Sunteți pe pagina 1din 56

Tema 1.

Identificarea factorilor de mediu posibil afectai ca urmare a

desfurrii unui proces tehnologic

1. Enun tem

S se analizeze procesul tehnologic prezentat n continuare, s se realizeze schema logic


a acestuia i s se identifice factorii de mediu care ar putea fi afectai ca urmare a desfurrii
activitilor componente ale procesului.

Tehnologie fabricare pavele vibropresate.

Linia tehnologic pentru fabricarea pavelelor vibropresate are n component urmtoarele


subsisteme:
- depozit acoperit pentru stocare agregate;
- ncrctoare frontale;
- buncre pentru agregate;
- silozuri de ciment;
- rezervoare colorani, ap i aditivi;
- sisteme de transport realizate cu benzi transportoare, necuri, conducte, furtunuri etc.;
- sisteme de dozare colorani, ap, aditivi, ciment;
- staii de mixare;
- vibroprese;
- sisteme de manipulare tip lift;
- camera de uscare;
- instalaie de paletizare i alimentare cu europalei;
- sistem de ambalare (nfoliere);
- motostivuitoare;
- platform depozitare produs finit;
- instalaie aer comprimat.

n cazul cel mai general, fluxul tehnologic cuprinde urmtoarele operaii i faze:

Operaii pregtitoare:
- Recepia, verificarea i depozitarea pe sortimente a agregatelor i nisipului;
- Recepia, verificarea i depozitarea cimentului;
- Alimentarea, cu ajutorul ncrctorului frontal, a buncrelor cu nisip i diverse granulaii ale
agregatelor;
- Alimentarea rezervoarelor cu colorani, aditivi, ap;
Prepararea materiei prime (amestecului):

- Alimentarea staiilor de mixare cu nisip i agregate, printr-un sistem de benzi transportoare


colectoare; cantitatea este determinat de viteza benzii de alimentare i dimensiunile gurilor de
evacuare;
- Alimentarea staiilor de mixare cu ciment; acesta este adus de la silozul de ciment cu ajutorul
unui nec i a unui sistem de vane acionate automat, ntr-un recipient de cntrire, cntrit i
transferat n mixer;
- Alimentarea staiilor de mixare cu ap, colorant, aditivi conform reetelor de fabricaie, folosind
echipamente de dozare adecvate;
- Omogenizarea materiei prime, evacuarea acesteia din mixer i transferarea, cu ajutorul benzilor
transportoare, n buncrele de alimentare a vibropresei;

Obinerea produsului finit n vibropres i uscarea:


- Alimentarea cruciorului vibropresei cu amestecul preparat;
- Alimentarea matriei, prin deplasarea cruciorului n plan orizontal;
- Vibrarea matriei urmat de presare;
- Verificare dimensional, aspect, densitate;
- Deplasarea paleilor cu produs finit n stare crud n camera de uscare, cu ajutorul unei benzi
transportoare;
- Ridicarea paleilor i stivuirea lor pentru uscare, folosind un sistem special de ridicare i
transport tip lift;

Paletizarea i depozitarea produsului finit:


- Verificarea vizual a produselor; nlocuirea celor neconforme;
- Adunarea i ridicarea de pe palei a produselor i stivuirea pe europalei, operaii realizate
complet automatizat, cu ajutorul unui utilaj numit paletizor;
- nfolierea i etichetarea cu ajutorul unui echipament automatizat; deplasarea europaleilor cu
pavelele stivuite este asigurat de o band transportoare de ieire produs finit;
- Ridicarea europaleilor ambalai i depozitarea acestora pe sortimente, cu ajutorul
motostivuitoarelor.

2. Prezentare rezultate

Ca rezultate obinute, se vor prezenta schema logic a procesului tehnologic dat, lista factorilor
de mediu posibil a fi afectai i comentarii cu privire la modul de manifestare a impactului
potenial.
Schema flux a procesului de fabricare a pavelelor

Operatii pregatitoare

Prepararea amestecului

Pregatirea matritelor

Turnarea amestecului

Vibropresare

Uscarea matritelor

Verificarea produselor

Ambalarea produselor

Depozitarea produselor
in vederea distribuirii
Factorii de mediu posibil afectati sunt:

Apa este afectata prin utilizarea acesteia in procesul tehnologic, prin deversarea apelor
uzate tehnologice rezultate in urma spalarii matritelor si a altor echipamente si a apei
menajere;
Aerul este afectat de emisiile de gaze, de praful rezultat in urma manipularii
materialelor prime dar si de zgomotul si vibratiile produse in urma procesului tehnologic;
Solul poate fi afectat de prin depozitarea neconforma a materiei prime si a rebuturilor
cat si prin scurgeri accidentale;
Florei, fauna si omul impactul este neglijabil.

3. Concluzii

Impactul asupra mediului poate fi diminuat daca se respecta prevederile legii in vigoare, fabrica
de pavele este echipata cu toate dotarile necesare (statie de epurare a apelor uzate, instalatie de
epurare a gazelor, etc) si depozitarea este corespunzatoare.
Tema 2. Descrierea cadrului natural specific zonei n care urmeaz a fi
realizat un depozit de deeuri nepericuloase

1. Enunt tema

S se redacteze capitolele 4.1 4.8 din structura raportului la studiul de evaluare a impactului

asupra mediului, folosind surse de informare disponibile. Coninutul acestor capitole se refer la

descrierea cadrului natural existent n zona n care urmeaz a fi realizat un depozit de deeuri.

2. Prezentare rezultate :
Cuprins
...

4.2. Aerul
4.2.1. Date climatice:

4.2.2. Calitatea aerului

4.2.3. Surse si poluanti generati:

4.2.3.1. Faza de constructie

4.2.3.2. Faza de operare

4.2.3.3. Descarcarea si compactarea deseurilor

4.2.3.4. Descompunerea deseurilor depozitate

4.2.3.5. Inchiderea finala a depozitului

4.2.4. Masuri de reducere a poluarii aerului

...

4.4. Subsolul
4.4.1. Date geologice si geomorfologice

4.4.2. Poluarea existenta in zona

4.4.3. Surse de poluare a subsolului

4.4.3.1.1. Surse de poluare a subsolului in perioada de constructie

4.4.3.1.2. Surse de poluare a subsolului in perioada exploatare

4.4.4. Prognoza impactului

4.4.5. Masuri de diminuare a impactului

...

4.6. Peisajul
4.6.1. Amplasarea obiectivului

4.6.2. Impactul prognozat

4.6.3. Masuri de reducere a impactului

...

4.8. Conditii cultural si entice, patrimoniu cultural


Raport privind impactul asupra mediului privind amenajarea

depozitului de deseuri municipale situat

in localitatea Tortoman, judetul Constanta

4.2 Aerul
4.2.1 Date climatice

Judetul Constanta apartine in proportie de 80% sectorului cu clima continentala (zona de


clima de campie si pe o zona restransa clima de dealuri) si in proportie de circa 20% sectorului
cu clima de litoral maritim (zona cu clima de campie).

Temperatura aerului

Mediile anuale sunt de 11.00 C la Murfatlar, 11.20 C la Constanta si Mangalia si de

11.30 C la Cernavoda. Mediile lunii celei mai calde, iulie, sunt de 22.90 C la Murfatlar, 22.40 C

la Constanta si de 21.80 C la Mangalia. Influenta marii se manifesta in semestrul cald, prin

scaderea usoara a mediilor lunare pe litoral. Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt de -1.30 C

la Cernavoda, - 1.00 C la Murfatlar, -0.30 C la Constanta si 0.20 C la Mangalia.

Precipitatiile atmosferice

Sunt mai reduse decat in celalalte judete ale tarii. Cantitatile medii anuale totalizeaza
427.0 mm la Cernavoda, 378.7 mm la Constanta si 377.8 mm la Mangalia. Cantitatile medii
lunare cele mai mari cad in iunie, cand la Cernavoda se inregistreaza 63.9 mm, la Constanta 43.5
mm, iar la Mangalia 39.9 mm. Cantitatile medii lunare cele mai mici cad in martie, si sunt de
25.9 mm la Cernavoda, 23.8 mm la Constanta si 24.3 mm la Mangalia.

Cea mai mare parte a precipitatiilor cade in semestrul cald mai ales sub forma de averse.
Stratul de zapada prezinta numeroase discontinuitati atat in spatiu cat si in timp. Durata medie
anuala este de 24 zile pe litoral si 28 zile in interior. Grosimile medii decadale ating valori
maxime de circa 3.0 cm in decada a treia a lunii februarie.

Vanturile

Prezinta frecvente si viteze care se diferentiaza in functie de relief. Frecventele medii


anuale inregistrate la Cernavoda indica predominarea vanturilor din NV (21.8%), NE (19.5%) si
SE (17.2%). La Constanta frecventele cele mai mari se inregistreaza pentru directiile N (21.5%),
V (12.7%) si NE (11.7%), iar la Mangalia pentru directiile NE (17.3%), NV (15.6%) si N
(13.7%). Frecventa medie anuala a calmului este redusa, ea reprezentand 11.3% din cazuri la
Cernavoda, 15.2% la Constanta si 10.9% la Mangalia.

4.2.2. Calitatea aerului


Principalele surse de poluare le reprezinta productia de energie electrica si termica,
extractia din platforma continentala a Marii Negre, rafinarea si prelucrarea petrochimica a
titeiului, activitille de manipulare si depozitare a marfurilor pulverulente vrac, industria maselor
plastice, toate tipurile de transport, incalzirea casnica prin arderea combustibililor fosili.

Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece poluantii,
odata ajunsi in atmosfera, se disipeaza rapid si nu mai pot fi practic captati pentru a fi epurati
tratati.

Pentru reducerea gazelor cu efect de sera, industria va trebui sa devina mult mai eficienta
din punct de vedere al consumului de energie, trecnd de la utilizarea combustibililor fosili
bogati in carbon (carbune), la combustibili saraci in carbon (gaze naturale); se impune sa se
promoveze folosirea unor surse de energii alternative (solara,eoliana); transportul va trebui sa se
orienteze spre mijloace mai putin poluante, si sa se foloseasca mai rar automobilele personale si
sa fie utilizat mai mult transportul public (care ar trebui sa devina extrem de atractiv, ca
frecventa, pret si confort).

4.2.3. Surse si poluanti generati

4.2.3.1. Faza de constructie:

Sursele potentiale de poluare a aerului sunt datorate:

a) manevrarii pamantului (sapaturi, umpluturi) emisii de particule in suspensie


(TSP);
b) utilajelor angrenate in efectuarea constructiilor;
c) traficului auto de lucru emisii datorate arderii motorinei in motoarele cu ardere
interna si emisii de particule in suspensie datorate antrenarii prafului de pe drumurile
de acces de catre rotile vehiculelor;

d) eroziunii eoliene emisii de particule in suspensie de pe gramezile de pamant


descoperite.

Aceste emisii au urmatoarele caracteristici comune:

sunt emisii la nivelul solului, nedirijate;

au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor);

sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului).

Ca in orice santier, activitatile principale vor fi efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata
excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc. Toate activitatile importante din faza de
constructie reprezinta surse de poluanti atmosferici. Sursele asociate lucrarilor de constructie
sunt surse deschise, libere.

Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand, suspensii de funingine iar
prin circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile praf.

Poluantul specific fazei de constructie este constituit de particulele in suspensie cu un


spectru dimensional larg, incluzand si particulele cu diametre aerodinamice mai mici de 10 m
(particule inhalabile, care pot afecta sanatatea umana). Alaturi de emisiile de particule vor aparea
emisii de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa
operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor echipate cu motoare cu ardere interna
de tip Diesel: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele
(Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compusi organici (inclusive hidrocarburi aromatice policiclice HAP,
substante cu potential cancerigen).

Cele mai mari consumuri de carburanti vor avea loc in faza de constructie a depozitului
volumele de lucrari si consumurile de carburanti pentru etapele de constructie ulterioare fiind cu
mult mai reduse.Utilajele care vor fi utlizate sunt: buldozere, incarcatoare, screpere, excavatoare.
Pentru transportul materialelor se vor utiliza autocamioane cu capacitatea de 10 20 t.

Efectele aferente fazei de constructie sunt limitate in spatiu datorita localizarii clare a
activitatilor pe de o parte si datorita dimensiunii mari a particulelor care se depun nu departe
de locul generarii. Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii
perioadei de operare.

4.2.3.2. Faza de operare

Etapa de operare a depozitului va include faze zilnice de operare propriu-zisa urmate de


inchideri zilnice intermediare si anuale finale ale celulelor (incepand din cel de al patrulea an de
la deschidere):

Descarcarea gunoaielor din utilajele de transport;

Impingerea lor in celule;

Compactarea si acoperirea zilnica cu pamant a deseurilor;

Inchiderea finala a celulelor;

Lucrari de constructie a celulei anuale.

Emisii datorate operarii depozitului au urmatoarele caracteristici comune:

sunt emisii la nivelul solului, nedirijate;

au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor);

sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului).

Poluantii specifici sunt reprezentati de particule in suspensie si poluantii specifici gazelor


de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru
transportul materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de
metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV.

4.2.3.3. Descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor:

Prin descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor emisiile de particule sunt reduse.


Prin acoperirea zilnica a deseurilor depozitate cu materiale inerte si umectarea
depozitului in perioadele de seceta prelungita se va preveni riscul antrenarii particulelor de praf
si a mirosurilor in atmosfera.

In ceea ce priveste poluantii cu impact olfactiv (H2S, mercaptani, etc) concentratiile in


emisie vor fi extrem de scazute, iar la distanta la care se gasesc localitatile, concentratiile in aer
se vor situa mult sub pragurile olfactive.

Poluanti rezultati din inchiderea depozitelor neconforme sunt specifici lucrarilor de


constructii: emisii de patricule si gaze de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa
operatiile.

4.2.3.4. Descompunerea deseurilor depozitate

Emisii de gaze rezultate din descompunerea deseurilor apar la momentele T + 20 ani si T


+ 30 ani, unde T este momentul inceperii functionarii depozitului. Constituenti primari ai gazului
emanat de depozitele de deseuri sunt: CH4, CO2, H2S, NH3, COV. Metanul si dioxidul de
carbon reprezinta principalii constituenti ai gazelor de depozit. Acestia sunt produsi de
microorganisme in conditii anaerobe. In perioada in care generarea gazelor atinge starea
constanta, acestea contin cca. 40 % CO2, 55 % CH4, 5 % N2 si alte gaze ce nu depasesc 0,1%.

Ratele de emisie sunt determinate de productia de gaze (respectiv conditiile din depozit)
iar mecanismele de transport sunt difuzia, convectia si migrarea. Cantitatea de gaze produsa de o
depunere nu se poate aprecia decat cu o precizie scazuta. Din 1 tona de deseuri menajere din
depunere rezulta Intre 120 si 400 m3 gaze emise si depinde de compozitia deseurilor. Depozitul
va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor rezultate din depozitarea finala
a deseurilor, constand in sisteme active pentru colectarea si arderea in instalatii performante de
ardere a gazului la facla.

4.2.3.5. Inchiderea finala a depozitului

Sursele de poluare a aerului specifice acestei perioade vor fi asemanatoare celor pentru
etapele de inchidere a celulelor in timpul perioadei de operare. Debitele masice de poluanti sunt
prezentate in tabelele de mai jos.

Table 4.2-2: Emisii de particule inchidere emisii nedirijate


4.2.4. Masuri de reducerea poluarii aerului

Depozitul va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor rezultate din


depozitarea finala a deseurilor, constand in sisteme active pentru colectarea si evacuarea
controlata a gazelor de depozit. Gazele colectate vor fi recuperate in vederea procesarii.

Se estimeaza ca sistemele de control prevazute vor avea o eficienta de cca. 85 %.si doar
cca. 15 % din gazele de depozit generate se vor emite in atmosfera de pe suprafata depozitului.
Implementarea tehnologiei de control va conduce la eliminarea posibilitatilor de autoaprindere si
la diminuarea drastica a cantitatilor de poluanti care se vor emite. Acest lucru este deosebit de
important avand in vedere ca, desi in cantitati mici, gazele de depozit contin o serie de substante
cu praguri olfactive scazute care pot genera situatii de disconfort.

Referitor la eventuala utilizare in scopuri energetice a gazelor de depozit se face


precizarea ca arderea acestora conduce la reducerea deosebit de eficienta a emisiilor de compusi
organici. Alte masuri de reducere a poluarii aerului prevazute in proiect se refera la:

optimizarea circulatiei vehicolelor de transport deseuri pe suprafata depozitului

plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului .

4.4 Geologia subsolului

4.4.1. Date geologice si geomorfologice

Teritoriul judetului Constanta apartine in intregime unitatii structurale de platforma ale


Dobrogei de Sud si Dobrogei Centrale.

Platforma Dobrogei de Sud se intinde in sudul unei dislocatii tectonice profunde - falia
Topalu- Palazu Mare, si are un fundament constituit din formatiuni granitice si cristaline. Acesta
este fracturat si scufundat la adancimi de peste 1000 m. Peste fundamental cristalino - magmatic
se dispune o stiva groasa de roci sedimentare apartinand silurianului (sisturi argiloase, cuartite),
devonianului (gresii, marnocalcare), jurasicului (calcare), cretacicului, ce apare la zi in lungul
vailor dunarene (calcare, marnocalcare, gresii, conglomerate, creta, roci glauconitice), eocenului
(calcare, nisipuri glauconitice), tortonianului (argile, gresii calcaroase, nisipuri), sarmatianului,
deschis in lungul vailor si in falezele Marii Negre (marne, argile nisipoase, bentonite, calcare
lumaselice) si pliocenului (marne, nisipuri, calcare lacustre). Suprafata podisului este acoperita
cu o cuvertura groasa de loess.

Platforma Dobrogei Centrale ocupa partea de nord a judetului fiind constituita dintr-un
fundament de sisturi cristaline, mezometamorfice (micasisturi, amfibolite, cuartite) acoperite de
formatiunea sisturilor verzi (pelite, sisturi sericito-cloritoase, cuartite, gresii, conglomerate).
Acestea din urma apar la zi pe valea Casimcea. Peste acest soclu, mult inaltat fata de Dobrogea
de Sud, s-a depus o cuvertura sedimentara, partial inlaturata de eroziune, formata din roci
jurasice (calcare), cretacice (pietrisuri, gresii glauconitice) si sarmatiene (pietrisuri, nisipuri),
toate acoperite de o cuvertura de loess.

Dobrogea Centrala

Mai la sud de linia Peceneaga - Camena, se dezvolta zona Sisturilor verzi; acestea sunt
impermeabile, astfel ca niciunul dintre felurile de sisturi verzi nu poate inmagazina apa. Numai
grohotisurile adunate la poalele coastelor vailor ce strabat platoul zonei cu sisturi verzi,
amestecate cu material lutos si acoperite cu un strat subtire de loess, permit formarea unor mici
bazine locale ce contin apa; puturile sapate pana la baza lutului au debite mici, circulatia apei
fiind dificila (coeficientii de permeabilitate sunt de ordinul 10 -3 la 10 -4 cm/sec). Apa care este
in contact cu sisturile verzi capata o mineralizare puternica. In forajele sapate la Navodari si in
zona de pe marginea lacului Tasaul, apa obtinuta de la contactul Sisturilor verzi cu loessul este
caracterizata ca fiind nepotabila, agresiva fata de betoane. Acest strat de la baza loessului, s-a
denumit panza suprasiluriana.In zona Sisturilor verzi se mai gaseste banda de calcare jurasice
din lungul Vaii Casimcea. Aceasta reprezinta o zona de calcare masive cu circulatie activa,
neregulata, prin fisuri si goluri. In zona satului Piatra (Mihail Kogalniceanu) se gaseste un izvor
cu un debit ce variaza intre 2-3 l/sec, cunoscut sub denumirea de Izvorul Turcului.

Dobrogea de Sud

La sud de linia Sisturilor verzi, adica la sud de linia Harsova Canara, se dezvolta
calcarele jurasice care sunt acoperite de un strat de loess in cea mai mare parte.

O parte din calcarele jurasice sunt compacte si tari, o alta parte sunt calcare moi, alte
strate sunt brecifiate. Calcarele jurasice prezinta fisurari, fracturi, dislocatii si falieri de
importanta mai mult sau mai putin locala, dar prin care, fie apa Dunarii, fie apa din precipitatiile
atmosferice, patrunsa in aceste calcare, poate avea o circulatie neregulata subterana, prin
crapaturi si alte goluri ale calcarului jurasic.

Sondajele executate in calcarele jurasice la Caragea si in zona Canara, in anii 1949


1952, au indicat un nivel acvifer. Astfel, in zona Canara, nivelul apei subterane in calcare se
gaseste la +10 m (in zona cea mai inalta) si coboara spre Siutghiol, pana la nivelul acestuia ca
strat acvifer. Patul acestui acvifer este situat pe Siturile verzi sau pe alte depozite impremeabile
mai vechi decat Jurasicul (cuartite). Acesta se gaseste la Caragea Darmen, la adancimi de 500
m sub nivelul Marii Negre.

Teritoriul judetului Constanta este format dintr-un podis suspendat fata de Marea Neagra
si Dunare, cu altitudini de 160-200 m la N si la S de culoarul transversal, mai coborat, al Vaii
Carasu (50-100m).

Cele mai scazute altitudini sunt inregistrate in lungul litoralului (0m) si in lunca joasa a
Dunarii (8-10m). Sub raport morfostructural relieful apartine celor doua mari unitati de podis:
Dobrogea de Sud si Dobrogea Centrala sau Podisul Casimcei.

Podisul Dobrogei de Sud corespunde in fundament soclului rigid de platforma format


din sisturi cristaline mezometamorfice, iar la suprafata cuverturii sedimentare cretatice si
sarmatiene acoperita cu loess. Aceasta din urma confera podisului un caracter structural
cvasitabular. Aproape 2/3 din suprafata sa este drenata de bazine hidrografice ce se indreapta
spre Dunare, cumpana lor de ape gasindu-se foarte aproape de tarmul Marii Negre la altitudini
mai scazute (70-80m) decat inaltimile dinspre latura dunareana (130-180m) pe care le strabate.
Unele diferentieri geomorfologice permit impartirea acestui podis in trei subunitati: Pod. Carasu,
Pod. Oltinei si Pod. Cobadin.

Podisul Carasu, cunoscut si sub numele de Podisul Medgidiei sau Podisul Dorobantu,
situat la N de valea Carasu, este constituit dintr-o suita de platouri joase ce coboara in panta
domoala catre valea Carasu, sau catre Dunare ce au altitudini de 50-130m. Valea Carasu, ce
separa podisul cu acelasi nume de podisurile ceva mai inalte din S, apare ca o arie depresionara
transversala ce uneste latura dunareana cu cea maritima a judetului. Este marginita de versanti
inalti si abrupti de loess.

Podisul Oltinei, situat in partea de SV a judetului, este format dintr-o serie de poduri
interfluviale, cu altitudini de 130-180m, ce coboara usor catre NV, oprindu-se cu 50- 100m
deasupra luncii joase a Dunarii. Intre acestea, reteaua dunareana de vai Ceairu, Canaraua Fetei,
Valea Mare, Urluia, Baciu, Pestera apare sub forma unor culoare depresionare, puternic
adancite, marginite de versanti abrupti. Este cel mai fragmentat podis al Dobrogei de Sud. In
interiorul podisului aceste vai au aspect de canioane.Spre Dunare se largesc insa mult, sub forma
unor palnii largi, in care sunt cantonate limane fluviatile.

Podisul Cobadin constituie partea centrala si estica a Dobrogei de Sud. Este mai putin
fragmentat si are aspect tabular format din intinse poduri interfluviale usor ondulate. In cadrul
sau se deosebesc doua trepte morfologice: treapta inalta vestica, de 100 -180 m, sectionata de
valea Urluia in doua subunitati (Podisul Cobadin propriu-zis in N si Podisul Negru Voda in S) si
treapta joasa estica (Podisul Topraisar) cu altitudini de 40-90m. Contactul cu Marea Neagra se
realizeaza printr-un tarm inalt, cu faleze, intrerupt de zone joase cu limanuri fluvio-maritime.
Prezenta calcarelor sarmatiene si cretacice a determinat aparitia reliefului carstic: vai seci, chei,
doline, pesteri.

Podisul Dobrogei Centrale sau Podisul Casimcei se extinde in judet numai prin
ramnificatiile sale sudice ce vin in contact pe un aliniament NV-SE cu Podisul Dobrogei de S.
Este un podis de eroziune cu inaltimi medii de 150 -180 m, depasind uneori 200 m, fragmentat
pe directia NV- SE de valea Casimcea. Masivele calcaroase, resturi ale unei vechi bariere de
corali din marea jurasica, ramase sub forma unor martori de eroziune pe aliniamentul Harsova
Crucea Gura Dobrogei, introduc o nota de diversitate in peisaj. Relieful calcaros este evidentiat
prin martori de eroziune, chei (Mireasa, Sirtoman, Valea Seaca), doline, pesteri (Gura Dobrogei).
Pe laturile dunareana si cea maritima altitudinile podisului coboara sub 100m, conturandu-se
astfel 2 subunitati: Podisul Harsovei, in V, si Podisul Istriei, care domina laguna Sinoie si campia
joasa litorala de grinduri si perisipuri Tasaul Chituc in E.

4.4.2. Poluarea existenta in zona

Folosinta actuala a terenului in zona amplasamentului depozitului Tortoman, este cea


agricola, in ultimii ani fiind utilizat pentru pasunat, astfel ca nu este identificabila o poluare
notabila a subsolului.
4.4.3. Surse de poluare a subsolului

4.4.3.1. Surse de poluare a subsolului in perioada de constructie

Lucrarile de amenajare a obiectivului se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat


pentru realizarea investitiei propuse.

Pentru perioada de constructie, sursele potentiale de poluare a solului sunt:

depozitarea necontrolata pe sol a unor materiale, deseuri, ambalaje care ar putea afecta
calitatea acestuia;

depunerea pe sol a poluantilor emisi initial in aer de utilajele si mijloacele de transport


utilizate la constructia depozitului;

pierderi accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele de pe amplasamnet;

scurgeri accidentale ale apelor uzate rezultate din organziarea de santier.

Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si scurgerile


accidentale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor or mijloacelor de
transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate.

Conform proiectului, excavarile necesare realizarii depozitului din cadrul depozitului, dar
si a instalatiilor din zona tehnica, vor fi efectuate astfel inct sa asigure posibilitatea separarii
solului vegetal de celelalte componente geologice, in vederea utilizarii ulterioare la straturile de
acoperire.

4.4.3.1.2.. Surse de poluare a subsolului in perioada de exploatare

Surse potentiale de poluare:

a) Instalatiile din zona tehnica

Zona tehnica a amplasamentului este astfel proiectata inct toate activitatile sa se


desfasoare fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie pe platforme deschise, betonate.
Sunt prevazute inclusiv spatii destinate parcarii sau manevrarii autovehiculelor. In acest fel,
posibilitatea poluarii subsolului prin activitatile tehnologice derulate pe amplasament, este
diminuata la maxim.

b) Instalatiile de canalizare

Sistemul de canalizare proiectat este de tip divizor, existand retele distinct pentru apele
uzate menajere, tehnologice si pluvial. Instalatiile de canalizare pot constitui sursa de poluare
pentru subsol, in situatia aparitiei unor fisuri ale peretilor conductelor sau caminelor de vizitare,
prin infiltratii sau scurgeri ale apelor uzate, respectiv meteorice, in apele freatice.
c) Sistemul de colctare si tratare levigat

Statia de epurare si bazinul colector pentru levigat pot constitui surse de poluare a
subsolului, in situatia aparitiei unor fisuri sau crapaturi in pereti, avnd in vedere faptul ca
lichidele pe care le contin sunt ape uzate, respectiv levigat.

d) Zona de depozitare

Celulele de depozitare sunt astfel proiectate inct straturile de impermeabilizare de la


baza depozitului, sa asigure pe termen lung etanseitatea necesara prevenirii in totalitate a
scurgerilor de levigat in subsol.

Sunt respectate cerintele constructive prevazute de Anexa la Ordinul ministrului mediului


si gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea
deseurilor, in ceea ce priveste constructia depozitului.

Realizarea investitiei in stricta conformitate cu prevederile proiectului, ar trebui sa


asigure prevenirea in totalitate a poluarii subsolului prin infiltratii de levigat.

Celulele de depozitare pot fi surse de poluare a subsolului, in cazul aparitiei unor fisuri
in straturile de impermeabilizare, prin infiltratii de levigat.

4.4.4. Prognozarea impactului

In ceea ce priveste dimensiunea geologica a amplasamentului, constructia celulelor de


depozitare va avea un impact considerabil, datorita amplorii acestora. Nivelul de fundare a fost
stabilit la cota -4m, care asigura fata de nivelul hidrostatic un strat de minimum 1 m grosime,
astfel inct se evita aparitia fenomenului de rupere hidraulica. Eventuale probleme din aceasta
perspectiva, ar putea aparea doar in perioada anterioara depozitarii primului strat de deseuri,
dupa care echilibrul geologic se va restabili.

Impactul transfrontiera

Avand in vedere faptul ca proiectul se desfasoara doar in interiorul judetului Constanta si luand
in considerare distantele la care se afla obiectivele fata de frontiera, nu va exista un impact
transfrontiera pentru acest factor de mediu.

4.4.5. Masuri de diminuare a impactului

In perioada de constructie:

respectarea cu rigurozitate a prevederilor proiectului privind depozitarea si refolosirea


in totalitate a solului vegetal rezultat prin decopertarile necesare realizarii celulelor de
depozitare, a constructiilor, instalatiilor, platformelor si cailor de acces din zona tehnica;

scoaterea imediata din uz a autovehiculelor sau agregatelor care prezinta scurgeri de


carburanti sau lubrefianti;
la planificarea lucrarilor de decopertare, sa fie avute in vedere prognozele meteo pe
termen lung, iar la executarea lor, prognozele pe termen scurt, astfel inct sa fie evitate
perioadele ploioase, respectiv zilele cu ploi torentiale.

In perioada de exploatare

verificarea periodica a instalatiilor de canalizare, pentru depistarea operativa a


eventualelor fisuri/crapaturi;

verificarea periodica a bazinelor statiilor de epurare, a bazinului colector pentru levigat


si a bazinului decantor de la statia de spalare a autovehiculelor, pentru depistarea operativa a
eventualelor fisuri/sparturi ale peretilor;

respectarea intocmai a prevederilor programului de monitorizare a depozitului de


deseuri;

levigatul format la baza depozitului va fi colectat si directionat catre statia de epurare;

verificarea tehnica a utilajelor pentru prevenirea scurgerilor de carburanti si


lubrifianti;

executarea reparatiilor si schimbului de ulei in zona atelierului de reparatii existent pe


platforma betonata;

se va supraveghea traseul de acces la depozit pentru a se evita riscul de descarcare


necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele amenajate.

In perioada post-inchidere

respectarea cu strictete a prevederilor programului de monitorizare post-inchidere a


depozitului de deseuri.

Sursele de poluare a subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane.


Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor
subsolului.

...

4.6.Peisajul
4.6.1 Amplasarea obiectivului

Amplasamentul viitorului Depozit de deseuri nepericuloase Tortoman (inclusiv statia de


sortare si statia TMB) este situat in sud-vestul localitatii Tortoman, la cca. 1,5 km distanta fata de
zona locuita.

Accesul la amplasament se va face din DJ 225 printr-un drum de pamant de aproximativ


1,5 km.

4.6.2 Impactul prognozat

In cazul depozitului de deseuri conform, peisajul nu are o valoare deosebita deoarece este
un teren agricol. O data cu inceperea lucrarilor de amenajare si apoi de exploatare a obiectivelor,
peisajul va fi modificat in sens negativ. Impactul asupra peisajului va fi mai acut in primii 3-5
ani, cand masurile de mascare a investitiilor nu vor fi suficient de eficiente. Ulterior impactul
asupra peisajului se va diminua treptat.

Schimbarile de peisaj vor fi radicale si definitive. In faza de constructie se va excava o


suprafata de teren ce mai apoi va fi ocupata de deseuri. In faza de exploatare se vor depune
deseuri, care vor ajunge, peste 30 ani, la o inaltime maxima de 15 m deasupra cotei terenului.
Caracteristicile reliefului nou creat vor fi influentate de prezenta digurilor de contur pe toate
laturile depozitului.

Dupa inchiderea deponeului si reintroducerea terenului in circuitul natural, acesta va


putea fi amenajat prin revegetare, fie ca loc de agrement. O data cu realizarea deponeului,
schimbarea in relief este definitiva, ca si folosinta acestuia. Pe parcursul activitatii deponeului,
peisajul va fi afectat negativ de activitatea specifica depozitarii deseurilor. La inchiderea
deponeului va aparea un trunchi de piramida revegetat, in trepte.

Prin acoperirea zilnica a deseurilor depuse in celule se evita imprastierea in zonele


limitrofe acestuia a deseurilor.

Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un


peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum:

zone in curs de excavare,

drumuri de acces sau tehnologice,

cladiri si instalatii in constructie

oameni angrenati in diferite activitati

utilaje de diferite dimensiuni si culori.

Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor
fi definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor spre exemplu vor dispare dupa inchiderea
depozitului, dar alte modificari de peisaj vor persista. Indiferent de durata, impactul pe peisaj va
fi unul semnificativ despre care nu se poate afirma cu certitudine ca va fi in totalitate negativ,
nici pentru locuitorii din localitatile invecinate sau zone protejate ca recreative (care nu vor fi
afectati vizual), nici pentru valori naturale, istorice, arhitectonice, etc.

In vecinatatea investitiei nu sunt zone protejate pentru valoarea lor istorica, arhitectonica,
naturale, etc.

Prin realizarea investitiilor propuse in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice:

drumuri de acces, drumuri tehnologice pe amplasament;

cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii;

zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (diguri, depuneri de
deseuri si depozite de pamant).
Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil atat din localitatile invecinate si
anume prin:

aspecte negative:

- disparitia caracterului natural al zonei;

- imaginea unui santier in dezvoltare pe o durata de minim 30 ani;

- aparitia unui nou relief creat prin depozitarea deseurilor.

aspecte pozitive:

- senzatia de activitate generatoare de bunastare, daca fatada santierului si a


drumului de acces va fi corect intretinuta.

- realizarea unei perdele verzi in jurul incintei.

4.6.3 Masuri de reducere a impactului

Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra


peisajului, proiectul a prevazut urmatoarele solutii:

imprejmuirii amplasamentelor investitiilor cu o perdea vegetala substantiala, formata


din mai multe etaje de arbori si arbusti cu crestere rapida;

perdea de protectie pe perimetrul platformelor tehnologice si social-administrative

cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari firesti in peisaj;

Pentru reducerea la minimum a efectelor negative ale peisajului se recomanda ca pe


parcursul etapei de exploatare sa se pastreze curatenia atat in incinte cat si pe drumurile de acces.
Aceste masuri, associate, in cazul depozitului, cu o buna gospodarire a depozitului, creeaza
conditii de reducere la minim a impactului negativ asupra peisajului, facand sa prevaleze
aspectele pozitive.

...

4.8 Conditii cultural si entice, patrimoniu cultural


Monumente istorice

Judetul Constanta este plin de numeroase ruine ale cetatilor grecesti si romane, acestea
din urma constituind o dovada de intensa romanizare a tinutului. Cele mai de seama sunt:

Cetatea Histria (lnga satul Istria, pe malul lacului Sinoe), cea mai veche dintre cetatile
grecesti de pe malul romnesc al Marii Negre, intemeiata la 657 inainte de Chr. de colonistii
greci veniti din Milet (Asia-Mica). Cucerita de romani odata cu restul Dobrogei, a fost darmata
de Goti in sec III d. Chr. si reconstruita apoi de Romani. Zidurile actuale dateaza probabil de la
sfrsitul acestui secol. Sapaturile incepute la 1914 de marele arheolog si istoric Vasile Prvan au
descoperit aproape intreaga incinta a zidurilor puternice pastrate pe alocuri pna la 7 m
inaltime, strajuite de turnuri de aparare. In interior, diferite cladiri publice (therme, bazilici,
etc..). Cetatea Histria paote fi socotita Pompeiul romnesc. Lnga cetate, un mic muzeu local,
in care sunt pastrate o parte din monumentele ei sculpturale si epigrafice.

Cetatea Callatis (Mangalia), zidita de colonistii greci la 504 si recladita de Romani.


Zidurile cetatii se pastreaza numai pe unele laturi, mult deteriorate deoarece orasul modern este
zidit deasupra orasului antic. Un mic muzeu local conserva o parte dintre diferitele obiecte antice
descoperite acolo.

Cetatea Tomis (Constanta), mai putin importanta in epoca greceasca, dar mai
insemnata in epoca romana. Aici a fost exilat, in timpul imparatului August, poetul roman
Publius Ovidius Naso. Din vechea cetate se pastreaza abia cteva urme dintre care un turn din
zidul cetatii, pe B-dul Carol din Constanta.

Cetatea Tropaeum Traiani (lnga satul Adamclissi), construita de imparatul Traian.

Trofeul lui Traian, lnga cetatea Tropaeum ridicat in amintirea victoriei si a soldatilor
cazuti. Cel mai important monument de acest fel din provinciile imperiului roman.
Basoreliefurile sale au fost transportate la Bucuresti (Parcul Carol).

Cetatea Ulmetum (lnga satul Pantelimonul de Sus) desgropata prin sapaturile lui
Vasile Prvan.

Cetatea Capidava (la Nord de Cernavoda), pe malul Dunarii, zidita de Romani.


Impunatoarele ziduri si turnuri de aproape 7 m inaltime se vad de departe.

Cetatea Axiopolis ( Cernavoda), locul de nastere al lui Dasius (Dacicus).

Cetatea Carsium in al carui nume de poate recunoaste forma impura a Hrsovei de azi.

Statiunea preistorica de la Cernavoda, sapata in 1917, a dat la iveala resturile unei


civilizatii din epoca de arama (2.000 a. Chr.).

Valurile lui Traian , unul din piatra si celalalt din pamnt, strabat Dobrogea de la
Mare (Constanta ) pna la Dunare (Cernavoda) si se pot vedea inca foarte bine de la mare
intindere. Nu se cunoaste cu precizie data construirii acestor vaste fortificatii militare.

Distantele de la obiectivele propuse in proiect pana la monumentele identificate sunt


apreciabile, astfel ca implementarea proiectului nu va avea un impact asupra acestora.

Se poate aprecia ca, prin natura activitatilor propuse, investitia nu va avea un impact
semnificativ asupra conditiilor etnice si culturale din zona.

O harta a monumentelor istorice din judetul Constanta se poate vizualiza accesand


urmatorul link: http://www.egispat.inmi.ro/Romania.aspx.

Lista monumentelor istorice din judet se regasesc la urmatoarea adresa:


http://www.inmi.ro/lmi/CONSTANTA.pdf.
Tema3.Studiulglobalalefectelorunuiproiectasupramediului prinmetoda
analizeimulticriterialefrponderareacriteriilor

1.Enuntem
Folosind metoda analizei multicriteriale, s se aleag alternativa cea mai convenabil pentru
reducereefectelor inundaiilor peun sector dealbie alrului A. Sunt posibile 5 variantede
amenajare,notatecuP1 P5iprezentateschematicnFig.1,ncondiiilencare:
- cotaalbieimajoremaldreptesteinferioarcoteialbieimajoremal stngcu1,5m;
- pemalulstngalzoneiinundabileseaflozon rezidenialiterenagricol;
- pemaluldreptalzoneiinundabileseaflbalastiere,cideacces provizoriiipune.

Rul Avarianta0(neamenajat) P1ndiguire completalbieminor

P2Regularizarei ndiguire P3ndiguiremalstng

P4Amenajarecuacumularelateralmal drept P5Recalibrarealbie

Fig.1 Variantedeamenajareaalbieiunuiru,nvedereareduceriiefectelorinundaiilor
Cele5alternativedeamenajareaalbieiconstaun:
P1ndiguirearuluiApetraseulactualalalbieiminore;
P2 regularizareaindiguireaalbieiminorea ruluiApesectorulstudiat; P3
ndiguireamaluluistngalalbieiminorea ruluiA,petraseulactual; P4
creareaunuipoldernalbiamajora ruluiA,pemalulsudrept;
P5recalibrareaalbieiminorearuluiApesectorulstudiat.

2.Prezentarerezultate
Rezultateleseprezintnformattabelar :

Alternative
Nr. Crt Criterii de analiza
P1 P2 P3 P4 P5
A suprafata ocupata de constructii 3 2 2 1 2
B tasarea si compactarea 3 3 2 2 1
C consum de resurse 3 3 3 1 1
D reducerea numarului de specii 3 3 2 2 3
E afectarea habitatului 3 3 2 1 1
F zgomot si vibratii 3 3 3 2 2
G praf 3 3 2 2 1
H noxe 3 3 2 2 1
I poluari accidentale 3 3 3 2 2
J modificari ale scurgerii 2 3 3 1 3
Total puncte 29 29 24 16 17

4.Concluzii
Folosind metoda multicretiriala s-a constatat ,din punct de vedere al protectiei mediului, ca
metoda adecvataeste metoda de amenajare care consta in realizarea unei acumulari laterale.

Pentru metoda respectiva s-a obtinut un punctaj minim de 16 puncte.


Tema 4. Studiul global al efectelor unui proiect asupra mediului prin metoda
analizei multicriteriale cu ponderarea criteriilor

1. Enun tem

Folosind metoda analizei multicriteriale i alegnd criterii diferite ca pondere, s se


aleag alternativa cea mai convenabil pentru amplasamentul unui depozit de deeuri menajere,
al crui beneficiar va fi Primria oraului Tulcea (vezi Fig. 2).

Caracteristici generale ale depozitului sunt urmtoarele:

capacitatea total a depozitului: 1.700.000 m3 ;

suprafaa total: 12,5 ha;

nlimea maxim de depozitare a deeurilor (de la baza rampei): 25 m;

durata de funcionare: aprox. 30 de ani.;

Pentru cele 4 alternative posibile se dau urmtoarele detalii:

A1 amplasamentul propus se afl la extremitatea nord-estic a municipiului Tulcea, la 0,2 km


de braul Sulina, n zona inundabil; poziia apei freatice este la 1 m adncime; fertilitatea
terenului este sczut;

A2 amplasamentul propus se afl la 10 km nord de localitatea Agighiol, invers sensu lui de


btaie a vntului (vntul bate de la N spre S), relieful este plan, fertilitatea solului este medie;

A3 amplasamentul propus se afl la extremitatea estic a localitii Isaccea, ntr-o zon cu


relief depresionar (un crov);

A4 amplasamentul propus se afl la extremitatea sudic a localitii Enisala.


Fig. 2 Harta judeului Tulcea
2. Prezentare rezultate

Tabelul .1.pentru analiza multicriteriala (cu ponderea criteriilor)

Nr. Criteria de analiza Alternative


Crt. A1 A2 A3 A4
A Criterii geologice si hidrogeologice
Aa Caracteristicile si dispunerea in adancime a straturilor 2 2 2 2
geologice.
Ab Structura(caracteristici fizico-chimice si 1 3 3 2
bacteriologice), adancimea si directia de curgere a apei
subterane.
Ac Distanta fata de cursurile de apa, fata de albiile minore 1 3 1 1
si majore ale acestora, fata de apele statatoare, fata de
apele cu regim special si fata de sursele de alimentare
cu apa.
Ponderea generala a criteriului A 0.3
Suma notelor criteriului 4 8 6 5
Suma ponderata 1.2 2.4 1.8 1.5
B Criterii pedologice si topografice
Ba Fertilitatea terenului 3 2 2 2
Bb Aportul de apa de pe versanti 2 3 1 2
Bc Relieful 2 3 2 2
Ponderea generala a criteriului B 0.3
Suma notelor criteriului 7 8 5 6
Suma ponderata 2.1 2.4 1.5 1.8
C Criterii economice
Ca Capacitatea depozitului si durata de exploatare 3 3 3 3
Cb Distanta pe care se efectueaza transportul deseurilor de 3 2 1 1
la sursa de producere/colectare la locul de depozitare.
Cc Costuri de reducere a riscului de inundabilitate a zonei 2 3 2 2
Cd Necesitatea unor amenajari secundare pentru 1 3 2 2
depozit(drumuri de acces, utilitati).
Ce Costuri pentru achizitionarea terenului. 1 3 2 2
Ponderea generala a criteriului C 0.2
Suma notelor criteriului 10 14 10 10
Suma ponderata 2 2.8 2 2
D Criterii ecologice
Da Vizibilitatea amplasamentului 1 3 1 2
Db Directia vantului predominant 1 3 2 2
Dc Sensibilitatea turistica, istorica, culturala, a cadrului 1 3 1 2
natural.
Ponderea generala a criteriului D 0.2
Suma notelor criteriului 3 9 4 6
Suma ponderata 0.6 1.8 0.8 1.2
Total punctaj ponderat 5.9 9.4 6.1 6.5
3. Concluzii

Notele mari reflecta respectarea la cel mai inalt nivel respectarea cerintelor de indeplinit si prin
urmare, varianta cu cel mai mare punctaj va fi cea selectata, in acest caz este vorba de alternativa
numarul 2.

A fost aleasa aceasta alternativa din cauza avantajelor pe care le prezinta: (distanta mare fata de
localitate, este pozitionat invers sensului de btaie a vntului, relieful este plan iar fertilitatea
solului este medie).
Tema5.Simulareaetapeide ncadraredinprocedurade evaluareaimpactului
asupramediului,pentruunproiectdat

1. Enuntem
Pentruunproiectdat,ssecompletezeListadecontrol necesarluriidecizieiprivindncadrarea
proiectului i stabilireaobligativitii efecturii impactului asupramediului,n conformitatecu
cerinelelegaleaplicabile.

2. Prezentare rezultate
SevacompletaTabelulnr.3dinGhidulmetodologic,folosindunmemoriudeprezentarefurnizatdecad
ruldidactici sevamenionadeciziaetapeidencadrarepentruproiectulanalizat.

TABELULNr.3: LISTA DECONTROL

Caracteristicileproiectelor
Esteposibilca
DA/NU /? efectulsfie
ntrebr
semnificativ?
/NC
i De ce?
1 2 3
ntrebare- Proiectulvaimplicaunadinurmtoareleaciuni,carevor creaschimbri
nzoncarezultatal naturii,mrimii,formeisauscopuluinoiiinvestiii?
1. Schimbarepermanentsautemporarafolosinei DA NU
terenului,modului deacoperiresautopografiei,inclusiv
cretereagraduluidefolosirea terenului?
2. Eliberareaterenuluiexistentdevegetaieicldiri? DA NU
3. Noi folosineaterenului? DA NU
4. Investigaiipreliminarefazeideconstrucie(ex.testedesol,foraje)? NU -
5. Lucrrideconstrucii? NU -
6. Lucrridedemolare? NU -
7. Amplasamentetemporarefolositepentrulucrriledeconstruciis DA NU
au locuinepentruconstructori?
8. Construciisupraterane,structurisaulucrrideterasament,inclus DA NU
iv excavaii?
9. Lucrrisubteraneinclusiv minesautunele? NC -
10. Lucrridembuntiri funciare? NU -
11. Dragare? NC -
12. Structuricostiere(ex.digurimaritime) NU -
13. Structurimarine? DA -
14. Procesedeproduciei fabricaie? DA -
15. Construciipentrudepozitarea mrfurilor imaterialelor? NU -
16. Instalaiipentrutratareasaueliminareadeeurilor DA NU
solidesaua efluenilor lichizi?
17. Construciipentruadpostirea muncitorilor pedurate DA -
maridetimp?

18. Intensificareatraficuluideoricefel DA NU
ntimpuletapeideconstruciesau funcionare?
19. Rutenoisau modificatededrumuri,ci DA -
ferate,aeriene,cide
transportpeapsaualteinfrastructuri,inclusiv
20. staii,porturi, aeroporturietc.?
nchidereasaudevierearutelor existentedetransportsau DA -
infrastructuraconducndla modificridetrafic?
21. Liniidetransportelectric sauconducte,noisau modificate? NU -
22. ndiguire,barare,desecare,regularizaresaualteschimbri DA DA
n hidrologiacursurilor deapsauaacviferelor?

23. Traversrideruri? DA -
24. Prelevareasautransferulapeidinsubteransaudinapedesuprafa? DA -

25. Modificridecursurideapsaudeterenafectnddrenareasau NU -
scurgereaapei?
26. Transportdepersoanesau materialenecesarentimpulfazelor de NU -
construcie,funcionaresaudezafectare?
27. Demontareasauscoatereadinfunciunepeperioade NU -
maridetimp, saulucrriderestaurare?
28. Activiticarecontinupeparcursulscoateriidinfunciuneicarepot DA -
aveaunimpactasupra mediului?
29. Aflux permanentsautemporar depopulaie? DA NU
30. Introducereadespeciineautohtone? DA -
31. Pierdereaunor speciinativesauadiversitiigenetice? DA -
32. Oricealteaciuni? ? -
ntrebare- Proiectulvafolosiunadinurmtoareleresursenaturale,sauoricealteresursecaresunt
neregenerabilesauexistncantitate mic?
33. Terenuri,nspecial terenuriaflatenstarenatural(virgine) sau NU -
terenuriagricole?
34. Apa? DA -
35. Minerale? DA -
36. Agregate/compui? NC -
37. Pduriimateriallemnos? DA -
38. Energie,inclusiv electricitateicombustibili NU -
39. Oricealteresurse? NC -
ntrebare-
Proiectulpresupunefolosirea,depozitarea,transportul,manevrareasauproducereadesubstane sau
materialecarepotfiduntoaresntiipopulaieisau mediului,saucarepotspori temerilecaproiectul
ar aveaunrisc pentrusntateapopulaiei?
40. Proiectulimplicfolosireadesubstanesau materialecaresunt DA --
riscantesautoxicepentrusntateapopulaieisaupentru
41. mediu (flor,faun,alimentricuap)?
Proiectulva DA -
modificaincidenabolilorsauvaafectavectoriiboal(ex.
42. Proiectulvaafectabunstareapopulaiei(ex.prinschimbare DA -
a condiiilor devia)?
43. Existgrupuridepopulaievulnerabilen NC -
modspecial,carepotfi
44. afectatedeproiect(ex.pacienispitalizai,btrni)?
Oricealtecauze? NC -
ntrebare- Proiectulvaproducedeeurisolidentimpulconstruirii,funcionriisauncetriiactivitii?
45. Materialeexcavate,sterilsaudeeuride min? NU -
46. Deeurioreneti(menajerei/saucomerciale)? DA -
47. Deeuripericuloasesautoxice(inclusiv deeuriradioactive)? DA -
48. Altedeeuridinproceseindustriale? DA -
49. Surplus deproduse? NC -
50. Nmoldecanalizaresaudinstaiadeepurare? DA NU
51. Deeuriprovenitedin construciisaudemolri? DA -
52. Mainisauechipamentecarenu maisuntutilizate? NU -
53. Solurisaualte materialecontaminate? NU -
54. Deeuridinagricultur? NU -
55. Oricealtedeeurisolide? NC -
ntrebare- Proiectulvaaveacaefectemitereanaer depoluanisauoricealtesubstanepericuloase,toxice
saunocive?
56. Emisiidelaardereacombustibililor fosili,dinsursestaionaresau DA -
mobile?

57. Emisiidinproceseledeproducie? DA NU
58. Emisiidela manevrarea materialelor,inclusiv depozitareasau DA NU
transportulacestora?
59. Emisiidinactivitideconstrucie,inclusiv dininstalaiitehnicei DA NU
echipamenteaferente?
60. Prafsau mirosuridin manevrarea DA NU
materialelor,inclusivmaterialede
61. Emisiidelaincinerareadeeurilor? NU -
62. Emisiidinardereadeeurilor naer liber NU -
(ex.resturidelaoperaiunile
63. detieresaudinactivitateadeconstrucii)?
Emisiidinoricealtesurse? NC -
ntrebare- Proiectulvacauzazgomoteivibraiisauvaaveacaefectradiaieluminoas,termicsaualte
formederadiaiielectromagnetice?
64. Dinexploatareaechipamentelor cadeex.motoare,instalaiitehnice NU -
deventilare,concasoare?
65. Dinproceseindustrialesausimilareacestora? NU -
66. Dinconstruciisaudemolri? DA NU
67. Dinexploziisaufolosireaacumulatorilor electrici DA -
68. Dintraficulgeneratdelucrriledeconstrucie? DA -
69. Dinsistemedeiluminaresaurcire? DA -
70 Dinsursederadiaiielectromagnetice(considerndefecteleasupr DA -
a populaieisauasupraeventualelor
71. echipamentesensibileaflaten
Dinoricealtesurse?apropiere) ? -
ntrebare-
Proiectulvaconducelarisculdecontaminareasoluluisauapeiprinemisiiledepoluanipe
terenurisaunapedesuprafa,apesubterane,apedecoastsauape marine?
72. Din manevrarea,depozitareasaudeversareade DA -
materiale periculoasesautoxice?
73. Deladescrcareadeapedecanalizaresauaaltor eflueni(indiferent DA NU
dacacetiasuntsaunuepurai)napesaupesol?
74. Prindepunereanapesaupesolapoluanilor emii naer? DA -
75. Existriscul ca,petermenlung,poluaniicareprovindinacestesurse DA -
sseacumulezen mediu?

ntrebare- Existrisculca,
ntimpulconstruiriisaufuncionriiproiectului,sseproducaccidentecarepot
afectasntateapopulaieisau mediul?
76. Dinexplozii,deversri,incendii,etc.,depozitarea,manipular DA NU
ea,
folosireasauproducereadesubstanepericuloasesautoxice?
77. Dinevenimentecaresesitueaznafaracondiiilor normaleale NU -
protecieimediului(ex.avariereasistemelor
pentrucontrolulpolurii)?
78. Proiectulpoatefiafectatdedezastrenaturalecareconduc lapagube DA NU
pentru mediu(ex.inundaii,cutremure,alunecrideterenetc.)?
ntrebare- Proiectulvaconducelaschimbrisociale?
79. Schimbri nstructurapopulaiei:numr,vrst,ocupaie,grupuri DA -
sociale,etc.?
80. Prinstrmutareapopulaieisaudemolareadelocuine,localitisa NU -
u utilitialelocalitilor?
81. Prin migrareaunor NU -
locuitoriveniidinaltelocalitisauprincreareade localitinoi?
82. Prinsuprasolicitareautilitilor sauserviciilor NU -
locale,cadeex.cele pentrulocuire,educaie,sntate?
83. Princreareadelocuride muncntimpul fazeideconstruciesau NU -
funcionaresau,invers,prinreducerealocurilor de
muncdisponibile cuefecteasupraomajuluiiaeconomiei?
84. Oricealtecauze? NC -
ntrebare- Existali factoricarepotfiluainconsiderare?
85. Caurmareaproiectului,vor fiimperios NU -
necesaredezvoltriulterioare carear
puteaaveaunimpactsemnificativ asupra mediului,cadeex.
maimultelocuine,drumurinoi,unitiindustrialesuportsauutilit
86. i noi,etc.)?
Proiectulvaconduceladezvoltareautilitilor NC -
suport,dezvoltarea industriilor auxiliaresaualtedezvoltri
carear puteaaveaunimpact asupra mediului,ex.:
- Infrastructurasuport(drumuri,alimentarecuenergie,tratarea
deeurilor sauapeiuzateetc.)?
- Dezvoltarealocuinelor?
- Industriaextractiv?
87. - Industriapentrufurnizarea materiilor prime?
Proiectular putealimita moduldefolosireulterioara DA DA
amplasamentuluiastfel nctsexisteunimpactsemnificativ
asupra mediului?
88. Proiectulvaconstituiunprecedentpentruodezvoltareviitoare? DA -
89. Proiectulvaaveaefectecumulativedatoritvecintiicualteproiect DA -
e existentesauplanificateicareauefectesimilare?
90. Proiectulsereferlasistareadefinitiv/dezafectareaunor DA -
activiti?n
acestcaz,poateexistaimpactpostnchidere?
Rezumatulcomentariilor
privindcaracteristicileproiectuluicareindicfaptulcestenecesarefectuarea
evaluriiimpactuluiasupra mediuluiielaborarearaportuluilastudiuldeevaluare.
Amplasareaproiectului
Esteposibilca
Da/Nu/? efectulsfie
ntrebri
semnificativ?
/NC
De ce?
1 2 3
ntrebare- Proiectulvaaveaefecteasuprafolosineiexistentesauviitoareaterenului?
1. Folosinaexistentaterenului? NU -
2. Folosinaplanificatsauzonareanvedereaunei folosineviitoare? NU -

3. Folosinaterenului nvecinat(ceaexistenticeapropus)? NC -
ntrebare- Existprobabilitateacaproiectulsaibefecteasupraunor
arealesensibileprinocupareatotal
sauparialaarealului,printraversareaacestuiasauprinefectuareaunor lucrrideacestfel ninteriorul
arealului?
4. Arealeprotejatenscopulconservriivalorilor DA DA
naturale,peisajului, patrimoniuluicultural?
5. Zoneumede,cursurideapsaualteapeimportante? DA -
6. Arealecareconinresursedeapsubteransaudesuprafa, DA -
importantepentrualimentareacuap?
7. Zonedecoast? NC -
8. Muni? NU -
9. Pdurii terenuri mpdurite? DA -
10. Arealefolositedespeciiprotejatedeflori faun,inclusiv DA -
pentru reproducere,cuibrire,hran,adpostire,hibernare?
11. Arealeaflateperutade migraieapasrilor (saualtor animale,dac DA -
estecazul)?
12. Arealedejapoluate,deex.aceleancarestandardeledecalitatea DA -
mediuluisuntdepitesauaceleancaresolulsau/iapelesubterane
13. suntcontaminate?
Arealedens populate? DA -
14. Arealecufolosinesensibileex.spitale,coli,lcaedecult? DA -
15. Arealedenaltcalitatepeisagisticsaudecorative? DA -
16. Arealecaredatorittopografieipotfifoartevizibileicaresu DA -
nt nconjuratede mulireceptori?
17. Arealeimportantepentruturismirecreere? DA -
18. Arealelacarepubliculareacces larg? DA -
19. Arealecareconinimportanteresurseistorice,culturalei DA -
arheologice?
20. Arealesusceptibilelacutremure,prbuiri/alunecrideteren, DA -
eroziunesaucondiiiclimaticeextremesauadverse,deex.inversiu
ni
detemperatur,cea,vntputernic,etc.,carepotafectaproiectuli
determinaastfelefecteasupra mediului?
21. Arealecusoldebuncalitatesausituatenzoneunderesursade DA -
terenagricolestesrac?
22. Arealerezistentelaprocesulderegenerarenaturalsauartificial? NC -
Rezumatprivindcaracteristicileamplasamentuluiproiectuluicareindicfaptulcestenecesarefectua
rea evaluriiimpactuluiasupra mediuluiielaborarearaportuluilastudiuldeevaluare.

4. Concluzii

n urma evaluarii impactului asupra mediului s-a constat ca activitatea propus nu are un impact
semnificativ, astfel, in urma analizei, s-a aprobat acordarea Avizului de Mediu.
Tema 6. Analiza impactului unui proiect asupra mediului folosind metoda

matriceal

1. Enun tem

S se analizeze efectele asupra factorilor de mediu pentru un proiect de amenajare pentru irigaii
prin picurare, n cadrul creia pentru asigurarea sursei de ap se vor executa foraje de medie
adncime, echipate cu pompe submersibile.

Vor fi luate n calcul efectele asupra mediului pentru urmtoarele etape/faze relevante:

- studii i organizare de antier;

- execuie lucrri de amenajare pentru irigaii;

- exploatare sistem de irigaii;

- dezafectare lucrri de amenajare (ncetare activitate, dezafectare i redare teren).

2. Prezentare rezultate

Rezultatele obinute constau n:

- elaborarea matricei pentru proiectul dat (conform modelului inclus n ANEXA 1


ataattemei);

- evidenierea componentelor de mediu asupra crora se manifest un impact negativ

semnificativ;

- evidenierea activitilor care au impactul cel mai puternic asupra mediului;

- propunerea unor msuri de reducere sau de eliminare a impactului evaluat, folosind


exemplelepropuse n ANEXA 2 ataat temei.
Tab. 1 Activiti specifice diferitelor faze de realizare a unui proiect de amenajare pentru
irigaii

Fazade studiiiorganizare Fazade execuie Fazade exploatare Fazade dezafectare


de antier
Investigaiitopografice Curiredevegetaie Activitidentreinerei Pstrareconstrucii(dupca
(arborisiarbuti) reparaii z)pt. folosin ulterioar

Investigaiiiforajegeotehni Decopertaresol Asigurarebirouri/spaiic Demolareechipamente,re


ce azareangajai ele,drumuri
Organizaredeantier(execu Alimentarecuap Asigurarelocuridemunc nchidereforaje
iadespaiipentru istocare dealimentare(dupcaz)
birouri,odihn,cantin etc.)

Alimentarecuap istocare Alimentarecucombustibili Depozitaredeeuri Refacere/decontaminarete


istocare ren
Alimentarecucombustibilii Extindere Funcionareinstalaiidep Valorificareievacuaredee
stocare organizaredeantier ompare uriindustriale
Depozitaredeeuri Depozitaredeeuri Alimentarecucombustibi Evacuaredeeurimenajere
liistocare
Execuiedrumurideacces Aprovizionarecumaterial Extracieapsubteran( nchiderespaiipt.birouri
e pentruirigaii)
itransporturi
Creare locuride munc Realizareinfrastructur(a Reducerelocuridemunc
ctivitideconstruciicana
le,staiipompare)
Achiziieteren Extindere
drumurideaccesitranspo
rturi
Asigurarefordemunc
Matricedeevaluarea impactuluiunuisistemdeirigaiifazadestudii i organizaredeantier

(execuiadespaiipentru
Investigaii topografice

combustibili i stocare

Execuie drumuri de
Organizaredeantier

accesi transporturi
Activitati

Depozitare deeuri
Alimentare cu ap
Investigaiiiforaje

Total general note


Creare locuri de

efecte negative
Achiziie teren
Alimentare cu
birouri,etc.)
geotehnice

istocare
Componente

munc
ale mediului
1. Climat 0
2. Geologie 0
3. Sol X/1 X/2 X/2 X/3 X/1 9
Componente ale mediului biofizic

4. Resurse de apa de X/1 X/1 2


suprafata
5. Calitatea apelor de X/1 X/1 X/1 3
suprafata
6.Resursedeap X/1 X/1 2
subteran
7.Calitateaapelor X/1 X/1 X/2 4
subterane
8.Topografiei 0
geomorfologie
9. Flor X/1 X/1 X/1 X/1 4
10. Faunterestr X/1 X/1 X/1 3
11. Faunacvatic X/1 X/2 X/1 4
12. Calitateaaerului X/1 X/1 X/1 X/1 4
13.Zgomot ivibraii X/1 X/2 X/2 5
14. 0
Patrimoniuculturaliistoric
Componente ale mediului socio economic

15. Comunitilocale X/1 1


16.Mijloacedeexisten X/1 X/1 1/X 2
rural
17. 0
Folosinaactualaterenului
18. Opiuniprivindfolosina X/1 X/3 4
ulterioaraterenului
19. Economialocal 1/X 1/X 1/X 0
20. Economiaregionali 0
naional
21. 1/X 1/X 0
Infrastructurlocaliservic
ii
22. Sntateisecuritate X/1 X/3 4
23. Neplceripentrupublic X/1 X/1 X/1 3
24. Peisajivaloriestetice X/1 X/1 2
Total note efecte pozitive 0 0 2 0 0 0 2 2 0
Total algebric note pe activitati 0 -5 -10 -2 -8 -19 -7 2 -1
Total algebric note pe proiect -54
Matricedeevaluarea impactuluiunuisistemdeirigaii faza de execuie

Alimentare cu apa si

Extindere drumuri

Asigurare forta de
Aprovizionarea cu
Depozitaredeeuri

Total general note


vegetatie (arbori)
Activitati

Decopertare sol

infrasctructura

efecte negative
combustibil si

organizare de
Alimentarecu
Curatire de

Extindere

materiale
Realizare

de acces
stocare
stocare

santier

munca
Componente
ale mediului
1. Climat
2. Geologie X/1 1
3. Sol X/1 X/1 X/2 X/1 X/2 X/2 X/1 X/1 11
Componente ale mediului biofizic

4. Resurse de apa de X/1 X/1 X/1 3


suprafata
5. Calitatea apelor de X/1 X/2 X/2 5
suprafata
6.Resursedeap X/1 1
subteran
7.Calitateaapelor X/2 X/2 4
subterane
8.Topografiei X/1 X/1 X/1 3
geomorfologie
9. Flor X/3 X/1 4
10. Faunterestr X/2 X/1 X/1 X/1 X/1 X/1 7
11. Faunacvatic X/1 X/2 X/2 5
12. Calitateaaerului X/1 X/1 X/1 X/1 4
13.Zgomot ivibraii X/1 X/1 2
14. 0
Patrimoniuculturalii
storic
15. Comunitilocale 2/X 0
16.Mijloacedeexisten X/1 X/1 X/1 3
rural
Componente ale mediului socio economic

17. 0
Folosinaactualater
enului
18. X/1 X/2 3
Opiuniprivindfolosi
na
ulterioaraterenului
19. Economialocal 1/X 2/X 2/X 0
20. 0
Economiaregionali
naional
21. 2/X 2/X 2/X 0
Infrastructurlocal
iservicii
22. X/1 X/1 X/2 X/2 6
Sntateisecuritate
23. X/1 X/1 X/1 X/1 4
Neplceripentrupubli
c
24. X/1 X/1 X/1 X/1 4
Peisajivaloriestetice
Total note efecte pozitive 0 0 0 0 3 0 0 4 2 4
Total algebric note pe -10 -9 -4 -10 -4 -14 -2 -2 -5 3
activitati
Total algebric note pe -57
proiect

Matricedeevaluarea impactuluiunuisistemdeirigaii faza de exploatare

Asigurare locuri de

Depozitare deeuri

Total general note


(pentru irigaii)
cazare angajai
Activitati

efecte negative
combustibili i
Alimentare cu

Extracie ap
birouri/spaii

Funcionare
Activiti de
intreinerei

instalaiide

subteran
Asigurare

pompare
reparaii

Componente

stocare
munc
ale mediului
1. Climat X/1 1
2. Geologie 0
3. Sol X/2 X/1 X/2 5
Componente ale mediului biofizic

4. Resurse de apa de X/1 1


suprafata
5. Calitatea apelor de X/1 X/1 2
suprafata
6.Resursedeap X/1 X/1 X/2 4
subteran
7.Calitateaapelor X/1 X/1 2
subterane
8.Topografiei 0
geomorfologie
9. Flor X/1 X/1 2
10. Faunterestr X/1 1
11. Faunacvatic X/2 2
12. Calitateaaerului 0
13.Zgomot ivibraii X/1 1
14. 0
Patrimoniuculturaliistori
Componente ale mediului socio economic

c
15. Comunitilocale 2/X X/1 1
16.Mijloacedeexisten 2/X 2/X 0
rural
17. 0
Folosinaactualaterenului
18. X/2 X/1 3
Opiuniprivindfolosina
ulterioaraterenului
19. Economialocal 2/X 2/X 0
20. Economiaregionali 0
naional
21. 2/X 0
Infrastructurlocaliservi
cii
22. Sntateisecuritate X/2 X/1 3
23. Neplceripentrupublic X/1 X/1 2
24. Peisajivaloriestetice X/1 X/1 2
Total note efecte pozitive 0 6 6 0 0 0 0
Total algebric note pe activitati -1 3 6 -9 -3 -8 -7
Total algebric note pe proiect -19

Matricedeevaluarea impactuluiunuisistemdeirigaii faza de dezafectare


Pstrare construcii

Refacere/decontami
folosin ulterioar

nchidere foraje de

nchidere spaii pt.

Reducere locuri de
deeuri industriale
Evacuare deeuri
alimentare (dup
Activitati

reele, drumuri

Total nr.efecte
Valorificare i
(dup caz) pt.

echipamente,
Demolare

nareteren

menajere
evacuare

negative
birouri

munc
Componente
caz)
ale mediului
1. Climat 0
2. Geologie 0
3. Sol X/1 3/X 1/X 1/X 1
Componente ale mediului biofizic

4. Resurse de apa de 1/X 0


suprafata
5. Calitatea apelor de X/1 3/X 1/X 2/X 1
suprafata
6.Resursedeap 1/X 1
subteran
7.Calitateaapelor X/1 1/X 3/X 1/X 1/X 1
subterane
8.Topografiei 0
geomorfologie
9. Flor 1/X 0
10. Faunterestr 2/X 0
11. Faunacvatic 0
12. Calitateaaerului X/1 1/X 1/X 1
13.Zgomot ivibraii X/2 2
14. 0
Patrimoniuculturalii
Componente ale mediului socio economic

storic
15. Comunitilocale X/1 1/X X/2 X/2 5
16.Mijloacedeexisten 1/X 0
rural
17. 0
Folosinaactualater
enului
18. 2/X 1/X 0
Opiuniprivindfolosi
na
ulterioaraterenului
19. Economialocal X/1 1/X X/2 X/1 4
20. 0
Economiaregionali
naional
21. X/1 X/1 X/1 3
Infrastructurlocal
iservicii
22. 2/X 2/X 2/X 0
Sntateisecuritate
23. X/1 1/X 1/X 1
Neplceripentrupubli
c
24. 3/X 1/X 2/X 0
Peisajivaloriestetice
Total note efecte pozitive 0 0 1 21 10 10 2 0
Total algebric note pe 0 -10 1 21 10 10 -3 -4
activitati
Total algebric note pe 25
proiect
Tema7.Analizaimpactuluiunui proiectasupramediuluifolosind
metodaindiceluiglobal

1.Enuntem
Sseevaluezeimpactulasupramediuluiprodusdeproiectuldenchidereaunuidepozitneconform
dedeeuri(vezidetaliinANEXAataattemei)folosindmetoda indiceluiglobaldepoluare.
Ctevadetaliiprivindspecificulmetodeisuntprezentatenceleceurmeaz:
Metodadeevaluareaimpactuluiglobalarelabazexprimareacantitativastriidepoluarea
mediuluipebazaindiceluidepoluareglobal(IPG). Esteometodgrafic,propusdeV.
Rojanschi,careconstndeterminareaIPGprinevaluarea raportuluidintresuprafaaunui
poligonregulatce reprezintstareaidealamediuluii suprafaapoligonului neregulatce
corespundestriirealeamediului,adic:
IPG=SI/SR
unde:
SI=suprafaastriiidealeamediului,
SR =suprafaastriirealeamediului.
Acestindicearevaloareegalcuunitatea(IPG=1)atuncicndnuexistpoluareivalori
supraunitare(IPG> 1)atuncicnd existmodificrialefactorilordemediu(veziTab.5).

Tab.5 Scarade calitateaindiceluipoluriiglobale

Valoarea
IPG Efecteleasupramediuluinconjurtor
1 mediulesteneafectatdeactivitateauman
12 mediulesteafectatdeactivitateaumannlimiteadmisibile
23 mediulesteafectatdeactivitateauman,provocndstarede disconfort
formelordevia
34 mediulesteafectatdeactivitateaumanprovocndtulburriformelorde
via
46 mediulesteafectatdeactivitateauman,periculosformelordevia
>6 mediulestedegradatdeactivitatea uman,impropriuformelordevia

Categoriilordeefecteposibileasupramediuluilisealocindicidepoluare(Ip)inotedebonitatedela0la1
0,conformdatelorinclusenTab.6.

Tab.6Scarade bonitateametodeifuncie de indicele de poluare


Notade Valoarea
bonitat Ip Efecteleasupramediuluinconjurtor
e 10 0 mediuneafectat, aflatnechilibru
9 0,00-0,25 frefecte
8 0,26-0,50 frefectecuantificabile,mediulfiindafectatnlimiteleadmisenivel1
7 0,51-1 mediulesteafectatnlimitele maximadmise,cuefectenocive-nivel2
6 1,01-2 mediulesteafectatpestelimitele maximadmise,cuefecteaccentuate-
nivel1
5 2,01-4 mediulesteafectatpestelimitele maximadmise,cuefecte nocive-nivel2
4 4,01-8 mediulesteafectatpestelimitele maximadmise,cuefecte
nociveaccentuate
3 8,01-12 -nivel3
mediulestedegradat-nivel1;efectelesuntletale ladurate mediide
expunere
2 12,01-20 mediulestedegradat-nivel2;efectelesuntletale laduratescurtede
expunere
1 Peste20 mediulesteimpropriuformelorde via

Numrullaturilorpoligonuluicoincidecunumrulfactorilordemediupentrucareseface analiza
impactului, iarrazacerculuincareestenscrispoligonulesteegalcu notade bonitatemaxim
(10uniti).

2. Prezentarerezultate

Factor de Mediu Nb Ip
Aer 9 0,00-0,25
Apa 7 1,01-2
Sol si subsol 9 0,00-0,25
Biodiversitate 7 1,01-2
Asezari umane 9 0,00-0,25

Biodiversitate
10
8
7
6
4
Aer Apa
9 2 7
Suprafata ideala
0
Suprafata reala

9 9
Asezari umane Sol si subsol

Si=2,377641*R2 =236,67
a b sin Aria
1 9 7 0.95 29.925
2 7 7 0.95 23.275
3 7 9 0.95 29.925
4 9 9 0.95 38.475
5 9 9 0.95 38.475
SR= (a x b sin)/2 160.075

236.67
= = = 1.48
160.075
3.Concluzii

Avand in vedere ca din calculul IPG rezultat 1.48 cuprins in intervalul 1-2 din tabelul 5 rezulta
ca proiectul de inchidere a depozitului de deseuri menajere a localitatii are un impact ce se
manifesta in limita admisibila.
Tema 8. Organizarea si desfasurarea unei dezbateri publice pentru validarea unui raport privind
impactul asupra mediului

1. Enunt tema

Sa se parcurga activitatile specifice organizarii unei dezbateri publice, in cadrul careia se


prezinta un raport privind impactul asupra mediului (RIM), in scopul validarii raportului si al
luarii deciziei de emitere a acordului de mediu pentru un proiect dat.

Participantii la procedura de dezbatere publica sunt reprezentanti ai autoritatii competente de


mediu (ACPM), ai publicului interesat, ai titularului proiectului, precum si reprezentanti ai
proiectantului si ai elaboratorului RIM.

2. Prezentare rezultate

Faza 1-a: Pregatirea dezbaterii publice

1) Planul privind notificarea publicului si participarea acestuia la dezbaterea publica:

Tabelul nr. 1

Etapa / Capitol Descriere


Activitati Reabilitarea si modernizarea strazilor si retelei de
Care este activitatea de baza a proiectului propus? canalizare din Municipiul Ramnicu Sarat.
Obiective Consultarea publicului potential interesat in scopul
Ce vrem sa obtinem prin procedura de participare obtinerii acordului de mediu.
publica?
Date prevazute pentru inceperea si finalizarea Titularul proiectului a depus la ACPM Buzau
procedurii solicitarea de emitere a acordului de mediu cu adresa Nr.
171/15.09.2013. S-a emis Decizia etapei de incadrare cu
Nr. 173/10.11.2013. S-a depus RIM conform adresei Nr.
77/10.11.2014. Dezbaterea va avea loc in data de
17.03.2014. Titularul are la dispozitie 3 zile pentru
publicarea anuntului, iar publicul are 20 de zile la
dispozitie pentru intrebari sau comentarii scrise.
Rezultate si activitati Dialog cu publicul.
Ce activitati trebuie realizate? In urma comentariilor pot fi necesare modificari ale
Care sunt rezultatele/documentele vizate? RIM ului.
Posibile probleme Gasirea locatiei pentru organizarea dezbaterii
Care ar putea fi problemele care ar putea sa se publice.
constituie in subiecte de discutiela dezbaterea
publica?
Responsabilitatile ACPM si ale titularului in Participa la organizarea dezbaterii publice, ACPM
cadrul procedurii de participare publica trebuie sa asigure respectarea prevederilor legale.
Resurse financiare Primaria
2) Identificarea grupurilor tinta:
- Cine sunt cei direct afectati de proiect?
Titularul;
Locuitori din zona;
Reprezentanti a unor institutii din zona;
Agenti economici, etc.

- Cine sunt cei care vor beneficia de pe urma proiectului?


Titularul;
Locuitorii;
Reprezentanti a unor institutii din zona;
Agenti economici, etc.

- Cine sunt cei care vor suferi pierderi?


Agenti economici;

- Cine sunt cei care nu sunt direct implicati, dar care pot influenta opiniile?
ONG-urile;
Presa;
Autoritatile interesate (DSP, SGA, etc.);

- Cine sunt cei care se pot opune proiectului?


Tot publicul.

- Care sunt cei a caror atitudine nejustificat negativa trebuie schimbata pentru ca
proiectul sa fie realizat?

Faza a 2-a: Desfasurarea propriu zisa a dezbaterii publice

1) Prezentare succinta a alternativelor analizate in RIM

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. Alegerea amplasamentului

Alegerea dimensiunilor amplasamentului i poziionarea acestuia n cadrul Municipiului


s-au fcut funcie de gradul avansat de degradare al mobilierului urban, disfuncionalitile
traficului auto i de bugetul alocat acestor lucrri de investiii.
Amplasamentul este situat in Zona de Interventie Urbana a Municipiului Ramnicu Sarat
si cuprinde cartiere cu functiune preponderant rezidentiala. Zona de Interventie Urbana se
invecineza la Vest si la Sud cu Valea Ramnicului ,la Nord cu drumul spre Focsani si Podgoria
,iar la Est cu Calea Ferata si cu drumurile care duc spre Braila si spre Colibasi. Fata de punctele
cardinale Zona de interventie este situate pe axa lunga pe directia Nord-Sud,cu o insorire optima
Sud-Est_Sud-Vest.

5.1.1. Descrierea alternativelor

S-a mers pe scenariul prefigurat in Tema de Proiectare, ca solutie initiala pentru


modernizarea carosabilului si reabilitarea retelelor de apa care sunt in stare avansata de uzura.
Astfel :

1. In prima varianta s-a optat pentru realizarea modernizarii si reabilitarii strazilor si a


reabilitarii retelelor de apa, conform tabel, cu rezolvarea scurgerii apelor pluviale prin rigole
prefabricate prevazute in profilul bordurilor prefabricate, cu scurgere naturala prin panta
terenului sistematizata pana in zonele in care exista colector de ape pluviale in sistemul unitar
existent. In acest caz, costurile de realizare ale lucrarilor sunt minime, folosesc intelligent pantele
naturale ale terenului si rezolva local problemele rezultate din stadiul avansat de degradare al
strazilor si a retelelor de apa.

2. In a doua varianta s-a conceput un sistem divizor de colectare a apelor pluviale care sa
deverseze intr-o statie de epurare prin intermediul unui tampon format dintr-un bazin de retentie
dimensionat pentru acoperirea necesarului de acumulare a apelor pluviale. In aceasta varianta, pe
langa costurile legate strict de continutul temei de proiectare vor aparea costruri suplimentare
legate de construirea unor bazine de retentie, extinderea statiei de epurare a orasului si lucrari de
infrastructura, pentru realizarea colectarii apelor pluviale, prin devieri posibile de retele existente
in trama stradala (cablaje, retea de gaze, termoficare, electricitate, apa, etc).

Aceasta a doua varianta este extrem de scumpa (de cca 3 ori mai scumpa) si presupune pe
langa lucrarile de asigurare a colectoarelor in sistem divizor si repararea tuturor strazilor afectate
de aceste lucrari. Aceasta este o solutie tehnica proasta, deoarece refacerea portiunilor de asfalt
in acele zone nu rezista in timp, ducand la aparitia unor fisuri, discontinuitati in covorul asfaltic
sau chiar afectari ale structurii rutiere existente prin infiltratii de apa. O astfel de solutie este
posibila doar in cazul in care se reface in intregime structura rutiera a strazilor care colecteaza
apele pluviale in sistemul divizor, solutie care ar fi si mai scumpa decat cea descrisa mai sus.

IN URMA ANALIZEI A REIESIT CA VARIANTA CEA MAI FEZABILA DIN


PUNCT DE VEDERE TEHNICOECONOMIC ESTE VARIANTA LUCRARILOR LOCALE
PRIN UTILIZAREA JUDICIOASA A TERENULUI, CU SOLUTII DE REFACERE A
STRUCTURII RUTIERE IN FUNCTIE DE REZULTATELE STUDIULUI DE TRAFIC SI CU
INLOCUIREA UNOR TRONSOANE DE ALIMENTARE CU APA , UZATE, ADIACENTE
ACESTOR DRUMURI CE SE VOR MODERNIZA VARIANTA I.

5.1.3. Reabilitare reea ap

S-au prevazut in Documentatia Tehnica de Avizare prin planse desenate, schite, date
tehnice de principiu si devize urmatoarele categorii de lucrari de baza:

inlocuirea retelelor de alimentare cu apa aflate in stare de degradare, sau care sunt mai
vechi de 30 ani;

5.1.4. Alegerea modului de realizare a mobilierului urban/spaiilor publice

Se va realiza un proiect tip de statie de autobus tip refugiu si se vor gasi locuri in care
acesta sa fie amplasat de-a lungul traseelor existente in Municipiul Ramnicu Sarat, in Zona de
Interventie Urbana a acestuia.

DESCRIEREA CONSTRUCTIVA A REFUGIULUI

Va fi confectionat din profile metalice prevopsite tip HEEB sau IPE 12cm. Ca si
invelitoare se va realiza o copertina usoara din plastic sau policarbonat compact mat pe o
structura realizata din profil metallic curbat la cald cu fixare prin chedere din cauciuc.

Panourile perimetrale de inchidere vor fi realizate din Plexiglas sau policarbonat


compact,fixate cu elemente din aluminiu si cu chedere din cauciuc sau silicon.

Cabina de bilete de dimensiune 1,20 x 1,50, va fi inglobata in structura statiei si va fi


inchisa cu panouri termoizolante tip sandwich de 8-10 cm. Va avea record pentru o priza de
curenti slabi pentru casa de marcat si un calorifer electric pentru incalzirea spatiului pe timpul
iernii.

Se vor realiza elemente de mobilier urban, jardinire, bancute, garduri, semnale


luminoase, cosuri de gunoi din fibra de sticla, etc.

Se vor gasi solutii de imbunatatire a aspectului general al orasului din Zona de


Interventie Urbana, acolo unde acest lucru este posibil.

5.2. Evaluarea impactului

NTR-ADEVR, ACTIVITATEA PROPUS PRIN PROIECT NU ARE UN IMPACT


SEMNIFICATIV ASUPRA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE MEDIULUI, TOTUI O
ATENIE DEOSEBIT TREBUIE ACORDAT EFECTELOR ZGOMOTELOR I
VIBRAIILOR ASUPRA POPULAIEI I ASUPRA OBIECTIVELOR ISTORICE, PRECUM
I POLURII AERULUI
Faza a 3-a: Analiza rezultatelor dezbaterii publice

Tabelul nr. 8

Nr. Crt. Reprezentantul publicului Comentariu/Propunere Solutia de rezolvare


1 Sfetcu Cezar In ce mod este afectata Nu va fi afectata
(reprezentant spital) intrarea in spital? deoarece spitalul are 2
intrari.
2 Rusanovschi Mihai Care sunt masurile speciale Nu exista zona de
(reprezentant scoala pentru asigurarea zonei de protectie sanitara, dar se
generala) protectie sanitara? va investiga.
3 Zamfir Alina Care sunt masurile pentru Sunt propuse masuri de
(locuitor) poluarea atmosferica? stropire a zonelor in
constructie, utilaje cu
ITP valabil.
4 Tudorete Olivia Ce masuri vor fi luate in Acestea vor fi oricum
(locuitor) vederea evitarii fisurarii inlocuite si se va da
conductelor? drumul apei cat mai
curand.
5 Sandu Alina Exista un proiect grafic de Nu. Se vor lua masurile
(locuitor) desfasurare a constructiei? necesare.
6 Raduca Lorelai Daca conditiile meteo nu sunt Se sisteaza lucrarile.
(locuitor) favorabile ce se intampla cu
namolurile formate?
7 Mihai Monalisa Exista posibilitatea ca Nu. Durata de executare
(locuitor) efectuarea lucrarilor sa dureze a lucrarilor a fost
mai mult de 12 luni? stabilita conform
normativelor in vigoare.
Am stabilit o durata de
10 luni si o marja de
eroare de 2 luni.
8 Micu Cosmin Vor fi afectate rutele O sa ne asiguram ca
(locuitor) mijloacelor de transport in mijloacele de transport
comun? in comun sa circule pe
rute ocolitoare.
9 Popa Amelia Din ce surse va fi acoperita Din fonduri Europene.
(locuitor) valoarea investitiei?
10 Pavel Diana Ce masuri vor fi luate in cazul Vor fi depozite de
(locuitor) colectarii deseurilor? deseuri, dar nu
permanente. Se vor
transporta in etape la
groapa de gunoi.
3. Concluzii

Pentru proiectele cu impact semnificativ asupra mediului, dezzbaterea publica a RIM este
o etapa importanta in procedura obtinerii acordului de mediu. Solutiile de rezolvare a
propunerilor/comentariilor publicului, impreuna cu raportul la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului, se supun atentiei colectivului de analiza tehnica in vederea luarii
deciziei de emitere a acordului de mediu sau de respingere motivata.

Prin participarea sa la procedura de evaluare a impactului asupra mediului, publicul are


urmatoarele avantaje:

- O mai buna intelegere a problemelor de protectia mediului si a dezvoltarii durabile;


- Posibilitatea de a cunoaste riscurile la care este expus;
- Posibilitatea de a face comentarii si recomandari privind aspectele tehnice sau
netehnice ale unui proiect si de a-si prezenta propria atitudine fatade acesta;
- O intelegere mai buna a procesului decizional si a considerentelor de luare a unei
anumite decizii de catre autoritatile publice;
- Acceptarea cu mai multa usurinta a schimbarilor ce urmeaza a se produce in zona,
fiind partas la tot procesul decizional;
- Un sentiment mai puternic de apartenenta la comunitatea locala si responsabilitate
comuna pentru problemele de interes public.
Tema 9. Analiza coninutului unui Raport de Mediu pentru un plan sau program dat

1. Enun tem

S se analizeze comparativ structura i coninutul unui acord de mediu i al unui aviz de mediu,
utiliznd exemplele propuse.

2. Prezentare rezultate

Ca rezultate obinute se va verifica dac structura actelor de reglementare respect cerinele de


coninut impuse de legislaia n vigoare i se vor enumera asemnrile i diferenele dintre cele
dou acte reglementare.

Aviz de mediu Acord de mediu


Definitie Act tehnico juridic scris, emis de actul administrativ emis de
ACPM, care confirma integrarea ACPM, dupa parcurgerea
aspectelor privind protectia procedurii de evaluare a
mediului in planul sau in impactului asupra mediului
programul supus adoptarii. pentru un proiect, prin care sunt
stabilite conditiile si, dupa caz,
masurile pentru protectia
mediului care trebuie respectate
in cazul realizarii proiectului
respectiv
Necesitate Oblgatorii pt proiecte publice
sau private sau pt modificarea
ori extinderea activitatilor
existente, care pot avea impact
semnificativ asupra mediului.
Emitere Se emite dupa parcurgerea
integrala sau totala a etapelor
procedurale privind evaluarea
impactului asupra mediului.
Valabilitate Pe toata durata punerii in Pe toata durata punerii in
aplicare a proiectului. aplicare a proiectului.
Procedura SEA EIA
RM RIM

3. Concluzii

Obiectivul procedurii de evaluare de mediu este acela de a asigura un nivel nalt de


protecie a mediului i de a contribui la integrarea consideraiilor cu privire la mediu n
pregtirea i adoptarea anumitor planuri i programe, n scopul promovrii dezvoltrii durabile,
prin efectuarea unei evaluri de mediu a planurilor i programelor care pot avea efecte
semnificative asupra mediului.
Tema 10. Evidenta gestiunii deseurilor

1. Enunt tema

Sa se completeze chestionarul privind colectarea datelor referitoare la generarea si gestionarea


deseurilor generate, pentru situatia functionarii unei balastiere detinute de SC AGREGAT SRL,
despre care se dau urmatoarele detalii:

Exploatarea agregatelor minerale se face din albia minora a raului Siret, amplasamentul
balastierei situandu-se in extravilanul comunei Movileni, jud. Galati. In acelasi timp, se asigura
si decolmatarea si reprofilarea albiei raului in zona respectiva.

Balastul se exploateaza din albia raului Siret cu doua excavatoare, echipate cu o draglina tip
ZEMAN, avand cupa de 1.2 m3. Materialul extras este depus intr-un depozit provizoriu timp de
2 3 ore, pentru scurgerea apei. Din acest depozit provizoriu, materialul relativ zvantat este
incarcat cu ajutorul a doua incarcatoare frontale tip WOLLA, avand capacitatea de 2.8 m3, in
mijloacele de transport rutiere proprii si ale tertilor. Pentru nivelarea si astuparea golurilor
rezultate din excavare va fi utilizat un buldozer.

Extractia agregatelor minerale se va face in camp continuu, in fasii succesive orientate paralel cu
malul, in sensul de curgere a raului, cu avansare din aval spre amonte si dinspre talveg spre mal.
Lungimea fasiilor va fi de 120 m, iar latimea acestora de 5 7 m. Intre fasii se vor lasa praguri
de colmatare pentru stimularea regenerarii rezervelor si combaterii eroziunii regresive.
Adancimea de extractie va fi de 2.50 2.80 m si nu trebuie sa coboare sub cota tavegului raului.

Capacitatea de productie este de cca 200.000 m3/an. Pentru functionarea utilajelor din dotare se
consuma anual 4000+N litri de motorina, iar exploatarea acestora este asigurata de 5 persoane.

2. Prezentare rezultate

Identificarea activitatilor generatoare de deseuri, a desurilor generate si a cantitatilor de deseuri:

Activitati generatoare de Deseuri generate Cod deseuri Cantitati de deseuri


deseuri
Realizarea excavatiilor in Ulei uzat 13.02.07* (500 l combustibil/an x 6):100 =
albie = 60 l ulei/an= 53.1kg/an
Filtre de ulei 16.01.07* 2 buc/ an x 0.1 kg = 0.2 kg/an
Fier vechi 16.01.17 5 kg/luna x 12 luni = 60 kg/an
Incarcare si descarcare cu Ulei uzat 13.02.07* (500 l combustibil/an x 6):100 =
WOLLA = 60 l ulei/an = 53.1kg/an
Anvelope uzate 16.01.03 2 buc x 75 kg/ buc = 150 kg/an
Fier vechi 16.01.17 5 kg/luna x 12 luni = 60 kg/an
Transport cu Ulei uzat 13.02.07* (3000 l combustibil/an x 10) :
autobasculanta :100 = 300 l ulei/an = 265.5 kg/an
Filtre de ulei 16.01.07* 2 buc/ an x 0.1 kg = 0.2 kg/an
Fier vechi 16.01.17 5 kg/luna x 12 luni = 60 kg/an
Anvelope uzate 16.01.03 4 buc x 100kg/buc = 400 kg/an
Baterii auto 16.06.01* 4 buc x 20 kg/buc = 80 kg/an
Activitati de birou Hartie 20.01.01 2 kg/luna x 12 luni = 24 kg/an
Deseuri municipale 20.03.01 0.2 kg/pers zi x 5 pers x 22
zile/luna x 12 luni = 264 kg/an
Tuburi fluorescente 20.01.21* 2 buc/an x 0.3 kg/buc = 0.6 kg/an

1) Concluzii

Cantitile de deeuri generate, stocate, valorificate i eliminate se stabilesc n baza


documentelor justificative, a documentelor contabile, a contractelor ncheiate cu ageni
economici autorizai etc.
Evidena gestiunii deeurilor permite: evidenierea cantitilor generate i compararea
acestora cu valorile standardizate, evaluate pe tipuri de industrii; evidenierea stocurilor i luarea
deciziilor adecvate de eliminare a lor; identificarea modalitilor fezabile de valorificare i de
eliminare a deeurilor; realizarea de statistici la nivel local, judeean, regional i naional etc.
Conform legislaiei n vigoare, fiecare agent economic are obligaia s in o eviden a
deeurilor pe care le genereaz din activitile proprii. Situaiile anuale se depun la autoritatea
local de mediu, precum i la GNM.

Transformarea din litri in kg a fost facuta pentru substanta cu densitatea: 885 kg/m3
Tema 12. Interpretarea rezultatelor din msurtori cu privire la verificarea calitii solului

1. Enun tem

S se analizeze, s se interpreteze i s fie prelucrate grafic rezultatele obinute din


msurtorile efectuate n cadrul unui bilan de mediu nivel II, elaborat pentru o companie din
industria extractiv n scopul obinerii unei noi autorizaii de mediu.

2. Faze de lucru

1) Completarea tabelului cu valorile normale, de intervenie i de alert corespunztoare


indicatorilor analizai i folosinei terenului.

2) Identificarea i marcarea prin colorare a concentraiilor msurate care depesc


valorile maxime admisibile impuse de legislaia n vigoare.

3) Reprezentarea grafic a rezultatelor din msurtori.

4) Analiza rezultatelor i interpretarea acestora, n conformitate cu cerinele legale n


vigoare (vezi OM 756/1997).

3. Prezentare rezultate

Rezultatele se vor prezenta astfel nct s se evidenieze:

- tipul investigaiilor, cu precizarea numrului de puncte de prelevare, adncimea


investigat, indicatorii analizai;

- natura i intensitatea polurii pentru fiecare punct de prelevare, n raport cu prevederile


legale;
Rezultatele analizelor fizico-chimice pentru unele probe de sol /pmnt

grupa 2

Nume foraj Adncimea de Indicatori analizai


prelevare (m) pH (uniti hidrocarburi din petrol
pH) (mg/kg s.u.)
F4 0,35 6,44 < 25,00
1,00 6,15 < 25,00
7,00 5,79 < 25,00
F5 0,05 7,05 11.431,00
0,30 6,75 2.996,00
1,00 4,57 1.056,00
4,00 7,25 < 25,00
F6 0,40 6,09 401,00
1,00 6,35 741,00
4,00 6,38 < 25,00
PROB DE 0,05 6,97 < 25
REFERIN 0,30 7,28 < 25
Valori normale: <100
Prag de intervenie / Concentraie maxim admisibil: 1.000
Prag de alert: 2.000

- reprezentarea grafic a rezultatelor de laborator:

Pentru forajul nr.4 :

2500

2000

1500 F1
Valori normale
1000 Cantitatea maxima acceptata
Prag de alerta
500

0
0.35 1 7
Pentru forajul nr. 5:

14000

12000
F5
10000
Valori de referinta
8000
Valori normale
6000

4000 Cantitatea maxima


acceptata
2000 Prag de alerta

0
0.05 0.3

Petru forajul nr. 6:

2500

2000 F6

Valori normale
1500

Cantitatea maxima
1000 acceptata
Prag de alerta
500
Valori de referinta

0
0.05 0.3

4. Concluzii

Investigaiile specifice unui bilan de mediu de nivel II sunt cerute atunci cnd se
identific anticipat poluarea unei zone sau cnd rezultatele bilanului de mediu de nivel I indic o
potenial poluare a zonei i sunt necesare clarificri privind natura i intensitatea polurii
identificate. Pentru ca rezultatele investigaiilor s fie relevante, prelevarea, pregtirea i
transportul probelor trebuie fcute astfel nct s fie respectate reglementrile, normele
metodologice i standardele aplicabile.
Tema 13. Interpretarea rezultatelor din msurtori cu privire la verificarea calitii apei subterane

1. Enun tem

S se analizeze i s se interpreteze rezultatele obinute din msurtorile efectuate conform


cerinelor de monitorizare impuse prin autorizaia de mediu deinut, privind calitatea apei subterane n
zona amplasamentului unui depozit de deeuri nepericuloase. Concentraiile msurate n laborator sunt
incluse n rapoartele de ncercare anexate.

3. Faze de lucru

1) Redactarea unui tabel n care s fie incluse rezultatele din msurtori i valorile maxime
admisibile aplicabile.

Nr. Incercare U.M. Metoda de incercare Simbol proba/ Valoare Metoda de analiz
crt. executata Valori maxima
determinate admisibil
a
1 pH Unitati SR EN ISO 10523:12 6,99 6,5 ... 7.4 SR ISO 10523:1997
pH
2 Reziduu fix mg/l STAS 9187-84 603 800 STAS 3638 - 76
3 Amoniu mg/l SR ISO 7150/1-01 <0,01 0.5 SR ISO 5664:2001
4 Sodiu mg/l STAS 3223/2-80 106 150
5 Fier mg/l SR EN ISO 11885-09 0,046 0,1 SR ISO 6332:1996
6 Mangan mg/l SR EN ISO 11885-09 0,038 0,05 SR 8662-1:1997
SR 8662-2:1997
SR ISO 6333:1996
7 Cloruri mg/l SR ISO 9297-01 136 250 STAS 3049 - 88
8 Sulfati mg/l EPA 427C 23,37 200 STAS 3069 - 87
9 Azotiti mg/l SR EN 0,021 0,3 STAS 3048/2 - 90
6777:2002/C91:2006
10 Azotati mg/l SR ISO 7890/3-00 2,11 45 SR ISO 7890 -
1:1998
SR ISO 7890-1:1998
SR ISO 7890 -
2:1998
SR ISO 7890 -
3:1998
11 Oxidabilita mgO2/l SR EN ISO 25814-99 1,04 6 STAS 6536 - 87
te
12 Sulfuri si mg/l SR ISO 10530/1-97 <0,04 0.1 SR 7510
hidrogen SR ISO 10530:1997
sulfurat
13 Duritate Grade G. SR ISO 6059-2008 15,55 20 STAS 3026 - 76
totala
2) Identificarea i marcarea prin colorare a concentraiilor msurate care depesc valorile
maxime admisibile impuse de legislaia n vigoare.

3) Analiza rezultatelor i interpretarea acestora, n conformitate cu cerinele legale aplicabile.

Nu s-au constatat depiri ale valorilor maxim admise.