţionat, pentru recuperarea şi
reciclarea agenţilor frigorifici (CFC).
În anul 1995 a fost adoptat Programul Naţional de Eliminare a ODS, care
prevede o reducere a consumului de CFC cu 85%. În acest sens se urmăreşte

92
reglementarea importului de CFC, utilizarea freonilor ecologici, şi cea mai importantă
utilizarea facilităţilor de recuperare şi reciclare.

7.8.2. Situaţia biocidelor (utilizare, import, export)

Conform H.G. nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide care
transpune Directiva 98/8/CE, produsele biocide sunt substanţe active şi preparate
conţinând una sau mai multe substanţe active condiţionate într-o formă în care sunt
furnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să
prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism
dăunator, prin mijloace chimice sau biologice.
În conformitate cu acest act normativ fiecare persoană juridică producător sau
importator are obligaţia de a notifica în scris la Secretariatul tehnic al Comisiei Naţionale
pentru produse biocide, pâna la data de 31.12.2005, produsele biocide pe care le
introduc sau le comercializează.
Ministerul Sănătăţii, impreuna cu M.M.G.A. şi Autoritatea Naţională Sanitar
Veterinară întocmeşte Registrul Naţional al Produselor biocide, inventariate la nivel
naţional.
Biocidele sunt clasificate în patru grupe principale:
 Grupa I – dezinfectante şi produse biocide generale utilizate pentru: igienă
umană, spaţii private şi zone de sănătate publică, igienă veterinară, industrie
alimentară şi de preparare a furajelor, apei potabile;
 Grupa a II-a – conservanţi utilizaţi pentru: produse îmbuteliate, pelicule, lemn,
fibre, piele, cauciuc, şi materiale polimerizate, zidărie, instalaţii de răcire pe
bază de lichide, împiedicarea depunerilor de nămol, fluide utilizate în
metalurgie;
 Grupa a III-a – pesticide nonagricole utilizate pentru combaterea bolilor şi
dăunătorilor;
 Grupa a IV-a – alte produse biocide utilizate ca şi conservanţi pentru produse
alimentare sau furajere, produse antibiodermă, fluide pentru îmbălsămare şi
produse toxidermale.
Unităţile utilizatoare de biocide, in judeţul Brăila, sunt :
1. S.C. CELHART DONARIS S.A. care a utilizat la fabricarea hârtiei 3.332 kg
produse biocide, ca agenţi antimucilagii.
2. R.A. APA Brăila care a utilizat pentru dezinfecţia şi potabilizarea apei 320,8 t
sulfat de aluminiu şi 66,4 t clor gazos, iar pentru dezinfecţia instalaţiei de
potabilizare a apei 2,2 kg permanganat de potasiu şi 2,8 t clorură de var.
3. Spitalul Judeţeande urgenţa corp A (antiseptice, decontaminante, dezinfectante)
4. SPITALUL de Obstetrică – Ginecologie (antiseptice, decontaminante,
dezinfectante)
5. SPITALUL de Psihiatrie SF. Pantelimon (antiseptice, decontaminante,
dezinfectante)
6. Spitalul Judeţeande urgenţa corp B (antiseptice, decontaminante, dezinfectante)
7. SPITALUL Pneumoftiziologie (antiseptice, decontaminante, dezinfectante)
8. SPITALUL Făurei (antiseptice, decontaminante, dezinfectante),
precum şi cabinetele medicale, stomatologice, veterinare şi agentii economici din
industria alimentară.
Dintre aceste unităţi singurul importator este S.C. Celhart Donaris S.A, care in anul
2005 a importat 4.400 kg produse biocide.
În anul 2005 nu s-au înregistrat incidente cauzate de utilizarea acestor produse.

93
 7.8.3. Evaluarea riscului utilizarii substantelor chimice periculoase asupra
sanatatii umane şi a mediului

Evaluarea riscului substanţelor chimice periculoase se realizează în conformitate cu

H.G. 2167/2004 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscului pentru om şi mediu
ale substanţelor notificate şi H.G. 2427/2004, privind evaluarea şi controlul riscului
substanţelor existente.
Substanţele chimice şi periculoase pot să prezinte riscuri majore pentru mediu şi
pentru fiinţele umane prin însuşi caracterul lor dăunător vieţii : inflamabile, radioactive,
corozive, explozive, infecţioase, iritante, mutagene, cancerigene, etc.
Impactul activităţilor agenţilor economici care utilizează substanţe chimice
periculoase se repercutează asupra factorilor de mediu : aer, prin emisia de poluanţi în
atmosferă, apă, prin deversări în apele de suprafaţă şi subterane, sol, prin
contaminarea solului.

Unităţi potenţial poluatoare (pe factori de mediu) :

Nr. AGENTUL ECONOMIC SUBSTANŢE / FACTORII DE

Crt. PREPARATE MEDIU
CHIMICE AFECTAŢI
PERICULOASE
DEŢINUTE
1 SC TERMOELECTRICA SA
Acid clorhidric Apă, sol
Hidroxid de sodiu Apă, sol
Hidrazină Apă, aer, sol
Amoniac soluţie Apă, aer, sol
Păcură Apă, sol
Hidrogen (gaz) Aer
Clor (gaz) Aer
2 SC CELHART DONARIS SA
Acid clorhidric Apă, aer, sol
Hidroxid de sodiu Apă, sol
Hidrazină Apă, aer, sol
Clor (lichid) Aer, apă, sol
Dioxid de sulf Aer, apă, sol
Dioxid de clor Aer, apă
Hipoclorit de sodiu Aer, apă, sol
3 SC CET SA
Acid clorhidric Aer, apă, sol
Hidroxid de sodiu Apă, sol
Hidrazină Apă, aer, sol
4 SC SETCAR SA
Toluen Aer, apă
Acid sulfuric Aer, apă, sol
Hidroxid de Apă, sol
potasiu
Acetonă Aer, apă
5 RA APA
Clor (lichid) Aer, apă, sol
6 STAŢII DE DISTRIBUŢIE
6.1. STAŢII DE DISTRIBUŢIE CARBURANŢI
o SC SCORPION COM SRL Carburanţi Aer, apă, sol
o SC START SA

94
 o SC DC PETROLEUM SRL
o SC MĂREŢU SRL
o SC EXPRESS PILOT Co LTD
o SC LUKOIL DOWNSTREAM SRL
o SC NORTIA SERV SRL
o SC IMACOM COM SRL
o SC PETROMSERVICE SA
o SC PROMOTOR COMPANY SRL
o SC ATLAS SA
o SC VIC PEC SRL
o SC BANROM SA
o SC COMISION TRADE SRL
o SC TERMOSERV SRL
o SC DAV OIL SRL
o SC ELDOMIR IMPEX SRL
o SC MOL SA
o SC METAL INVEST GROUP SRL
o SC VOLDISK SRL
o SC CONSTRIF SRL
o SC CIMAD TRADING SRL
o SC ORIENT EXPRES SRL
o SNP PETROM
o Sucursala PECO
o Sucursala TRANSPECO
o Depozit PECO Făurei
6.1. STAŢII DE DISTRIBUŢIE CARBURANŢI
o SC START SA GPL Apă, aer, sol
o SC LUKOIL DOWNSTREAM SRL
o SC ATLAS SA
o SC BANROM SA
o SC COMISION TRADE SRL
o SC UNIVERSAL SERVICE SRL
o ORIENT EXPRES SRL
o MINISERV OIL SRL – Vădeni
o SC CRIMBO GAZ SRL – Făurei
7 PRODUSE FITOSANITARE
o SC CHIMAGRI SRL Produse Aer, apă, sol
o SC ALCEDO SRL fitosanitare din
o SC AGRITOP SRL grupele I – II de
o SC PRESTAGROIND SRL toxicitate
o SC TCE 3 BRAZI
o SC AGROPERILAND SRL
o SC AGRIDELTA SRL
o CENTRUL DE PROTECŢIA PLANTELOR
o SC SEMROM SA
o SC AGRITOP AGROIND SA
o SC BOBCAGET SRL
o SC AGROINDUSTRIALA RÂMNICELU SA
o SC MĂREŢU PROD COM SRL
o SC ELDOMIR IMPEX SRL
o SC AGRODUNĂREA SRL
o SCDA
8 SNP PETROM SA Sucursala PETROM Brăila

95
 o Batalul neecologic Oprişeneşti Ţiţei conţinut în şlam Apă, sol
o Depozitul Jugureanu
o Depozitul Bordei Verde
o SC CONPET SA Rampa Cireşu
9 AGENŢI ECONOMICI CARE DEŢIN SOLVENŢI ORGANICI
o SC PANCO SRL Solvenţi organici Apă, aer, sol
o SC PROMEX SA
o SC TMUCB SA
o SC EMMGI PROD SRL
o SC KIRIOS IMPORT EXPORT SA
o SC AKER SA
o SC SETCAR SA
10 AGENŢI ECONOMICI CARE DESFĂŞOARĂ SERVICE ÎN FRIGOTEHNIE
o SC SECRET PROD SRL freon Aer
o SC POLAR PROD SRL
o SC ADA COOL SERVICE
o SC CALORIC SERV SRL
o SC EUROSERVICE SRL
11 AGENŢI ECONOMICI CARE DEŢIN REFRIGERATOARE
o SC PACO INTERNATIONAL SRL Freon Aer
o SC BRAILACT SRL
o SC CAM SRL
o SC MELKART COM
o DANZ & VIO SRL
o SC MAREX SA
o SC PRODIS SRL
o SC DORALIMENT COM SRL
o SC BIOTA COM
o SC RISK SA
AGENŢI ECONOMICI CARE PRESTEAZĂ LUCRĂRI DE SERVICE AUTO
o SC APAN SA Freon Aer
o SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA
o SC IRMEX SA
o SC AXA MOTOR SA
o SC ESTIMA TGRADE
o SC GLOBAL SRL
o SC AUTOFERARA

Alte unităţi potenţial poluatoare sunt spitalele care elimină deşeurile prin tratare
termică (incinerare şi co-incinerare). Obiectivele stabilite prin Planul Naţional pentru
Gestionarea Deşeurilor privind aceste deşeuri sunt următoarele:
o implementarea legislaţiei în domeniul eliminării prin incinerare a deşeurilor prin
respectarea Calendarului de închidere al instalaţiilor de incinerare existente.
o reducerea generării de deşeuri periculoase, asigurarea refolosirii, reciclării şi
depozitării controlate a deşeurilor nereciclabile;
o reducerea caracteristicilor periculoase ale deşeurilor;
o stabilirea unei reţele de instalaţii de incinerare şi co-incinerare a deşeurilor
municipale periculoase şi a celor rezultate din activităţi medicale;
o elaborarea şi implementarea de planuri judeţene de gestionare a deşeurilor.

7.9. Concluzii

96
 Având în vedere faptul că 90% din legislaţia de mediu din domeniul deşeurilor a fost
transpusă în legislaţia naţională, pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite se impun
următoarele acţiuni:
o conştientizarea problematicii deşeurilor de către cetăţeni şi producători,
o completarea şi implementarea legislaţiei privind managementul deşeurilor ,
o crearea unor structuri administrative care să funcţioneze economic şi eficient pe
zone mari,
o definirea unui standard tehnic corespunzător sistemelor de gestionare a
deşeurilor,
o evaluarea şi remunerarea prestărilor de servicii astfel încât să se asigure baze
de lucru eficiente din punct de vedere economic.

CAPITOLUL 8. RADIOACTIVITATEA – La Brăila nu se monitorizează radoiactivitatea

8.1. Sistemul Naţional de Supraveghere a Radioactivităţii
8.2. Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul României în anul 2004

97
 CAPITOLUL 9. MEDIUL URBAN
9.1. Calitatea aerului şi a apei în mediul urban
9.1.1. Calitatea aerului in mediul urban

Fig. 9.1.1.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale a celor mai importanţi poluanţi:
SO2, NO2, H2S în perioada 2000 – 2005.

În mediul urban se constată o scădere a concentraţiilor medii anuale la SO2 şi

NO2 şi o creştere la H2S faţă de anii anterioari. Cu tendinţă descrescătoare sunt şi
valorile medii ale amonicului, supravegheat şi el la 24 de ore şi la 30 de minute în
reţeaua de monitorizare urbană. Concentraţiile maxime ale acestor poluanţi din mediul
urban ating valori ce se situează între 23% şi 73% din limita CMA.

Fig. 9.1.1.2. Evoluţia concentraţiilor medii anuale a pulberilor în suspensie

în mediul urban în perioada 2000 – 2005.

Concentraţiile medii anuale ale acestui indicator, în mediul urban, în această

perioadă nu au depăşit CMA anuală din STAS 12574/87.
În 2005 s-a înregistrat cea mai scăzută concentraţie medie anuală comparativ cu
anii anteriori, ani în care concentraţiile medii au avut uşoare variaţii.

98
 Fig. 9.1.1.3. Evoluţia concentraţiilor medii anuale a pulberilor în suspensie
în mediul urban, din anii 2000 – 2005.

Pulberile sedimentabile din mediul urban, în perioada 2000-2005 au înregistrat

concentraţii medii anuale care s-au situat între 23% şi 38% din valoarea CMA.
Concentraţiile maxime anuale înregistrate, în cei 5 ani, s-au depistat în punctul de
prelevare din str. Fabricilor, care este situat la trecerea bac spre şi dinspre Insula Mare
a Brăilei.

9.1.2. Calitatea apei potabile

Pentru anul 2005, Direcţia de Sănătate Publică Braila comunică:

Calitatea apei potabile furnizate în localităţile urbane:
 Municipiul Brăila: din 1447 probe, 402 au înregistrat depăşiri ale clorului
rezidual
 Oraşul Făurei: se foloseşte apă de profunzime. Din cele 17 probe, una
singură a înregistrat depăşiri ale clorului rezidual şi turbidităţii.
 Oraşul Ianca: are ca sursă de aprovizionare apa de Dunăre. Din 18 probe
recoltate, una a fost necorespunzătoare bacteriologic şi 4 cu depăşiri ale
turbidităţii şi clorului rezidual.
 Oraşul Însurăţei: se foloseşte apă de profunzime. Toate cele 6 probe au fost
corespunzătoare.

9.2. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate

a mediului
9.2.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate
Pe parcursul anului 2005 nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA pentru poluanţii
atmosferici monitorizaţi de Direcţia de Sănătate Publică în municipiul Brăila (CO, pulberi
sedimentabile, pulberi în suspensie, dioxid de sulf), dimpotrivă, valorile sunt în scădere,
mult sub CMA). În acest context nu se poate face o corelaţie directă între variaţiile
incidenţei bolilor respiratorii şi poluarea atmosferică.

9.2.2. Evaluarea riscului asupra stării de sănătate în expunerea la

particulele în suspensie
Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică Brăila ne comunică faptul că, monitorizarea
particulelor în suspensie pe parcursul anului 2005 nu au evidenţiat depăşiri ale CMA.

9.2.3. Starea de sănătate a segmentelor de populaţie cu risc crescut la

expunerea cronică la plumbul generat de traficul auto
Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică Brăila ne comunică faptul că, nu s-au
semnalat cazuri de intoxicaţii cu plumb cauzate de plumbul generat de traficul rutier pe

99
parcursul anului 2005, nici ca boală profesională şi nici în rândul populaţiei care
locuieşte în zone cu trafic intens.

9.3. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

Spaţiile verzi şi zonele de agrement din oraşele judeţului Brăila ocupă o
suprafaţă totală de 391,6058 ha. Tabelul nr 7.3. redă sintetic suprafaţa spaţiilor verzi
raportată la suprafaţa principalelor localităţi urbane:

Tabel nr.7.3. Spatiile verzi din principalele localităţi

Localitatea Total spaţii Din care Suprafaţa spaţiilor
verzi şi zone de verzi raportată la
agrement Spaţii verzi Zone de suprafaţa totală a
ha ha agrement localităţii
ha %
Brăila 324,2158 268,2646 55,9512 8,1
Ianca 41,03 41,03 - 7,61
Făurei 16,51 14,54 1,97 5,54
Însurăţei 9,85 8,60 1,25 10,36
Total 391,6058 332,4346 59,1712

Orasele din judeţul Brăila, nu includ zone care păstrează vegetaţia naturală
caracteristică regiunii, cu excepţia unor mici suprafeţe situate în Brăila, pe malul Dunării
- pădurea din zona dig-mal compusă în principal din salcie şi plop. În spaţiile verzi
predomină vegetaţia forestieră şi plante din specii floricole ornamentale.

9.3.1. Parcuri
Cel mai important parc din municipiul Brăila este Parcul Monument cu o
suprafaţă de 53 ha. Acesta există încă din 1862, o contribuţie majoră în amenajare
aparţinându-i generalului Kiseleff. În perimetrul acestuia există Muzeul de Ştiinţe ale
Naturii în vecinătatea căruia există un parc dendrologic cu specii exotice.

Prin suprafaţa şi diversitatea arhitecturii peisagere, Grădina Publică (7,5 ha),

Parcul zoologic (2 ha) şi zona verde de pe faleza Dunării şi esplanadă (7,1ha) pot fi de
asemenea incluse în categoria parcurilor.

În Parcul Monument este dominantă vegetaţia arboricolă, existănd deopotrivă

specii indigene şi exotice. Începând din anii 93-94 administraţia publică locală a făcut
eforturi pentru conservarea vegetaţiei şi prevenirea deteriorării prin închiderea cu gard
de beton, asigurarea pazei şi extinderea perimetrului prin plantări de arbori pe cca 1,2
ha.

Speciile de arbori, arbuşti şi plante ornamentale care compun vegetaţia acestora

sunt atât îndigene cât şi exotice. Dintre speciile rare sau exotice se remarcă magnolia-
Magnolya yulan, ginco-Ginkgo biloba, tisa-Taxus baccata, laricele (zada)-Larix decidua
var polonica, platanul-Platanus acerifolia, salcâmul japonez-Sophora japonica. Tocmai
pentru raritatea unor specii sau pentru vârsta lor, 116 arbori au fost declaraţi
monumente ale naturii
În oraşele Ianca şi Însurăţei au fost amenajate parcuri dar acestea au suprafaţă
mică (2,56 ha parcul din Ianca) şi o varietate mică de specii forestiere ornamentale.

100
 Deşi situată în extravilan, staţiunea Lacu Sărat, aflată la cca. 7 km de Brăila, cu o
suprafaţă de 33,85 ha este foarte frecventată de către populaţia brăileană mai ales pe
parcursul sezonului de vară. Municipiul beneficiază şi de plantaţiile din apropierea limitei
teritorial administrative: Pădurea Stejarul şi lizierele din zona dig mal, acestea fiind în
general (la fel ca şi cele din intravilan) păduri din grupa funcţională a pădurilor de
importanţă socială.

9.3.2. Scuaruri

În municipiul Brăila există un număr mic de scuaruri, cel mai important fiind cel
din din Piaţa Traian - 0,63 ha. Dar funcţia acestora se poate spune că este suplinită prin
existenţa celor două mari bulevarde-Independenţei şi Al.I.Cuza, mai ales primul având
pe toată lungimea peluze vaste, o variată arhitectură peisageră cu foarte multe specii
ornamentale indigene şi exotice, mobilier stradal şi reţea de irigaţie prin aspersiune.

9.3.3. Dezvoltarea zonelor comerciale

În oraşele din judeţul Brăila s-au amenajat pieţe agroalimentare, târguri

orăşeneşti şi oboare de vite.
Suprafaţa totală a celor 15 pieţe din municipiul Brăila este de 132.600 mp

În general acestea sunt destul de complexe în sensul că există spaţii comerciale

atât pentru produse agroalimentare cât şi pentru cele industriale, atât en detail cât şi en
gros.
În ultimul an s-au modernizat vechile pieţe şi centre comerciale, astfel încât la
ora actuală spaţiile comerciale sunt astfel amplasate încât pot acoperi cerinţele tuturor
cetăţenilor, atât în zonele centrale cât şi în zonele din cartiere. Este de menţionat şi
faptul că au fost date în folosinţă două supermarketuri Billa care ocupă în total o
suprafaţă de 21882 mp.
În celelalte oraşe zonele comerciale sunt extrem de reduse, variind între 6320 mp
(Făurei) şi 23948 mp (Ianca).

9.4. Aşezările urbane

9.4.1.Retele de alimentare cu apa potabila. Retele de canalizare.

În municipiul Brăila s-au înlocuit aproximativ 8000 ml de conducte stradale şi ca

perspectivă extinderea reţelei de distribuţie apă potabilă până la finele anului 2010.
În oraşul Ianca reţeaua de alimentare cu apă potabilă are o lungime de 17,1 km.
În oraşul Însurăţei apa potabilă este asigurată locuitorilor prin sistem centralizat
din sursă subterană asigurându-se protecţia sanitară a captărilor. Lungimea întregii
reţele de distribuţie fiind de aproximativ 40 km.
Alimentarea cu apă potabilă a oraşului Făurei se realizează din subteran, prin
patru puţuri forate şi este distribuită printr-o reţea de alimentare şi distribuţie de 34 km,
care are un grad avansat de uzură. În vederea remedierii acestei situaţii au fost întocmit
studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic de executţie care să permită accesarea de
fonduri nerabursabile, întrucât Consiliul Local Făurei nu dispune de resursele financiare
necesare pentru execuţia acestei lucrări.
Municipiul Brăila are două sisteme de canalizare: un sistem unitar ce acoperă 2/3
din suprafaţa municipiului şi un sistem mixt. Cu toate acestea nu se acoperă integral cu
reţele de canalizare toate străzile municipiului Brăila situaţie în care s-a inpus
elaborarea studiului de fezabilitate şi proiecte de execuţie. Aceste investiţii sunt incluse

101
în planurile de dezvoltate a municipiului Brăila. Datorită vechimii reţeaua de canalizare
a suportat,de-a lungul timpului, mai multe modificări fiind adaptată la necesităţile
dezvoltării socio-economice ale etapelor respective. În prezent, datorită unui grad
avansat de uzură fizică şi morală, se impune executarea lucrărilor de modernizare pe
mai multe tronsoane cu diferite diametre ce însumează aproximativ 15 km. În acest
context general s-au început lucrările, care sunt în stadiu de finalizare, ale noului
colector general din municipiu care acoperă reţeaua de canalizare în sistem unitar.
Municipiul Brăila nu are staţie de epurare însă există studiu de fezabilitate şi
proiectul tehnic, finanţarea şi cofinanţarea fiind asigurate de UE pe programul ISPA şi
respectiv municipalitatea Brăila. Lucrările vor începe probabil în anul 2007.
Oraşele Ianca, Însurăţei şi Făurei au sisteme de canalizare şi staţii de epurare însă
acestea nu acoperă şi nu satisfac nevoile zilnice mai ales că staţiile de epurare de la
Ianca şi Însurăţei sunt depăşite tehnologic şi au un grad avansat de uzură. Se impune
deci retehnologizarea lor fapt pentru care există proiecte tehnice şi studii de fezabilitate.
La nivelul comunelor Ulmu, Stăncuţa, Cireşu şi Movila Miresii există reţele axiale
de canalizare, singura care are staţie de epurare fiind Movila Miresii. La nivelul acestor
localităţi reţeaua este slab reprezentată, acoperind din suprafaţa acestora procente
reduse iar unele nefiind utilizate de către locuitori din diferite motive (Cireşu, Ulmu şi
Stăncuţa).

9.4.2. Dezvoltarea sistemului urban. Procesul de urbanizare

Infrastructura urbană ca rezultat al unui mediu rezidenţial modern şi evoluat în

raport cu mediul rural, este considerată o urmare firească a atingerii unui anumit prag al
dezvoltării, în principal, industriale şi este constituită din dotări urbane speciale de la
străzi orăşeneşti, spaţii verzi, dotări pentru sport şi turism, până la dotări sociale şi
culturale specifice.

Selectând principalii indicatori demografici ai urbanismului la nivel naţional,

regional şi judeţean, se poate identifica o dinamică iniţială superioară a urbanizării şi
implicit a infrastructurii specifice acesteia, urmată de o tendinţă mai accentuată de
„dezurbanizare” după 1990, în teritoriul Brăilei.

„Dezurbanizarea” accentuată a judeţului Brăila este reconfirmată de rezultatele

recensământului din 18 martie 2002. Astfel, în timp ce rezultatele recensământului
anterior din 7 ianuarie 1992, subliniau existenţa unei populaţii urbane, conform mediului
rezidenţial, situată la cota de 65,7 %, după numai zece ani de zile, respectiv în anul
2002, ponderea se reduce la 64,1 % din populaţia judeţului (deşi rămâne relativ ridicată,
comparativ cu media naţională a populaţiuei urbane, înregistrată la 52,7 %)

Deşi situaţia, în ansamblu, la nivelul judeţului Brăila este una aflată peste nivelul
naţional totuşi disparităţile dintre mediul urban şi cel rural se menţin la cote similare
celor naţionale şi regionale

Prin legea administraţiei publice teritoriale nr.2/1989, pe teritoriul judeţul Brăila

sunt nominalizate oraşele: Municipiul Brăila, Ianca, Însurăţei şi Făurei.
Ca urmare a elaborării P.U.G-urilor la nivelul fiecărui oraş s-au stabilit suprafeţele
intravilane şi extravilane, de regulă incluzându-se suprafeţe mult mai mari comparativ
cu cele stabilite în anul 1989 prin planurile de sistematizare a localităţilor. Necesitatea
includerii altor suprafeţe a fost dictată de dezvoltarea locuinţelor, a Zonei Libere Brăila,
a obiectivelor socio-economice, de amenajare a spaţiilor verzi, parcuri, grădini, terenuri
de agrement şi sport precum şi de extindere a drumurilor şi şoselelor.

102
 Funcţionarea unei zone urbane trebuie asigurată de utilităţi (alimentare cu apă,
canalizare, energie electrică şi termică, gaze naturale, alei, trotuare, străzi, spaţii verzi,
parcuri şi grădini, stadioane, depozite pentru deşeurile menajere şi inerte, etc.) încăt să
se respecte standardele naţionale prevăzute a reglementa criteriile şi parametri minimi
de confort şi de sănătate a populaţiei, ţinând cont şi de normele U.E. în domeniu.

Mediul urban din judeţul Brăila este alcătuit din municipiul Brăila şi oraşele Ianca,
Făurei şi Insurăţei.
Bilanţul teritoriului în intravilanul existent pentru municipiul Brăila
Zone functionale Ha %
Zona rezidenţială (clădiri joase şi clădiri înalte) 1.351,39 33,82
Zona pentru instituţii publice şi servicii 118,06 2,95
Zona spaţii verzi, parcuri, activităţi sportive şi de 439,91 11,01
agrement, perdele de protecţie
Zona industrială 774,81 19,38
Zona unităţi agricole 395,18 9,88
Zone cu destinaţie specială 71,25 1,78
Terenuri aferente căilor de comunicaţii feroviare 64,02 1,6
Terenuri aferente căilor de comunicaţii rutiere 563,06 14,08
Terenuri aferente căilor de comunicaţii navale 18,8 0,47
Zona tehnico–edilitară 30,69 0,81
Zona gospodărie comunală 93,49 2,06
Terenuri aflate permanent sub apa în intravilan 86,2 2,16
Zona teren neconstruibil - -
Zona teren agricol intravilan - -
Păduri în intravilan - -
TOTAL TEREN INTRAVILAN 3.995,87 100

Comparaţie cu ultimii 5-10 ani, conform P.U.G. aprobat la 31.01.2001

Zone functionale Inainte de Dupa aprobarea
aprobarea P.U.G P.U.G
Ha % Ha %
Zona rezidenţială (clădiri joase şi clădiri înalte) 1.007,66 29,27 1.351,39 33,82
Zona pentru instituţii publice şi servicii 81,6 2,37 118,06 2,95
Zona spaţii verzi, parcuri, activităţi sportive şi de 308,48 8,96 439,91 11,01
agrement, perdele de protecţie
Zona industrială 676,59 19,65 774,81 19,38
Zona unităţi agricole 289,47 8,41 395,18 9,88
Zone cu destinaţie specială 71,25 2,07 71,25 1,78
Terenuri aferente căilor de comunicaţii feroviare 59,55 1,73 64,02 1,6
Terenuri aferente căilor de comunicaţii rutiere 458,64 13,32 563,06 14,08
Terenuri aferente căilor de comunicaţii navale 15,8 0,40 18,8 0,47
Zona tehnico–edilitară 16,44 0,58 30,69 0,81
Zona gospodărie comunală 75,49 2,25 93,49 2,06
Terenuri aflate permanent sub apă în intravilan 106,3 3,09 86,2 2,16
Zona teren neproductiv 26,8 0,79 - -
Zona teren liber 108,64 3,15 - -
Păduri în intravilan 140,25 4,07 - -
TOTAL TEREN INTRAVILAN 3.442,96 100 3.995,87 100

103
 Noi zone avute în vedere pentru construirea de locuinţe : Zonele noi avute în
vedere pentru construirea de locuinţe sunt incluse, în cartierele Lacu Dulce, Nedelcu
Chercea şi Brăiliţa, fiind poziţionate între limitele intravilanului existent la data aprobării
P.U.G. şi limita intravilanului aprobat prin P.U.G. la data de 31 ianuarie 2001, totalizând
o suprafaţă de 343,73 ha

Bilanţul teritoriului în intravilanul existent pentru orasul Ianca

Zone funcţionale Ha %
Zona rezidenţială (clădiri joase şi clădiri înalte) 294,46 48,6
Zona pentru instituţii publice şi servicii 22,01 3,6
Zona spaţii verzi, parcuri, activităţi sportive şi de 41,03 6,8
agrement, perdele de protecţie
Zona industrială 76,02 12,5
Zona unităţi agricole 26,12 4,3
Zone cu destinaţie specială - -
Terenuri aferente căilor de comunicaţii feroviare 15,63 2,6
Terenuri aferente căilor de comunicaţii rutiere 62,73 10,3
Terenuri aferente căilor de comunicaţii navale - -
Zona tehnico–edilitară 3,57 0,6
Zona gospodarie comunală 3,78 0,6
Terenuri aflate permanent sub apă în intravilan - -
Zona teren neconstruibil - -
Zona teren agricol intravilan 60,82 10,1
Păduri în intravilan - -
TOTAL TEREN INTRAVILAN 606,17 100

Noi zone avute în vedere pentru construirea de locuinţe – nu există posibilitatea

extinderii intravilanului ca urmare a punerii în posesie a tuturor suprafeţelor adiacente
teritoriului oraşului Ianca.
Bilanţul teritoriului în intravilanul existent pentru oraşul Insurăţei
Zone funcţionale Ha %
Zona rezidenţială 571,34 65,96
(clădiri joase şi clădiri înalte)
Zona pentru instituţii publice şi servicii 15,2 1,76
Zona spaţii verzi, parcuri, activităţi sportive şi de 54,08 6,24
agrement, perdele de protecţie
Zona industrială 20,23 2,34
Zona unităţi agricole 85,18 9,83
Zone cu destinaţie specială - -
Terenuri aferente căilor de comunicaţii feroviare - -
Terenuri aferente căilor de comunicaţii rutiere 106,56 12,3
Terenuri aferente căilor de comunicaţii navale - -
Zona tehnico–edilitară 3,24 0,38
Zona gospodarie comunală 10,33 1,19
Terenuri aflate permanent sub apă în intravilan - -
Zona teren neconstruibil - -
Zona teren agricol intravilan - -
Păduri în intravilan - -
TOTAL TEREN INTRAVILAN 866,16 100

104
 Noi zone avute în vedere pentru construirea de locuinţe: În intravilanul existent
au fost propuse noi zone pentru construirea de locuinţe care nu vor afecta situaţia din
mediul urban.

Bilanţul teritoriului în intravilanul existent pentru oraşul Făurei

Zone funcţionale Ha %
Zona rezidenţială (clădiri joase şi clădiri înalte) 120,96 40,29
Zona pentru instituţii publice şi servicii 13,13 4,37
Zona spaţii verzi, parcuri, activităţi sportive şi de agrement, perdele 25,91 8,63
de protecţie
Zona industrială 29,6 9,86
Zona unităţi agricole 7,1 2,36
Zone cu destinaţie specială - -
Terenuri aferente căilor de comunicaţii feroviare 31,96 10,65
Terenuri aferente căilor de comunicaţii rutiere 36,45 12,14
Terenuri aferente căilor de comunicaţii navale - -
Zona tehnico–edilitară 2,07 0,69
Zona gospodărie comunală 7,86 2,62
Terenuri aflate permanent sub apă în intravilan - -
Zona teren neconstruibil - -
Zona teren agricol intravilan 24,0 8
Păduri în intravilan - -
TOTAL TEREN INTRAVILAN 300,22 100

Faţa de suprafaţa intravilanului din anii anteriori, de 297,9 ha, suprafaţă actuală a
intravilanului s-a mărit cu 2,32 ha pentru noua platformă ecologică propusă. Pentru
construirea de noi locuinţe s-au avut în vedere noi suprafeţe care în parte au fost luate
în studiu şi au fost lotizate prin P.U.G-uri, au fost inventariate în vederea acordarii
tinerilor în conditiile Legii 15/2003, completată şi modificată prin Legea 175/2004,
urmând ca în funcţie de cerinţe să se atribuie pentru construcţii de locuinţe suprafaţa de
15,93 ha.

9.4.3. Amenajarea teritorială

Din analiza dotării complete cu dependinţe sau cu utilităţi a locuinţelor din judeţul
Brăila, se constată că există trei tipuri distincte de medii de locuit, având grade diferite
de dezvoltare infrastructurală:
I. mediul de locuit dotat aproape complet sau complet, exemplificabil prin
municipiul Brãila unde se înregistreazã un grad înalt de dotare cu dependinţe sau
utilitãţi, precum şi o densitate mare a populaţiei (a doua ca nivel valoric dupã capitala
ţãrii, respectiv 4 941,6 loc/ km2 în anul 2002);
II. mediul de locuit dotat moderat sau relativ moderat, ca în cazul oraşelor Fãurei,
Ianca şi Însurãţei care înregistreazã un grad redus al dotãrii cu dependinţe sau utilitãţi
(doar 30% din gospodãrii fiind dotate cu alimentare cu apã în locuinţã şi canalizare) şi o
densitate a populaţiei sub media înregistratã în mediul urban pe ţarã (442,1 loc/ km2 )
aceasta fiind de 219,8 loc/ km2 la Fãurei, 61,2 loc/ km2 la Ianca şi 34,4 loc/ km2 în
localitatea Însurãţei (în ultimele douã oraşe densitatea populaţiei fiind una specificã
mediului rural şi nicidecum celui urban);
III. mediul de locuit subdotat, care se identificã practic cu mediul rural unde se
remarcã o lipsã a dotãrii cu dependinţe sau utilitãţi (doar 1,8 % din gospodãrii fiind

105
dotate cu alimentare cu apã în locuinţã şi canalizare) şi o densitate a populaţiei de
31,1loc/ km2 aflatã sub media pe ţarã de 48,2 loc/ km2.

Se pot enumera câteva tendinţe în construcţia de locuinţe:

• tendinţa de creştere a numărului de locuinţe din mediul rural urmează tendinţa
de migraţie a populaţiei din mediul urban către cel rural (această migraţie are la bază
lichidarea unor întreprinderi mari şi implicit disponibilizarea personalului, situaţie
cumulată cu aplicarea prevederilor legii fondului funciar);
• majoritatea locuinţelor construite şi terminate de populaţie în regie proprie se
localizează în mediul rural;
• în statisticile naţionale, regionale şi locale numărul de locuinţe care se adaugă
de la un an la altul este mai mare decât numărul celor noi, construite într-un an, ceea ce
subliniază în fapt că diverse alte clădiri, mai vechi, au fost transformate şi amenajate
pentru a deveni locuinţe;

9.4.4. Concentrarile urbane

După ultimele statistici, Judeţul Brăila are o suprafaţă de 4766 km 2, cu o
populaţie de 370428 locuitori, din care 241747 locuitori în zona urbană

Ponderea populaţiei urbane ierarhizează judeţul în poziţia a şaptea la nivel

naţional, iar nivelul absolut al populaţiei de tip rural pe locul 39.

Populaţia totală şi pe medii rezidenţiale la ultimele şapte recensământuri

moderne desfăşurate în România şi în judeţul Brăila, evidenţiază o dinamică
ascendentă numai până la ultima înregistrare totală din 18 martie 2002, când, deşi este
prima de acest fel, diminuarea capătă proporţii semnificative (-5,0 % la nivel naţional şi
respectiv -4,8 %).

Aceeaşi evoluţie se identifică şi în dinamica detaliată a populaţiei urbane, al cărei

trend ascendent este întrerupt, conform rezultatelor ultimului recensământ. Cea mai
spectaculoasă tendinţă de creştere demografică este individualizată în municipiul Brăila,
unde chiar şi cu diminuarea finală de aproape –7,6 %, nivelul absolut al populaţiei, între
29.12.1930 şi 18.03.2002, a crescut de circa 3,16 ori.

Vârful acestui proces este cuprins într-un interval limitat la o perioadă de numai
douăzeci şi unu de ani, cuprinsă între recensământurile din 21.06.1956 şi 5.01.1977,
când numărul locuitorilor proape se dublează. Această migraţie „forţată” este şi
principala cauză a multor fenomene ulterioare anului 1990, atât în ansamblul judeţului,
cât mai ales în mediul urban, covârşitor determinat de evoluţiile concrete ale
municipiului Brăila.

Populaţia mediului rezidenţial de tip rural surprinde prin aparenta staţionaritate ce

caracterizează perioada cuprinsă între ultimele două recensăminte. „Falsa”
staţionaritate este rezultatul unei compensări a diminuării de lungă durată, cu o
migraţie spontană şi anormală din urban în rural, un veritabil „ecou”, o consecinţă
neaşteptată în timp a migraţiei forţate din anii anteriori.

9.4.5. Poluarea aerului în zona urbana

Poluarea aerului în zona urbană se datorează emisiei de poluanţi ce dăunează

atât organismelor vii, cât şi vegetaţiei. Poluanţii dioxid de sulf şi azot, cloro-floro-
carburile, monooxid şi dioxid de carbon, funinginea (carburile) sunt principalii

106
contribuitori la poluarea atmosferică urbană. Poluarea aerului poate afecta de
asemanea ecosistemele acvatice şi terestre dacă poluanţii se dizolvă în apă sau
precipită sub formă de ploaie. În aglomerările urbane poluaţii aerului provin în principal
din arderile în centralele termice şi din trafic prin combustia benzinei, formând smogul
urban. Smogul este specific arealelor urbane poate cauza severe probleme de sănătate
populaţiei.
Strategia de control a poluării atmosferice în aglomerările urbane implică metode
de reducere, prevenire, colectare şi reţinere a poluanţilor. Din punct de vedere ecologic,
reducând emisiile poluante cu o mărire a randamentului energetic şi prin măsuri de
conservare, precum şi arderea cu mai puţin combustibil este strategia preferată.
Menţinerea sub control a concentraţiilor de poluanţi atmoferici şi încadrarea lor în
limitele europene, se face prin monitorizarea permanentă de către APM Brăila,
protejând astfel calitatea aerului în aglomerarea urbană din care face parte şi Brăila

9.4.6. Aglomerari urbane.

Prin ordinul MAPM nr. 745/30.08.2002 au fost stabilite şi clasificate aglomerările

urbane şi zonele pentru evaluarea calităţii aerului în România, la art. 2 figurând
aglomerarea urbană : Brăila şi Galaţi care include comunele Şendreni, Smârdan,
Chiscani, Tichileşti, Vădeni şi Tudor Vladimirescu.

9.4.7. Zgomot si vibratii in aglomerarile urbane

 Nivelul de zgomot - s-a expertizat în puncte reprezentative şi s-a determinat în

perioada diurnă, în orele cu maxim de trafic şi de activităţi economice. Măsurătorile s-au
efecuat pe străzi de diferite categorii, la bordura trotuarului ce margineşte carosabilul, în
14 puncte şi la limita exterioară a zonelor funcţionale reprezentate de pieţe, parcuri,
zone de recreere, tratament medical şi balneoclimateric precum şi incinte de şcoli în 16
puncte.
- Din analiza intensităţii şi dinamicii zgomotului stradal evaluat pe baza valorilor
medii şi maxime, nivelul sonor prezintă valori mai ridicate în intersecţiile şi străzile cu
trafic intens tranzitate de un număr mare de autovehicule şi care prezintă lăţimi de 3m,
7m, respectiv 14m şi depăşeşte mai rar limita admisă în cazul străzilor cu lăţimi de
21m. Depăşirile limitei admise înregistrate de valorile medii ale nivelului de zgomot
echivalent sunt până la 9,7 % din valoarea limitei
Raportat la aceeaşi perioadă a anului 2004 se constată că valorile medii ale
nivelului de zgomot echivalent în anul 2005 prezintă o creştere cu 7% în cazul străzilor
cu lăţimea de 3 m iar pentru celelalte categorii de străzi se constată o uşoară scădere a
valorilor medii.
- La limita exterioară a zonelor funcţionale s-au înregistrat depăşiri ale limitelor
admise doar în cazul parcurilor şi pieţelor iar nivelul sonor cel mai redus, situat în
totalitate în limitele admise, s-a înregistrat în zona şcolilor. Din punct de vedere al
valorilor medii depăşirile limitelor caracteristice sunt de până la 24,7 % în cazul
parcurilor, zonelor de recreere şi tratament medical şi de până la 5,5 % în cazul pieţelor.
În cazul pieţelor sursele de zgomot sunt cele datorate activităţilor specifice din interiorul
acestora cât şi cele datorate traficului intens ce se desfaşoară pe străzile ce le
încadrează şi care prin efectul cumulativ conduce la creşterea valorilor nivelului de
zgomot peste limita admisă fără ca aceste depăşiri să fie totuşi semnificative mai ales
că determinarile s-au realizat în orele cu maxim de activitate în pieţe şi cu trafic intens.
Referitor la zonele funcţionale se constată că valorile medii ale nivelului de
zgomot în cei doi ani sunt sensibil apropiate dar cu o tendinţă descrescătoare în anul

107
2005. Există o singură excepţie - valorile înregistrate la limita exterioară a Spitalul Sf.
Spiridon care prezintă o creşterea cu 6 % în anul 2005 faţă de anul anterior.
Pentru a evidenţia influenţa traficului asupra calităţii mediului în municipiul Brăila,
în lunile august-septembrie s-au realizat expertizarea nivelului de zgomot echivalent în
8 puncte reprezentative, situate pe cele mai intens circulate artere din municipiului
Brăila, în perioada diurnă între orele 12 00- 1530 şi perioada nocturnă între orele 0 30- 300,
precum şi în data de 22 septembrie 2005 (Ziua Europeană Fără Maşini) în 6 puncte,
între orele 1000-1200, ore în care traficul rutier a fost oprit în zona centrului istoric.
Valorile nivelului de zgomot echivalent din perioada diurnă şi a celor din perioada
nocturnă înregistrează între ele diferenţe de cel mult 10 dB. Cea mai mare diferenţă
dintre nivelul de zgomot zi/noapte s-a înregistrat în intersecţia străzilor Griviţa/Galaţi
datorită traficului intens din timpul zilei atât pe strada Galaţi, care este tranzitată de un
număr mare de mijloace de transport în comun (tramvaie, autobuze, maxi-taxi), cât şi
pe strada Griviţa, unde circulă frecvent un număr mare de maşini cu tonaj ridicat.
Nivelul sonor generat de trafic este amplificat şi de ambuteiajele care se formează
datorită funcţionării nesincronizate a semafoarelor din intersecţii, turării motoarelor
maşinilor la pornirea de la stop şi claxonării.
Valorile nivelului de zgomot determinat în 22 septembrie, pe străzile cu lăţimi de
3, 7 şi respectiv 14 m din centrul istoric, au fost comparate cu valorile nivelului de
zgomot din perioade cu trafic intens şi s-a observat că în perioadele cu trafic valorile
sunt mai ridicate decat în perioadele cand traficul a fost întrerupt. Diferenţa cea mai
mare a fost de 20% şi a fost înregistrată în punctul Rubinelor/Univ. Brâncoveanu
datorită faptului că strada Rubinelor are o lăţime de 3m şi deci face parte din categoria
străzilor cu o valoare mică a limitei nivelului de zgomot unde din acest motiv au loc
frecvente depăsiri.
Pentru diminuarea poluarii ambientale produsă de trafic se pot adopta
urmatoarele măsuri:
- sincronizarea mai bună a semafoarelor de pe căile rutiere cu trafic intens, ce ar
conduce la diminuarea nivelului de zgomot stradal prin micşorarea timpului de
staţionare şi eliminarea turării motoarelor la demararea în intersecţii ;
- creşterea exigenţelor la verificarile tehnice periodice mai ales la autovehicolele cu
greutatea nominală ce depăşeşte 3 tone ;
- limite mai mici ale vitezei de deplasare a autovehicolelor pe străzile în care
distanţa dintre limita exterioară a căii de rulare şi imobile cu destinaţia de locuinţe este
egală sau mai mică de 3m;
- fluidizarea traficului prin reconsiderarea arterelor cu sens unic.

108
 dB(A) Stradă 21 m Stradă 14 m Stradă 7 m Stradă 3 m
Leq – valoare medie 71,6 70,5 67,9 65,8
Leq-valoare maximă 82,7 74,3 76,7 96,3
Limita 80 70 65 60

Fig. 9.4.7.1. Nivelul de zgomot pe diferite categorii de străzi - 2005

dB (A) Şcoli Pieţe Parcuri

Leq -valoare medie 68,1 68,5 56,1
Leq – valoare maximă 73,5 77,2 71
Limita 75 65 45

Fig. 9.4.7.1. Nivelul de zgomot la limita zonelor funcţionale - 2005

9.5. Mediul urban - obiective şi măsuri

9.5.1. Poluarea aerului
Ca obiectiv prioritar, în zona Brăila după ultimele evaluări, este menţinerea
calităţii aerului, deoarece indicatorii de calitate se încadrează în limitele impuse prin
normele legale şi necesitatea alinierii noilor cerinţe de integrare în Uniunea Europeană.
Aceasta se va realiza prin continuarea programului de îmbunătăţire a reţelei de
monitorizare a calităţii aerului în special în zonele urbane şi a zonelor puternic
industrializate. Pentru aceasta este necesară procurarea, instalarea şi operarea noilor
echipamente de monitorizare a aerului (conform OM 592/2002) care în aglomerarea
urbană Brăila-Galaţi trebuie să se încheie până la finele anului 2006.

9.5.2. Zgomotul

Măsuri administrative
- devierea circulaţiei vehiculelor de mare tonaj pe arterele limitrofe oraşului;
- sincronizarea mai bună a semafoarelor de pe căile rutiere cu trafic intens, ce
ar conduce la diminuarea nivelului de zgomot stradal prin micşorarea timpului
de staţionare şi eliminarea turării motoarelor la demararea în intersecţii ;
- creşterea exigenţelor la verificarile tehnice periodice mai ales la autovehicolele
cu greutatea nominală ce depăşeşte 3 tone ;

109
 - limite mai mici ale vitezei de deplasare a autovehicolelor pe străzile în care
distanţa dintre limita exterioară a căii de rulare şi imobile cu destinaţia de locuinţe
este egală sau mai mică de 3m;
- fluidizarea traficului prin reconsiderarea arterelor cu sens unic.

9.5.3. Transportul

Lipsa resurselor comunităţilor urbane şi starea destul de critică a unei părţi

semnificative a reţelei rutiere urbane rămân principalele motive din cauza cărora
infrastructura de transport urban nu a putut fi modernizată şi adaptată la standardele
europene. Din păcate efectul asupra vehiculelor este unul de accentuată şi rapidă
deteriorarea a acestora. Soluţia unor achiziţii de vehicule „second hand” în transportul
urban de călători nu s-a dovedit decât un substitut valabil doar pe termen scurt.

Mutaţiile structurale ale parcului de transport urban public sunt dintre cele mai
uşor vizibile, trendul general fiind acela de diminuare, mergând chiar până la dispariţia
unor componente tradiţionale (tramvaie), înlocuite în cea mai mare parte de transportul
urban cu vehicule tip maxitaxi, ale operatorilor particulari.

Transportul auto de călători urmează în ansamblu o evoluţie ascendentă, în

special ca urmare a dinamicii accelerate a numărului de microbuze aparţinând
transportatorilor particulari;
Transportul electric cu troleibuze s-a desfiinţat deoarece traseele alese au fost
nerentabile, iar modificarea acestor trasee se poate realiza doar cu investiţii
suplimentare în infrastructura specifică; o altă motivaţie o reprezintă faptul că
troleibuzele care au fost în circulaţie au fost repartizate de la R.A.T. Bucureşti, fiind deja
uzate fizic şi moral;
Numărul taximetrelor aparţinând societăţilor specializate în acest tip de transport
a scăzut; în prezent societăţile comerciale care au ca obiect de activitate transportul cu
taximetre funcţionează ca asocieri în participaţiune, proprietarii autovehiculelor
rămânând tot persoanele fizice;
În concluzie, motivaţiile acestor evoluţii oscilante în ceea ce priveşte tipurile de
mijloace de transport sunt:
- creşterea numărului de autovehicule proprietate personală a condus la
scăderea cererii pentru utilizarea mijloacelor de transport în comun;
- numărul de tramvaie a scăzut deoarece întreprinderi cum ar fi Dunacor S.A.
sau Promex S.A., situate pe trasee de tramvaie, au fost desfiinţate sau şi-au redus
activitatea;
- deplasarea cu microbuze are anumite avantaje faţă de aceea cu autobuze sau
tramvaie, avantaje ce derivă din deplasarea mult mai rapidă în trafic, din contravaloarea
mult diminuată a consumului valoric pentru carburant, din posibilitatea efectuării de staţii
intermediare şi din timpul mult mai redus de aşteptare în staţii;
- ca alternativă la transportul urban de călători poate fi luată în discuţie şi oferta
taximetriştilor particulari (în prezent, dată fiind vechimea autoturismelor în medie de
circa 20 de ani, tariful pe kilometru parcurs este destul de ridicat, motiv pentru care şi
cererea este scăzută).

În ceea ce priveşte numărul pasagerilor transportaţi în cadrul transportului urban

a scăzut continuu. În 1992 faţă de 1991 se observă o creştere cu 30% în cazul
călătoriilor cu tramvaiul şi cu 48% în cazul călătoriilor cu autobuzul. În perioada 1992 –
2002 numărul călătorilor care s-au deplasat cu mijloacele de transport în comun a
scăzut. La tramvaie s-a ajuns în 2002 la 37% faţă de anul 1991 iar la autobuze la 47%.

110
 Această stare de fapt este firească ţinând cont de evoluţia economică
descendentă a judeţului şi a municipiul Brăila mai ales în ultimii şase ani, care a avut
repercusiuni şi asupra veniturilor reale ale populaţiei. Prin urmare, cererea s-a aflat într-
o continuă scădere.

Referitor la numărul autovehiculelor destinate transportului de călători, în

perioada 1991 – 2002, acesta a crescut. Ponderea cea mai importantă este deţinută de
autoturisme, care au o dinamică ascendentă în continuare, cu mult mai accentuată
decât aceea a motocicletelor şi a motoretelor (numărul acestora din urmă a rămas
practic constant). Din totalul numărului de autoturisme circa 97 % se află în proprietate
personală, comparativ cu aproximativ 90 % în cazul motocicletelor sunt proprietate
personală. În cazul motoretelor 99 % sunt proprietate personală. Aceste ponderi se
păstrează constante în fiecare an din cei analizaţi.

Transporturile constituie una din cele mai importante ameninţări pentru mediul
urban prin ponderea însemnată a emisiilor de noxe în atmosferă, prin poluarea fonică şi
prin poluările accidentale ocazionate de accidente rutiere.

Intensificarea traficului rutier şi naval, creşterea numerică a parcului de vehicule,

cât şi dezvoltarea reţelei de transport constituie surse de poluare a mediului respectiv
de afectare a stării de sănătate a populaţiei.

Traficul rutier afectează mediul în principal prin eliminarea de noxe şi prin

creşterea numărului de vehicule. Creşte cantitatea de poluanţi emişi în atmosferă atât
din arderea carburanţilor cât şi din antrenarea particulelor în timpul circulaţiei.

Emisiile de poluanţi în atmosferă rezultaţi din traficul rutier au două particularităţi:

- eliminarea se face foarte aproape de sol ceea ce duce la realizarea
unei concentraţii ridicate la înălţimi foarte mici, chiar şi pentru gazele
cu densitate mică şi putere mare de difuziune în atmosferă;
- emisiile se fac pe toată suprafaţa localităţii, diferenţele de concentraţie
depinzând de intensitatea traficului şi de posibilitatea de ventilaţie a
strazii (străzi tip canion).

Pentru reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă rezultate din traficul rutier

este necesară dezvoltarea unui transport durabil, care se poate realiza prin îmbunătăţiri
ale tehnologiilor de fabricaţie a vehiculelor, utilizarea de combustibili cu precent de
plumb scăzut, fluidizarea traficului în zonele aglomerate din interiorul oraşelor (prin
sincronizarea semafoarelor, stabilirea unor cai de rulare cu sensuri unice).
Traficul rutier (în special cel terestru) influenţează în mod negativ mediul prin:
poluarea fonică şi chimică, aglomerări şi blocări ale circulaţiei pietonale.

De aceea se pune tot mai mult accent pe folosirea (acolo unde e posibil) a
transportului feroviar care este un transport ecologic cu rezultate pozitive atât pe termen
scurt, cât şi pe termen mediu.

În judeţul Brăila emisiile totale din transport se ridică la valoarea de 142.500,9 t

care reprezintă aproape 20% din emisia totală de poluanţi în atmosferă. CO2 are
ponderea cea mai mare (92,58%) , din totalul emisiilor de poluanţi rezultaţi din trafic.
Numărul total de autovehicule în 2005 a fost de 61103.

111
 Pentru limitarea acestor efecte se are în vedere:
- eliminarea din reţeaua stradală a mijloacelor de transport ce nu corespund
din punct de vedere al emisiilor de noxe şi al siguranţei circulaţiei pe
drumurile publice;
- completarea parcului auto al agenţilor economici transportatori numai cu
mijloace auto corespunzătoare noilor cerinţe de protecţie a mediului;

Pentru diminuarea poluării sonore şi a riscului pentru starea de sănătate a

populaţiei se acţionează prin:
-înlocuirea mijloacelor de transport în comun, ce produceau poluarea acustică şi
a atmosferei, cu maşini ce dispun de motoare moderne;
-dezvoltarea transportului nepoluant ce utilizează energia electrică (tramvaie şi
troleibuze);
-sistematizarea fluxurilor şi direcţiilor de transport folosindu-se sensul unic,
descogestionându-se aglomeraţiile şi diminuând astfel poluarea pe traseele respective;
- utilizarea carburanţilor fără plumb şi cu adjuvanţi.

9.5.4. Spaţiile verzi

Spaţiile verzi şi zonele de agrement din municipiul Brăila ocupă o suprafaţă totală
de 324,2158 ha ceea ce reprezintă 8,1% din suprafaţa intravilanului, adică 14,9 mp pe
cap de locuitor, în timp ce norma OMS este de 50 mp/locuitor.

Ca urmare, una din condiţiile impuse în Acordul de mediu nr.76/28.09.1998

pentru Planul de Urbanism General al municipiului Brăila, a fost extinderea zonelor verzi
(parcuri, scuaruri etc.).

Din păcate Primăria municipiului Brăila nu a realizat aceste obiective. Deşi s-au
creat perimetrele care au destinaţie de noi spaţii verzi în noile cartiere ANL Brăiliţa şi
Lacul Dulce amenajarea acestora trenează încă. Eforturile s-au concentrat pe
reamenajarea zonelor existente pentru care s-au cheltuit în anul 2005 aproape 3
milioane RON pentru întreţinere, plantări (4700 puieţi, si peste 800000 fire flori şi
trandafiri). ituaţia este similară şi în celelalte oraşe unde administraţia locală a pus de
asemenea accentul doar pe întreţinerea zonelor verzi existente.

9.5.5. Agenda 21 locala

Agenda 21 locală nu a fost întocmită

112
 CAPITOLUL 10. Presiuni asupra mediului

10.1. Agricultura

Agricultura, în calitate de principal suport al bunăstării şi creşterii economice, dar

şi a majorării exporturilor, precum şi în calitate de garant al securităţii alimentare a
populaţiei ocupă, prin tradiţie un loc important în economia judeţului Brăila. Agricultura
constituie principala cale de îmbunătăţire a standardului de viaţă în mediul rural şi
antreneaza peste 30% din populatia activa a judetului.

În judeţul Brăila funcţionează 1040 exploataţii agricole, din care 636 familiale şi
404 comerciale.

10.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul

Judeţul Brăila este unul din marile judeţe agricole ale ţării. Cu o suprafaţă
agricolă de 388446 ha şi o suprafaţă arabilă de 349366 ha, se constituie într-una din
zonele cu cele mai mari posibilităţi de participare la constituirea fondului alimentar al
României şi la crearea unor disponibilităţi pentru export.

Acest lucru se explică atât prin ponderea mare pe care o are suprafaţa agricolă
în totalul suprafeţei agricole a ţării (cca 2,5%), cât mai ales prin greutatea specifică a
suprafeţei arabile (3,7%). Se atestă astfel faptul că suprafaţa arabilă a judeţului deţine
una din cele mai mari ponderi în suprafaţa agricolă (90 %), în raport cu media naţională
(63%).

Acest potenţial este dublat de o bună calitate a solurilor, întrucât peste 42 % din
suprafaţă este reprezentată de cernoziomuri, soluri foarte fertile, iar aproape 33 % de
aluviuni şi soluri aluviale, care prin măsuri hidroameliorative şi irigare oferă condiţii bune
de dezvoltare a plantelor.

Din punct de vedere termic, judeţul Brăila prezintă condiţii prielnice de creştere şi
dezvoltare a unui sortiment larg de cereale, plante tehnice, legume, pomi şi viţă de vie,
aici putând fi cultivate cu rezultate bune chiar soiuri şi hibrizi cu perioadă lungă de
vegetaţie.

Existenţa unor mari sisteme de irigaţii compensează într-o măsură însemnată

deficitul de apă din perioada caldă a anului, specific zonei de stepă.

Cu toate aceste avantaje, se apreciază că după 1990, producţiile totale şi

productivitatea muncii, în sectorul vegetal şi zootehnic sunt reduse şi nu reflectă
potenţialul natural al zonei, tradiţia şi experienţa locală.

10.1.2. Evoluţiile în domeniul agriculturii, estimările noilor efective de

animale şi perfecţionările metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

10.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură

În privinţa suprafeţei arabile, se poate constata că amplitudinea absolută a

variaţiei acesteia s-a situat la un nivel de 25328 de hectare ( între valoarea maximă
atinsă în anul 1980, de 361298 hectare şi valoarea minimă de 335970 hectare,
înregistrată în anul 1994)

113
 În prezent, terenurile arabile reprezintă 90% din suprafaţa agricolă, 69%
aparţinănd sectorului privat, ceea ce exprimă caracterul determinant al proprietăţii
private în agricultura judeţului Brăila.

Producţia agricolă
Dinamica producţiei agricole vegetale a fost una majoritar descendentă, cu
excepţia unor ani agricoli mai buni, prin natura lor, cum au fost 1995, 2001 şi 2002. Se
poate menţiona, totodată, o evoluţie cu tendinţe majoritar pozitive după anul 2000.
Sectorul privat realizează majoritatea producţiei agricole vegetale.

Suprafeţele cultivate cu cereale au cunoscut o evoluţie fluctuantă. În 1980 s-a

înregistrat valoarea cea mai mare-227292 ha. După 1990 această cifră a scăzut sub
200000 ha, între 1992-1997 a crescut peste 206000ha pentru ca între anii 1998-2000
să scadă din nou. Se pare că în anii 2001 –2002 s-au îregistrat valorile cele mai mari
din ultimii cinci ani.

Anul 2001 2002 2003 2004 2005

Suprafaţa cultivată cu 205780 209715 152017 188572 169809
cereale( ha)

Ponderea mare a suprafeţei ocupate cu cereale în totalul suprafeţei arabile

îndreptăţeşte încadrarea judeţului Brăila printre judeţele ce beneficiază de o agricultură
preponderent cerealieră.
În prezent, ca şi în trecutul apropiat, trei mari grupe de culturi domină suprafeţele
cultivate cu cereale boabe în judeţul Brăila, conform datelor statistice din anul 2002.

Producţia medie la hectar

Evoluţia de ansamblu a locului deţinut de judeţul Brăila în agricultura României,
pe baza principalelor producţii obţinute în ultimii ani subliniază dinamismul ascendent al
agriculturii brăilene
Anul 2001 2002 2003 2004 2005

Producţia medie de cereale-t/ha 2,44 2,9 3,28 4,96 4,49

Suprafeţele cultivate cu păşuni şi fâneţe totalizează la nivelul judeţului circa

33446 de hectare sau aproximativ 8,6 % din suprafaţa agricolă, 92,7% fiind în
proprietate privată a primăriilor.
Din acestea, peste 90% sunt afectate de salinitate şi alcalinitate (ph>8) astel că
Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Brăila a întocmit un program de
reabilitare a pajiştilor în perioada 2005-2008. Din suprafaţa programată în 2005 nu s-au
realizat decât 180 ha deoarece programul nu a beneficiat de susţinere bugetară,
costurile trebuind a fi suportate din bugetele locale.

Cu toate că judeţul Brăila nu este perceput ca un judeţ cu o horticultură deosebit

de puternică, suprafeţele ocupate de culturile horticole nu sunt neglijabile, mai ales
din punctul de vedere al rezultatelor. Suprafeţele menţionate însumează 5634 de
hectare de vii şi livezi (1,45 % din suprafaţa agricolă), în scădere faţă de anii 1992-
1995, când aceleaşi suprafeţe reprezentau peste 3 % din suprafaţa agricolă.

În acelaşi timp însă, se constată diminuări majore ale suprafeţelor cultivate cu

plante pentru industrializare, cu precădere la sfecla de zahăr, ca urmare şi a lichidării

114
fabricii de zahăr din zonă, diminuări de nivel relativ cuprinse între 80 şi 90 %, din
suprafaţa deţinută în perioada 1990-1992.

Din suprafaţa agricolă de 388.808 ha la nivelul judeţului, în 2005 nu s-au

însămânţat 26972 ha, ceea ce reprezintă 7,72% din suprafaţa arabilă totală .

Anul 2001 2002 2003 2004 2005

Suprafaţa necultivată 14946 12784 33197 13373 26972

În general terenurile rămăn neculivate datorită dificultăţilor financiare pe care le

întămpină agricultorii şi datorită fragmentării proprităţii.

10.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

În anul 2005 au fost retrase din circuitul agricol 192412 ha.

10.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor împădurite

Până la sfârşitul anului 2000 s-au inventariat 5613,46 ha terenuri degradate
(1654,66 ha la Consiliile locale şi 3958,8 ha la fostele IAS-uri) şi s-au propus pentru
includerea în perimetrele de ameliorare, prin lucrari de împădurire. Documentaţiile au
fost înaintate de către beneficiari, după certificarea APM Brăila, Direcţiei Generale de
Agricultură şi Dezvoltare Rurala Brăila. Pentru 830 ha s-a solicitat la autoritatea centrală
pentru agricultură, încă din februarie 2001 aprobarea finanţării necesare proiectării dar
nici până în prezent nu s-a primit un răspuns afirmativ

Sub coordonarea D.A.D.R. în anul 2005 s-a realizat o nouă acţiune de

inventarire, delimitare verificarea din punct de vedere pedologic şi agrochimic şi
întocmire a fişelor perimetrelor de ameliorare prin împădurire a terenurilor degradate,
conform OG nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împadurire a
terenurilor degradate aprobată prin Legea nr. 107/1999.

În prima etapă s-a inventariat o suprafaţă totală de 1711,17 ha terenuri

degradate administrate de primării. Degradarea acestor terenuri este datorată pe de o
parte unor cauze naturale (secetă) iar pe de altă parte unor cauze antropice (exploatare
agricolă intensivă, paşunat neorganizat fără a se aplica metode de ameliorare a
păşunilor, lucrări de îmbunătăţiri funciare care au modificat regimul hidric al solurilor).

Din această suprafaţă s-au întocmit fişele perimetrelor de ameliorare pentru

1271,63 ha, (au fost selectate amplasamentele mai mari) şi au fost trimise la MAPDR
pentru aprobare.

Soluţia de ameliorare propusă de specialişti a fost împădurirea întrucât judeţul

Brăila are un deficit major de vegetaţie forestiră tocmai datorită faptului că în deceniile
trecute pădurile au fost tăiate pentru a se « câştiga » noi suprafeţe de teren arabil.
Costurile necesare acestor lucrări de ameliorare au fost estimate la peste 4500000
RON.

Reconstructie ecologică
Suprafaţa totală împădurită în 2005 în cadrul proiectelor de reconstrucţie
ecologică în fond forestier a fost de 509ha. Prin proiectele de reconstrucţie ecologică în
fond forestier îcepând din 1993 prin 5 proiecte de reconstrucţie s-au împădurit până la
sfârşitul anului 2005 3426 ha din care 2955 ha teren degradat preluat din sectorul
agricol.

115
 Realizarea de perdele de protecţie.
In conformitate cu prevederile Legii 289/2002 privind perdelele forestiere de
protecţie, în cadrul Comandamentului judeţean de analiză a Programului anual de
înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a fost inventariată o suprafaţă totală de
8445ha .

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila a întocmit studiul de

fundamentare «Program pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie în judeţul
Brăila pentru perioada 2005-2012» care prevede următoarele :

Tip Suprafaţă Suprafaţă propusă

ha pentru 2005
ha
A-terenuri agricole 3971 280
B-protecţie antierozională 1664 94
C-protecţie căi de comunicaţie 1049 73
E-protecţie localităţi şi obiective 1761 120
Total 8445 567

Suprafaţa de 567 ha propusă pentru anul 2005, situată in raza localitatilor

Insurăţei, Frecatei, Maraşu, Râmnicelu, Gemenele şi Salcia Tudor sunt perdele de
protecţie a culturilor agricole şi a zonelor orăşeneşti care ar asigura protecţia unei
suprafeţe totale de 40000ha, iar costul realizarii acestora a fost estimat la aprox. 22
miliarde lei. În 2004 Ministerul Transporturilor şi Turismului a respins proiectul de HG
pentru aprobarea acestui studiu de fundamentare.

10.1.2.4. Evoluţia şeptelului (bovine, porcine, păsări)

Producţia vegetală obţinută, în special producţia de cereale şi plante furajere,
generează condiţii de creştere a unui număr mare de animale. Se poate afirma că în
judeţul Brăila există potenţial de creştere pentru un număr de cel puţin 120 de mii de
capete de bovine, 400 de mii de capete de ovine, 300 de mii de capete de porcine şi
2,5 milioane de păsări.

Producţia agricolã animalã se află în continuare într-un proces de contracţie şi

este evident că pe parcursul celor aproape trei decenii şi jumătate trecute există o
singură excepţie de la această tendinţă pe deplin conturată, excepţie care se referă la
ouă.

Producţia valoricã animalã a situat mai bine judeţul, în ierarhiile naţionale.

Proprietatea privată este preponderentă în efectivele de animale, iar la anumite specii
deţine procente apropiate sau chiar egale cu 100 %. Efectivele de animale existente la
sfârşitul anului prezintă o tendinţă comună după 1990, respectiv o dinamică
descendentă pe toate cele trei specii şi în raport cu perioada precedentă. Per ansamblu
se identifică reduceri sistematice ale efectivelor de bovine, ovine şi porcine.

Efectivele de animale programate a se realiza pe anul 2005 au fost:

Bovine – 62.857 cap.
Porcine – 237.870 cap.
Ovine + caprine – 245.603 cap.
Pãsãri – 2.741.000.cap.

116
 Din tabelul următor se evidenţiază evoluţia şeptelului în judeţul Brăila :

2001 2003 2005

bovine 62173 58000 59662
porcine 202400 158986 213286
ovine şi caprine 237903 229602 227975
pasari 1851369 2121525 3176199

Cu exceptia păsărilor la care s-a depăşit efectivul cu 49%, la celelalte animale

realizările au fost sub cifrele programate.

10.1.2.5. Agricultura ecologică

Perfecţionările metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

O serie de agenţi economici din sectorul zootehnic şi-au proiectat ferme de

îngrăşare a suinelor la care se vor aplica prevederile BAT acceptate la nivel european
pentru diminuarea impactului acestor activităţi asupra calităţii solului, atmosferei şi
apelor.

Este vorba de 14 agenţi economici care pe parcursul anului 2005 au depus la

A.P.M. Brăila solicitări de acord de mediu în vederea întocmirii documentaţiilor
necesare accesării finanţării SAPARD.
Diferenţa faţă de sistemul clasic este în gestionarea dejecţiilor. Acestea vor fi
acumulate sub halele de creştere în bazine special amenajate unde are loc fermentarea
şi mineralizarea iar la încheierea ciclului de îngrăşare a animalelor dejecţiile urmează să
fie folosite pentru fertilizarea organică a terenurilor arabile.

Avantajele sunt următoarele:

- nu se vor mai ocupa terenuri pentru staţiile de epurare a apelor uzate, pentru
uscarea şi mineralizarea dejecţiilor semisolide.
- dejecţiile vor fi considerate ca nămol şi nu ape uzate ( nu se mai generează
volumele mari de apă uzată la evacuarea prin spălare a dejecţiilor) deci nu se
generează ape uzate
- activitatea de creştere a porcilor nu va afecta atmosfera decât prin mirosul
specific emanat
- se reduc sau chiar se elimină substanţele chimice folosite pentru amendarea şi
ingrăşarea solurilor.

Trebuie de asemenea menţionat şi faptul că în ultimii ani şi în fermele de creştere a

păsărilor s-au adoptat tehnologii care diminuează impactul asupra solului şi apelor. În
majoritatea fermelor păsările sunt crescute la sol, evacuarea dejecţiior se face uscat
fără a mai rezulta ape uzate, dejecţiile sunt deshidratate pe paturi de uscare iar apoi
sunt eliminate prin împrăştiere pe terenuri agricole deci tot ca fertilizat organic. În anul
2005 în urma monitorizării celor trei ferme de creşterea păsărilor din judeţul Brăila a
rezultat cantitatea de10.500t dejecţii de pasăre (deshidratate) împrăştiată ca fertilizant
pe 177 ha şi estimăm că acest model de gestionare a dejecţiilor din sectorul avicol va
avea o tendinţă ascendentă.

117
 10.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului

Cu precădere în ultimul secol activitatea antropică, mai ales agricultura a

contribuit în mod major la eroziunea biodiversităţii:

Stepa a fost desţelenită şi înlocuită cu agroecosisteme în proporţie de peste

95%, astfel încât la ora actuală mai poate fi întâlnită doar isular, pe pajiştile naturale
precum şi pe marginea drumurilor, pe versanţii văilor, de-a lungul digurilor şi canalelor
de irigaţie, ceea ce reprezintă mai puţin de10% din suprafaţa judeţului. Pentru următorii
ani se poate preconiza că vegetaţia stepică va fi şi mai puţin reprezentată deoarece
multe terenuri care la ora actuală sunt necultivate datorită scăderii potenţialului lor
productiv sau sunt păşuni degradate vor fi ameliorate prin împădurire .

Dacă ne gândim la păduri, a căror reducere istorică a fost justificată tot de

dorinţa de extindere a terenurilor agricole, ameliorarea prin împădurire a terenurilor
degradate este benefică, Brăila fiind un judeţ cu un grav deficit de vegetaţie forestieră.

Datorita tendinţei de a se câştiga cât mai multă suprafaţă pentru terenurile

agricole, pentru cultivarea cerealelor în condiţii controlate (cu chimizare, irigari, etc.) s-
au realizat lucrări de imbunătăţiri funciare caracteristice majorităţii zonelor de câmpie.
Acestea aveau scopul de a se elimina excesul de umiditate, de a anihila posibilităţile de
revărsări temporare. Zonele umede s-au redus au intrat în evidenţe noi suprafeţe
arabile dar cu beneficii care nu s-au ridicat niciodată la nivelul costurilor. Cel mai bun
exemplu este dispariţia Bălţii Brăilei, transformată în incinta îndiguită Insula Mare a
Brăilei care a deţinut ani de zile un loc deosebit de important printe principalele zone
furnizoare de produse agricole.

Deşi interzisă de legislaţie, arderea miriştilor este o practică la care operatorii

din domeniul agricol recurg destul de des datorită faptului că scurtează durata de
pregătire a terenurilor pentru o nouă cultură şi reduce costurile lucrărilor agricole. Din
păcate acestă tehnică are nenumărate efecte negative asupra metabolismului solului şi
faunei edafice precum şi a faunei din speciile de vertebrate superioare-mamifere
rozătoare, iepuri, păsări terestre şi altele, faunade interes cinegetic fiind cel mai afectată

Pasunatul turmelor de oi şi vite se face pe seama productiei vegetale naturale.

Modificarea faunei este rezultatul tuturor acestor schimbări în habitatele naturale

specifice stepei şi zonelor umede.

Îngrăşăminte
Deşi au crescut suprafeţele pe care s-au aplicat fertilizanţii (cu 85%, faţă de anul
2001) se remarcă scăderea cantităţilor medii de substanţă activă aplicate pe terenurile
arabile, in anul 2005 faţă de perioada anterioară (Cap. 5.3.1.).

În judeţul Brăila au fost desemnate prin Ord. MMGA 241/2005, 59.048 ha

terenuri arabile vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole.

Impactul folosirii produselor de uz fitosanitar

Anul 2005 datorită precipitaţiilor abundente s-au aplicat aproape 293t de
substanţe de uz fitosanitar, utilizându-se cantităţi mai mari de fungicide, cantitatea totală
nu reprezintă nici jumătate din necesarul de tratamente (nerealizate din cauza
costurilor ridicate).

118
 În anii precedenţi s-a constatat o scădere continuă a cantităţilor de produse de
uz fitosanitar motivată de creşterea preţurilor acestor produse coroborată cu
decapitalizarea multor operatori din domeniul agricol şi mai ales datorită mutaţiilor care
s-au produs după reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Înainte de
anii 89 existau stocuri de pesticide care ulterior au devenit deşeuri, problemă care acum
a dispărut din motivele enumerate mai sus.

Din cantitatea de 25.845 t de deşeuri de pesticide reinventariată la începutul

anului 2005 în judeţul Brăila, depozitată în 10 locaţii, au fost preluate peste 20000t, prin
fonduri PHARE (program derulat de către DADR Braila), în vederea eliminarii, de către
o societeta din Germania. În prezent mai există 4,54 t deşeuri într-o singură locaţie -
S.C. Prodazur Urleasca, unde sunt depozitate în condiţii de siguranţă pentru mediu.

În privinţa efectului negativ asupra solului şi subsolului datorat utilizării

pesticidelor aceasta este o problemă extrem de greu cuantificabilă în condiţiile în care
lipsesc laboratoare specializate şi metodologia necesară.

Întrucât în urma monitorizării prezenţei reziduurilor de pesticide în produse

agricole puse în consum (legume şi fructe) nu s-a constatat nici o depăşire la limitele
admise la toate probele recoltate în ultimii trei ani din Brăila s-ar putea trage concluzia
că produsele fitosanitare nu au avut un impact negativ asupra solului.

Impactul dejecţiilor din sectorul zootehnic

Aşa cum au fost descrise la cap 5.3.3. reziduurile zootehnice includ: biomasă
vegetală, gunoi de grajd, dejecţii păstoase semilichide şi lichide, resturi furajere,
cadavre. Acestea generează în procesul de descompunere diferite gaze şi substanţe
care pot constitui o sursă de impact semnificativă asupra mediului şi în special asupra
solului.

Din analiza datelor rezultate din efectuarea inventarului emisiilor a rezultat că

emisiile totale din zootehnie (16605t) reprezintă 2,31% din totalul emisiilor (717582t)
generate de activităţile antropice.

Din acestea, aproape 62% (10269t) reprezintă emisiile din fermentaţia enterică,
restul de 38% (6336 t) fiind generate de managementul deşeurilor. Deci impactul
fermentaţiei enterice asupra calităţii aerului este mai important, emisiile generate fiind
aproape duble, ele reprezentănd 1,43% din totalul emisiilor.

Valoarea mică a procentelor ar duce la concluzia că zootehnia contribuie destul

de puţin la deteriorarea atmosferei. Totuşi trebuie să avem în vedere faptul că principalii
poluanţi, metanul şi amoniacul, reprezintă 73 şi respectiv 95% din totalul emisiilor de
metan şi amoniac:

t % din total emisii % din total

din zootehnie emisii
Metan 13036 78 73
Amoniac 3568 21 95

Este important faptul că după emisiile totale brute de dioxid de carbon echivalent
metanul ocupă locul doi ca valoare de emisie în grupa gazelor cu efect de seră, iar
amoniacul locul 5.

119
 Aproximativ 80% din compoziţia deşeurilor eliminate pe platformele rurale o
reprezintă dejecţiile de la animalele crescute în gospodăriile populaţiei. Suprafaţa totală
a celor 145 de platforme de depozitare săteşti este de cca 110 ha, cantitatea
aproximativă de gunoi de grajd depusă în 2005 fiind de cca 700000 t.

Acestea sunt considerate depozite de deşeuri menajere neecologice care

conform legii trebuie să se închidă până la data de 16 iulie 2009.

Numai în localităţile izolate (considerate astfel deoarece sunt situate la o distanţă

mai mare de 50 km faţă de o aglomerare urbană cu minim 100.000 locuitori, sau cu o
populaţie mai mică de 500 locuitori) se va putea continua depozitarea pe astfel de
depozite. În judeţul Brăila s-au identificat 65 de localitati care indeplinesc aceste
condiţii.

Se estimează că după desfiinţarea platformelor neecologice (16 iulie 2009),

suprafaţa totală a depozitelor din localităţile izolate va ocupa numai 12 ha şi deci
impactul fermentaţiei enterice va scădea substanţial.

80% din nămolurile de la staţiile de epurare deţinute de agenţii economici -

13184 t provine numai de la complexele de porci. Doar 30% a fost împrăştiată în
agricultură, pe terenuri proprii, restul se depun nestabilizate pe depozite neecologice,
soluţie care din 2006 nu va mai putea fi acceptată conform prevederilor H.G. 349/2005
privind depozitarea deşeurilor. Şi conform H.G. 344/19.10.2004, A.P.M. Brăila va
elibera Permise de împrăştiere a nămolului provenit din staţiile de epurare în
agricultură, pentru nămoluile provenite din staţiile de epurare care îndeplinesc conditiile
prevăzute în lege.

10.1.4. Utilizarea durabilă a solurilor

Dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a localităţilor rurale
Scopul dezvoltării durabile a agriculturii constă în obţinerea producţiilor agricole
mari care să asigure necesarul de hrană a populaţiei şi zootehniei fără a degrada
mediului. Premisele dezvoltării durabile a agriculturii sunt generate de:
o dezvoltarea infrastructurii localităţilor (drumuri, alimentări cu apă,
canalizare, telefonie mobilă) între localităţi şi teren agricol;
o politicile fiscale şi agricole;
o investiţiile în procurarea gamelor de maşini şi utilaje moderne cu
consumuri specifice de combustibili scăzute şi de mare randament, reducând şi
pierderile de produse în timpul recoltării;
o modernizarea depozitelor de păstrare a cerealelor;
o folosirea seminţelor selecţionate de mare productivitate;
o Valorificarea subproduselor şi produselor secundare rezultate de la
culturile de cereale, vii şi livezi;
o modernizarea sistemelor de irigaţii;
o Aplicarea celor mai avansate tehnologii de cultivare a pământului şi de
combatere a dăunătorilor cu mijloace biologice, de conservare a solului şi apei;
o Renunţarea la modelele indivuduale de cultivare a pământului,
organizarea în asociaţii agricole, ferme agricole şi zootehnice;
o Folosirea îngrăşămintelor chimice şi organice, a rotaţiei culturilor;
o Instruirea de organele de specialitate a cultivatorilor cu metodele moderne
şi paleta de utilaje de mare randament;

120
 Dezvoltarea activităţilor neagricole cum ar fi mica industrie, folosirea
vieţuitoarelor sălbatice, pescăriile, turismul rural, prelucrări de lemn, împletituri de
nuiele, piei, ţesături etc. pentru a împiedica populaţia să folosească neadecvat
terenurile agricole şi de a migra către oraşe.

10.2. Industria
În judeţul Brăila, sectoarele industriale reprezentate de:
 producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice;
 extragerea ţiţeiului şi a gazelor naturale precum şi transportul acestora prin
conducte;
 construcţii de utilaje şi maşini;
 construcţii şi reparaţii de nave maritime şi fluviale;
 metalurgie şi profile laminate la cald;
 producerea de hârtie şi carton;
 prelucrarea lemnului şi fabricarea mobilei;
 producerea de confecţii pentru adulţi şi copii;
 fabricarea bunurilor alimentare şi nealimentare.
se află într-un proces permanent de adaptare şi ajustare structurală a activităţilor
industriale.
Din analiza datelor rezultate din efectuarea inventarului emisiilor a rezultat că
emisiile totale din industrie (54217,217 t) reprezintă 7,55% din totalul emisiilor (717582
t) generate de activităţile antropice.
Din cantitatea de 54217,217 t pe activităţi industriale, emisiile sunt:
 89% (48497,304 t) - emisii din arderi in industria de prelucrare,
 2,14 % (1164,168 t) - emisii din procesele de producţie
 8,95 % (4855,74 t) – emisii din extracţia si distribuţia combustibililor fosili
Valoarea relativ mică a procentelor conduce la concluzia că impactul activităţilor
industriale în judeţul Brăila este relativ redus în comparaţie cu alte activităţi antropice.

10.3. Energie şi transport

10.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului
Activitatea de distribuţie şi comercializare a energiei electrice, creează impact
asupra mediului prin:
a) Echipamente electroenergetice cu ulei electroizolant (transformatoare de
putere, întrrupătoare de înaltă şi joasă tensiune, bobine de stingere, reductori de
tensiune şi curent) aflate în exploatare sau mentenanţă prezintă scurgeri accidentale de
ulei electroizolant
b) La echipamentele electroenergetice cu ulei electroizolant, în urma unei
funcţionări defectuoase se declanşează incendiu.
c) Linia electrică aeriană în urma unei funcţionări defectuoase declanşează
incendiu
d) Bateriile de acumulatori staţionari din staţiile de transformare 110/m.t., la
manipulări defectuoase prezintă scurgeri accidentale de electrolit
Pentru aceste situaţii s-au întocmit Planuri de prevenire a situaţiilor de urgenţă şi
capacitatea de răspuns pentru fiecare obiectiv în parte iar pentru celelalte aspecte de
mediu identificate s-au întocmit şi realizat:
a) Planul de monitorizare al factorilor de mediu
b) Planul de monitorizare a gestionării deşeurilor
c) Program de management de mediu
În scopul minimizării pierderilor de energie produsă de SC CET SA, se vor
întreprinde în următorii ani, următoarele măsuri:

121
  montarea unui schimbător de căldură apă fierbinte – agent termic în
vederea diminuării temperaturii agentului termic de la 90-100 grade
Celsius la max. 60 grade Celsius;
 izolarea traseelor de agent termic în vederea micşorării pierderilor prin
conducte;
 îmbunătăţirea izolaţiei termice la incintele interioare (schimbat tâmplărie,
modificat închideri exterioare);
utilizarea pe cât posibil a energiei din condensul rezultat pe treptele fluxului tehnologic

10.3.2. Consumul brut de energie electrică

Total = 472 GWh, din care în mediul urban - 250 GWh

10.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unitati

administrative

Energie electrică Energie termică

MWh Gcal
SC CET SA 103033 7132
SC TERMOELECTRICA SA 508506 1140
TOTAL 611539 8272

10.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului

SC Electrica SA a implementat măsuri tehnice şi organizatorice privind

reducerea pierderilor în transportul şi distribuţia energiei electrice, inclusiv a
sustragerilor.
Măsurile la care ne referim tratează şi reducerea consumului propriu tehnologic
în distribuţia şi furnizarea energiei electrice prin instalaţiile proprii.
a) Măsurători ale pierderilor în fier la transformatoarele de putere şi repararea
capitală ale celor cu pierderi mari la mers în gol.
b) Redistribuiri (rocade) ale transformatoarelor de putere în vederea încărcării lor
la capacitatea nominală
c) Construirea de noi posturi de transformare (puncte de injecţii) în scopul
reducerii lungimii reţelelor de joasă tensiune şi implicit a reducerilor pierderilor în
transportul şi distribuţia energiei electrice
d) Repararea reţelelor prin înlocuirea conductoarelor existente cu conductoare
performante şi dimensionate economic
e) Echilibrări de sarcină pe cele 3 faze ale reţelelor de joasă tensiune
f) Montare la consumatorii casnici şi la micii agenţi economici de firide de măsură
şi protecţie performante pentru eliminarea scurgerilor de curenţi la pământ, intenţionate
sau neintenţionate
g) Securizarea circuitelor de măsurare la medie şi joasă tensiune
h) Reducerea erorilor de măsurare prin înlocuirea contoarelor cu inducţie cu contoare
electronice, verificarea metrologică în termen a celor existente, adecvarea contorului
funcţie de tariful ales de consumator, întocmirea de balanţe energetice pe reţea,
localitate sau post de transformare.

122
 10.3.5. Impactul producerii de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului

PETROM SA a realizat următoarele lucrări cuprinse în programele de

conformare şi alte lucrări cu imapct asupra mediului:
 S-a efectuat recuperarea stâlpilor de la sondele casate din zonele de
exploatare (Jugureanu – Padina, Lişcoteanca, Stăncuţa, Bordei Verde şi
Oprişeneşti. S-au cheltuit 510662 RON
 S-au dezafectat un număr de 47 fundaţii unităţi pompare de la sondele
casate iar terenul fiind parţial redat. Valoarea acestor lucrări fiind de
538653 RON
 S-a continuat procesarea şlamului din batalul vechi (neecologic)
Oprişeneşti cu instalaţia BOSS Câmpina în vederea dezafectării acestuia.
S-au procesat cca 30343 mc şlam crud, rezultând circa 2047 mc solide şi
cca 59 t ţiţei. Pentru această lucrare s-au cheltuit 1278106 RON
 S-a executat o platformă din beton pentru colectarea eventualelor scurgeri
ce pot apare în timpul funcţionării pompelor de injecţie din depozitul
Jugureanu. Valoarea lucrării este de 5426 RON.
 S-au executat lucrări de întreţinere a careurilor de la sondele în producţie,
parcuri şi depozite. Această lucrare a fost executată cu forţe proprii şi terţi
ridicându-se la suma de 3059428 RON.
 Modernizarea parcului 2+4 Oprişeneşti ce a constat în înlocuirea
parcurilor vechi cu parcuri noi (automatizate) ce funcţionează în circuit
închis. Prin această modernizare s-au redus costurile de resurse, s-a
restrâns suprafaţa efectivă a parcului şi s-a diminuat impactul negativ
asupra factorilor de mediu prin înlocuirea echipamentelor uzate fizic şi
moral cu echipamente şi instalaţii noi. Valoarea totală a investiţiei s-a
ridicat la suma de 5103280 RON.
 S-a dezafectat bateria centrală de cazane de la Jugureanu urmând să se
redea terenul în circuitul agricol.
 Închiderea unui număr de 3 parcuri (parcul nr.8 Lişcoteanca, parcul nr. 3
Jugureanu, parcul 18 Bordei Verde).
 Înlocuirea conductelor de transport datorită coroziunii (conducte de
amestec şi conducte de pompare). S-au înlocuir cca 789 ml liniari
conducte, această acţiune având şi rolul de a proteja solul de scurgerile
accidentale şi infestarea acestuia cu produse petroliere.
 Pe reparaţii capitale s-au înlocuit 200 ml de conducte care prezentau un
grad avansat de uzură un potenţial ridicat de impact negativ asupra
solului.
 Odată cu închiderea parcului 8 Lişcoteanca producţia sondelor cu care se
colecta în acest parc a fost redirecţionată către parcul 9 Lişcoteanca, în
acest sens s-a executat o conductă nouă de PE în lungime de 1907 ml,
înlocuid conducat metalică veche.
 Pentru protecţia anticorozivă a conductelor în anul 2005 s-au folosit
10.949 l de inhibitori de coroziune.
 S-a efectuat un inventar al facilităţilor din parcuri, depozite, staţii de
injecţie, sonde, printr-o firmă de consultanţă pentru cunoaşterea stării
actuale a acestora în vederea realizării obiectivelor companiei în anii
următori.
Toate aceste lucrări, cât şi cele de conştientizare şi instruire a tuturor angajaţilor
din cadruil Sucursalei PETROM Brăila au rolul de a îmbunătăţi performanţele, de a

123
reduce impactul negativ din activitatea de extracţie a hidrocarburilor şi a îmbunătăţi
imaginea companiei.
În urma activităţii desfăşurate de CONPET SA Ploieşti pe teritoriul judeţului
Brăila, în cursul anului 2005, în urma avariilor tehnice şi provocate la conductele de
transport ţiţei pe raza judeţului Brăila au fost infestate suprafeţe de teren totalizând
2284 mp, care au fost redate în circuitul agricol în totalitate.
Măsurile întreprinse pentru reabilitarea terenurilor poluate au fost tratarea „in
situ” a solului infestat cu absorbant biodegrdabil sau decopertarea pamântului infestat.
Lucrările au fost realizate cu forţe proprii iar costurile aferente au fost de cca 150000
RON

10.3.6. Energii neconvenţionale

Nu se utilizează pe teritoriul judeţului Brăila.

10.3.7. Evoluţia energiei în perioada 1995-2005 şi tendinţe generale în

următorii ani.
Evoluţia consumurilor brute, transmisă de SC Electrica SA:

Se constată în general o scădere a consumurilor ce este funcţie de consumurile

de energie electrică a instalaţiilor de irigat care sunt într-o pondere ridicată în judeţul
Brăila.

Evoluţia producţiei de energie termică şi electrică în perioada 1995-2005

a) SC CET SA

124
 b) SC TERMOELECTRICA SA – Sucursala Electrocentrale Brăila

Anul Energie electrică Energie termică

(MWh) (Gcal)
2006 (estimat) 650000 1100
2007 (estimat) 700000 1100
2008 (estimat) 750000 1100

10.3.8. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transporturi

Intensificarea traficului rutier, aerian şi naval, creşterea numerică a parcului de

vehicule, cât şi dezvoltarea reţelei de transport constituie căi de poluare a mediului
respectiv de afectare a stării de sănătate a populaţiei.

Traficul rutier afectează mediul în principal prin eliminarea de noxe şi prin

creşterea numărului de vehicule. Creşte cantitatea de poluanţi emişi în atmosferă atât
din arderea carburanţilor cât şi din antrenarea particulelor în timpul circulaţiei.

125
 Emisiile de poluanţi în atmosferă rezultaţi din traficul rutier au două particularităţi:
- eliminarea se face foarte aproape de sol ceea ce duce la realizarea
unei concentraţii ridicate la înălţimi foarte mici, chiar şi pentru gazele
cu densitate mică şi putere mare de difuziune în atmosferă;
- emisiile se fac pe toată suprafaţa localităţii, diferenţele de concentraţie
depinzând de intensitatea traficului şi de posibilitatea de ventilaţie a
strazii (străzi tip canion).
Pentru reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă rezultate din traficul rutier
este necesară dezvoltarea unui transport durabil, care se poate realiza prin îmbunătăţiri
ale tehnologiilor de fabricaţie a vehiculelor, utilizarea de combustibili cu precent de
plumb scăzut, fluidizarea traficului în zonele aglomerate din interiorul oraşelor (prin
sincronizarea semafoarelor, stabilirea unor cai de rulare cu sensuri unice).
Traficul rutier (în special cel terestru) influenţează în mod negativ mediul prin:
poluarea fonică şi chimică, aglomerări şi blocări ale circulaţiei pietonale.

De aceea se pune tot mai mult accent pe folosirea (acolo unde e posibil) a
transportului feroviar care este un transport ecologic cu rezultate pozitive atât pe termen
scurt, cât şi pe termen mediu.

În judeţul Brăila emisiile totale din transport se ridică la valoarea de 142.500,9 t

care reprezintă aproape 20% din emisia totală de poluanţi în atmosferă. CO 2 are
ponderea cea mai mare (92,58%), din totalul emisiilor de poluanţi rezultaţi din trafic.
Numărul total de autovehicule în 2005 a fost de 61103.

10.3.9. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii

emisiilor din transporturi.

Regia Autonomă Registrul Auto Român desfăşoară la nivel naţional activităţi de

control în trafic cât şi supravegherea parcului naţional de vehicule, măsurarea nivelului
de zgomot, a purităţii aerului.
Reprezentanţa RAR Brăila a verificat în perioada 01.07.-01.12.2005 un număr de
742 autovehicule (fără remorci, tractoare, tractoare, semiremorci, etc.), depistând un
număr de 248 vehicule ce aveau neetanşeităţi coloană evacuare şi/sau emisii poluante
peste limitele admise, după cum urmează:
 197 autovehicule dotate cu motoare cu aprindere prin scânteie
 51 autovehicule dotate cu motoare cu aprindere prin compresie
Acestora din urmă le-au fost reţinute certificatele de înmatriculare în vederea
remedierii deficienţelor şi le-au fost aplicate amenzi posesorilor de către lucrătorii poliţiei
rutiere.

10.3.10. Situatia parcului auto la nivel judeţean

 Autoturisme – 41089
 Microbuze – 440
 Autobuze – 265
 Autoutilitare – 2884
 Automobile mixte – 1188
 Autospecializate – 2153
 Autospeciale – 897
 Autotractoare – 250
 Autoremorchere – 22
 Autorulote – 5
126
  Tractoare – 4438
 Motociclete – 1678
 Motocare – 17
 Motorete – 3389
 Remorci – 2162
 Semiremorci – 226
 TOTAL autovehicule - 60156

10.4. Turismul

Zone turistice şi zone de agrement

Potenţialul turistic al judeţului Brăila se remarcă prin existenţa zonelor umede
foarte asemanatoare cu cele din Delta Dunării, situate mai ales în sudul Parcului
Natural Baltă Mică a Brăilei (Ostrovul Popa), precum şi prin existenţa lacurilor sărate cu
deosebite calităţi balneoterapeutice.Din păcate însă, acest potenţial turistic nu este
valorificat în totalitate.

În Parcul Natural Baltă Mică a Brăilei nu există facilitaţile care ar putea asigura
cerinţele unui turism ecologic. Există numai Cabana Egreta administrată de Ocolul
Silvic Brăila unde în anii trecuţi se organizau acţiuni de turism şi vânătoare numai
pentru turişti străini.

Există în sectorul privat iniţiative de creare a unor facilitaţi de cazare care încă nu
s-au materializat. S.C.Tourexim S.R.L.Bucureşti deţine o cabană de vânătoare şi
terenul aferent- 2 ha, iar S.C.Contara S.R.L. Brăila deţine clădirile vechiului punct
piscicol Chirchineţu cu terenul aferent –0,25 ha. Pe parcursul anului 2005 acestea au
ramas nemodificate.

În ceea ce priveşte potenţialul balneo-terapeutic al judeţului, situaţia este

asemănatoare. Numai Lacul Sărat I Brăila dispune de toate facilitaţile necesare (cazare,
traţament, plajă, băi reci), asigurate în principal de doi agenţi economici- S.C. Traian
S.A. şi Unitatea de traţament balnear a D.M.P.S.Brăila. Exploatarea nămolului se
desfăşoară în condiţiile impuse de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, iar
spaţiul de plajă organizat este în curs de modernizare.

Există o importantă zonă a lacului, neamenajată pentru balneaţie, unde se poate

vorbi de o presiune reală din partea publicului, manifestată prin parcarea maşinilor,
degradarea vegetaţiei şi depunerea de deşeuri. Printre cauzele care generează aceste
probleme se poate menţiona faptul că autorităţile publice locale nu reusesc să
gestioneze această situaţie.

Lacurile Câineni şi Movila Miresii, ale căror calităţi terapeutice sunt comparabile
cu cele ale Lacului Sărat Brăila au fost exploatate până prin anii 1990-1993, după care
activele ce asigurau exploatarea resurselor terapeutice au fost privatizate (Câineni) sau
facilităţile de exploatare au fost abandonate şi chiar demolate (Movila Miresii).

În fond forestier primirea publicului poate fi organizată în cabane (construite cu

specific vânatoresc) în punctele Viişoara şi Camniţa (O.S. Ianca), Egreta (Insula Mică a
Brăilei - O.S. Brăila) şi Gura Gârluţei (O.S. Lacu Sărat).

Impactul negativ asupra mediului se manifestă mai mult in cazul turismului de

week-end când zonele împădurite de pe malurile Dunării şi din pădurile din jurul

127
municipiului Brăila (Lacu Sărat, Stejarul), sunt asaltate de public şi deteriorate prin
accesul cu maşini, realizarea vetrelor de foc şi depozitarea de deşeuri. Direcţia Silvică
Brăila se confruntă cu probleme deosebite datorită lipsei de educaţie (civilizaţie)
manifestate în special de locuitorii municipiului Brăila.

Principalele zone de pădure afectate de turismul de week end sunt :

-pădurea Stejarul – întreaga suprafaţă de 459 ha aparţinând Ocolului Silvic Lacu
Sărat între şoseaua Vizirului linia de cale ferată Brăila – Ianca ;
-porţiuni din pădurea Bâsca (zona dig-mal dintre Galaţi – Brăila) - 60 ha, astfel
-zona Cărămidărie – 20 ha,
-Plaja Lipovenească - 20 ha,
-zona portului Sidex – 20 ha ;
-pădurea Cravia (zona plajei IMB) – 20 ha .

10.5. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

10.5.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului
Cele 21 de evenimente care au generat poluări accidentale în anul 2005 s-au
înregistrat la conductele de transport ţiţei ale SC CONPET SA şi produse petroliere ale
SC PETROTRANS SA şi au fost cauzate în principal de corodarea acestora, defecţiuni
în timpul pompării sau avarii provocate. Pentru remediere s-a intervenit prin aplicarea
de şarnieră, recuperarea pierderilor şi redarea terenului afectat folosinţei iniţiale.
La nivelul judeţului Brăila nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact major
asupra mediului.

10.5.2. Poluări cu efect transfrontier – nu este cazul

10.6. Impactul realizării Canalului de Navigaţie de Mare Adâncime pe braţul

Chilia (Ucraina) – nu este cazul

CAPITOLUL 11. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMANIA

11.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului

128
 Proiecte depuse la licitaţiile lansate de Administraţia Fondului de Mediu (AFM). În
anul 2005 la licitaţia din 1-15 iunie 2005 s-au depus 11 Formulare Informative
referitoare la Proiecte (FIP) în valoare de cca. 186 mil. Euro; la licitaţia din 15.08-
15.09.2005 s-au depus 8 FIP-uri în valoare de cca. 3.2 mil. Euro.

Din proiectele depuse in anul 2005, au fost selectate 3 ; 2 dintre proiectele selectate
au intrat în etapa următoare de depunere a documentaţiei solicitate de Administraţia
Fondului pentru Mediu în vederea contractării: “Reabilitarea şi extinderea reţelei de
canalizare” - titular Consiliul Local Făurei şi “Schimbarea soluţiei tehnice de epurare a
apelor uzate şi mărirea capacităţii“ - titular SC SOROLI COLA SA.

11.2. Cheltuieli şi investiţii înregistrate de Garda Naţională de Mediu

În anul 2005 Garda de Mediu Brăila a înregistrat următoarele cheltuieli şi investiţii

pentru protecţia mediului:
 Bugetul local – 482.961 RON (fonduri locale şi împrumut BEI)
 Buget de stat – 1.451.900 RON
 Surse proprii – 21.161.206 RON
 Alte surse – 9.886.880 RON (fonduri ISPA)

11.3. Fondul de mediu

- valoarea totală plătită : 5.659.125.237 lei
- număr de agenţi economici plătitori : 80
- defalcarea acestora pentru cotele de plată :
- categoria a : 3.042.363.863 lei
- categoria b : 2.448.801.913 lei
- categoria d : 167.959.461 lei

11.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare

11.4.1. Programul PHARE în judeţul Brăila

În anul 2005 în judeţul Brăila s-au finalizat proiectele: ”Înfiinţarea unei brutării
tradiţionale în comuna Gradiştea, jud. Brăila”, finanţat prin programul PHARE şi
”Alimentare cu apă a localităţilor Vişani, Câineni Băi, comuna Vişani, jud. Brăila”,
finanţat prin programul SAPARD. De asemenea este în curs de derulare, cu finalizare în
septembrie 2006 proiectul finanţat prin programul PHARE: ”Reabilitare şi modernizare
Spital de Obstetrică şi Ginecologie Brăila”.

La licitaţiile pe programul PHARE 2004-2006 Coeziune Economică şi Socială, s-au

depus propuneri de proiecte vizând dezvoltarea durabilă (îmbunătăţirea infrastructurii şi
protejarea patrimoniului cultural): ”Reabilitarea centrului istoric al municipiului Brăila”,
”Restructurare şi lărgire a DJ Viziru, Cuza-Vodă, Mihai-Bravu”, ”Centrul regional de
marketing pentru unităţi de producţie”.

11.4.2. Programul ISPA în judeţul Brăila

Conform Memorandum-ului de finanţare ratificat prin Ordonanţa nr.

17/26.07.2001, modificat prin Amendamentul nr. 4 convenit intre Guvernul României şi
Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă, publicat în Monitorul
Oficial al Ramâniei partea I nr. 126/9.02.2006, RA APA Brăila derulează în perioada

129
2001-2008, proiectul cod ISPA 2000/RO/16/PE/010 “Reabilitarea şi extinderea reţelei
de canalizare şi construirea unei staţii de epurare în municipiul Brăila“.

Bugetul total al proiectului în conformitate cu prevederile ultimului Amendament

este de 49.104.400 euro, din care 75%, Asistenţa ISPA, respectiv 36.828.300, şi 25%
împrumut IFI – Banca Europeană pentru investiţii, respectiv 12.276.100 euro.
Stadiul lucrărilor proiectului pe obiectivele planificate până la sfârşitul anului 2005,
exprimat procentual, se prezintă astfel:

Realizat/
Planificat Realizat
Obiective proiect Planificat
(%) (%)
(%)
Asistenţă tehnică pentru 59 % 59 % 59 %
managementul şi supervizarea
contractelor ISPA
Extinderea reţelei de canalizare şi 66% 18% 27%
terminarea colectorului principal
Roşiori
Construirea staţiei de epurare a 0% 0% 0%
apelor uzate în Brăila
Contract de urgenţă pentru colectorul 100% 100% 100%
principal Roşiori
Provizion pentru evaluatorii 100% 100% 100%
independenţi

Pentru realizarea obiectivului “Construirea staţiei de epurare a apelor uzate în

Brăila”, s-a semnat contractul de realizare în luna septembrie 2005.

11.5. Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului

În luna aprilie 2005, s-au depus fişe de proiecte la solicitarea ARPM Galaţi.
Acţiunea a avut dublu scop: actualizarea Planului Naţional de Acţiune pentru protecţia
Mediului (PNAPM), şi elaborarea documentului strategic conţinând portofoliul de
proiecte care din anul 2007 vor fi finanţate din Programul Operaţional Sectorial de
Mediu sau Fondurile Structurale şi Fondurile de Coeziune. Din judeţul Brăila, au fost
depuse 29 propuneri de proiecte de către 11 solicitanţi (Consiliul Judeţean Brăila,
Administraţii publice locale, agenţi economici etc.), în valoare de cca. 171 mil Euro.

11.5.1. Planul Regional de Acţiune pentru Protecţia Mediului - PRAM

Planul Regional de Acţiune pentru Protecţia Mediului este în curs de elaborare
cu finalizare în anul 2006. În 2005 s-a instituţionalizat cadrul de lucru pentru elaborarea
PRAM: Comitetul de Coordonare şi Grupul de lucru.

11.5.2. Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului - PLAM

În judeţul Brăila iniţierea procesului PLAM a fost făcută de către autoritatea
judeţeană pentru protecţia mediului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila, în
colaborare cu Prefectura şi Consiliul Judeţean Brăila. În conformitate cu
responsabilităţile actuale ale autorităţii locale de protecţia mediului, conducătorului
acesteia i-a revenit funcţia de coordonator PLAM. Componenţa Grupului de lucru, a
Comitetului de Coordonare a fost reglementată prin emiterea Ordinului Prefectului
Judeţului nr. 413/2004.
Procesul de desfăşurare a Planului de Acţiune pentru Protecţia Mediului a
început oficial în iunie 2004 şi s-a finalizat în decembrie 2004,

130
 La realizarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu Brăila au colaborat APM
Brăila - în calitate de coordonator cât şi alte instituţii precum: Consiliul Judeţean Brăila,
Primăria Municipiului Brăila, Garda de Mediu, Direcţia de Sănătate Publică, SGA Brăila,
Direcţia Silvică, ONG-uri de mediu, agenţi economici, societatea civilă.
Metodologia utilizată în stabilirea conţinutului şi a formatului standard al
documentului PLAM a avut la bază Manualul pentru Elaborarea şi Implementarea
Planului Local de Acţiune pentru Mediu, elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi
Apelor.
Prin instituţionalizarea PLAM prin Ordinul nr. 453/2004 al Prefectului judeţului
Brăila, se asigură angajamentul autorităţilor publice locale şi al comunităţii în asigurarea
unui mediu adecvat, a unor condiţii de viaţă mai bune şi dezvoltării durabile.
Pornind de la faptul că Planul Local de Acţiune al judeţului Brăila va fi
implementat începand cu anul 2005, revizuirea acestuia a fost stabilită astfel: prima
revizuire în anul 2006, an premergător anului aderării scontate a României la Uniunea
Europeana, iar următoarele revizuiri la intervale de câte trei ani.
În acest an s-a realizat monitorizarea cu prioritate a acţiunilor prevăzute cu
termene de realizare în 2005 şi 2006 pentru a avea o bază pentru evaluarea stadiului
îndeplinirii măsurilor, elaborarea raportului de implementare şi planificarea revizuirii.
S-a colaborat cu instituţiile nominalizate în grupul de lucru şi cu instituţiile
responsabile de realizarea acţiunilor cu termen în 2005 – Consiliul Judeţean, Primăria
Brăila, Direcţia Judeţeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Oficiul Judeţean
pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, Direcţiile Apelor Ialomiţa-Buzău şi Dobrogea
Litoral-Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila, Direcţia Silvică Brăila, Direcţia de
Sănătate Publică Brăila, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi alţi agenţi
ca Regia Autonomă APA Brăila, CELHART-DONARIS SA Brăila, Glubedex SA Brăila
etc..
Concluzii în urma monitorizării Planului Local de Acţiune pentru Mediu al
judeţului Brăila:
 Acţiunile prevăzute cu termen de îndeplinire în 2005 au fost realizate. Termenul
de realizare fiind relativ scurt, au fost cuprinse acţiuni cu anvergură mai mică şi
mai uşor de realizat şi monitorizat.
 Acţiunile de anvergură, a căror realizare presupune investiţii mari desfăşurate pe
mai mulţi ani, care se regăsesc şi în Angajamentele asumate la negocierea
Capitolului 22 Mediu pentru judeţul Brăila, au fost avute în vedere de către
factorii responsabili, în special Consiliul Judeţean prin consultarea APM Brăila,
ADR Sud-Est în vederea încadrării lor în obiectivele şi priorităţile Programului
Operaţional Sectorial de Mediu, Programul Operaţional Regional în vederea
finanţării prin Fondurile Structurale operaţionale în perioada 2007-2013.
Revizuirea PLAM care se va realiza în 2006 va avea în vedere:
 Identificarea problemelor pentru care se consideră necesare modificări ale
politicilor şi programelor pentru asigurarea corelării cu Planurile Operaţionale
Sectoriale şi Planul de Dezvoltare Regională
 Identificarea autorităţilor responsabile precum şi stabilirea colaborării între
instituţii pentru îndeplinirea politicilor şi programelor
 Identificarea surselor de finanţare pentru îndeplinirea obiectivelor.
Scopul final constă în îmbunătăţirea continuă a PLAM în acord cu dinamica
dezvoltării sociale şi economice, cu politicile naţionale, regionale şi judeţene privind
dezvoltarea corelată cu protecţia mediului.

11.6. Raportarea datelor către Agenţia Europeană de Mediu – nu este cazul

131