II.

LEGISLATIE EUROPEANA (COMUNITARA)

2. 1 REGULAMENTUL (CE) NR. 834/2007 AL CONSILIULUI din 28 iunie 2007

privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a
Regulamentului (CEE) nr. 2092/91

Astfel cum a fost modificat prin: Jurnalul Oficial NR. Pagina Data ►M1 Regulamentul (CE)
nr. 967/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 L 264 1 3.10.2008 ►M2 Regulamentul
(UE) nr. 517/2013 al Consiliului din 13 mai 2013 L 158 1 10.6.2013

.......................................

Articolul 2. Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a) „producția ecologică” înseamnă utilizarea unei metode de producție care respectă normele
stabilite prin prezentul regulament în toate stadiile de producție, procesare și distribuție;

(b) „stadiile de producție, procesare și distribuție” înseamnă orice stadiu, începând cu, și
incluzând, producția primară a unui produs ecologic și terminând cu, și incluzând,
depozitarea, procesarea, transportul, vânzarea sau furnizarea sa către consumatorul final și,
după caz, etichetarea, promovarea, activitățile de import, export și subcontractare;

(c) „ecologic” înseamnă obținut din producția ecologică sau în legătură cu aceasta;

(d) „operator” înseamnă persoanele fizice sau juridice care răspund de îndeplinirea cerințelor
prezentului regulament în cadrul întreprinderii cu profil ecologic aflate sub controlul lor;

(e) „producție vegetală” înseamnă producția de produse agricole vegetale, incluzând

recoltarea produselor vegetale sălbatice în scop comercial;

(f) „producție animală” înseamnă producția de animale terestre domestice sau domesticite
(inclusiv insecte);

(g) definiția noțiunii de „acvacultură” este cea prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1198/2006
al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit (1);

(h) „conversie” înseamnă trecerea de la agricultura convențională la cea ecologică într-o

perioadă determinată de timp, pe parcursul căreia se aplică dispozițiile privind producția
ecologică;

(i) „procesarea” înseamnă operațiunile de conservare și/sau procesare a produselor ecologice,

inclusiv sacrificarea și tranșarea, în cazul produselor de origine animală, precum și
ambalarea, etichetarea și/sau modificarea etichetelor privind modul de producție ecologic;
(j) definițiile noțiunilor de „produs alimentar”, „hrană pentru animale” și „introducere pe
piață” sunt cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al
Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale
legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de
stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (1);

(k) „etichetarea” înseamnă orice termeni, mențiuni, indicații, mărci de fabrică sau de comerț,
imagini sau simboluri care apar pe orice ambalaj, document, anunț, etichetă, panou, inel sau
manșetă care însoțește sau face trimitere la un produs;

(l) definiția noțiunii de „produs alimentar preambalat” este cea prevăzută la articolul 1
alineatul (3) litera (b) din Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului
din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și
prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora (2);

(m) „promovarea” înseamnă orice reprezentare destinată publicului, realizată altfel decât prin
etichetare, care are scopul sau poate să influențeze și să formeze atitudinea, convingerile și
comportamentele, cu scopul de a promova direct sau indirect vânzarea de produse ecologice;

(n) „autoritate competentă” înseamnă autoritatea centrală a unui stat membru, competentă să
organizeze controale oficiale în domeniul producției ecologice în conformitate cu dispozițiile
prezentului regulament, sau orice altă autoritate căreia i s-a conferit respectiva competență;
include de asemenea, după caz, autoritatea corespondentă a unei țări terțe;

(o) „autoritate de control” înseamnă o organizație publică administrativă a unui stat membru
căreia autoritatea competentă i-a conferit, în întregime sau parțial, competența de inspecție și
certificare în domeniul producției ecologice în conformitate cu dispozițiile prezentului
regulament; include de asemenea, după caz, autoritatea corespondentă a unei țări terțe sau
autoritatea corespondentă ce funcționează într-o țară terță;

(p) „organism de control” înseamnă o terță parte independentă privată ce desfășoară activități
de inspecție și certificare în domeniul producției ecologice în conformitate cu dispozițiile
prezentului regulament; include de asemenea, după caz, organismul corespondent al unei țări
terțe sau organismul corespondent ce operează într-o țară terță;

(q) „marcă de conformitate” înseamnă afirmarea, sub forma unei mărci, a conformității cu un
anumit set de standarde sau alte documente normative;

(r) definiția noțiunii de „ingrediente” este cea prevăzută la articolul 6 alineatul (4) din
Directiva 2000/13/CE;

(s) definiția noțiunii de „produse fitofarmaceutice” este cea prevăzută în Directiva

91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz
fitosanitar (1); (t) definiția noțiunii de „organism modificat genetic (OMG)” este cea
prevăzută în Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie
2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de
abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (2), un asemenea organism nefiind obținut
prin tehnicile de modificare genetică enumerate în anexa I.B la respectiva directivă;
(u) „obținut din OMG-uri” înseamnă un derivat, integral sau parțial, din OMG-uri, dar care
nu conține sau nu constă în OMG-uri;

(v) „obținut prin OMG-uri” înseamnă un derivat obținut prin proceduri în care ultimul
organism viu din procesul de producție este un OMG, dar care nu conține sau nu constă în
OMG-uri;

(w) definiția noțiunii de „aditivi din hrana pentru animale” este cea prevăzută în
Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22
septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (3);

(x) „echivalent”, în descrierea diferitelor sisteme sau măsuri, înseamnă că acestea sunt
capabile să atingă aceleași obiective și principii prin punerea în aplicare a normelor ce
garantează același nivel de asigurare a conformității;

(y) „auxiliarul tehnologic” înseamnă orice substanță care nu este consumată individual ca
ingredient alimentar, utilizată pentru procesarea materiilor prime, a produselor alimentare sau
a ingredientelor acestora, pentru a realiza un anumit obiectiv tehnologic în timpul tratării sau
procesării și care poate avea ca rezultat prezența neintenționată, dar inevitabilă tehnic, a
reziduurilor substanței respective sau a derivatelor acesteia în produsul final, cu condiția ca
aceste reziduuri să nu prezinte nici un risc pentru sănătate și să nu aibă efecte tehnologice
asupra produsului finit;

(z) definiția noțiunii de „radiații ionizante” este cea prevăzută în Directiva 96/29/Euratom a
Consiliului din 13 mai 1996 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția
sănătății lucrătorilor și a populației împotriva pericolelor prezentate de radiațiile ionizante (4),
astfel cum este limitată prin articolul 1 alineatul (2) din Directiva 1999/2/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 22 februarie 1999 de apropiere a legislațiilor statelor membre
privind produsele și ingredientele alimentare tratate cu radiații ionizante (5);

(aa) „operațiunile extinse de catering” se referă la prepararea produselor ecologice în

restaurante, spitale, cantine și alte unități din sectorul alimentar la punctele de vânzare sau de
livrare către consumatorul final.

CAPITOLUL 2 -Producția agricolă

Articolul 11 -Norme generale aplicabile producției agricole.

Întreaga exploatație agricolă este gestionată în conformitate cu cerințele aplicabile producției

ecologice. Cu toate acestea, în conformitate cu condițiile specifice ce urmează a fi stabilite în
conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2), o exploatație poate fi
împărțită în unități clar separate sau în zone de producție de acvacultură, dintre care nu toate
sunt gestionate conform modului de producție ecologic. În privința animalelor, sunt implicate
diferite specii. În privința acvaculturii, pot fi implicate aceleași specii, cu condiția să existe o
distincție adecvată între zonele de producție. În privința plantelor sunt implicate diferite
varietăți ce pot fi ușor diferențiate. În cazul în care, în conformitate cu al doilea paragraf, nu
toate unitățile unei exploatații sunt folosite pentru producție ecologică, operatorul separă
parcelele, animalele și produsele utilizate pentru sau produse de către unitățile ecologice de
cele utilizate sau produse de către unitățile neecologice și ține un registru adecvat pentru a
evidenția această separare.

Articolul 12 - Norme aplicabile producției vegetale

(1) Pe lângă normele generale aplicabile producției agricole, prevăzute la articolul 11,
producției vegetale ecologice i se aplică următoarele norme:

(a) producția vegetală ecologică folosește practici de prelucrare a solului și de cultivare ce

mențin sau sporesc materia organică a solului, ameliorează stabilitatea și biodiversitatea
solului și previn tasarea și eroziunea solului;

(b) fertilizarea și activitatea biologică a solului sunt menținute și intensificate prin rotația
multianuală a culturilor, inclusiv a leguminoaselor și a altor culturi pentru îngrășăminte verzi,
precum și prin aplicarea de îngrășăminte de origine animală sau de materii organice, ambele
de preferință compostate, provenite din producția ecologică;

(c) este permisă utilizarea de preparate biodinamice;

(d) de asemenea, fertilizatorii și amelioratorii de sol pot fi folosiți doar dacă utilizarea lor în
producția ecologică a fost autorizată în conformitate cu articolul 16;

(e) nu se folosesc îngrășăminte anorganice pe bază de azot;

(f) toate tehnicile de producție vegetală utilizate previn sau reduc la minimum orice
contribuție la contaminarea mediului;

(g) prevenirea daunelor cauzate de dăunători, boli și buruieni se bazează în principal pe

protecția inamicilor naturali, selecționarea de specii și varietăți, rotația culturilor, tehnici de
cultivare și procedee

(b) recoltarea nu afectează stabilitatea pe termen lung a habitatului natural sau supraviețuirea
speciilor în zona de recoltare.

(2) Pentru a putea fi considerată ecologică, cultura algelor marine are loc în zone de coastă
având caracteristici de mediu și sanitare cel puțin echivalente cu cele prezentate la alineatul
(1). De asemenea:

(a) se utilizează practici durabile în toate etapele de producție, de la recoltarea algelor marine
tinere până la recoltarea algelor marine adulte;

(b) pentru a asigura menținerea unei largi diversități genetice, recoltarea algelor marine tinere
care cresc spontan în mediul natural ar trebui să aibă loc cu regularitate, pentru a suplimenta
stocurile de cultură amenajate;

(c) nu se utilizează îngrășăminte decât în structuri de interior amenajate și numai dacă

utilizarea acestora în producția ecologică a fost autorizată în acest scop în conformitate cu
articolul 16.
(3) Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a normelor aplicabile producției prevăzute
de prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 37
alineatul (2).

Articolul 14 -Norme aplicabile producției animaliere

(1) Pe lângă normele agricole generale stabilite în articolul 11, producției animaliere
ecologice i se aplică următoarele norme:

(a) în privința originii animalelor:

(i) efectivele de animale crescute în mod ecologic se nasc și sunt crescute în exploatații
ecologice;

(ii) în scopuri de reproducere pot fi aduse în exploatații, în condiții speciale, animale care nu
au fost crescute în mod ecologic. Astfel de animale și produsele acestora pot fi considerate ca
fiind ecologice după respectarea perioadei de conversie menționate la articolul 17 alineatul
(1) litera (c);

(iii) efectivele de animale existente în exploatație la începutul perioadei de conversie și

produsele acestora pot fi considerate ecologice după respectarea perioadei de conversie
menționate la articolul 17 alineatul (1) litera (c);

(b) în privința practicilor de creștere și a condițiilor de adăpostire:

(i) personalul de îngrijire dispune de cunoștințele de bază și de aptitudinile necesare în ceea

ce privește nevoile de sănătate și bunăstare ale animalelor;

(ii) practicile de creștere, inclusiv densitatea efectivelor, precum și condițiile de adăpostire

satisfac atât nevoile de dezvoltare, cât și cele fiziologice și etologice ale animalelor;

(iii) animalele au acces permanent la zone în aer liber, de preferință pășuni, ori de câte ori
condițiile meteorologice și starea solului permit acest lucru, cu excepția cazurilor în care se
impun restricții și obligații legate de protecția sănătății umane și animale în temeiul legislației
comunitare;

(iv) efectivele se limitează în vederea reducerii la minimum a suprapășunatului, a tasării

solului, a eroziunii sau a poluării cauzate de animale sau de răspândirea îngrășămintelor de
origine animală;

(v) animalele crescute în mod ecologic se țin separate de celelalte. Cu toate acestea, pășunatul
animalelor crescute în mod ecologic pe un teren comun și pășunatul animalelor care nu au
fost crescute în mod ecologic pe un teren ecologic sunt permise, cu respectarea anumitor
condiții restrictive;

(vi) se interzice priponirea sau izolarea animalelor, cu excepția unor anumite exemplare
pentru o perioadă limitată de timp, dacă aceasta se justifică din motive de siguranță, bunăstare
sau veterinare;

(vii) se reduce la minimum durata transportului animalelor;

(viii) se reduce la minimum orice suferință, inclusiv mutilarea, pe parcursul întregii vieți a
animalului, inclusiv în momentul sacrificării;

(ix) exploatațiile apicole se amplasează în zone în care se asigură resurse de nectar și polen
provenite în principal din culturi produse în mod ecologic sau, după caz, din flora spontană
sau din păduri, ori culturi gestionate în mod neecologic care sunt tratate doar prin metode cu
impact scăzut asupra mediului. Exploatațiile apicole sunt ținute la distanță de surse ce pot
conduce la contaminarea produselor apicole sau la afectarea sănătății albinelor;

(x) stupii și materialele folosite în apicultură se confecționează în principal din materiale

naturale;

(xi) se interzice distrugerea albinelor în faguri ca metodă asociată recoltării produselor

apicole;

(c) în privința reproducerii:

(i) se folosesc metode naturale de reproducere. Cu toate acestea, este permisă inseminarea
artificială;

(ii) reproducerea nu este indusă prin tratament hormonal sau substanțe similare, decât ca
formă de tratament terapeutic veterinar, în cazul unui exemplar individual;

(iii) nu se folosesc alte forme de reproducere artificială, precum clonarea sau transferul
embrionar;
(iv) se selecționează rase adecvate. Selecționarea raselor contribuie, de asemenea, la
prevenirea oricărei suferințe și la evitarea oricărei necesități de a mutila animalele;
(d) în privința modului de hrănire:
(i) obținerea hranei pentru animale se face în principal din exploatația în care sunt crescute
acestea sau din alte exploatații ecologice din aceeași zonă;

(ii) animalele trebuie hrănite cu hrană ecologică pentru animale ce satisface cerințele
nutriționale ale animalelor în diverse etape de dezvoltare. O parte din rație poate să conțină
hrană din exploatații care se află în procesul de conversie la agricultura ecologică;

(iii) exceptând albinele, efectivele de animale au acces permanent la pășuni sau furaj grosier;

(iv) materiile prime neecologice de origine vegetală, animală sau minerală destinate hranei
animalelor, aditivii pentru hrana animalelor, anumite produse utilizate în nutriția animalieră și
auxiliarii tehnologici se folosesc numai dacă utilizarea acestora în producția ecologică a fost
autorizată în conformitate cu dispozițiile articolului 16;

(v) nu se folosesc factori de creștere și aminoacizi de sinteză;

(vi) mamiferele neînțărcate sunt hrănite cu lapte natural, de preferință matern;

(e) în privința prevenirii bolilor și a tratamentului veterinar:

(i) prevenirea bolilor se bazează pe selecția raselor și a liniilor, pe practici de gestionare a
creșterii, pe o hrană pentru animale de cea mai bună calitate, pe densitatea adecvată a
efectivelor și pe adăpostirea adecvată și corespunzătoare menținută în condiții de igienă;

(ii) bolile sunt tratate imediat pentru a se evita orice suferință a animalului; se pot folosi
produse medicinale veterinare alopate chimice de sinteză, inclusiv antibiotice, atunci când
acest lucru este necesar și în condiții stricte, în cazul în care nu este adecvată utilizarea
produselor fitoterapeutice, homeopatice sau de altă natură. Sunt definite, în special, restricții
privind tratamentul și perioade de așteptare;

(iii) este permisă utilizarea de medicamente veterinare imunologice;

(iv) sunt permise tratamente pentru protecția sănătății umane și a animalelor impuse în
temeiul legislației comunitare;

(f) în privința curățirii și dezinfecției, se folosesc produse de curățire și dezinfecție a clădirilor

și instalațiilor aferente creșterii animalelor numai dacă utilizarea acestora în producția
ecologică a fost autorizată în conformitate cu articolul 16.

(2) Măsurile și condițiile necesare pentru punerea în aplicare a normelor aplicabile producției
prevăzute de prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul
37 alineatul (2).

Articolul 15 -Norme aplicabile producției animaliere de acvacultură

(1) Pe lângă normele agricole generale stabilite în articolul 11, producției ecologice
animaliere de acvacultură i se aplică următoarele norme:

(a) în privința originii animalelor de acvacultură:

(i) acvacultura ecologică se bazează pe creșterea efectivelor tinere obținute din genitori de
origine ecologică și din exploatații ecologice;

(ii) atunci când nu sunt disponibile efective tinere obținute din genitori de origine ecologică
sau din exploatații ecologice, se pot introduce în exploatație animale de origine neecologică,
în anumite condiții;

(b) în privința practicilor de creștere:

(i) personalul de îngrijire dispune de cunoștințele de bază și aptitudinile necesare în ceea ce

privește nevoile de sănătate și bunăstare ale animalelor;

(ii) practicile de creștere, inclusiv hrănirea, conceperea instalațiilor, densitatea efectivelor și

calitatea apei satisfac atât nevoile de dezvoltare, cât și cele fiziologice și etologice ale
animalelor;

(iii) practicile de creștere reduc la minimum impactul negativ al exploatației asupra mediului,
inclusiv evadarea din exploatație a anumitor exemplare din efectivele de creștere;

(iv) animalele crescute în mod ecologic se țin separate de restul animalelor de acvacultură;
(v) se asigură menținerea bunăstării animalelor pe parcursul transportului;

(vi) se reduce la minimum orice suferință a animalelor, inclusiv în momentul sacrificării;

(c) în privința reproducerii:

(i) se interzice utilizarea inducției poliploide artificiale, hibridizarea artificială, clonarea și

producția de linii monosex, cu excepția selecționării manuale;

(ii) se selecționează linii adecvate;

(iii) se stabilesc condiții specifice pentru fiecare specie în ceea ce privește gestionarea
genitorilor, reproducerea și producția de efective tinere;

(d) în privința hranei pentru pești și crustacee:

(i) animalele trebuie hrănite cu hrană ce satisface cerințele nutriționale ale animalelor în
diverse etape de dezvoltare;

(ii) componenta vegetală a hranei provine din filieră ecologică, iar componenta din hrană
derivată din animale acvatice provine din exploatarea durabilă a resurselor de pescuit;

(iii) în cazul materiilor prime neecologice de origine vegetală, animală sau minerală folosite
ca hrană pentru animale, aditivii destinați hranei pentru animale, anumite produse utilizate în
nutriția animală, precum și auxiliarii tehnologici se utilizează numai dacă au fost autorizați în
conformitate cu articolul 16;

(iv) nu se folosesc factori de creștere și aminoacizi de sinteză;

(e) în privința moluștelor bivalve și a altor specii ce nu sunt hrănite de către om, ci se hrănesc
din planctonul natural:

(i) astfel de animale filtrante primesc tot necesarul nutrițional din natură, cu excepția
exemplarelor tinere crescute în crescătorii;

(ii) acestea sunt crescute în ape ce întrunesc cerințele pentru zone din clasa A sau clasa B,
astfel cum sunt definite în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004;

(iii) ariile de creștere sunt caracterizate printr-un înalt nivel ecologic, astfel cum este definit
de Directiva 2000/60/CE, și, până la punerea în aplicare a acesteia, printr-o calitate
echivalentă apelor desemnate în conformitate cu Directiva 2006/113/CE;

(f) în privința prevenirii bolilor și a tratamentului veterinar:

(i) prevenirea bolilor se bazează pe creșterea animalelor în condiții optime prin selectarea
amplasamentului corespunzător, conceperea optimă a exploatațiilor, aplicarea de bune
practici de gestionare și creștere, inclusiv curățirea și dezinfectarea periodică a instalațiilor,
asigurarea hranei de calitate superioară pentru animale, densitatea adecvată a efectivelor,
precum și selecția reproducătorilor și a liniilor;

(ii) bolile sunt tratate imediat, pentru a se evita orice suferință a animalului; se pot folosi
produse medicinale veterinare alopate chimice de sinteză, inclusiv antibiotice, atunci când
acest lucru este necesar și în condiții stricte, în cazul în care nu este adecvată utilizarea
produselor fitoterapeutice, homeopatice sau de altă natură. Sunt definite, în special, restricții
privind tratamentul și perioade de așteptare;

(iii) este permisă utilizarea de medicamente veterinare imunologice;

(iv) sunt permise tratamente pentru protecția sănătății umane și animale impuse pe baza
legislației comunitare;

(g) în privința curățirii și dezinfecției, se folosesc produse de curățire și dezinfecție a

iazurilor, a cuștilor, a clădirilor și a instalațiilor numai dacă utilizarea acestora în producția
ecologică a fost autorizată în conformitate cu articolul 16.

(2) Măsurile și condițiile necesare pentru punerea în aplicare a normelor aplicabile producției
incluse în prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 37
alineatul (2).

Articolul 16 - Produse și substanțe utilizate în agricultură și criterii pentru autorizarea

acestora

(1) În conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2), Comisia autorizează

utilizarea în producția ecologică și include pe o listă limitativă produsele și substanțele care
pot fi utilizate în cadrul agriculturii ecologice în următoarele scopuri:

(a) ca produse de uz fitosanitar;

(b) ca îngrășăminte și amelioratori ai solurilor;

(c) ca materii prime neecologice de origine vegetală destinate hranei pentru animale, ca
materii prime de origine animalieră și minerală destinate hranei pentru animale, precum și
anumite substanțe utilizate în nutriția animalieră;

(d) ca aditivi alimentari și auxiliari tehnologici;

(e) ca produse pentru curățirea și dezinfectarea iazurilor, a cuștilor, a clădirilor și a

instalațiilor aferente producției animale;

(f) ca produse pentru curățirea și dezinfectarea clădirilor și a instalațiilor utilizate pentru

producția vegetală, inclusiv pentru depozitarea într-o exploatație agricolă. Produsele și
substanțele incluse pe lista restrânsă pot fi utilizate numai dacă folosirea lor corespunzătoare
este autorizată în agricultura generală a statelor membre în cauză, în conformitate cu
dispozițiile de drept comunitar relevante sau dispozițiile naționale care respectă dreptul
comunitar.

(2) Autorizarea produselor și a substanțelor menționate la alineatul (1) respectă obiectivele și

principiile stabilite în titlul II, precum și următoarele criterii generale și specifice ce sunt
evaluate în ansamblu:

(a) utilizarea acestora este necesară pentru menținerea producției și este esențială pentru
utilizarea prevăzută;
(b) toate produsele și substanțele sunt de origine vegetală, animală, microbiană sau minerală,
cu excepția cazurilor în care produsele sau substanțele provenite din astfel de surse nu sunt
disponibile în cantitatea sau calitatea suficientă sau nu există alte soluții alternative;

(c) în cazul produselor menționate la alineatul (1) litera (a), se aplică următoarele dispoziții:

(i) utilizarea acestora este esențială pentru controlul organismelor dăunătoare sau al unei
anumite boli pentru care nu sunt disponibile alternative biologice, fizice sau practici de
selecție, nici alte metode de cultivare sau practici de gestiune eficiente;

(ii) dacă produsele nu sunt de origine vegetală, animală, microbiană sau minerală și nu sunt
identice cu forma lor naturală, acestea nu pot fi autorizate decât în cazul în care condițiile de
utilizare exclud orice contact direct cu părțile comestibile ale plantei;

(d) în cazul produselor menționate la alineatul (1) litera (b), utilizarea acestora este esențială
pentru obținerea sau menținerea fertilității solului sau pentru întrunirea cerințelor nutriționale
specifice ale culturilor, sau în scopuri specifice de ameliorare a solului;

(e) în cazul produselor menționate la alineatul (1) literele (c) și (d), se aplică următoarele
dispoziții:

(i) sunt necesare pentru menținerea sănătății, bunăstării și vitalității animalelor și contribuie la
un regim alimentar ce răspunde necesităților fiziologice și comportamentale ale speciilor sau
producerea ori conservarea hranei pentru animale este imposibilă fără utilizarea acestor
substanțe;

(ii) hrana pentru animale de origine minerală, oligoelementele, vitaminele sau provitaminele
sunt de origine naturală. În cazul în care aceste substanțe nu sunt disponibile, utilizarea de
substanțe chimice similare bine definite poate fi autorizată în producția ecologică.

(3) (a) În conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2), Comisia poate să
stabilească condiții și limite în cazul produselor agricole cărora le pot fi aplicate produsele și
substanțele menționate la alineatul (1), metoda de aplicare, dozajul, termenul de utilizare și
contactul cu produse agricole și, dacă este necesar, poate decide retragerea acestor substanțe
și produse.

(b) În cazul în care un stat membru consideră că un produs sau o substanță ar trebui adăugată
sau exclusă din lista menționată la alineatul (1) sau că instrucțiunile de utilizare menționate la
litera (a) ar trebui modificate, acesta asigură transmiterea formală către Comisie și celelalte
state membre a unui dosar privind motivele includerii, excluderii sau modificării. Cererile de
modificare sau retagere, precum și deciziile cu privire la acestea se publică.

(c) Produsele și substanțele utilizate înainte de adoptarea prezentului regulament în scopuri

corespunzătoare celor prezentate la alineatul (1) din prezentul articol pot fi utilizate în
continuare după adoptare. În orice caz, Comisia poate retrage astfel de produse și substanțe în
conformitate cu articolul 37 alineatul (2).

(4) Statele membre pot reglementa, pe propriul teritoriu, utilizarea în agricultura ecologică a
produselor și a substanțelor în scopuri diferite de cele menționate la alineatul (1), cu condiția
ca utilizarea acestora să respecte obiectivele și principiile stabilite în titlul II și criteriile
generale și specifice stabilite la alineatul (2), precum și dreptul comunitar. Statul membru în
cauză informează celelalte state membre și Comisia cu privire la asemenea norme naționale.

(5) Se permite utilizarea în agricultura ecologică a produselor și a substanțelor care nu intră

sub incidența alineatelor (1) și (4), sub rezerva respectării obiectivelor și a principiilor
stabilite în titlul II și a criteriilor generale prezentate în prezentul articol.

Articolul 17 - Conversia

(1) În cazul unei exploatații în cadrul căreia se inițiază o activitate de producție ecologică, se
aplică următoarele norme:

(a) perioada de conversie începe cel mai devreme atunci când operatorul informează
autoritățile competente cu privire la activitatea sa și când supune exploatația sa unui sistem de
control în conformitate cu articolul 28 alineatul (1);

(b) pe durata perioadei de conversie se pun în aplicare toate normele stabilite prin prezentul
regulament;

(c) se definesc perioade de conversie specifice tipului de cultură sau de producție animală;

(d) într-o exploatație sau unitate a cărei activitate este parțial dedicată producției ecologice și
parțial conversiei la producția ecologică, operatorul separă produsele obținute din producția
ecologică de cele obținute din producția în conversie, separă animalele, sau asigură
posibilitatea separării cu ușurință a acestora, și menține un registru adecvat pentru a evidenția
această separare;

(e) pentru a stabili perioada de conversie menționată anterior, se poate lua în considerare o
perioadă imediat precedentă debutului perioadei de conversie, dacă sunt întrunite anumite
condiții;

(f) animalele și produsele animale realizate în perioada de conversie menționată la litera (c)
nu sunt comercializate însoțite de indicații privind etichetarea și promovarea produselor
menționate la articolele 23 și 24.

(2) Măsurile și condițiile necesare pentru punerea în aplicare a normelor stabilite în prezentul
articol, în special perioadele menționate la alineatul (1) literele (c)-(f), sunt definite în
conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2).

CAPITOLUL 3 - Producția de hrană procesată pentru animale

Articolul 18 - Norme generale aplicabile producției de hrană procesată pentru animale

(1) Producția de hrană ecologică procesată pentru animale este separată în timp și spațiu de
producția de hrană neecologică procesată.

(2) Materiile prime ecologice destinate hranei pentru animale sau materiile prime destinate
hranei pentru animale, obținute din producția în conversie, nu sunt utilizate în compoziția
produselor ecologice destinate hranei pentru animale împreună cu materii prime produse prin
mijloace neecologice.

(3) Se interzice transformarea cu ajutorul solvenților de sinteză a oricărei materii prime

destinate hranei pentru animale utilizate sau procesate în producția ecologică.

(4) Se interzice utilizarea de substanțe și tehnici care reconstituie proprietățile pierdute în

timpul procesării sau depozitării hranei ecologice pentru animale, care corectează rezultatele
neglijenței în timpul procesării sau care pot induce în eroare în orice alt fel în privința
adevăratei naturi a acestor produse.

(5) Măsurile și condițiile necesare pentru punerea în aplicare a normelor aplicabile producției
prevăzute de prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul
37 alineatul (2).

CAPITOLUL 4 - Producția de alimente procesate

Articolul 19 - Norme generale aplicabile producției de alimente procesate

(1) Producția de alimente ecologice procesate este separată în timp și spațiu de producția de
alimente neecologice.

(2) Următoarele condiții se aplică compoziției alimentelor ecologice procesate:

(a) produsul este fabricat în principal din ingrediente de origine agricolă; pentru a stabili dacă
un produs este fabricat în principal din ingrediente de origine agricolă, nu se iau în
considerare apa și sarea de bucătărie;

(b) pot fi utilizați numai aditivii, auxiliarii tehnologici, aromele, apa, sarea, preparatele din
microorganisme și enzime, mineralele, oligoelementele, vitaminele, precum și aminoacizi și
alți micronutrienți incluși în alimente în scopuri nutriționale speciale, numai dacă utilizarea
lor în producția ecologică a fost autorizată în conformitate cu articolul 21;

(c) ingredientele agricole neecologice se pot utiliza numai dacă utilizarea acestora a fost
autorizată pentru producția ecologică în conformitate cu articolul 21 sau dacă au fost
autorizate provizoriu de către un stat membru;

(d) un ingredient ecologic nu trebuie să fie prezent împreună cu același ingredient în formă
neecologică sau cu un ingredient provenit din producția de conversie;

(e) alimentele obținute din recolte de conversie conțin doar un ingredient vegetal de origine
agricolă.

(3) Nu se utilizează substanțe sau tehnici ce reconstituie proprietățile pierdute în timpul

procesării sau depozitării alimentelor ecologice, ce corectează rezultatele neglijenței în timpul
procesării sau care pot induce în eroare în orice alt fel în privința adevăratei naturi a acestor
produse.

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a normelor aplicabile producției prevăzute de

prezentul articol, în special cele privind metodele de procesare și condițiile pentru autorizarea
provizorie de către statele membre menționate la alineatul (2) litera (c), se adoptă în
conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2).

Articolul 20 - Norme generale aplicabile producției de drojdie ecologică

(1) Pentru producția de drojdie ecologică se utilizează numai substraturi produse în mod
ecologic. Se pot utiliza alte produse și substanțe numai dacă utilizarea acestora a fost
autorizată pentru producția ecologică în conformitate cu articolul 21.

(2) Alimentele ecologice sau hrana ecologică pentru animale nu trebuie să conțină
concomitent drojdie ecologică și drojdie neecologică.

(3) Normele metodologice aplicabile producției se adoptă în conformitate cu procedura

menționată la articolul 37 alineatul (2).

Articolul 21 - Criterii de utilizare a anumitor produse și substanțe în cadrul procesării

(1) Autorizarea produselor și a substanțelor pentru a fi utilizate în producția ecologică și

includerea acestora în lista limitativă a produselor și a substanțelor menționată la articolul 19
alineatul (2) literele (b) și (c) respectă obiectivele și principiile stabilite în titlul II și
următoarele criterii, evaluate în ansamblu:

(i) nu există soluții alternative autorizate în conformitate cu prezentul capitol;

(ii) fără a recurge la acestea, ar fi imposibilă producerea sau conservarea alimentelor, sau
respectarea proprietățile dietetice ale acestora, prevăzute de legislația comunitară.

De asemenea, produsele și substanțele menționate la articolul 19 alineatul (2) litera (b) se

găsesc în natură și au făcut obiectul unei procesări exclusiv mecanice, fizice, biologice,
enzimatice sau microbiene, cu excepția cazului în care astfel de produse și substanțe din
astfel de surse nu sunt disponibile pe piață în cantitatea sau calitatea suficientă.

(2) În conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2), Comisia decide cu

privire la autorizarea produselor și a substanțelor și includerea acestora pe lista restrânsă
menționată la alineatul (1) din prezentul articol și stabilește condiții specifice și limite de
utilizare și, dacă este necesar, decide retragerea produselor.

În cazul în care un stat membru consideră că un produs sau o substanță ar trebui să fie inclusă
ori exclusă din lista menționată la alineatul (1) sau că specificațiile de utilizare menționate în
prezentul alineat ar trebui modificate, acesta asigură transmiterea oficială către Comisie și
celelalte state membre a unui dosar care motivează includerea, excluderea sau modificarea.
Cererile de modificare sau retragere, precum și deciziile cu privire la acestea se publică.

Produsele și substanțele utilizate înainte de adoptarea prezentului regulament și intrând sub

incidența articolului 19 alineatul (2) literele (b) și (c) pot fi utilizate în continuare după
adoptare. În orice caz, Comisia poate retrage astfel de produse și substanțe în conformitate cu
articolul 37 alineatul (2).

CAPITOLUL 5 - Flexibilitatea
Articolul 22 - Norme excepționale aplicabile producției

(1) În conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2) și cu condițiile

prevăzute la alineatul (2) al prezentului articol și respectând obiectivele și principiile stabilite
în titlul II, Comisia poate acorda derogări de la normele aplicabile producției prevăzute în
capitolele 1-4.

(2) Derogările menționate la alineatul (1) sunt limitate la minimum și, după caz, în timp și nu
pot fi acordate decât în următoarele situații:

(a) pentru a garanta că producția ecologică poate fi demarată sau menținută în exploatații
condiționate din punct de vedere climatic, geografic sau structural;

(b) pentru a garanta accesul la hrană, semințe și material de înmulțire vegetativ, animale vii și
alte mijloace agricole, atunci când astfel de inputuri nu sunt disponibile pe piață sub formă
ecologică;

(c) pentru a garanta accesul la ingrediente de origine agricolă, atunci când astfel de
ingrediente nu sunt disponibile pe piață sub formă ecologică;

(d) atunci când sunt necesare pentru a rezolva probleme specifice legate de gestionarea
efectivelor crescute în mod ecologic;

(e) atunci când sunt necesare în privința utilizării de produse și substanțe specifice în cursul
procesării menționate la articolul 19 alineatul (2) litera (b), pentru a garanta producția sub
formă ecologică a unor produse alimentare binecunoscute;

(f) atunci când sunt necesare măsuri temporare pentru a permite producției ecologice să
continue sau să reîncepă în cazul unor catastrofe;

(g) atunci când este necesar să se utilizeze aditivi alimentari sau alte substanțe prevăzute la
articolul 19 alineatul (2) litera (b) ori aditivi destinați hranei pentru animale, sau alte
substanțe menționate la articolul 16 alineatul (1) litera (d), iar astfel de substanțe nu sunt
disponibile pe piață altfel decât produse de către OMG-uri;

(h) atunci când, în temeiul dreptului comunitar sau al dreptului național, este necesară
utilizarea de aditivi alimentari și a altor substanțe în sensul articolului 19 alineatul (2) litera
(b) sau de aditivi destinați hranei pentru animale în sensul articolului 16 alineatul (1) litera
(d).

(3) În conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2), Comisia poate

prevedea condiții specifice pentru punerea în aplicare a exceptărilor prevăzute la alineatul (1).

TITLUL IV - ETICHETAREA

Articolul 23 - Utilizarea termenilor referitori la producția ecologică

(1) În sensul prezentului regulament, un produs este considerat ca purtând termeni referitori
la metoda de producție ecologică în cazul în care, pe etichetă, pe materialele publicitare sau
în documentele comerciale, produsul în cauză, ingredientele sau materiile sale prime sunt
descrise în termeni care sugerează cumpărătorului că produsul, ingredientele sau materiile
sale prime au fost obținute în conformitate cu normele aplicabile producției prevăzute de
prezentul regulament. În special, termenii enumerați în anexă, cuvintele derivate și
diminutivele acestora, precum „bio” și „eco”, singure sau în combinație, pot fi folosite pe
teritoriul Comunității și în orice limbă comunitară pentru etichetarea și promovarea unui
produs ce răspunde exigențelor prevăzute de prezentul regulament. În etichetarea sau
promovarea produselor agricole vii sau neprocesate se pot folosi termeni referitori la metoda
de producție ecologică doar atunci când, ca cerință suplimentară, toate ingredientele
respectivului produs au fost de asemenea create în conformitate cu cerințele prevăzute de
prezentul regulament.

(2) Termenii menționați la alineatul (1) nu se folosesc nicăieri în Comunitate și în nici o

limbă comunitară pe eticheta, materialele publicitare și în documentele comerciale ale unui
produs ce nu răspunde exigențelor enunțate în prezentul regulament, cu excepția cazului în
care acești termeni nu se aplică produselor agricole din produsele alimentare sau hrana pentru
animale sau în mod clar nu au nici o legătură cu producția ecologică.

De asemenea, nu se folosesc nici un fel de termeni, inclusiv termeni utilizați în mărci

comerciale, sau practici utilizate în etichetare sau promovare ce pot induce în eroare
consumatorul sau utilizatorul prin sugerarea faptului că un produs sau ingredientele acestuia
răspund exigențelor prevăzute de prezentul regulament.

(3) Termenii menționați la alineatul (1) nu se folosesc pentru un produs pentru care se
necesită indicarea pe etichetă sau materialul publicitar că ar conține OMG-uri, constă în
OMG-uri sau este produs din OMG-uri conform prevederilor comunitare.

(4) În privința produselor alimentare procesate, se pot folosi termenii menționați la alineatul
(1):

(a) în descrieri comerciale, cu condiția ca:

(i) produsele alimentare procesate să respecte cerințele prevăzute la articolul 19;

(ii) cel puțin 95 % în greutate din ingredientele de origine agricolă să fie ecologice;

(b) numai în lista de ingrediente, cu condiția ca produsele alimentare să respecte cerințele

prevăzute la articolul 19 alineatul (1), articolul 19 alineatul (2) litera (a), articolul 19 alineatul
(2) litera (b) și articolul 19 alineatul (2) litera (d);

(c) în lista de ingrediente și în același câmp vizual ca și descrierea comercială, cu condiția ca:

(i) ingredientul principal să fie un produs al activității de vânat sau pescuit;

(ii) să conțină alte ingrediente de origine agricolă, toate ecologice;

(iii) produsele alimentare să respecte cerințele prevăzute la articolul 19

alineatul (1), articolul 19 alineatul (2) litera (a), articolul 19 alineatul (2) litera (b) și articolul
19 alineatul (2) litera (d).
Lista de ingrediente indică ce ingrediente sunt ecologice.

În cazurile în care se aplică literele (b) și (c) din prezentul alineat, trimiterile la metoda de
producție ecologică pot apărea numai în privința ingredientelor ecologice, iar lista de
ingrediente include o indicație a procentajului total de ingrediente ecologice în proporție cu
cantitatea totală de ingrediente de origine agricolă.

Termenii și indicația procentajului menționat în paragraful anterior apar în aceeași culoare și

cu caracteristici identice ca dimensiune și stil ca și restul indicațiilor din lista de ingrediente.

(5) Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura respectarea dispozițiilor
prezentului articol.

(6) În conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alienatul (2), Comisia poate

adapta lista de termeni ce figurează în anexă.

Articolul 24 - Indicații obligatorii

(1) Atunci când se utilizează termenii menționați la articolul 23 alineatul (1):

(a) apare, de asemenea, pe etichetă numărul de cod menționat la articolul 27 alineatul (10) al
autorității sau al organismului de control care reglementează activitatea operatorului care a
desfășurat cea mai recentă operație de producție sau procesare;

(b) de asemenea, pe ambalaj figurează sigla Comunității menționată la articolul 25 alineatul

(1), în ceea ce privește produsele alimentare preambalate;

(c) în cazul în care se utilizează sigla Comunității, o indicație a locului unde s-a cultivat
materia primă agricolă din care se compune produsul apare în același câmp vizual cu sigla,
sub una dintre următoarele forme, după cum este cazul:

— „Agricultură UE”, atunci când materia primă agricolă a fost cultivată în UE;

— „Agricultură non-UE”, atunci când materia agricolă primă a fost cultivată în țări terțe;

— „Agricultură UE/non-UE”, atunci când o parte din materia agricolă primă a fost cultivată
pe teritoriul Comunității, iar altă parte a fost cultivată în țări terțe.

Indicația „UE” sau „non-UE” de mai sus poate fi înlocuită sau completată cu numele unui
stat, în cazul în care întreaga materie primă agricolă din care se compune produsul a fost
cultivată în statul respectiv.

Pentru indicația „UE” sau „non-UE” de mai sus, cantități reduse de ingrediente, măsurate
după greutate, pot fi omise, cu condiția ca întreaga cantitate de ingrediente omise, măsurată
după greutate, să nu depășească 2 % din cantitatea totală de materii prime de origine agricolă.

Indicația „UE” sau „non-UE” de mai sus nu se diferențiază prin culoare, dimensiune sau stil
de descrierea comercială a produsului.

Utilizarea siglei comunitare menționată la articolul 25 alineatul (1), precum și indicația

menționată în primul paragraf sunt opționale pentru produsele importate din țări terțe. Cu
toate acestea, atunci când pe etichetă apare sigla UE menționată la articolul 25 alineatul (1),
indicația menționată în primul paragraf figurează, de asemenea, pe etichetă.

(2) Indicațiile menționate la alineatul (1) vor fi marcate în mod vizibil, astfel încât să fie ușor
de localizat, lizibile și indelebile.

(3) În conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2), Comisia prevede

criterii specifice în privința prezentării, compoziției și mărimii indicațiilor menționate la
alineatul (1) literele (a) și (c).

Articolul 25 - Sigle pentru producția ecologică

(1) Sigla comunitară pentru producție ecologică poate fi utilizată în etichetarea, prezentarea și
promovarea produselor ce răspund exigențelor enunțate în prezentul regulament.

Sigla comunitară nu este utilizată în cazul produselor de conversie și al produselor alimentare

menționate la articolul 23 alineatul (4) literele (b) și (c).

(2) Siglele naționale și private pentru producție ecologică pot fi utilizate în etichetarea,
prezentarea și promovarea produselor ce răspund exigențelor enunțate în prezentul
regulament.

(3) În conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2), Comisia prevede

criterii specifice în privința prezentării, compoziției, mărimii și aspectului siglei comunitare.

Articolul 26 - Cerințe specifice de etichetare

În conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2), Comisia stabilește

cerințe specifice în privința etichetării și compoziției aplicabile pentru:

(a) hrană ecologică pentru animale;

(b) produse de conversie de origine vegetală;

(c) material de înmulțire vegetativ și semințe pentru cultivare.

TITLUL V - CONTROALELE

Articolul 27 - Sistemul de control

(1) Statele membre instituie un sistem de controale și desemnează una sau mai multe
autorități competente responsabile pentru controale în privința obligațiilor stabilite prin
prezentul regulament în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

(2) De asemenea, pe lângă condițiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 882/2004, sistemul
de control instituit conform prezentului regulament conține cel puțin punerea în aplicare a
măsurilor de precauție și control ce urmează a fi adoptate de către Comisie în conformitate cu
procedura menționată la articolul 37 alineatul (2).

(3) În contextul prezentului regulament, natura și frecvența controalelor este stabilită în baza
unei evaluări a riscului de apariție a neregulilor și a încălcării obligațiilor prevăzute de
prezentul regulament.
În orice caz, cu excepția comercianților cu ridicata ce vând produse preambalate și a
operatorilor care vând consumatorilor sau utilizatorilor finali în înțelesul articolului 28
alineatul (2), toți operatorii fac obiectul unei verificări cel puțin o dată pe an.

(4) Autoritatea competentă poate:

(a) să confere competențele sale de control uneia sau mai multor autorități de control.
Autoritățile de control oferă garanții corespunzătoare de obiectivitate și imparțialitate și au la
dispoziție personal calificat și resursele necesare pentru îndeplinirea funcțiilor;

(b) să delege îndatoriri de control unuia sau mai multor organisme de control. În acest caz,
statele membre desemnează autorități competente responsabile pentru aprobarea și
supravegherea unor astfel de organisme.

(5) Autoritatea competentă poate delega atribuții de control unui organism de control special
doar dacă se respectă condițiile stabilite la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr.
882/2004 și, în mod în special, dacă:

(a) există o descriere corectă a sarcinilor pe care organismul de control le poate îndeplini și a
condițiilor în care le poate îndeplini;

(b) există dovezi cum că organismul de control:

(i) deține expertiza, echipamentul și infrastructura necesare pentru a îndeplini sarcinile ce i s-

au delegat;

(ii) are un număr suficient de personal calificat și cu experiență în domeniu; și

(iii) este imparțial și nu se află în nici un conflict de interese în privința exercitării sarcinilor
ce i s-au delegat;

(c) organismul de control este acreditat în conformitate cu versiunea notificată cel mai recent,
prin publicarea în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, a Standardului european
EN 45011 sau a Ghidului ISO 65 (Cerințe generale pentru organisme ce operează sisteme de
certificare de produs) și este aprobat de către autoritățile competente;

(d) organismul de control comunică autorității competente rezultatele controalelor efectuate,

în mod periodic și ori de câte ori autoritatea competentă solicită acest lucru. În cazul în care
controalele indică nerespectarea sau posibilitatea unei nerespectări, organismul de control
informează imediat autoritatea competentă;

(e) există o coordonare eficientă între autoritatea competentă și organismul de control.

(6) Pe lângă dispozițiile alineatului (5), pentru a aproba un organism de control autoritatea
competentă ia în considerare următoarele criterii:

(a) procedura de control standard ce trebuie urmată și care conține o descriere detaliată a
măsurilor de control și de precauție pe care organismul se angajează să le impună operatorilor
ce fac obiectul

controlului;
(b) măsurile pe care organismul de control intenționează să le aplice atunci când se identifică
nereguli și/sau încălcări.

(7) Autoritățile competente nu pot delega organismelor de control următoarele sarcini;

(a) supravegherea și auditul altor organisme de control;

(b) competența de a acorda derogări, astfel cum se menționează în articolul 22, cu excepția
cazului în care acest lucru este prevăzut în condițiile specifice stabilite de către Comisie în
conformitate cu articolul 22 alineatul (3).

(8) În conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004,
autoritățile competente ce deleagă sarcini de control către organisme de control organizează
audituri și inspecții ale organismelor de control, după cum este necesar. În cazul în care, în
urma unui auditsau a unei inspecții, se dovedește că astfel de organisme nu sunt capabile să
îndeplinească sarcinile ce li s-au delegat, autoritatea competentă poate retrage competențele
delegate. Această retragere de competențe are loc imediat în cazul în care organismul de
control nu remediază starea de fapt în mod corespunzător și la timp.

(9) În plus față de dispozițiile alineatului (8), autoritatea competentă:

(a) se asigură că activitatea de control efectuată de organismul de control este obiectivă și

independentă;

(b) verifică eficacitatea controalelor sale;

(c) ia cunoștință de neregulile sau încălcările descoperite și măsurile corective aplicate;

(d) retrage autorizația organismului de control atunci când acesta nu

satisface cerințele prevăzute la literele (a) și (b) sau nu mai îndeplinește criteriile indicate la
alineatele (5) și (6), sau nu satisface cerințele prevăzute la alineatele (11), (12) și (14).

(10) Statele membre atribuie un număr de cod fiecărei autorități sau fiecărui organism de
control ce îndeplinește sarcini de control în înțelesul alineatului (4).

(11) Autoritățile și organismele de control acordă autorității competente acces la birourile și

facilitățile lor și furnizează orice informații și asistență considerate necesare de către
autoritatea competentă pentru îndeplinirea obligațiilor sale în temeiul prezentului articol.

(12) Autoritățile și organismele de control se asigură că cel puțin măsurile de precauție și

control menționate la alineatul (2) sunt puse în aplicare de operatorii care fac obiectul
controlului.

(13) Statele membre se asigură că sistemul de control instituit permite trasabilitatea fiecărui
produs în toate etapele de producție, preparare și distribuție, în conformitate cu articolul 18
din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, în special pentru a garanta consumatorilor că produsele
ecologice au fost realizate în conformitate cu cerințele impuse de prezentul regulament.

(14) În fiecare an până la 31 ianuarie, autoritățile și organismele de control transmit

autorităților competente o listă de operatori care au reprezentat obiectul controalelor efectuate
până la 31 decembrie anul precedent. În fiecare an până la 31 martie, se înaintează un raport
de sinteză privind activitățile de control desfășurate pe parcursul anului precedent.

Articolul 28 - Adeziunea la sistemul de control

(1) Orice operator care produce, prepară, depozitează sau importă dintr-o țară terță produse în
sensul articolului 1 alineatul (2) sau care introduce pe piață astfel de produse, înainte de a
introduce pe piață orice astfel de produse ecologice sau de conversie la agricultura ecologică,
trebuie:

(a) să comunice această activitate autorităților competente din statul membru în care
desfășoară respectiva activitate;

(b) să își supună exploatația sistemului de control prevăzut la articolul 27.

Primul paragraf se aplică, de asemenea, exportatorilor care exportă produse rezultate din
producția ce se conformează normelor impuse prin prezentul regulament.

În cazul în care un operator subcontractează unui terț oricare dintre activități, operatorul în
cauză face, cu toate acestea, obiectul cerințelor prevăzute la literele (a) și (b), iar activitățile
subcontractate fac obiectul sistemului de control.

(2) Statele membre pot excepta de la aplicarea prezentului articol operatorii care vând
produse direct consumatorului sau utilizatorului final, cu condiția ca aceștia să nu producă,
prepare sau depoziteze în alte părți decât în legătură cu locul de vânzare sau să nu importe
astfel de produse dintr-o țară terță, sau să nu fi subcontractat astfel de activități unei terțe
părți.

(3) Statele membre numesc o autoritate sau aprobă un organism pentru primirea notificărilor.

(4) Statele membre se asigură că operatorii care respectă dispozițiile prezentului regulament
și plătesc o sumă rezonabilă drept contribuție la cheltuielile de control au dreptul să facă
obiectul sistemului de control.

(5) Autoritățile și organismele de control mențin o listă actualizată conținând numele și

adresele operatorilor ce fac obiectul controlului. Această listă este pusă la dispoziție părților
interesate.

(6) În conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2), Comisia adoptă

normele de punere în aplicare pentru furnizarea de detalii privind procedura de notificare și
înaintare menționată la alineatul (1) din prezentul articol, în special privind informațiile
incluse în notificarea menționată la alineatul (1) litera (a) din prezentul articol.

Articolul 29 - Documente justificative

(1) Autoritățile și organismele de control menționate la articolul 27 alineatul (4) furnizează

documente justificative oricărui operator care face obiectul controalelor acestora și care, în
sfera activităților sale, respectă cerințele impuse prin prezentul regulament. Documentele
justificative permit cel puțin identificarea operatorului și tipul sau gama de produse, precum
și perioada de valabilitate.
(2) Operatorul verifică documentele justificative ale furnizorilor săi.

(3) Forma documentelor justificative menționate la alineatul (1) este elaborată în

conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2), ținând seama de avantajele
certificării electronice.

Articolul 30 - Măsuri adoptate în caz de încălcări și nereguli

(1) În cazul constatării unei nereguli în privința respectării exigențelor impuse prin prezentul
regulament, autoritatea sau organismul de control se asigură că nu există nici o indicație
privind metoda de producție ecologică în etichetarea și promovarea întregului lot sau a seriei
de producție afectate de neregula în cauză, iar o astfel de măsură este proporțională cu
relevanța dispozițiilor ce au fost încălcate și cu natura și circumstanțele particulare ale
activităților implicate în neregula în cauză. La constatarea unei încălcări a dispozițiilor în
mod grav sau într-un mod care provoacă efecte îndelungate, autoritățile sau organismul de
control interzic operatorului respectiv comercializarea produselor care menționează metoda
de producție ecologică în etichetare sau promovare, pentru o perioadă ce urmează să fie
stabilită împreună cu autoritatea competentă a statului membru.

(2) Informațiile privind neregulile sau încălcările ce afectează statutul ecologic al unui produs
se comunică de îndată între organismele de control, autoritățile de control, autoritățile
competente și statele membre în cauză și, după caz, Comisiei. Nivelul de comunicare depinde
de gravitatea și amploarea neregulii sau a încălcării constatate. În conformitate cu procedura
menționată la articolul 37 alineatul (2), Comisia poate stabili specificațiile privind forma și
modalitățile unor astfel de comunicări.

Articolul 31 - Schimbul de informații

În urma unei cereri, justificate în mod adecvat de necesitarea garantării faptului că un produs
a fost realizat în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, autoritățile competente,
autoritățile și organismele de control fac schimb de informații relevante cu alte autorități
competente și autorități și organisme de control în privința rezultatelor controalelor efectuate.
De asemenea, acestea pot face schimb de astfel de informații din proprie inițiativă.

TITLUL VI - COMERȚUL CU STATE TERȚE

Articolul 32 - Importul de produse conforme

(1) Un produs importat dintr-o țară terță poate fi introdus pe piața comunitară în următoarele
condiții:

(a) produsul este conform cu exigențele impuse prin titlurile II, III și IV, precum și cu
normele de punere în aplicare ce afectează producția acestuia, adoptate în conformitate cu
prezentul regulament;

(b) toți operatorii, inclusiv exportatorii, au făcut obiectul unui control efectuat de către o
autoritate sau organism de control recunoscut în conformitate cu alineatul (2);

(c) operatorii implicați sunt capabili să furnizeze în orice moment importatorilor sau
autorităților naționale documentele justificative menționate la articolul 29, ce permit
identificarea operatorului care a desfășurat ultima operațiune și verificarea conformității din
partea operatorului cu literele (a) și (b), documentele în cauză fiind emise de către o autoritate
sau un organism de control menționat la litera (b).

(2) În conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2), Comisia recunoaște

autoritățile și organismele de control menționate la alineatul (1) litera (b) al prezentului
articol, inclusiv autoritățile și organismele de control menționate la articolul 27, care sunt
competente să efectueze controale și să emită documentele justificative menționate la
alineatul (1) litera (c) din prezentul articol în țări terțe și stabilește lista acestor autorități și
organisme de control.

Organismele de control sunt acreditate în conformitate cu versiunea comunicată cel mai

recent, prin publicarea în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, a Standardului
european EN 45011 sau a Ghidului ISO 65 (Cerințe generale pentru organisme ce operează
sisteme de certificare de produs). Organismele de acreditare supun periodic organismele de
control unor evaluări la fața locului, supravegherii și reevaluării multianuale a activităților.

La examinarea cererilor de recunoaștere, Comisia invită autoritatea sau organismul de control

să furnizeze toate informațiile necesare. Comisia poate încredința experților sarcina de a
examina la fața locului normele aplicabile producției și activitățile de control desfășurate în
țara terță de către autoritatea sau organismul de control vizat.

Organismele sau autoritățile de control recunoscute furnizează rapoartele de evaluare emise

de organismul de acreditare sau, dacă este cazul, de autoritatea competentă privind evaluarea
periodică la fața locului, supravegherea și reevaluarea multianuală a activităților sale.

Pe baza rapoartelor de evaluare, Comisia, asistată de statele membre, asigură supravegherea

corespunzătoare a autorităților și a organismelor de control recunoscute prin revizuirea
periodică a recunoașterii acestora.

Natura supravegherii este stabilită pe baza unei evaluări a riscului de apariție a neregulilor
sau a încălcărilor obligațiilor prevăzute de prezentul regulament.

Articolul 33 - Importul de produse ce oferă garanții echivalente

(1) Un produs importat dintr-o țară terță poate fi, de asemenea, introdus pe piața comunitară
în următoarele condiții:

(a) produsul a fost realizat în conformitate cu normele aplicabile producției echivalente cu

cele menționate în titlurile III și IV;

(b) operatorii au făcut obiectul unor măsuri de control echivalente ca eficiență cu cele
menționate în titlul V, iar aceste măsuri de control sunt puse în aplicare permanent și eficient;

(c) în toate etapele de producție, preparare și distribuție din țara terță, activitățile operatorilor
s-au supus unui sistem de control recunoscut în conformitate cu alineatul (2) sau unei
autorități sau organism de control recunoscut în conformitate cu alineatul (3);

(d) conformitatea produsului este dovedită printr-un certificat de inspecție emis de către
autoritățile competente, autoritățile sau organismele de control din țara terță recunoscute în
conformitate cu alineatul (2) sau de către o autoritate sau organism de control recunoscut în
conformitate cu alineatul (3), ce confirmă conformitatea produsului cu dispozițiile
prezentului alineat.

Originalul certificatului menționat în prezentul alineat însoțește bunurile la exploatația

primului destinatar; după aceea, importatorul trebuie să păstreze certificatul la dispoziția
autorităților sau a organismelor de control cel puțin doi ani.

(2) În conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2), Comisia recunoaște

țările terțe al căror sistem de producție este conform cu principiile și normele aplicabile
producției echivalente cu cele prevăzute în titlurile II, III și IV și ale căror măsuri de control
au o eficiență echivalentă cu cele impuse prin titlul V și întocmește o listă a acestor țări.
Evaluarea echivalenței ține cont de orientările generale din Codex Alimentarius CAC/GL 32.

La examinarea cererilor de recunoaștere, Comisia invită țara terță să furnizeze toate

informațiile necesare. Comisia poate încredința experților sarcina de a examina la fața locului
normele aplicabile producției și activitățile de control desfășurate în țara terță vizată.

În fiecare an până la data de 31 martie, țările terțe recunoscute trimit Comisiei un raport anual
concis privind punerea în aplicare și impunerea măsurilor de control stabilite în țările terțe.

Pe baza informațiilor incluse în aceste rapoarte anuale, Comisia, asistată de statele membre,
asigură supravegherea corespunzătoare a țărilor terțe recunoscute, prin revizuirea periodică a
recunoașterii acestora. Natura supravegherii este stabilită pe baza unei evaluări a riscului de
apariție a neregulilor sau a încălcărilor obligațiilor prevăzute de prezentul regulament.

(3) Pentru produsele ce nu au fost importate în conformitate cu articolul 32 și nu au fost

importate dintr-o țară terță ce este recunoscută conform alineatului (2) din prezentul articol,
în conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2), Comisia poate
recunoaște autoritățile și organismele de control, inclusiv autoritățile și organismele de
control menționate la articolul 27, competente să efectueze controale și să emită certificate în
țări terțe în sensul alineatului (1) și întocmește o listă a unor astfel de autorități și organisme
de control.

Evaluarea echivalenței ține cont de orientările generale din Codex Alimentarius CAC/GL 32.

Comisia examinează orice cerere de recunoaștere depusă de către o autoritate sau organism
de control dintr-o țară terță.

La examinarea cererilor de recunoaștere, Comisia invită autoritatea sau organismul de control

să furnizeze toate informațiile necesare. Organismul de control sau, după cum este cazul,
autoritatea competentă supune periodic organismele sau autoritățile de control unor evaluări
la fața locului, supravegherii și reevaluării multianuale a activităților.

Comisia poate încredința experților sarcina de a examina la fața locului normele aplicabile
producției și măsurile de control desfășurate în țara terță de către autoritatea sau organismul
de control vizat.
Organismele sau autoritățile de control recunoscute furnizează rapoartele de evaluare emise
de organismul de acreditare sau, dacă este cazul, de autoritatea competentă privind evaluarea
periodică fața locului, supravegherea și reevaluarea multianuală a activităților sale.

Pe baza acestor rapoarte de evaluare, Comisia, asistată de statele membre, asigură

supravegherea corespunzătoare a autorităților și a organismelor de control recunoscute prin
revizuirea periodică a recunoașterii acestora. Natura supravegherii este stabilită pe baza unei
evaluări a riscului de apariție a neregulilor sau a încălcărilor obligațiilor prevăzute de
prezentul regulament.

TITLUL VII - DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 34 - Libera circulație a produselor ecologice

(1) Autoritățile competente, autoritățile și organismele de control nu pot, din motive legate de
metoda de producție, etichetare sau prezentare a acestei metode, să interzică sau să
restricționeze comercializarea produselor economice controlate de către o altă autoritate sau
un alt organism de control amplasat în alt stat membru, dacă aceste produse întrunesc
exigențele impuse prin prezentul regulament. În special, nu se pot impune controale
suplimentare sau obligații fiscale suplimentare celor prevăzute în titlul V din prezentul
regulament.

(2) Statele membre pot aplica pe propriul teritoriu norme mai stricte în privința producției
vegetale și animale ecologice, atunci când aceste norme sunt de asemenea aplicabile
producției neecologice și cu condiția să fie în conformitate cu dreptul comunitar și să nu
interzică sau să restricționeze comercializarea de produse ecologice produse în afara
teritoriului statului membru vizat.

Articolul 35- Transmiterea informațiilor către Comisie

Statele membre transmit periodic Comisiei următoarele informații:

(a) numele și adresele autorităților competente și, după caz, numerele de cod și marcajele de
conformitate;

(b) lista autorităților și a organismelor de control și numerele acestora de cod, precum și,
după caz, marcajele de conformitate ale acestora. Comisia publică în mod periodic lista
autorităților și a organismelor de control.

Articolul 36 - Informații statistice

Statele membre transmit Comisiei informații statistice necesare pentru punerea în aplicare a
dispozițiilor prezentului regulament, precum și pentru monitorizarea ulterioară a acestora.
Informațiile statistice sunt definite în contextul programului statistic comunitar.

Articolul 37 - Comitetul pentru producție ecologică

(1) Comisia este sprijinită de către un comitet de reglementare privind producția ecologică.
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia
1999/468/CE. Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se
stabilește la trei luni.

Articolul 38 - Norme de punere în aplicare

În conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2) și respectând obiectivele

și principiile prevăzute în titlul II, Comisia adoptă norme detaliate pentru punerea în aplicare
a prezentului regulament. Acestea cuprind, în special, următoarele:

(a) norme detaliate privind normele aplicabile producției prevăzute în titlul III, în special
privind cerințele și condițiile specifice ce trebuie respectate de către operatori;

(b) norme detaliate privind normele de etichetare prevăzute în titlul IV;

(c) norme detaliate privind sistemul de control înființat conform titlului IV, în special privind
cerințele minime de control, supraveghere și audit, criteriile specifice pentru delegarea de
sarcini către organisme de control private și criteriile pentru aprobarea și retragerea
autorizării unor astfel de organisme, precum și documentele justificative menționate la
articolul 29;

(d) norme detaliate privind normele de import din țări terțe prevăzute în titlul VI, în special
privind criteriile și procedurile ce trebuie urmate în vederea recunoașterii în conformitate cu
articolele 32 și 33 a țărilor terțe și a organismelor de control, inclusiv publicarea listelor
privind țările terțe și organismele de control recunoscute, precum și cele privind certificatul
menționat la articolul 33 alineatul (1) litera (d), ținând seama de avantajele certificării
electronice;

(e) norme detaliate privind libera circulație a produselor ecologice prevăzute în articolul 34 și
transmiterea de informații către Comisie prin articolul 35.

Articolul 39 - Abrogarea Regulamentului (CEE) nr. 2092/91

(1) Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 se abrogă începând cu 1 ianuarie 2009.

(2) Trimiterile la Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 abrogat se interpretează ca trimiteri la

prezentul regulament.

Articolul 40- Măsuri tranzitorii

După caz, se adoptă măsuri de facilitare a tranziției de la normele prevăzute în Regulamentul

(CEE) nr. 2092/91 la cele stabilite în prezentul regulament, în conformitate cu procedura
prevăzută la articolul 37 alineatul (2).

Articolul 41 - Prezentarea unui raport către Consiliu

(1) Până la 31 decembrie 2011, Comisia prezintă un raport Consiliului.

(2) Raportul analizează, în special, experiența acumulată prin punerea în aplicare a

prezentului regulament și examinează în special următoarele aspecte:
(a) domeniul de aplicare și, în special, produsele alimentare ecologice pregătite de către
colectivități;

(b) interzicerea utilizării de OMG-uri, inclusiv disponibilitatea produselor ce nu au fost

realizate de către OMG-uri, declarația vânzătorului, fezabilitatea pragurilor specifice de
toleranță și impactul acestora asupra sectorului ecologic;

(c) funcționarea pieței interne și a sistemelor de control, evaluând în mod special dacă
practicile stabilite nu conduc către o concurență neloială sau impun bariere producției și
comercializării de produse ecologice.

(3) Dacă este necesar, Comisia anexează la raportul respectiv propuneri corespunzătoare.

Articolul 42- Intrarea în vigoare și punerea în aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene.

În cazul în care nu sunt prevăzute norme detaliate aplicabile producției anumitor specii de
animale, anumitor plante acvatice și anumitor microalge, se aplică normele prevăzute la
articolul 23, pentru etichetare, și în titlul V, pentru controale. Până la includerea normelor
detaliate aplicabile producției, se aplică normele naționale sau, în lipsa acestora, standardele
private acceptate sau recunoscute de către statele membre. Se aplică de la 1 ianuarie 2009.

Cu toate acestea, articolul 24 alineatul (1) literele (b) și (c) se aplică de la 1 iulie 2010.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate
statele membre.

ANEXĂ - TERMENI MENȚIONAȚI LA ARTICOLUL 23 ALINEATUL (1)

BG: биологичен; ES: ecológico, biológico; CS: ekologické, biologické; DA: økologisk;
DE: ökologisch, biologisch; ET: mahe, ökoloogiline; EL: βιολογικό; EN: organic; FR:
biologique; GA: orgánach; HR: ekološki; IT: biologico; LV: bioloģisks, ekoloģisks; LT:
ekologiškas; LU: biologesch; HU: ökológiai; MT: organiku; NL: biologisch; PL:
ekologiczne; PT: biológico; RO: ecologic; SK: ekologické, biologické; SL: ekološki; FI:
luonnonmukainen; SV: ekol.
2. 2. REGULAMENTUL (UE) 2018/848 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL
CONSILIULUI din 30 mai 2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor
ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului

CAPITOLUL I - OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1 - Obiect

Prezentul regulament stabilește principiile producției ecologice și instituie normele privind

producția ecologică, certificarea aferentă și utilizarea indicațiilor referitoare la producția
ecologică în etichetare și în publicitate, precum și normele privind controalele suplimentare
celor prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/625.

Articolul 2 - Domeniu de aplicare

(1) Prezentul regulament se aplică următoarelor produse de origine agricolă, inclusiv celor
provenite din acvacultură și apicultură, enumerate în anexa I la TFUE și produselor derivate
din produsele respective, atunci când acestea sunt sau se intenționează ca acestea să fie
produse, pregătite, etichetate, distribuite, introduse pe piață, importate în ori exportate din
Uniune:

(a) produse agricole vii sau neprelucrate, inclusiv semințe și alte materiale de reproducere a
plantelor;

(b) produse agricole prelucrate pentru utilizare ca alimente;

(c) hrană pentru animale.

Prezentul regulament se aplică de asemenea și anumitor alte produse strâns legate de

agricultură, enumerate în anexa I la prezentul regulament, care sunt sau cu privire la care se
intenționează să fie produse, pregătite, etichetate, distribuite, introduse pe piață, importate în
Uniune sau exportate din Uniune.

(2) Prezentul regulament se aplică oricărui operator implicat, în orice etapă a producției, a
pregătirii și a distribuției, în activități legate de produsele menționate la alineatul (1).

(3) Operațiunile de alimentație colectivă desfășurate de o unitate de restaurație colectivă,

astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) nr.
1169/2011, nu fac obiectul prezentului regulament, cu excepția cazurilor prevăzute în
prezentul alineat.

Statele membre pot aplica norme naționale sau, în absența acestora, standarde private privind
producerea, etichetarea și controlul produselor provenite din operațiuni de alimentație
colectivă. Logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică nu se utilizează la etichetarea,
prezentarea sau publicitatea unor astfel de produse și nu se utilizează în publicitatea unității
de alimentație colectivă.
(4) Cu excepția cazurilor în care se prevede altfel, prezentul regulament se aplică fără a aduce
atingere legislației conexe a Uniunii, în special legislației din domeniile siguranței lanțului
alimentar, sănătății și bunăstării animalelor, sănătății plantelor și materialelor de reproducere
a plantelor.

(5) Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere altor dispoziții specifice din dreptul
Uniunii privind introducerea produselor pe piață și, în special, Regulamentului (UE) nr.
1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) și Regulamentului (UE) nr.
1169/2011.

1) Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17

decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de
abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE)
nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

(6) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 54, acte delegate de
modificare a listei de produse prevăzute în anexa I prin adăugarea de produse suplimentare pe
listă sau prin modificarea rubricilor adăugate. Doar produsele care sunt strâns legate de
produsele agricole sunt eligibile pentru includere în lista respectivă.

Articolul 3 - Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1. „producție ecologică” înseamnă utilizarea, inclusiv pe durata perioadei de conversie

menționate la articolul 10, a unor metode de producție conforme cu prezentul regulament, în
toate etapele producției, pregătirii și distribuției;

2. „produs ecologic” înseamnă un produs care provine din producția ecologică, altul decât un
produs obținut în timpul perioadei de conversie menționate la articolul 10. Produsele obținute
din vânatul sau pescuitul animalelor sălbatice nu sunt considerate produse ecologice;

3. „materie primă agricolă” înseamnă un produs agricol care nu a fost supus niciunei
operațiuni de conservare sau prelucrare;

4. „măsuri preventive” înseamnă măsuri care trebuie luate de către operatori în fiecare etapă a
producției, pregătirii și distribuției pentru a asigura conservarea biodiversității și calitatea
solului, măsuri pentru prevenirea și controlul dăunătorilor și bolilor și măsuri care urmează să
fie luate pentru prevenirea efectelor negative asupra mediului, a sănătății animalelor și a
sănătății plantelor;

5. „măsuri de precauție” înseamnă măsuri care trebuie luate de operatori în fiecare etapă a
producției, pregătirii și distribuției pentru a evita contaminarea cu produse sau substanțe care
nu sunt autorizate pentru utilizare în producția ecologică în conformitate cu prezentul
regulament și pentru a evita amestecarea produselor ecologice cu produse neecologice;

6. „conversie” înseamnă tranziția de la producția neecologică la producția ecologică într-o

anumită perioadă de timp, pe parcursul căreia se aplică dispozițiile prezentului regulament
privind producția ecologică;
7. „produs în conversie” înseamnă un produs obținut în perioada de conversie menționate la
articolul 10;

8. „exploatație” înseamnă toate unitățile de producție care funcționează cu management unic

pentru producerea de produse vii sau neprelucrate de origine agricolă, inclusiv produse
provenite din acvacultură și apicultură, astfel cum sunt menționate la articolul 2 alineatul (1)
litera (a) și/sau produsele enumerate în anexa I altele decât uleiurile esențiale și drojdia;

9. „unitate de producție” înseamnă toate activele unei exploatații, precum spațiile de

producție primară, parcelele agricole, pășunile, suprafețele în aer liber, clădirile pentru
efectivele de animale sau părți ale acestor clădiri, stupii, iazurile, sistemele și locurile de
reținere pentru alge sau animale de acvacultură, unitățile de creștere, concesiunile de țărm sau
de platformă continentală, precum și spațiile de stocare pentru culturi, pentru produse
agricole vegetale, produse din alge, produse animale, materii prime și pentru orice alte
elemente de bază relevante gestionate astfel cum sunt descrise la punctul 10, 11 sau 12;

10. „unitate de producție ecologică” înseamnă o unitate de producție care, cu excepția duratei
perioadei de conversie menționate la articolul 10, este gestionată în conformitate cu cerințele
aplicabile producției ecologice;

11. „unitate de producție în conversie” înseamnă o unitate de producție care, pe durata

perioadei de conversie menționate la articolul 10, este gestionată în conformitate cu cerințele
aplicabile producției ecologice; aceasta poate fi formată din parcele agricole sau alte active
pentru care perioada de conversie menționată la articolul 10 începe la diferite momente în
timp;

12. „unitate de producție neecologică” înseamnă o unitate de producție care nu este gestionată
în conformitate cu cerințele aplicabile producției ecologice;

13. „operator” înseamnă persoana fizică sau juridică responsabilă cu garantarea respectării
prezentului regulament în toate etapele producției, pregătirii și distribuției aflate sub controlul
persoanei respective;

14. „fermier” înseamnă o persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau
juridice, indiferent de statutul juridic al grupului respectiv și al membrilor săi în temeiul
dreptul intern, care desfășoară o activitate agricolă;

15. „suprafață agricolă” înseamnă suprafața agricolă astfel cum este definită la articolul 4
alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013;

16. „plante” înseamnă plante astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 5 din
Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

17. „material de reproducere a plantelor” înseamnă plante și părți de plante, inclusiv semințe,
în orice stadiu de creștere, care sunt capabile și destinate să producă plante întregi;

18. „material eterogen ecologic” înseamnă un grup de plante dintr-un singur taxon botanic, de
cel mai jos rang cunoscut, care:

(a) prezintă caracteristici fenotipice comune;

(b) este caracterizat de un nivel ridicat de diversitate genetică și fenotipică între diferitele
unități reproductive, astfel încât grupul de plante respectiv este reprezentat de material în
ansamblu, și nu de un mic număr de unități;

(c) nu este un soi în sensul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2100/94 al
Consiliului (1);

(d) nu este un amestec de soiuri; și

(e) a fost produs în conformitate cu prezentul regulament;

19. „soi ecologic adecvat producției ecologice” înseamnă un soi, astfel cum este definit la
articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2100/94, care:

(a) este caracterizat de un nivel ridicat de diversitate genetică și fenotipică între diferitele
unități reproductive;

(b) a rezultat în urma unor activități de ameliorare ecologice menționate în partea I punctul
1.8.4 din anexa II la prezentul regulament;

20. „plantă-mamă” înseamnă o plantă identificată de la care se prelevează materiale de

reproducere a plantelor pentru reproducerea de noi plante;

21. „generație” înseamnă un grup de plante care reprezintă o etapă unică din descendența
plantelor;

22. „producție vegetală” înseamnă producția de produse agricole vegetale, inclusiv recoltarea
în scop comercial a produselor vegetale spontane;

23. „produse vegetale” înseamnă produse vegetale astfel cum sunt definite la articolul 3
punctul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

24. „dăunător” înseamnă un organism dăunător astfel cum este definit la articolul 1 alineatul
(1) din Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului (2);

25. „preparate biodinamice” înseamnă amestecuri utilizate în mod tradițional în agricultura

biodinamică;

26. „produse de protecție a plantelor” înseamnă produsele menționate la articolul 2 din

Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

27. „producție animalieră” înseamnă producția de animale terestre domestice sau domesticite,
inclusiv de insecte;

28. „verandă” înseamnă o structură adițională, în aer liber, a unei clădiri destinate păsărilor de
curte, cu acoperiș, neizolată, latura cea mai lungă fiind echipată de obicei cu garduri din
sârmă sau din plasă, cu climă exterioară, iluminare naturală și, dacă este necesar, artificială și
o podea cu material de litieră;

29. „puicuțe” înseamnă animale tinere din specia Gallus gallus, care au o vârstă mai mică de
18 săptămâni;
30. „găini ouătoare” înseamnă animale din specia Gallus gallus destinate producției de ouă
pentru consum și care au o vârstă de cel puțin 18 săptămâni;

31. „suprafață utilizabilă” înseamnă o suprafață utilizabilă astfel cum este definită la articolul
2 alineatul (2) litera (d) din Directiva 1999/74/CE a Consiliului (3);

32. „acvacultură” înseamnă acvacultura astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1)
punctul 25 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
(4);

33. „produse de acvacultură” înseamnă produse de acvacultură astfel cum sunt definite la
articolul 4 alineatul (1) punctul 34 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

1) Regulamentul (CE) nr. 2100/94 al Consiliului din 27 iulie 1994 de instituire a unui sistem
de protecție comunitară a soiurilor de plante (JO L 227, 1.9.1994, p. 1).
2) Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26
octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor,
de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014
ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE,
74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului
(JO L 317, 23.11.2016, p. 4).
3) Directiva 1999/74/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime
pentru protecția găinilor ouătoare (JO L 203, 3.8.1999, p. 53).
4) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11
decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a
Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a
Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei
2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).
34. „instalație pentru acvacultură cu sistem închis de recirculare” înseamnă o instalație pe
uscat sau pe o navă în care acvacultura se realizează într-un mediu închis, implicând
recircularea apei și depinzând de o alimentare externă permanentă cu energie în vederea
stabilizării mediului pentru animalele de acvacultură;

35. „energie din surse regenerabile” înseamnă energie din surse regenerabile de alt tip decât
fosile, precum energia eoliană, solară, geotermală, energia valurilor, energia mareelor,
energia hidraulică, gazul de depozit, gazul provenit din stațiile de epurare a apei și biogazele;

36. „incubator” înseamnă un loc de ameliorare, de incubare și de creștere, în cursul primelor

stadii de viață, pentru animalele de acvacultură, în special pești cu înotătoare și crustacee;

37. „pepinieră” înseamnă un loc în care se aplică un sistem de producție de acvacultură

intermediar între incubator și stadiile de creștere. Stadiul de pepinieră se încheie în prima
treime a ciclului de producție, cu excepția speciilor care trec printr-o serie de procese
metabolice asociate migrației din apă dulce în apă sărată (smoltification);

38. „poluarea apei” înseamnă poluare, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 33 din
Directiva 2000/60/CE și la articolul 3 punctul 8 din Directiva 2008/56/CE a Parlamentului
European și a Consiliului (1), în apele cărora li se aplică fiecare dintre cele două directive
menționate;

39. „policultură” înseamnă creșterea în acvacultură a două sau mai multe specii, de obicei
aparținând unor niveluri trofice diferite, în aceeași unitate de cultură;

40. „ciclu de producție” înseamnă ciclul de viață al unui animal de acvacultură sau al unei
alge de la stadiul incipient de viață (al ouălor fertilizate în cazul animalelor de acvacultură)
până la recoltare;

41. „specii crescute la nivel local” înseamnă specii de acvacultură care nu sunt nici specii
exotice, nici specii absente la nivel local, în sensul articolului 3 punctul 6 și, respectiv, 7 din
Regulamentul (CE) nr. 708/2007 al Consiliului (2), precum și speciile enumerate în anexa IV
la regulamentul respectiv;

42. „tratament veterinar” înseamnă toate etapele unui tratament curativ sau preventiv
împotriva apariției unei boli specifice;

43. „medicament veterinare” înseamnă un medicament veterinar astfel cum este definit la
articolul 1 punctul 2 din Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3);

44. „pregătire” înseamnă operațiunile de conservare sau de prelucrare a produselor ecologice

ori în conversie sau orice altă operațiune efectuată asupra unui produs neprelucrat, fără
modificarea produsului inițial, cum ar fi sacrificarea, tranșarea, curățarea ori măcinarea,
precum și ambalarea, etichetarea sau modificările în ceea ce privește etichetarea referitoare la
producția ecologică;

45. „alimente” înseamnă alimente astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul
(CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (4);

46. „hrană pentru animale” înseamnă hrană pentru animale astfel cum este definită la articolul
3 punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

47. „materii prime pentru hrana pentru animale” înseamnă materii prime pentru furaje astfel
cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al
Parlamentului European și al Consiliului (5);

48. „introducere pe piață” înseamnă introducerea pe piață, astfel cum este definită la articolul
3 punctul 8 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

49. „trasabilitate” înseamnă capacitatea de a depista și a urmări alimente, hrana pentru

animale sau orice produs menționat la articolul 2 alineatul (1) sau orice substanță destinată
sau prevăzută a fi încorporată într-un aliment sau în hrana pentru animale sau în orice produs
menționat la articolul 2 alineatul (1), pe parcursul tuturor etapelor producției, pregătirii și
distribuției;

50. „etapă a producției, pregătirii și distribuției” înseamnă orice etapă, începând cu producția
primară a unui produs ecologic, continuând cu depozitarea, prelucrarea, transportul și
vânzarea sau furnizarea către consumatorul final, inclusiv, după caz, etichetarea, publicitatea,
importul, exportul și activitățile de subcontractare;
1) Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de
instituire a unui cadru de acțiune comunitară
în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”)
(JO L 164, 25.6.2008, p. 19).
2) Regulamentul (CE) nr. 708/2007 al Consiliului din 11 iunie 2007 privind utilizarea în
acvacultură a speciilor exotice și a speciilor
absente la nivel local (JO L 168, 28.6.2007, p. 1).
3) Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de
instituire a unui cod comunitar cu privire
la produsele medicamentoase veterinare (JO L 311, 28.11.2001, p. 1).
4) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28
ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a
cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru
Siguranța Alimentară și de stabilire aprocedurilor în domeniul siguranței produselor
alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).
5) Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie
2009 privind introducerea pe piață și utilizarea furajelor, de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei
79/373/CEE a Consiliului, a Directivei 80/511/CEE a Comisiei, a Directivelor 82/471/CEE,
83/228/CEE, 93/74/CEE, 93/113/CE și 96/25/CE ale Consiliului și a Deciziei 2004/217/CE a
Comisiei (JO L 229, 1.9.2009, p. 1).

51. „ingredient” înseamnă un ingredient astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (2)
litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 sau, în cazul altor produse decât alimentele,
orice substanță sau produs utilizat în producerea sau pregătirea produselor, care este încă
prezent în produsul finit, chiar și sub formă modificată;

52. „etichetare” înseamnă orice mențiune, indicație, marcă de fabrică sau de comerț, imagine
sau simbol legat de un produs care este aplicat pe orice ambalaj, document, anunț, etichetă,
inel sau manșetă care însoțește sau menționează produsul respectiv;

53. „publicitate” înseamnă orice prezentare a unor produse adresată publicului, prin orice alte
mijloace decât o etichetă, care are scopul sau este susceptibilă de a influența și de a forma
atitudinea, convingerile și comportamentele, cu scopul de a promova direct sau indirect
vânzarea de produse;

54. „autorități competente” înseamnă autorități competente astfel cum sunt definite la
articolul 3 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2017/625;

55. „autoritate de control” înseamnă o autoritate de control ecologic astfel cum este definită
la articolul 3 punctul 4 din Regulamentul (UE) 2017/625 sau o autoritate recunoscută de
Comisie, sau de o țară terță recunoscută de Comisie, în vederea efectuării de controale în țări
terțe în scopul importului de produse ecologice sau în conversie în Uniune;

56. „organism de control” înseamnă un organism delegat astfel cum este definit la articolul 3
punctul 5 din Regulamentul (UE) 2017/625 sau un organism recunoscut de Comisie, sau de o
țară terță recunoscută de Comisie, în vederea efectuării de controale în țările terțe în scopul
importului de produse ecologice sau de produse în conversie în Uniune;
57. „nerespectare” înseamnă nerespectarea prezentului regulament sau nerespectarea actelor
delegate sau a actelor de punere în aplicare adoptate în conformitate cu prezentul regulament;

58. „organism modificat genetic” sau „OMG” înseamnă un organism modificat genetic astfel
cum este definit la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European
și a Consiliului (1), care nu este obținut prin tehnicile de modificare genetică enumerate în
anexa I.B la directiva menționată;

59. „obținut din OMG-uri” înseamnă derivat, integral sau parțial, din OMG-uri, dar care nu
conține sau nu constă în OMG-uri;

60. „obținut prin OMG-uri” înseamnă derivat prin proceduri în care ultimul organism viu din
procesul de producție este un OMG, dar care nu conține sau nu constă în OMG-uri și nici nu
este obținut din OMG-uri;

61. „aditiv alimentar” înseamnă un aditiv alimentar astfel cum este definit la articolul 3
alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al
Consiliului (2);

62. „aditivi pentru hrana animalelor” înseamnă aditivi pentru hrana animalelor astfel cum
sunt definiți la articolul 2 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al
Parlamentului European și al Consiliului (3);

63. „nanomaterial fabricat” înseamnă un nanomaterial fabricat astfel cum este definit la
articolul 3 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului
European și al Consiliului (4);

64. „echivalență” înseamnă îndeplinirea acelorași obiective și principii prin aplicarea unor
norme care garantează același nivel de asigurare a respectării;

65. „adjuvant tehnologic” înseamnă un adjuvant tehnologic astfel cum este definit la articolul
3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 pentru alimente și la articolul 2
alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 pentru hrana pentru animale;

66. „enzimă alimentară” înseamnă o enzimă alimentară astfel cum este definită la articolul 3
alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1332/2008 al Parlamentului European și al
Consiliului (5);

67. „radiație ionizantă” înseamnă radiația ionizantă astfel cum este definită la articolul 4
punctul 46 din Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului (6);

1) Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001

privind diseminarea deliberată în mediu a
organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (JO L
106, 17.4.2001, p. 1).
2) Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16
decembrie 2008 privind aditivii alimentari (JO
L 354, 31.12.2008, p. 16).
3) Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22
septembrie 2003 privind aditivii din hrana
animalelor (JO L 268, 18.10.2003, p. 29).
4) Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului din 25
noiembrie 2015 privind alimentele noi, de
modificare a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului
și de abrogare a Regulamentului (CE)
nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr.
1852/2001 al Comisiei (JO L 327, 11.12.2015,
p. 1).
5) Regulamentul (CE) nr. 1332/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16
decembrie 2008 privind enzimele alimentare și
de modificare a Directivei 83/417/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999
al Consiliului, a Directivei 2000/13/CE, a
Directivei 2001/112/CE a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 258/97 (JO L 354,
31.12.2008, p. 7).(
6) Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de
securitate de bază privind protecția
împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante și de abrogare a
Directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom,
96/29/Euratom, 97/43/Euratom și 2003/122/Euratom (JO L 13, 17.1.2014, p. 1).

68. „aliment preambalat” înseamnă un produs alimentar preambalat astfel cum este definit la
articolul 2 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011;

69. „adăpost pentru păsări de curte” înseamnă o clădire fixă sau mobilă pentru adăpostirea
efectivelor de păsări de curte, care include toate suprafețele acoperite de plafoane, inclusiv o
verandă; adăpostul poate fi împărțit în mai multe compartimente separate, fiecare adăpostind
un singur efectiv;

70. „cultivare de culturi legată de soluri” înseamnă producerea în soluri vii sau în soluri
amestecate ori fertilizate cu materiale și produse permise în producția ecologică, în contact cu
subsolul și roca de bază;

71. „produse neprelucrate” înseamnă produse neprelucrate astfel cum sunt definite la articolul
2 alineatul (1) litera (n) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al
Consiliului (1), indiferent de operațiunile de ambalare sau de etichetare;

72. „produse prelucrate” înseamnă produse prelucrate astfel cum sunt definite la articolul 2
alineatul (1) litera (o) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, indiferent de operațiunile de
ambalare sau de etichetare;

73. „prelucrare” înseamnă prelucrare astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) litera
(m) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004; aceasta include utilizarea substanțelor menționate
la articolele 24 și 25 din prezentul regulament, dar nu include operațiunile de ambalare sau de
etichetare;
74. „integritate a produselor ecologice sau în conversie” înseamnă că produsul nu prezintă
neconformități care:

(a) în orice etapă a producției, pregătirii și distribuției, afectează caracteristicile produsului

care îl califică drept ecologic sau, respectiv, în conversie; sau

(b) sunt repetitive sau intenționate;

75. „țarc” înseamnă o incintă care include o parte în care animalelor li se asigură protecție
împotriva condițiilor meteorologice nefavorabile.

CAPITOLUL II - OBIECTIVELE ȘI PRINCIPIILE PRODUCȚIEI ECOLOGICE

Articolul 4 - Obiective

Producția ecologică urmărește atingerea următoarelor obiective generale:

(a) aducerea unei contribuții la protecția mediului și a climei;

(b) menținerea fertilității pe termen lung a solurilor;

(c) aducerea unei contribuții la un înalt nivel de biodiversitate;

(d) aducerea unei contribuții semnificative la un mediu netoxic;

(e) aducerea unei contribuții la standarde înalte de bunăstare a animalelor și, în special,
satisfacerea nevoilor comportamentale ale animalelor specifice speciilor;

(f) încurajarea circuitelor scurte de distribuție și a producției locale în diferitele regiuni ale
Uniunii;

(g) încurajarea conservării raselor de animale rare și/sau a populațiilor locale în pericol de
dispariție;

(h) aducerea unei contribuții la dezvoltarea ofertei de materiale genetice vegetale adaptate la
nevoile și obiectivele specifice agriculturii ecologice;

(i) aducerea unei contribuții la un înalt nivel de biodiversitate, cu precădere prin utilizarea de
materiale genetice vegetale diverse, cum ar fi materiale eterogene ecologice și soiuri
ecologice adecvate producției ecologice;

(j) promovarea dezvoltării activităților de ameliorare a plantelor ecologice pentru a contribui

la perspectivele economice favorabile ale sectorului ecologic.

Articolul 5 - Principii generale

Producția ecologică este un sistem de gestionare durabilă bazat pe următoarele principii

generale:

(a) respectarea sistemelor și a ciclurilor naturii și susținerea și îmbunătățirea stării solului, a

apei și a aerului, a sănătății plantelor și animalelor și a echilibrului dintre ele;

(b) menținerea elementelor peisajului natural, precum siturile de patrimoniu natural;

1) Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie
2004 privind igiena produselor alimentare

(c) utilizarea responsabilă a energiei și a resurselor naturale, precum apa, solul, materia
organică și aerul;

(d) producerea unei varietăți extinse de alimente de înaltă calitate și de alte produse agricole
și de acvacultură care răspund cererii consumatorilor pentru bunuri care sunt produse prin
utilizarea unor procese care nu dăunează mediului, sănătății umane, sănătății plantelor sau
sănătății și bunăstării animalelor;

(e) asigurarea integrității producției ecologice în toate etapele producției, pregătirii și

distribuției alimentelor și a hranei pentru animale;

(f) proiectarea și gestionarea adecvată a proceselor biologice, pe baza unor sisteme ecologice
care utilizează resurse naturale interne sistemului de gestionare, prin metode care:

(i) utilizează organisme vii și metode de producție mecanice;

(ii) practică cultivarea de culturi legată de soluri și producția animalieră legată de terenuri sau
practică acvacultura cu respectarea principiului exploatării durabile a resurselor acvatice;

(iii) exclud utilizarea OMG-urilor și a produselor obținute din OMG-uri și a produselor

obținute prin OMG-uri, altele decât medicamentele veterinare;

(iv) se bazează pe evaluarea riscurilor și pe utilizarea de măsuri de precauție și preventive,

după caz;

(g) limitarea utilizării de factori de producție externi; în cazul în care sunt necesari factori de
producție externi sau nu există practicile și metodele de gestionare adecvate menționate la
litera (f), respectivii factori de producție externi se limitează la:

(i) factori proveniți din producția ecologică; în cazul materialului de reproducere a plantelor,
ar trebui să se acorde prioritate varietăților selectate pentru capacitatea lor de a răspunde
nevoilor și obiectivelor specifice ale agriculturii ecologice;

(ii) substanțe naturale sau substanțe derivate în mod natural;

(iii) îngrășăminte minerale cu solubilitate scăzută;

(h) adaptarea procesului de producție, după caz și în cadrul instituit prin prezentul
regulament, pentru a ține seama de statutul sanitar, de diferențele regionale privind echilibrul
ecologic și condițiile climatice și locale, de etapele de dezvoltare și de practicile specifice de
creștere a animalelor;

(i) excluderea din întregul lanț alimentar ecologic a clonării animalelor, a creșterii de animale
cu poliploidie indusă artificial și a radiațiilor ionizante;

(j) respectarea unui nivel înalt de bunăstare a animalelor, respectând nevoile specifice ale
speciilor.
Articolul 6 - Principii specifice aplicabile activităților agricole și acvaculturii

În ceea ce privește activitățile agricole și acvacultura, producția ecologică se bazează în

special pe următoarele principii specifice:

(a) menținerea și îmbunătățirea vieții solului și a fertilității naturale a solului, a stabilității

solului, a capacității solului de a reține apa și a biodiversității acestuia, prevenirea și
combaterea pierderii materiei organice din sol, a tasării și a eroziunii solului, precum și
hrănirea plantelor în principal prin ecosistemul solului;

(b) limitarea la minimum a utilizării resurselor neregenerabile și a factorilor de producție

externi;

(c) reciclarea deșeurilor și a produselor secundare de origine vegetală și animalieră, prin

utilizarea lor ca factori de producție în producția vegetală și animalieră;

(d) menținerea sănătății plantelor prin măsuri preventive, în special prin selectarea de specii,
soiuri sau materiale eterogene adecvate, rezistente la dăunători și la boli, prin rotația
corespunzătoare a culturilor, prin metode mecanice și fizice și prin protecția dușmanilor
naturali ai dăunătorilor;

(e) utilizarea semințelor și animalelor care au un grad ridicat de diversitate genetică,

rezistență la boli și longevitate;

(f) selecționarea soiurilor de plante ținând seama de particularitățile sistemelor specifice de

producție ecologică, punând accentul pe performanța agronomică, pe rezistența împotriva
bolilor, pe adaptarea la diversele condiții pedoclimatice locale și pe respectarea barierelor
încrucișării naturale;

(g) utilizarea materialelor ecologice de reproducere a plantelor, cum ar fi materialele de

reproducere a plantelor din materialele eterogene ecologice și din soiuri ecologice adecvate
producției ecologice;

(h) producția de soiuri ecologice prin capacitatea de reproducere naturală și axarea pe

limitarea între barierele încrucișării naturale;

(i) fără a aduce atingere articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 2100/94 și nici drepturilor
naționale de protecție a soiurilor de plante acordate în temeiul dreptului intern al statelor
membre, posibilitatea ca fermierii să utilizeze materiale de reproducere a plantelor obținute în
propriile ferme pentru a promova resurse genetice adaptate la condițiile speciale ale
producției ecologice;

(j) selecționarea raselor de animale ținând seama de un grad înalt de diversitate genetică, de
capacitatea animalelor de a se adapta la condițiile locale, de valoarea de ameliorare a
acestora, de longevitatea acestora, de vitalitatea acestora și de rezistența acestora la boli și
probleme de sănătate;

(k) practicarea producției animaliere adaptate zonei și tipului de teren;

(l) aplicarea unor practici de creștere a animalelor care stimulează sistemul imunitar și
întăresc apărarea naturală împotriva bolilor, inclusiv exerciții periodice și accesul la zone în
aer liber și pășuni;

(m) hrănirea efectivelor de animale cu hrană pentru animale ecologică alcătuită din
ingrediente agricole rezultate din producția ecologică și din substanțe neagricole naturale;

(n) producerea de produse ecologice de origine animală provenite de la animale care au fost
crescute în exploatații ecologice pe parcursul întregii vieți, de la naștere sau ecloziune;

(o) menținerea sănătății mediului acvatic și a calității ecosistemelor acvatice și terestre

înconjurătoare;

(p) hrănirea organismelor acvatice cu hrană pentru animale obținută prin exploatarea durabilă
a resurselor acvatice vii în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 sau cu hrană
pentru animale ecologică formată din ingrediente agricole rezultate din producția ecologică,
inclusiv prin acvacultură ecologică, și din substanțe neagricole naturale;

(q) evitarea oricărei puneri în pericol a speciilor care prezintă interes de conservare, care ar
putea decurge din producția ecologică.

Articolul 7 - Principii specifice aplicabile prelucrării alimentelor ecologice

Producția de alimente ecologice prelucrate se bazează, în special, pe următoarele principii

specifice:

(a) producția de alimente ecologice din ingrediente agricole ecologice;

(b) restricționarea utilizării aditivilor alimentari, a ingredientelor neecologice cu funcții

preponderent tehnologice și organoleptice, precum și a micronutrienților și a adjuvanților
tehnologici, astfel încât aceste elemente să fie utilizate în cea mai mică măsură și doar în
cazuri de nevoie tehnologică esențială sau în scopuri nutriționale speciale;

(c) excluderea substanțelor și a metodelor de prelucrare ce ar putea induce în eroare în

privința adevăratei naturi a produsului;

(d) prelucrarea atentă a alimentelor ecologice, de preferință prin metode biologice, mecanice
și fizice;

(e) excluderea alimentelor care conțin sau sunt alcătuite din nanomateriale fabricate.

..................................

CAPITOLUL III - NORME DE PRODUCȚIE

Articolul 9 - Norme de producție generale

(1) Operatorii se conformează normelor de producție generale stabilite în prezentul articol.

(2) Întreaga exploatație este gestionată în conformitate cu cerințele din prezentul regulament
aplicabile producției ecologice.
(3) Pentru scopurile și utilizările menționate la articolele 24 și 25 și în anexa II, doar
produsele și substanțele care au fost autorizate în temeiul dispozițiilor menționate se pot
utiliza în producția ecologică, cu condiția ca utilizarea lor în producția neecologică să fi fost
autorizată în conformitate cu dispozițiile relevante ale dreptului Uniunii și, după caz, în
conformitate cu dispozițiile naționale întemeiate pe dreptul Uniunii.

Următoarele produse și substanțe menționate la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul

(CE) nr. 1107/2009 sunt permise pentru utilizare în producția ecologică, cu condiția să fie
autorizate în conformitate cu regulamentul menționat:

(a) agenți fitoprotectori, agenți sinergici și coformulanți drept componente ale produselor de
protecție a plantelor;

(b) adjuvanții destinați amestecării cu produse de protecție a plantelor.

Utilizarea în producția ecologică a produselor și substanțelor destinate altor scopuri care nu

fac obiectul prezentului regulament este permisă cu condiția respectării principiilor stabilite
în capitolul II.

(4) Radiația ionizantă nu se utilizează pentru tratarea alimentelor ecologice sau a hranei
ecologice pentru animale și pentru tratarea materiilor prime utilizate pentru producerea
alimentelor ecologice sau a hranei ecologice pentru animale.

(5) Se interzice utilizarea clonării animalelor și creșterea de animale cu poliploidie indusă

artificial.

(6) Se iau măsuri preventive și de precauție, după caz, în fiecare etapă a producției, pregătirii
și distribuirii.

(7) În pofida alineatului (2), o exploatație poate fi împărțită în mod clar și efectiv în unități de
producție separate pentru producția ecologică, în conversie și producția neecologică, cu
condiția ca, pentru unitățile de producție neecologică:

(a) în ceea ce privește efectivele de animale, să fie implicate specii diferite;

(b) în ceea ce privește plantele, să fie implicate varietăți diferite care să poată fi ușor
diferențiate.

În ceea ce privește algele și animalele de acvacultură, pot fi implicate aceleași specii, cu

condiția să existe o separare clară și efectivă între locurile sau unitățile de producție.

(8) Prin derogare de la alineatul (7) litera (b), în cazul culturilor perene care necesită o
perioadă de cultivare de cel puțin trei ani, se pot implica soiuri care nu pot fi diferențiate cu
ușurință sau aceleași soiuri, cu condiția ca producția în cauză să facă parte dintr-un plan de
conversie și cu condiția ca conversia ultimei părți a suprafeței aferente producției în cauză la
producția ecologică să înceapă cât mai repede posibil și să fie finalizată în maximum cinci
ani.

În astfel de cazuri:
(a) fermierul notifică autoritatea competentă sau, după caz, autoritatea de control sau
organismul de control, cu cel puțin 48 de ore în avans, cu privire la începerea recoltării
fiecăruia dintre produsele în cauză;

(b) la încheierea recoltării, fermierul informează autoritatea competentă sau, după caz,
autoritatea de control sau organismul de control cu privire la cantitățile exacte recoltate din
unitățile în cauză și cu privire la măsurile luate pentru separarea produselor;

(c) planul de conversie și măsurile care urmează să fie luate pentru asigurarea separării
efective și clare trebuie să fie confirmate de autoritatea competentă sau, după caz, de
autoritatea de control ori de organismul de control, în fiecare an după începerea aplicării
planului de conversie.

(9) Cerințele privind speciile și soiurile diferite prevăzute la alineatul (7) literele (a) și (b) nu
se aplică în cazul centrelor de cercetare și educaționale, a pepinierelor, a multiplicatoarelor de
semințe și a operațiunilor de ameliorare.

(10) Atunci când, în cazurile menționate la alineatele (7), (8) și (9), nu toate unitățile de
producție ale unei exploatații sunt gestionate în temeiul normelor privind producția ecologică,
operatorii:

(a) păstrează produsele utilizate pentru unitățile de producție ecologică și în conversie separat
de cele utilizate pentru unitățile de producție neecologică;

(b) păstrează produsele provenite din unitățile de producție ecologică, din cele de producție în
conversie și din cele de producție neecologică separat unele de altele;

(c) țin registre adecvate pentru a demonstra separarea efectivă a unităților de producție și a
produselor.

(11) Comisia este împuternicită, în conformitate cu articolul 54, să adopte acte delegate care
să modifice alineatul (7) de la prezentul articol fie prin adăugarea unor norme suplimentare
privind împărțirea exploatațiilor în unități de producție ecologică, unități de producție în
conversie și unități de producție neecologică, în special în ceea ce privește produsele
enumerate în anexa I, fie prin modificarea respectivelor norme adăugate.

Articolul 10 - Conversia

(1) Fermierii și operatorii care produc alge sau animale de acvacultură respectă o perioadă de
conversie. Pe parcursul întregii perioade de conversie, aceștia aplică toate normele privind
producția ecologică prevăzute în prezentul regulament, în special normele aplicabile privind
conversia prevăzute în prezentul articol și în anexa II.

(2) Perioada de conversie începe cel mai devreme atunci când fermierul sau operatorul care
produce alge sau animale de acvacultură și-a notificat activitatea autorităților competente, în
conformitate cu articolul 34 alineatul (1), în statul membru în care își desfășoară activitatea și
în care exploatația fermierului sau a operatorului face obiectul sistemului de control.

(3) Nicio perioadă anterioară nu poate fi recunoscută retroactiv ca făcând parte din perioada
de conversie, cu excepția cazului în care:
(a) parcelele agricole ale operatorului au făcut obiectul unor măsuri definite într-un program
pus în aplicare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 în vederea asigurării că pe
parcelele agricole respective nu au fost utilizate alte produse sau substanțe decât cele
autorizate pentru producția ecologică; sau

(b) operatorul poate aduce probe că parcelele agricole sunt zone naturale sau agricole și că, pe
o perioadă de cel puțin trei ani, nu au fost tratate cu produse sau substanțe neautorizate pentru
utilizarea în producția ecologică.

(4) Produsele obținute în timpul perioadei de conversie nu se comercializează ca produse

ecologice sau ca produse în conversie.

Cu toate acestea, următoarele produse obținute în timpul perioadei de conversie și în

conformitate cu alineatul (1) pot fi comercializate ca produse în conversie:

(a) materiale de reproducere a plantelor, cu condiția să se fi respectat o perioadă de conversie

de cel puțin 12 luni;

(b) produse alimentare de origine vegetală și produsele destinate hranei de origine vegetală,
cu condiția ca produsul să conțină numai un singur ingredient provenit din culturi agricole și
să se fi respectat o perioadă de conversie de cel puțin 12 luni înainte de recoltare.

(5) Comisia este împuternicită, în conformitate cu articolul 54, să adopte acte delegate care să
modifice anexa II partea II punctul 1.2.2 fie prin adăugarea unor norme de conversie pentru
alte specii decât cele reglementate în anexa II partea II la 17 iunie 2018, fie prin modificarea
respectivelor norme adăugate.

(6) După caz, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care specifică documentele care
trebuie furnizate în scopul recunoașterii retroactive a perioadelor anterioare în conformitate
cu alineatul (3) de la prezentul articol.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).

Articolul 11 - Interzicerea utilizării OMG-urilor

(1) Se interzice utilizarea în producția ecologică a OMG-urilor și a produselor obținute din

OMG-uri și a produselor obținute prin OMG-uri în alimente sau în hrana pentru animale sau
ca alimente, hrană pentru animale, adjuvanți tehnologici, produse de protecție a plantelor,
îngrășăminte, amelioratori de sol, material de reproducere a plantelor, microorganisme sau
animale.

(2) În sensul interdicției prevăzute la alineatul (1), în ceea ce privește OMG-urile și

produsele obținute din OMG-uri și destinate alimentelor sau hranei pentru animale, operatorii
se pot baza pe etichetele unui produs care au fost aplicate sau furnizate în temeiul Directivei
2001/18/CE, al Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al
Consiliului (1) sau al Regulamentului (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European și al
Consiliului (2) sau pe orice alt document de însoțire a acestuia.
(3) Operatorii pot presupune că în producția alimentelor sau a hranei pentru animale
achiziționate nu s-au folosit OMG-uri sau produse obținute din OMG-uri atunci când astfel
de produse nu au o etichetă aplicată sau furnizată sau nu sunt însoțite de un document furnizat
în conformitate cu actele legislative menționate la alineatul (2), cu excepția cazului în care au
obținut alte informații indicând faptul că etichetarea produselor respective nu este în
conformitate cu actele legislative menționate.

(4) În sensul interdicției prevăzute la alineatul (1), în ceea ce privește produsele care nu sunt
reglementate de alineatele (2) și (3), operatorii care utilizează produse neecologice
achiziționate de la terți solicită vânzătorului să confirme faptul că produsele respective nu au
fost obținute din OMG-uri sau prin OMG-uri.

Articolul 12 - Norme privind producția vegetală

(1) Operatorii care produc plante sau produse vegetale respectă, în special, normele detaliate
prevăzute în partea I din anexa II.

(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 54, acte delegate de
modificare a:

(a) punctelor 1.3 și 1.4 din anexa II partea I în ceea ce privește derogările;

(b) punctului 1.8.5 din anexa II partea I în ceea ce privește utilizarea materialului de
reproducere a plantelor neecologic sau în conversie;

(c) punctului 1.9.5 din anexa II partea I prin adăugarea unor dispoziții suplimentare
referitoare la acordurile dintre operatorii exploatațiilor agricole sau prin modificarea
dispozițiilor respective adăugate;

(d) punctului 1.10.1 din anexa II partea I prin adăugarea unor măsuri suplimentare referitoare
la gestionarea dăunătorilor și a buruienilor sau prin modificarea acestor măsuri adăugate;

(e) părții I din anexa II fie prin adăugarea unor norme detaliate și practici de cultivare
suplimentare pentru anumite plante și produse vegetale, inclusiv norme pentru semințele
germinate, fie prin modificarea acestor norme adăugate.

Articolul 13 - Dispoziții specifice privind comercializarea materialului de reproducere a

plantelor din material eterogen ecologic

(1) Materialul de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic poate fi comercializat
fără respectarea cerințelor privind înregistrarea și fără respectarea categoriilor de certificare a
materialului de prebază, de bază și certificat sau a cerințelor pentru alte categorii, care sunt
prevăzute în Directivele 66/401/CEE, 66/402/CEE, 68/193/CEE, 98/56/CE, 2002/53/CE,
2002/54/CE, 2002/55/CE, 2002/56/CE, 2002/57/CE, 2008/72/CE și 2008/90/CE sau în actele
adoptate în temeiul directivelor menționate.

(2) Materialul de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic menționat la alineatul
(1) poate fi comercializat în urma unei notificări referitoare la materialul eterogen ecologic,
din partea furnizorului către organismele oficiale competente menționate în Directivele
66/401/CEE, 66/402/CEE, 68/193/CEE, 98/56/CE, 2002/53/CE, 2002/54/CE, 2002/55/CE,
2002/56/CE, 2002/57/CE, 2008/72/CE și 2008/90/CE, utilizând un dosar care să conțină:

(a) datele de contact ale solicitantului;

(b) specia și denumirea materialului eterogen ecologic;

(c) descrierea principalelor caracteristici agronomice și fenotipice care sunt comune în acest
grup de plante, inclusiv metodele de ameliorare, rezultatele testelor privind caracteristicile
respective, țara de producție și materialul parental utilizat;

(d) o declarație a solicitantului privind veridicitatea elementelor menționate la literele (a), (b)
și (c); și

(e) un eșantion reprezentativ.

1) Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22

septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic .
2) Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22
septembrie 2003 privind trasabilitatea și etichetarea organismelor modificate genetic și
trasabilitatea produselor destinate alimentației umane sau animale, produse din organisme
modificate genetic, și de modificare a Directivei 2001/18/CE (JO L 268, 18.10.2003, p. 24).

Notificarea respectivă se trimite prin scrisoare recomandată sau prin orice alt mijloc de
comunicare acceptat de organismele oficiale, cu solicitarea confirmării de primire.

La trei luni de la data indicată pe confirmarea de primire, cu condiția să nu fi fost solicitate

informații suplimentare sau să nu fi fost comunicat furnizorului un refuz oficial din motive ce
țin de un dosar incomplet ori de nerespectare astfel cum este definită la articolul 3 punctul 57,
se consideră că organismul oficial responsabil a confirmat notificarea și conținutul acesteia.

După confirmarea expresă sau implicită a notificării, organismul oficial responsabil poate
include pe o listă materialul eterogen ecologic notificat. Includerea pe listă menționată se face
gratuit pentru furnizor.

Includerea pe listă a oricărui material eterogen ecologic se comunică autorităților competente

ale celorlalte state membre și Comisiei.

Un astfel de material eterogen ecologic trebuie să respecte cerințele din actele delegate
adoptate în conformitate cu alineatul (3).

(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 54, acte delegate de
completare a prezentului regulament prin stabilirea de norme privind producția și
comercializarea materialului de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic din
anumite genuri sau specii, în ceea ce privește:

(a) descrierea materialului eterogen ecologic, inclusiv metodele de ameliorare și de producție

relevante și materialul parental utilizat;
(b) cerințele minime de calitate pentru loturile de semințe, inclusiv identitatea, puritatea
specifică, capacitatea de germinare și calitatea sanitară;

(c) etichetarea și ambalarea;

(d) informațiile și eșantioanele de producție care trebuie să fie păstrate de operatorii

profesioniști;

(e) după caz, întreținerea materialului eterogen ecologic.

..........................................................................................................

Articolul 16 - Norme de producție privind alimentele prelucrate

(1) Operatorii care produc alimente prelucrate respectă, în special, normele detaliate de
producție prevăzute în anexa II partea IV și în orice act de punere în aplicare menționat la
alineatul (3) din prezentul articol.

(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 54, acte delegate de
modificare a:

(a) punctului 1.4 din anexa II partea IV în ceea ce privește măsurile de precauție și măsurile
preventive care trebuie luate de operatori;

(b) punctului 2.2.2 din anexa II partea IV în ceea ce privește tipul și compoziția produselor și
substanțelor a căror utilizare în alimentele prelucrate este permisă, precum și condițiile în
care pot fi folosite;

(c) punctului 2.2.4 din anexa II partea IV în ceea ce privește calcularea procentului de
ingrediente agricole menționat la articolul 30 alineatul (5) litera (a) punctul (ii) și litera (b)
punctul (i), inclusiv aditivii alimentari autorizați în temeiul articolului 24 pentru utilizare în
producția ecologică, care sunt considerați ingrediente agricole în sensul unui astfel de calcul.

Actele delegate respective nu includ posibilitatea de a utiliza substanțe aromatizante sau

preparate aromatizante care nu sunt nici naturale, în sensul articolului 16 alineatele (2), (3) și
(4) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (1), și
nici ecologice.

(3) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește tehnicile autorizate în
prelucrarea produselor alimentare.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).

1) Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16

decembrie 2008 privind Articolul 17

......................................................................................................

Articolul 18 - Norme de producție privind vinul

(1) Operatorii care produc produse în sectorul vitivinicol respectă în special normele de
producție detaliate prevăzute în partea VI din anexa II.

(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 54, acte delegate de
modificare a:

(a) punctului 3.2 din anexa II partea VI prin adăugarea unor practici, procese și tratamente
enologice suplimentare care sunt interzise sau prin modificarea respectivelor elemente
adăugate;

(b) punctului 3.3 din anexa II partea VI.

............................................................................................................

Articolul 23 - Colectarea, ambalarea, transportul și depozitarea

(1) Operatorii se asigură că produsele ecologice și produsele în conversie se colectează, se

ambalează, se transportă și se depozitează în conformitate cu normele prevăzute în anexa III.

(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 54, acte delegate de
modificare a:

(a) secțiunii 2 din anexa III;

(b) secțiunilor 3, 4 și 6 din anexa III prin adăugarea unor norme speciale suplimentare privind
transportul și primirea produselor în cauză sau prin modificarea respectivelor norme
adăugate.

Articolul 24 - Autorizarea produselor și a substanțelor pentru utilizare în producția

ecologică

(1) Comisia poate autoriza anumite produse și substanțe pentru a fi utilizate în producția
ecologică, incluzând toate produsele și substanțele astfel autorizate pe liste supuse
restricțiilor, în următoarele scopuri:

(a) ca substanțe active care să fie utilizate în produse de protecție a plantelor;

(b) ca îngrășăminte, amelioratori de sol și nutrienți;

(c) ca materii prime pentru hrana pentru animale de origine vegetală sau animală ori
provenite din alge sau drojdie sau ca materii prime pentru hrana pentru animale de origine
microbiană ori minerală;

(d) ca aditivi pentru hrana animalelor și adjuvanți tehnologici;

(e) ca produse pentru curățarea și dezinfectarea iazurilor, a cuștilor, a rezervoarelor, a

bazinelor lungi (raceways), a clădirilor sau a instalațiilor utilizate pentru producția
animalieră;

(f) ca produse pentru curățarea și dezinfectarea clădirilor și a instalațiilor utilizate pentru

producția vegetală, inclusiv pentru depozitarea într-o exploatație agricolă;
(g) ca produse de curățare și dezinfectare a spațiilor de prelucrare și depozitare.

(2) În plus față de produsele și substanțele autorizate în conformitate cu alineatul (1), Comisia
poate autoriza anumite produse și substanțe pentru a fi utilizate în producția de alimente
ecologice prelucrate și de drojdie utilizată ca aliment sau ca hrană pentru animale, incluzând
toate produsele și substanțele astfel autorizate pe liste supuse restricțiilor, în următoarele
scopuri:

(a) ca aditivi pentru alimente și adjuvanți tehnologici;

(b) ca ingrediente agricole neecologice care se utilizează pentru producția de alimente

ecologice prelucrate;

(c) ca adjuvanți tehnologici pentru producția de drojdie și de produse pe bază de drojdie.

(3) Autorizarea produselor și substanțelor menționate la alineatul (1) pentru utilizarea în

producția ecologică se face cu respectarea principiilor stabilite în capitolul II și cu
îndeplinirea criteriilor următoare, care se evaluează în ansamblu:

(a) produsele și substanțele respective sunt esențiale pentru menținerea producției și pentru
utilizarea prevăzută;

(b) toate produsele și substanțele respective sunt de origine vegetală, animală, microbiană ori
minerală sau provenite din alge, cu excepția cazurilor în care produsele sau substanțele
provenite din astfel de surse nu sunt disponibile în cantități sau la calități suficiente sau dacă
nu există alternative;

(c) în cazul produselor menționate la alineatul (1) litera (a):

(i) utilizarea lor este esențială pentru controlul unui dăunător pentru care nu sunt disponibile
alternative biologice, fizice sau de ameliorare, nici alte metode de cultivare sau practici de
gestionare eficace;

(ii) dacă astfel de produse nu sunt de origine vegetală, animală, microbiană ori minerală sau
provenite din alge și nu sunt identice cu forma lor naturală, condițiile lor de utilizare exclud
orice contact direct cu părțile comestibile ale plantei;

(d) în cazul produselor menționate la alineatul (1) litera (b), utilizarea lor este esențială pentru
creșterea sau menținerea fertilității solului sau pentru îndeplinirea cerințelor nutriționale
specifice ale culturilor sau în scopuri specifice de ameliorare a solului;

(e) în cazul produselor menționate la alineatul (1) literele (c) și (d):

(i) utilizarea lor este necesară pentru menținerea sănătății, a bunăstării și a vitalității
animalelor și contribuie la un regim alimentar adecvat ce răspunde necesităților fiziologice și
comportamentale ale speciilor în cauză sau utilizarea lor este necesară pentru producerea sau
conservarea hranei pentru animale deoarece producția sau conservarea hranei pentru animale
este imposibilă fără utilizarea acestor substanțe;
(ii) hrana pentru animale de origine minerală, oligoelementele, vitaminele sau provitaminele
au origine naturală, cu excepția cazurilor în care produsele sau substanțele provenite din
astfel de surse nu sunt disponibile în cantitatea sau la calitatea suficientă sau dacă nu există
alternative;

(iii) utilizarea de materii prime neecologice, de origine vegetală sau animală, pentru hrana
pentru animale este necesară deoarece materiile prime pentru hrana pentru animale, de
origine vegetală sau animală, produse în conformitate cu normele de producție ecologică nu
sunt disponibile în cantitate suficientă;

(iv) utilizarea de mirodenii, plante aromatice și melase neecologice este necesară deoarece
produsele respective nu sunt disponibile în formă ecologică, trebuie să fie produse sau
pregătite fără solvenți chimici și utilizarea lor este limitată la 1 % din rația de hrană pentru o
anumită specie, calculată anual ca procent din substanța uscată din hrana pentru animale de
origine agricolă.

(4) Autorizarea produselor și substanțelor menționate la alineatul (2) pentru utilizarea în

producția de alimente ecologice prelucrate sau pentru producția de drojdie utilizată ca aliment
sau ca hrană pentru animale se face cu respectarea principiilor stabilite în capitolul II și cu
îndeplinirea criteriilor următoare, care se evaluează în ansamblu:

(a) nu sunt disponibile produse sau substanțe alternative autorizate în conformitate cu

prezentul articol sau tehnologii conforme cu prezentul regulament;

(b) fără recurgerea la aceste produse și substanțe, ar fi imposibilă producerea sau conservarea
alimentelor sau îndeplinirea anumitor cerințe referitoare la regimul alimentar prevăzute în
temeiul legislației Uniunii;

(c) se găsesc în natură și este posibil să fi făcut obiectul unor procese exclusiv mecanice,
fizice, biologice, enzimatice sau microbiene, cu excepția cazului în care produsele sau
substanțele din astfel de surse nu sunt disponibile în cantități sau la calități suficiente;

(d) ingredientul ecologic nu este disponibil în cantități suficiente.

(5) Autorizarea utilizării unor produse și substanțe obținute prin sinteză chimică în
conformitate cu alineatele (1) și (2) de la prezentul articol este limitată strict la cazurile în
care utilizarea factorilor de producție externi menționați la articolul 5 litera (g) ar contribui la
impacturi inacceptabile asupra mediului.

(6) Comisia este împuternicită, în conformitate cu articolul 54, să adopte acte delegate de
modificare a alineatelor (3) și (4) din prezentul articol prin adăugarea de criterii suplimentare
pentru autorizarea pentru produsele și substanțele menționate la alineatele (1) și (2) din
prezentul articol, destinate utilizării în producția ecologică în general și în producția de
alimente ecologice prelucrate în special, precum și adăugarea de criterii suplimentare pentru
retragerea unei astfel de autorizări, sau prin modificarea respectivelor criterii adăugate.

(7) În cazul în care un stat membru consideră că un produs sau o substanță ar trebui să fie
inclus(ă) în sau retras(ă) din listele de produse și substanțe autorizate menționate la alineatele
(1) și (2) sau că specificațiile de utilizare menționate în normele de producție ar trebui
modificate, acesta asigură transmiterea oficială către Comisie și celelalte state membre a unui
dosar care motivează includerea, retragerea sau alte modificări și care este disponibil public,
sub rezerva legislației naționale și a Uniunii privind protecția datelor.

Comisia publică orice cerere de tipul celor menționate în prezentul alineat.

(8) Comisia revizuiește cu regularitate listele menționate la prezentul articol.

Lista de ingrediente neecologice menționată la alineatul (2) litera (b) se revizuiește cel puțin o
dată pe an.

(9) Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind autorizarea sau retragerea autorizării
unor produse și substanțe în conformitate cu alineatele (1) și (2), care pot fi utilizate în
producția ecologică în general și în producția de alimente ecologice prelucrate în special, și
stabilește procedurile care trebuie urmate pentru autorizare și listele cu astfel de produse și
substanțe, precum și, după caz, descrierea acestora, cerințele referitoare la compoziția lor și
condițiile de utilizare.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).

Articolul 25 - Autorizarea de către statele membre a unor ingrediente agricole

neecologice pentru alimente ecologice prelucrate

(1) În cazul în care acest lucru este necesar pentru a asigura accesul la anumite ingrediente
agricole și în cazul în care astfel de ingrediente nu sunt disponibile sub formă ecologică în
cantitate suficientă, un stat membru poate, la cererea unui operator, să autorizeze cu titlu
provizoriu utilizarea de ingrediente agricole neecologice pentru producția de alimente
ecologice prelucrate pe teritoriul său pentru o perioadă de maxim șase luni. Autorizația
respectivă se aplică tuturor operatorilor din statul membru respectiv.

(2) Statul membru notifică de îndată Comisiei și celorlalte state membre, prin intermediul
unui sistem informatic care permite schimbul de documente și de informații pus la dispoziție
de Comisie, orice autorizație acordată pentru teritoriul său în conformitate cu alineatul (1).

(3) Statul membru poate prelungi autorizația prevăzută la alineatul (1) de maximum două ori,
de fiecare dată pentru o perioadă de șase luni, dacă niciun alt stat membru nu a formulat
obiecții indicând, prin intermediul sistemului menționat la alineatul (2), că astfel de
ingrediente sunt disponibile sub formă ecologică în cantități suficiente.

(4) O autoritate de control sau un organism de control recunoscut în conformitate cu articolul

46 alineatul (1) poate acorda o autorizație provizorie, astfel cum se menționează la alineatul
(1) de la prezentul articol, pentru o perioadă de maximum șase luni operatorilor din țări terțe
care solicită o astfel de autorizație și care fac obiectul controalelor efectuat de autoritatea de
control sau organismul de control respectiv, cu respectarea condițiilor de la alineatul
menționat în țara terță în cauză. Autorizația poate fi prelungită de maximum două ori, de
fiecare dată pentru o perioadă de șase luni.
(5) În cazul în care, după două prelungiri ale autorizației provizorii, un stat membru
consideră, pe baza unor informații obiective, că disponibilitatea unor astfel de ingrediente sub
formă ecologică rămâne insuficientă pentru a satisface nevoile calitative și cantitative ale
operatorilor, acesta poate înainta o solicitare Comisiei în conformitate cu articolul 24
alineatul (7).

Articolul 26 - Culegerea datelor referitoare la disponibilitatea pe piață a materialului de

reproducere a plantelor ecologice și în conversie, a animalelor ecologice și a animalelor
tinere de acvacultură ecologice

(1) Fiecare stat membru se asigură că este instituită o bază de date actualizată în mod regulat
pentru constituirea unei liste a materialului de reproducere a plantelor ecologic și în
conversie, cu excepția plantulelor, dar incluzând cartofii de sămânță, care este disponibil pe
teritoriul său.

(2) Statele membre instituie sisteme care permit operatorilor care comercializează material
de reproducere a plantelor ecologic sau în conversie sau animale ecologice sau animale tinere
de acvacultură ecologice și care sunt în măsură să le furnizeze în cantități suficiente și într-un
termen rezonabil, să publice voluntar și gratuit următoarele informații, împreună cu numele
lor și cu datele lor de contact:

(a) materialul de reproducere a plantelor ecologic și în conversie disponibil, cum ar fi

materialul de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic sau din soiuri ecologice
adecvate producției ecologice, cu excepția plantulelor, dar incluzând cartofii de sămânță;
cantitatea în greutate a materialului respectiv și perioada anului în care este disponibil; un
astfel de material se include pe listă cel puțin cu denumirea sa științifică latină;

(b) animalele ecologice pentru care poate fi acordată o derogare, în conformitate cu partea II
punctul 1.3.4.4 din anexa II; numărul animalelor disponibile, defalcat pe sexe; informații,
dacă sunt relevante, referitoare la diferitele specii de animale în ceea ce privește rasele și
tulpinile disponibile; rasele de animale, vârsta animalelor și orice altă informație relevantă;

(c) animalele tinere de acvacultură ecologice disponibile pe exploatație și starea de sănătate a

acestora, în conformitate cu Directiva 2006/88/CE a Consiliului (1), și capacitatea de
producție pentru fiecare specie de acvacultură.

(3) Statele membre pot, de asemenea, să instituie sisteme care să permită operatorilor care
comercializează rase și tulpini adaptate la producția ecologică în conformitate cu punctul
1.3.3 din anexa II partea II sau puicuțe ecologice și care sunt în măsură să furnizeze
respectivele animale în cantități suficiente și într-un termen rezonabil să publice voluntar și
gratuit informațiile relevante, împreună cu numele și datele de contact.

(4) Operatorii care aleg să includă informațiile privind materialul de reproducere a plantelor,
animalele sau animalele tinere de acvacultură în sistemele menționate la alineatele (2) și (3)
se asigură că informațiile sunt actualizate cu regularitate și se asigură că informațiile sunt
retrase de pe liste odată ce materialul de reproducere a plantelor, animalele sau animalele
tinere de acvacultură nu mai sunt disponibile.
(5) În scopul respectării dispozițiilor de la alineatele (1), (2) și (3), statele membre pot
continua să utilizeze sistemele de informații relevante deja existente.

(6) Comisia pune la dispoziția publicului, pe un site dedicat al Comisiei, un link către fiecare
dintre bazele de date sau sistemele naționale, permițând astfel utilizatorilor să aibă acces la
astfel de baze de date sau sisteme în întreaga Uniune.

(7) Comisia poate să adopte acte de punere în aplicare prin care să furnizeze:

(a) detaliile tehnice pentru instituirea și întreținerea bazelor de date menționate la alineatul
(1), precum și a sistemelor menționate la alineatul (2);

(b) specificații în ceea ce privește colectarea informațiilor menționate la alineatele (1) și (2);

(c) specificații cu privire la modalitățile de participare la bazele de date menționate la

alineatul (1) și la sistemele menționate la alineatele (2) și (3); și

(d) detalii în ceea ce privește informațiile care trebuie furnizate de statele membre în
conformitate cu articolul 53 alineatul (6).

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).

Articolul 27 - Obligații și acțiuni în cazul suspiciunii de nerespectare

În cazul în care un operator suspectează că un produs pe care l-a produs, pregătit, importat
sau pe care l-a primit de la un alt operator nu respectă cerințele prezentului regulament,
operatorul respectiv, sub rezerva articolului 28 alineatul (2):

(a) identifică și izolează produsul în cauză;

(b) verifică dacă suspiciunea poate fi probată;

(c) nu plasează produsul în cauză pe piață ca produs ecologic sau în conversie și nu îl

utilizează în producția ecologică, decât dacă suspiciunea poate fi exclusă;

(d) în cazul în care suspiciunea este probată sau în cazul în care nu poate fi exclusă,
informează imediat autoritatea competentă relevantă sau, după caz, autoritatea de control sau
organismul de control relevant, prezentând elementele disponibile, după caz;

(e) cooperează pe deplin cu autoritatea competentă relevantă sau, după caz, cu autoritatea de
control ori cu organismul de control relevant în cadrul verificării și identificării motivelor de
nerespectare suspectată.

1) Directiva 2006/88/CE a Consiliului din 24 octombrie 2006 privind cerințele de sănătate

animală pentru animale și produse de acvacultură și privind prevenirea și controlul anumitor
boli la animalele de acvacultură (JO L 328, 24.11.2006, p. 14).

Articolul 28 - Măsuri de precauție pentru a evita prezența produselor și substanțelor

neautorizate
(1) Pentru a evita contaminarea cu produse sau substanțe neautorizate în conformitate cu
articolul 9 alineatul (3) primul paragraf pentru utilizarea în producția ecologică, operatorii iau
următoarele măsuri de precauție în fiecare etapă a producției, pregătirii și distribuției:

(a) instituie și mențin măsuri proporționale și adecvate pentru a identifica riscurile de

contaminare a producției și a produselor ecologice cu produse sau substanțe neautorizate,
inclusiv identificarea sistematică a etapelor procedurale esențiale;

(b) instituie și mențin măsuri proporționale și adecvate pentru a evita riscurile de contaminare
a producției și a produselor ecologice cu produse sau substanțe neautorizate;

(c) revizuiesc și adaptează aceste măsuri cu regularitate; și

(d) respectă alte cerințe relevante din prezentul regulament, care asigură separarea produselor
ecologice, în conversie și neecologice.

(2) În cazul în care un operator suspectează, din cauza prezenței unui produs sau a unei
substanțe neautorizate în temeiul articolului 9 alineatul (3) primul paragraf pentru utilizarea
în producția ecologică, într-un produs care este

conceput pentru a fi utilizat sau comercializat ca produs ecologic sau în conversie, că acesta
din urmă nu respectă prezentul regulament, operatorul:

(a) identifică și izolează produsul în cauză;

(b) verifică dacă suspiciunea poate fi probată;

(c) nu plasează produsul în cauză pe piață ca produs ecologic sau în conversie și nu îl

utilizează în producția ecologică, decât dacă suspiciunea poate fi exclusă;

(d) în cazul în care suspiciunea este probată sau în cazul în care nu poate fi exclusă,
informează imediat autoritatea competentă relevantă sau, după caz, autoritatea de control sau
organismul de control relevant, prezentându-i elementele disponibile, după caz;

(e) cooperează pe deplin cu autoritatea competentă relevantă sau, după caz, cu autoritatea de
control ori cu organismul de control relevant la identificarea și verificarea motivelor pentru
prezența produselor sau substanțelor neautorizate.

(3) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a stabili norme uniforme care să
specifice:

(a) etapele procedurale care trebuie urmate de operatori, în conformitate cu alineatul (2)
literele (a)-(e), și documentele relevante care trebuie furnizate de aceștia;

(b) măsurile proporționale și corespunzătoare care trebuie adoptate și revizuite de către

operatori pentru a identifica și evita riscurile de contaminare, în conformitate cu alineatul (1)
literele (a)-(c).

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).
Articolul 29 - Măsurile care trebuie luate în cazurile de prezență a unor produse sau
substanțe neautorizate

(1) Atunci când autoritatea competentă sau, după caz, autoritatea de control ori organismul de
control primește informații probate cu privire la prezența unor produse sau substanțe
neautorizate în temeiul articolului 9 alineatul (3) primul paragraf pentru utilizarea în
producția ecologică sau a fost informată de un operator în conformitate cu articolul 28
alineatul (2) sau detectează astfel de produse ori substanțe într-un produs ecologic sau în
conversie:

(a) efectuează imediat o anchetă oficială în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625, cu

scopul de a stabili sursa și cauza în vederea verificării respectării articolului 9 alineatul (3)
primul paragraf și a articolului 28 alineatul (1); o astfel de anchetă trebuie finalizată cât mai
curând posibil, într-un termen rezonabil, și trebuie să tină seama de durabilitatea produsului și
de complexitatea cazului;

(b) interzice provizoriu atât introducerea pe piață a produselor în cauză ca produse ecologice
sau în conversie cât și utilizarea lor în producția ecologică, în așteptarea rezultatelor anchetei,
astfel cum se menționează la litera (a).

(2) Produsul în cauză nu se comercializează ca produs ecologic ori în conversie și nu se

utilizează în producția ecologică în cazul în care autoritatea competentă sau, după caz,
autoritatea de control ori organismul de control a stabilit că operatorul respectiv:

(a) a utilizat produse sau substanțe neautorizate în temeiul articolului 9 alineatul (3) primul
paragraf pentru utilizare în producția ecologică;

(b) nu a luat măsurile de precauție menționate la articolul 28 alineatul (1); sau

(c) nu a luat măsuri ca urmare a solicitărilor anterioare relevante din partea autorităților
competente, a autorităților de control sau a organismelor de control.

(3) Operatorului în cauză i se acordă posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la

rezultatele anchetei menționate la alineatul (1) litera (a). Autoritatea competentă sau, după
caz, autoritatea de control sau organismul de control ține un registru al anchetei efectuate.

În cazul în care este necesar, operatorul în cauză ia măsurile corective necesare pentru
evitarea unei viitoare contaminări.

(4) Până la 31 decembrie 2024, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și

Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentului articol, cu privire la prezența de
produse și substanțe neautorizate în temeiul articolului 9 alineatul (3) primul paragraf pentru
utilizare în producția ecologică și cu privire la evaluarea normelor naționale menționate la
alineatul (5) de la prezentul articol. Raportul respectiv poate fi însoțit, după caz, de o
propunere legislativă pentru a ridica nivelul de armonizare.

(5) Statele membre care au instituit norme potrivit cărora produsele care conțin produse sau
substanțe neautorizate în temeiul articolului 9 alineatul (3) primul paragraf pentru utilizare în
producția ecologică nu pot fi comercializate ca produse ecologice pot continua să aplice
normele respective cu condiția ca acestea să nu interzică, restricționeze sau împiedice
introducerea pe piață a produselor care au fost produse în alte state membre ca fiind produse
ecologice, în cazul în care produsele respective au fost obținute în conformitate cu prezentul
regulament. Statele membre care aplică prezentul alineat informează Comisia fără întârziere.

(6) Autoritățile competente păstrează documente referitoare la rezultatele anchetelor

menționate la alineatul (1), precum și referitoare la toate măsurile care au fost luate în scopul
formulării unor bune practici și cu alte măsuri de evitare a prezenței unor produse și substanțe
neautorizate în temeiul articolului 9 alineatul (3) primul paragraf pentru utilizarea în
producția ecologică.

Statele membre pun astfel de informații la dispoziția altor state membre și a Comisiei prin
intermediul unui sistem informatic care permite schimburi electronice de documente și
informații, pus la dispoziție de Comisie.

(7) Statele membre pot lua măsuri corespunzătoare pe teritoriul lor pentru a evita prezența
neintenționată în agricultura ecologică de produse și substanțe neautorizate în temeiul
articolului 9 alineatul (3) primul paragraf pentru utilizare în producția ecologică. Astfel de
măsuri nu interzic, restricționează sau împiedică introducerea pe piață a produselor produse
în alte state membre ca fiind produse ecologice sau în conversie, în cazul în care produsele
respective au fost obținute în conformitate cu prezentul regulament. Statele membre care
aplică prezentul alineat informează Comisia și celelalte state membre fără întârziere.

(8) Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili norme uniforme care să
specifice:

(a) metodologia care trebuie aplicată de autoritățile competente sau, după caz, de autoritățile
sau organismele de control, pentru detectarea și evaluarea prezenței de produse și substanțe
neautorizate în temeiul articolului 9 alineatul (3) primul paragraf pentru utilizare în producția
ecologică;

(b) detaliile și formatul informațiilor care trebuie puse la dispoziție de către statele membre
Comisiei și celorlalte state membre, în conformitate cu alineatul (6) de la prezentul articol.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).

(9) Până la data de 31 martie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei pe cale
electronică informațiile relevante privind cazurile de contaminare cu produse sau substanțe
neautorizate în anul anterior, inclusiv informațiile colectate la posturile de inspecție la
frontieră, în ceea ce privește natura contaminării detectate și, în special, cauza, sursa, nivelul
contaminării și volumul și natura produselor contaminate. Aceste informații sunt colectate de
Comisie prin intermediul sistemului informatic pus la dispoziție de Comisie și sunt utilizate
pentru a facilita formularea de bune practici pentru evitarea contaminării.

CAPITOLUL IV - ETICHETAREA

Articolul 30 - Utilizarea termenilor referitori la producția ecologică

(1) În sensul prezentului regulament, un produs este considerat ca purtând termeni referitori
la producția ecologică în cazul în care, pe etichetă, pe materialele publicitare sau în
documentele comerciale, produsul în cauză, ingredientele sale sau materiile prime pentru
hrana pentru animale utilizate pentru producerea sa sunt descrise în termeni care sugerează
cumpărătorului că produsul, ingredientele sau materiile sale prime pentru hrana pentru
animale au fost produse în conformitate cu prezentul regulament. În special, termenii
enumerați în anexa IV, cuvintele derivate și diminutivele acestora, precum „bio” și „eco”,
singure sau în combinație, pot fi folosite, pe întreg teritoriul Uniunii și în orice limbă
enumerată în anexa respectivă, pentru etichetarea și promovarea produselor menționate la
articolul 2 alineatul (1) conforme cu prezentul regulament.

(2) În cazul produselor menționate la articolul 2 alineatul (1), termenii menționați la prezentul
articol alineatul (1) nu se utilizează nicăieri în Uniune, în niciuna dintre limbile enumerate în
anexa IV, pe etichetă, pe materialele publicitare sau în documentele comerciale ale unui
produs care nu este conform cu prezentul regulament.

Mai mult, nu se folosesc în etichetare sau în publicitate niciun fel de termeni, inclusiv
termenii utilizați în mărci comerciale sau nume de societăți, sau practici dacă ar putea induce
în eroare consumatorul sau utilizatorul sugerând că un produs sau ingredientele acestuia
respectă prezentul regulament.

(3) Produsele obținute în timpul perioadei de conversie nu se etichetează și nu se promovează

drept produse ecologice sau produse în conversie.

Cu toate acestea, materialul de reproducere a plantelor, produsele alimentare de origine

vegetală și produsele destinate hranei animalelor de origine vegetală obținute în timpul
perioadei de conversie care respectă articolul 10 alineatul (4) se pot eticheta și promova drept
produse în conversie, utilizând termenul „în conversie” sau un termen corespunzător, alături
de termenii prevăzuți la alineatul (1).

(4) Termenii menționați la alineatele (1) și (3) nu se folosesc pentru un produs pentru care, în
conformitate cu dreptul Uniunii, trebuie să se indice pe etichetă sau în materialul publicitar că
produsul conține OMG-uri, constă în OMG-uri sau este produs din OMG-uri.

(5) Pentru alimentele prelucrate, se pot folosi termenii menționați la alineatul (1):

(a) în descrierea comercială și în lista de ingrediente, în cazul în care o astfel de listă este
obligatorie în temeiul legislației Uniunii, cu condiția ca:

(i) alimentele prelucrate să se conformeze normelor de producție prevăzute în partea IV din

anexa II și normelor specifice prevăzute în conformitate cu articolul 16 alineatul (3);

(ii) cel puțin 95 % din ingredientele agricole ale produsului în greutate să fie ecologice; și

(iii) în cazul aromelor, se pot folosi numai pentru substanțele aromatizante naturale și pentru
preparatele aromatizante naturale etichetate în conformitate cu articolul 16 alineatele (2), (3)
și (4) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 și în cazul în care toate componentele lor
aromatizante și substanțele purtătoare de componente aromatizante din substanțele
aromatizante sunt ecologice;
(b) doar în lista de ingrediente, cu condiția ca:

(i) mai puțin de 95 % din ingredientele agricole ale produsului în greutate să fie ecologice, iar
ingredientele respective să fie conforme cu normele de producție prevăzute în prezentul
regulament; și

(ii) alimentele prelucrate să se conformeze normelor de producție prevăzute la punctul 1.5,

punctul 2.1 litera (a),

punctul 2.1 litera (b) și punctul 2.2.1 din partea IV din anexa II și normelor prevăzute în
conformitate cu articolul 16 alineatul (3); (c) în descrierea comercială și în lista de
ingrediente, cu condiția ca:

(i) ingredientul principal să fie un produs al activității de vânat sau pescuit;

(ii) termenul menționat la alineatul (1) să aibă legătură clară în descrierea comercială cu un
alt ingredient care să fie ecologic și diferit de ingredientul principal;

(iii) toate celelalte ingrediente agricole să fie ecologice; și

(iv) alimentele să se conformeze punctului 1.5, punctului 2.1 literele (a) și (b) și punctului
2.2.1 din anexa II partea IV, precum și normelor prevăzute în conformitate cu articolul 16
alineatul (3).

Lista ingredientelor menționată la primul paragraf literele (a), (b) și (c) precizează care
ingrediente sunt ecologice. Referirile la producția ecologică pot apărea doar în raport cu
ingredientele ecologice.

Lista de ingrediente menționată la primul paragraf literele (b) și (c) include precizarea
procentajului total de ingrediente ecologice în raport cu cantitatea totală a ingredientelor
agricole.

Termenii menționați la alineatul (1), atunci când sunt utilizați în lista de ingrediente
menționată la primul paragraf literele (a), (b) și (c) de la prezentul alineat, și indicația
procentajului menționat la al treilea paragraf de la prezentul alineat apar cu aceeași culoare și
cu caractere de aceeași dimensiune și de același stil ca și restul indicațiilor din lista de
ingrediente.

(6) În ceea ce privește hrana pentru animale prelucrată, termenii menționați la alineatul (1) se
pot utiliza în descrierea comercială și în lista de ingrediente, cu condiția ca:

(a) hrana pentru animale prelucrată să se conformeze normelor de producție prevăzute în

părțile II, III și V din anexa II și normelor specifice prevăzute în conformitate cu articolul 16
alineatul (3);

(b) toate ingredientele de origine agricolă pe care le conține hrana pentru animale prelucrată
să fie ecologice; și (c) cel puțin 95 % din substanța uscată a produsului să fie ecologică.

(7) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 54, acte delegate de
modificare:
(a) a prezentului articol prin adăugarea unor norme suplimentare privind etichetarea
produselor enumerate în anexa I sau prin modificarea acestor norme adăugate; și

(b) a listei de termeni stabilită în anexa IV, ținând cont de evoluțiile lingvistice din statele
membre.

(8) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a stabili cerințe detaliate privind
aplicarea alineatului (3) de la prezentul articol.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).

Articolul 31 - Etichetarea produselor și a substanțelor utilizate în producția vegetală

În pofida domeniului de aplicare al prezentului regulament, astfel cum este stabilit la articolul
2 alineatul (1), produsele și substanțele utilizate în produsele de protecție a plantelor sau ca
îngrășământ, ca ameliorator de sol ori ca nutrient autorizat în conformitate cu articolele 9 și
24 pot purta o mențiune care să indice că produsele sau substanțele respective sunt autorizată
pentru utilizarea în producția ecologică în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 32 - Indicații obligatorii

(1) Atunci când produsele poartă termeni menționați la articolul 30 alineatul (1), inclusiv
produsele etichetate ca fiind produse în conversie în conformitate cu articolul 30 alineatul (3):

(a) pe etichetă apare, de asemenea, numărul de cod al autorității de control sau al

organismului de control care reglementează activitatea operatorului care a desfășurat ultima
operațiune de producție sau de pregătire; și (b) în cazul alimentelor preambalate, pe ambalaj
apare, de asemenea, logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică menționat la
articolul 33, cu excepția cazurilor menționate la articolul 30 alineatul (3) și alineatul (5)
literele (b) și (c).

(2) În cazul în care se utilizează logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică, în
același câmp vizual cu acesta apare și o indicație a locului în care au fost cultivate materiile
prime agricole din care este compus produsul, sub una din următoarele forme, după caz:

(a) „Agricultură UE”, atunci când materia primă agricolă a fost cultivată în Uniune;

(b) „Agricultură non-UE”, atunci când materia primă agricolă a fost cultivată în țări terțe;

(c) „Agricultură UE/non-UE”, atunci când o parte din materiile prime agricole a fost cultivată
în Uniune, iar altă parte a fost cultivată într-o țară terță.

În sensul primului paragraf, cuvântul „Agricultură” poate fi înlocuit cu „Acvacultură” după

caz, iar cuvintele „UE” și „nonUE” pot fi înlocuite sau completate cu numele unei țări sau cu
numele unei țări și al unei regiuni, dacă toate materiile prime agricole din care se compune
produsul au fost cultivate în țara respectivă și, după caz, în regiunea respectivă.

În ceea ce privește indicația locului în care au fost cultivate materiile prime agricole din care
este compus produsul, astfel cum se menționează la primul și al treilea paragraf, cantitățile
reduse de ingrediente, măsurate după greutate, pot fi ignorate, cu condiția ca întreaga
cantitate de ingrediente ignorate să nu depășească 5 % din cantitatea totală, măsurată după
greutate, de materii prime agricole.

Cuvântul „UE” sau „non-UE” nu este mai proeminent, prin culoarea, dimensiunea și stilul
caracterelor, decât denumirea produsului.

(3) Informațiile menționate la prezentul articol alineatele (1) și (2) și la articolul 33 alineatul
(3) sunt marcate într-un loc care atrage atenția, în așa fel încât să fie ușor vizibile, și sunt clar
lizibile și indelebile.

(4) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 54, acte delegate de
modificare a prezentului articol alineatul (2) și a articolului 33 alineatul (3) prin adăugarea de
norme suplimentare privind etichetarea sau prin modificarea acestor norme adăugate.

(5) Comisia adoptă acte de punere în aplicare în ceea ce privește:

(a) modalități practice referitoare la utilizarea, prezentarea, compoziția și dimensiunea

indicațiilor menționate la prezentul articol alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) și la articolul
33 alineatul (3);

(b) alocarea numerelor de cod autorităților de control și organismelor de control;

(c) indicarea locului în care au fost cultivate materiile prime agricole, în conformitate cu
alineatul (2) de la prezentul articol și cu articolul 33 alineatul (3).

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).

Articolul 33 - Logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică

(1) Logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică poate fi utilizat pentru etichetarea,
prezentarea și publicitatea produselor conforme cu prezentul regulament.

Logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică poate fi utilizat, de asemenea, în scopuri
de informare și educaționale legate de existența și de publicitatea logoului propriu-zis, cu
condiția ca o astfel de utilizare să nu fie de natură să inducă în eroare consumatorul în ceea ce
privește producția ecologică de produse specifice și cu condiția ca logoul să fie reprodus în
conformitate cu normele stabilite în anexa V. Într-un astfel de caz, cerințele de la articolul 32
alineatul (2) și de la punctul 1.7 din anexa V nu se aplică.

Logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică nu se utilizează pentru alimentele

prelucrate menționate la articolul 30 alineatul (5) literele (b) și (c) și pentru produsele în
conversie menționate la articolul 30 alineatul (3).

(2) Cu excepția cazului în care este utilizat în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf,
logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică este o atestare oficială în conformitate cu
articolele 86 și 91 din Regulamentul (UE) 2017/625.
(3) Utilizarea logoului Uniunii Europene pentru producția ecologică este opțională în cazul
produselor importate din țări terțe. Atunci când pe eticheta unor astfel de produse figurează
logoul respectiv, atunci apare pe etichetă și indicația menționată la articolul 32 alineatul (2).

(4) Logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică respectă modelul prezentat în anexa
V și este conform cu normele prevăzute în anexa respectivă.

(5) La etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor conforme cu prezentul regulament

pot fi utilizate logouri naționale și logouri private.

(6) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 54, acte delegate de
modificare a anexei V în ceea ce privește logoul Uniunii Europene privind producția
ecologică și normele referitoare la acesta.

CAPITOLUL V - CERTIFICAREA

Articolul 34 - Sistemul de certificare

(1) Înainte de a introduce pe piață orice produs ca „ecologic” ori „în conversie” sau înaintea
perioadei de conversie, operatorii și grupurile de operatori, astfel cum sunt prevăzute la
articolul 36, care produc, pregătesc, distribuie sau depozitează produse ecologice ori în
conversie, care importă astfel de produse dintr-o țară terță sau exportă astfel de produse spre
o țară terță sau care introduc astfel de produse pe piață notifică propria activitate autorităților
competente ale statului membru în care își desfășoară activitatea și în care întreprinderea lor
face obiectul sistemului de control.

În cazul în care autoritățile competente și-au conferit responsabilitățile sau au delegat anumite
atribuții oficiale de control sau anumite atribuții legate de alte activități oficiale mai multor
autorități sau organisme de control, operatorii sau grupurile de operatori indică în notificarea
menționată la primul paragraf autoritatea de control sau organismul de control care verifică
dacă activitatea lor respectă prezentul regulament și furnizează certificatul menționat la
articolul 35 alineatul (1).

(2) Operatorii care vând produse ecologice preambalate direct consumatorului sau
utilizatorului final sunt scutiți de la obligația de notificare prevăzută la alineatul (1) de la
prezentul articol și de obligația de a fi în posesia unui certificat menționat la articolul 35
alineatul (2), cu condiția ca aceștia să nu producă, să nu pregătească, să nu depoziteze altfel
decât în legătură cu punctul de vânzare, sau să nu importe astfel de produse dintr-o țară terță
sau să nu subcontracteze astfel de activități unui alt operator.

(3) Dacă operatorii sau grupurile de operatori subcontractează oricare dintre propriile
activități unor părți terțe, atât operatorii sau grupurile de operatori, cât și părțile terțe cărora
le-au fost subcontractate activitățile respective respectă alineatul (1), cu excepția cazului în
care operatorul sau grupul de operatori declară în notificarea menționată la alineatul (1) că
rămâne responsabil în ceea ce privește producția ecologică și că nu a transferat
responsabilitatea respectivă subcontractantului. În astfel de cazuri, autoritățile competente
sau, după caz, de autoritatea de control sau de organismul de control verifică faptul că
activitățile subcontractate respectă prezentul regulament în contextul controlului pe care îl
efectuează la operatori sau grupuri de operatori care și-au subcontractat activitățile.
(4) Statele membre pot desemna o autoritate sau aproba un organism care să primească
notificările menționate la alineatul (1).

(5) Operatorii, grupurile de operatori și subcontractanții țin registre, în conformitate cu

prezentul regulament, privind diferitele activități în care se implică.

(6) Statele membre păstrează liste actualizate cu numele și adresele operatorilor și ale
grupurilor de operatori care și-au notificat activitățile în conformitate cu alineatul (1) și fac
publică în mod corespunzător, inclusiv prin intermediul unor linkuri către un site unic, o listă
cuprinzătoare cu datele respective, împreună cu informațiile referitoare la certificatele
furnizate operatorilor și grupurilor de operatori în conformitate cu articolul 35 alineatul (1).
În acest sens, statele membre respectă cerințele privind protecția datelor cu caracter personal
prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

(7) Statele membre se asigură că orice operator sau grup de operatori care respectă prezentul
regulament și care, în cazul în care se colectează o taxă în conformitate cu articolele 78 și 80
din Regulamentul (UE) 2017/625, achită o taxă rezonabilă care să acopere costurile
controalelor, are dreptul să fie acoperit de sistemul de control. Statele membre se asigură că
eventualele taxe care pot fi percepute sunt făcute publice.

(8) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 54, acte delegate de
modificare a anexei II în ceea ce privește cerințele pentru ținerea de registre.

(9) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a furniza detalii și specificații
privind:

(a) formatul și mijloacele tehnice pentru notificarea menționată la alineatul (1);

(b) modalitățile de publicare a listelor menționate la alineatul (6); și

(c) procedurile și modalitățile de publicare a taxelor menționate la alineatul (7).

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).

Articolul 35 - Certificatul

(1) Autoritățile competente sau, după caz, autoritățile de control sau organismele de control
furnizează un certificat oricărui operator sau grup de operatori care și-a notificat propria
activitate în conformitate cu articolul 34 alineatul (1) și care respectă prezentul regulament.
Certificatul:

(a) se eliberează, ori de câte ori este posibil, în format electronic;

(b) permite cel puțin identificarea operatorului sau a grupului de operatori, inclusiv lista
membrilor acestuia, categoria de produse vizate de certificat și perioada de valabilitate a
acestuia;

(c) certifică faptul că activitatea notificată respectă prezentul regulament; și

(d) se eliberează în conformitate cu modelul prezentat în anexa VI.

(2) Fără a aduce atingere alineatul (8) de la prezentul articol sau articolului 34 alineatul (2),
operatorii și grupurile de operatori nu introduc pe piață produsele menționate la articolul 2
alineatul (1) ca fiind produse ecologice sau în conversie decât dacă posedă deja un certificat,
astfel cum se menționează la alineatul (1) de la prezentul articol.

1) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie

2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter
personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE
(Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(3) Certificatul menționat la prezentul articol reprezintă un certificat oficial în sensul

articolului 86 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/625.

(4) Un operator sau un grup de operatori nu are dreptul de a obține un certificat de la mai
multe organisme de control pentru activități desfășurate în același stat membru, în ceea ce
privește aceeași categorie de produse, inclusiv atunci când respectivul operator sau grup de
operatori se implică în etape diferite ale producției, pregătirii și distribuției.

(5) Membrii unui grup de operatori nu au dreptul de a obține un certificat individual pentru
niciuna dintre activitățile vizate de certificarea grupului de operatori de care aparțin.

(6) Operatorii verifică certificatele operatorilor care le sunt furnizori.

(7) În sensul alineatelor (1) și (4) de la prezentul articol, produsele se clasifică în conformitate
cu următoarele categorii:

(a) plante și produse vegetale neprelucrate, inclusiv semințe și alte materiale de reproducere a
plantelor;

(b) animale și produse de origine animală neprelucrate;

(c) alge și produse de acvacultură neprelucrate;

(d) produse agricole prelucrate, inclusiv produse de acvacultură, destinate utilizării ca

alimente;

(e) hrană pentru animale;

(f) vin;

(g) alte produse enumerate în anexa I la prezentul regulament sau necuprinse în categoriile
anterioare.

(8) Statele membre pot scuti de la obligația de a fi în posesia unui certificat prevăzut la
alineatul (2) pe operatorii care vând direct consumatorului final produse ecologice
neambalate, cu excepția hranei pentru animale, cu condiția ca operatorii respectivi să nu
producă, să nu pregătească, să nu depoziteze altfel decât în legătură cu punctul de vânzare,
sau să nu importe astfel de produse dintr-o țară terță sau să nu subcontracteze astfel de
activități unei părți terțe, și cu condiția ca:

(a) vânzările respective să nu depășească 5 000 kg pe an;

(b) vânzările respective să reprezinte o cifră de afaceri anuală pentru produse ecologice
neambalate care nu depășește 20 000 EUR; sau

(c) costurile potențiale de certificare ale operatorului să nu depășească 2 % din cifra de

afaceri totală pentru produse ecologice neambalate vândute de operatorul respectiv.

Dacă un stat membru decide să scutească operatorii menționați la primul paragraf, acesta
poate stabili limite mai stricte decât cele stabilite la primul paragraf.

Statele membre informează Comisia și celelalte state membre cu privire la decizia lor de a
excepta operatori, în temeiul primului paragraf, și cu privire la limitele până la care sunt
exceptați operatorii respectivi.

(9) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 54, acte delegate de
modificare a modelului certificatului care figurează în anexa VI.

(10) Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a furniza detalii și specificații privind
forma certificatului menționat la alineatul (1) și mijloacele tehnice prin care acesta se
eliberează.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).

Articolul 36 - Grupul de operatori

(1) Fiecare grup de operatori:

(a) este alcătuit numai din membri care sunt fermieri sau din operatori care produc alge sau
animale de acvacultură și care, în plus, pot fi implicați în prelucrarea, pregătirea sau
introducerea pe piață de alimente ori de hrană pentru animale;

(b) este alcătuit numai din membri:

(i) al căror cost de certificare individual reprezintă mai mult de 2 % din cifra de afaceri a
fiecărui membru sau din producția sa ecologică standard și a căror cifră de afaceri anuală
pentru producția ecologică nu depășește 25 000 EUR sau a căror producție ecologică standard
nu depășește 15 000 EUR pe an; sau (ii) care dețin fiecare exploatații de maximum:

— cinci hectare,

— 0,5 hectare în cazul serelor, sau

— 15 hectare, exclusiv în cazul pajiștilor permanente;

(c) este stabilit într-un stat membru sau într-o țară terță;

(d) are personalitate juridică;

(e) este alcătuit numai din membri ale căror activități de producție se desfășoară în
proximitate geografică una față de cealaltă;

(f) instituie un sistem comun de comercializare pentru produsele produse de grup; și

(g) instituie un sistem de controale interne care cuprinde un set documentat de activități și
proceduri de control, potrivit căruia o anumită persoană sau un anumit organism este
responsabil(ă) cu verificarea respectării prezentului regulament de către fiecare membru al
grupului.

(2) Autoritățile competente sau, după caz, autoritățile de control sau organismele de control
retrag certificatele menționate la articolul 35 pentru întregul grup în cazul în care deficiențele
în ceea ce privește structura sau funcționarea sistemului de controale interne prevăzut la
alineatul (1), în special în ceea ce privește nedetectarea sau nesoluționarea nerespectării de
către membri individuali ai grupului de operatori, afectează integritatea produselor ecologice
și în conversie.

(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 54, acte delegate de
modificare a prezentului articol alineatele (1) și (2) prin adăugarea de norme sau prin
modificarea acestor norme adăugate, în special în ceea ce privește:

(a) responsabilitățile membrilor individuali ai unui grup de operatori;

(b) criteriile de determinare a proximității geografice a membrilor grupului, cum ar fi

utilizarea comună a instalațiilor sau a locurilor de desfășurare a activităților;

(c) instituirea și funcționarea sistemului de controale interne, inclusiv domeniul de aplicare,

conținutul și frecvența controalelor care urmează să fie efectuate și criteriile de identificare a
deficiențelor în structura sau funcționarea sistemului de controale interne.

(4) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește norme specifice
privind:

(a) alcătuirea și dimensiunile unui grup de operatori;

(b) documentele și sistemele de ținere a evidențelor, sistemul de trasabilitate internă și lista

operatorilor;

(c) schimbul de informații dintre un grup de operatori și autoritatea competentă sau

autoritățile competente, autoritățile de control sau organismele de control și dintre statele
membre și Comisie.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).

CAPITOLUL VI - CONTROALELE OFICIALE ȘI ALTE ACTIVITĂȚI OFICIALE

Articolul 37 - Relația cu Regulamentul (UE) 2017/625 și normele suplimentare pentru

controalele oficiale și alte activități oficiale în legătură cu producția ecologică și cu
etichetarea produselor ecologice

Normele specifice din prezentul capitol se aplică, în plus față de normele prevăzute în
Regulamentul (UE) 2017/625, cu excepția cazului în care articolul 40 alineatul (2) din
prezentul regulament prevede dispoziții contrare și în plus față de articolul 29 din prezentul
regulament, cu excepția cazului în care articolul 41 alineatul (1) din prezentul regulament
prevede dispoziții contrare, în ceea ce privește controalele oficiale și alte activități oficiale
efectuate pentru a verifica pe parcursul întregului proces, în toate etapele de producție,
preparare și distribuție, că produsele menționate la articolul 2 alineatul (1) din prezentul
regulament au fost produse cu respectarea prezentului regulament.

Articolul 38 - Norme suplimentare privind controalele oficiale și acțiunile care trebuie

întreprinse de către autoritățile competente

(1) Controalele oficiale efectuate în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE)

2017/625 pentru verificarea respectării prezentului regulament includ, în special:

(a) verificarea aplicării de către operatori a măsurilor preventive și de precauție, astfel cum
sunt menționate la articolul 9 alineatul (6) și la articolul 28 din prezentul regulament, în
fiecare etapă de producție, pregătire și distribuție;

(b) în cazul în care exploatația include unități de producție neecologică sau în conversie,
verificarea registrelor și a măsurilor sau procedurilor sau mecanismelor instituite în vederea
asigurării unei separări clare și efective între unitățile de producție ecologică, în conversie și
neecologică, precum și între produsele respective produse în unitățile respective, precum și a
substanțelor și produselor utilizate pentru unitățile de producție ecologică, în conversie și
neecologică; o astfel de verificare include controale pe parcelele pentru care o perioadă
anterioară a fost recunoscută retroactiv ca parte a perioadei de conversie și controale în ceea
ce privește unitățile de producție neecologică;

(c) în cazurile în care produsele ecologice, în conversie și neecologice sunt colectate simultan
de către operatori, sunt preparate ori depozitate în aceeași unitate, zonă sau spații de preparare
sau sunt transportate către alți operatori ori alte unități, verificarea registrelor și a măsurilor,
procedurilor sau mecanismelor instituite pentru a se asigura că operațiunile sunt efectuate
separat în spațiu sau în timp, că sunt puse în aplicare măsuri adecvate de curățenie și, după
caz, măsuri pentru a preveni substituirea produselor, că produsele ecologice și produsele în
conversie sunt identificate în orice moment și că produsele ecologice, produsele în conversie
și produsele neecologice sunt depozitate, înainte și după operațiunile de pregătire, în mod
separat în spațiu sau în timp unele de altele;

(d) verificarea instituirii și funcționării sistemului de control intern al grupurilor de operatori;

(e) în cazurile în care operatorii sunt scutiți de obligația de notificare în conformitate cu

articolul 34 alineatul (2) din prezentul regulament sau de obligația de a fi în posesia unui
certificat în conformitate cu articolul 35 alineatul (8) din prezentul regulament, verificarea
îndeplinirii cerințelor pentru scutire și verificarea produselor vândute de operatorii respectivi.

(2) Controalele oficiale efectuate în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE)

2017/625 pentru verificarea respectării prezentului regulament se desfășoară de-a lungul
întregului proces în toate etapele de producție, pregătire și distribuție, în funcție de
probabilitatea nerespectării, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 57 din prezentul
regulament, care se determină ținând seama, în plus față de elementele menționate la articolul
9 din Regulamentul (UE) 2017/625, în special de următoarele elemente:

(a) tipul, dimensiunea și structura operatorilor și a grupurilor de operatori;

(b) vechimea operatorilor și a grupurilor de operatori în producția, pregătirea și distribuția
ecologică;

(c) rezultatele controalelor efectuate în conformitate cu prezentul articol;

(d) momentul relevant pentru activitățile efectuate;

(e) categoriile de produse;

(f) tipul, cantitatea și valoarea produselor și evoluția lor de-a lungul timpului;

(g) posibilitatea amestecării produselor sau a contaminării cu produse sau substanțe

neautorizate;

(h) aplicarea de derogări sau exceptări de la norme pentru operatori și grupuri de operatori;

(i) punctele critice pentru nerespectare și probabilitatea nerespectării în fiecare etapă a

producției, pregătirii și distribuției;

(j) activitățile de subcontractare.

(3) În orice caz, toți operatorii și toate grupurile de operatori, cu excepția celor menționați la
articolul 34 alineatul (2) și la articolul 35 alineatul (8), fac obiectul verificării respectării cel
puțin o dată pe an.

Verificarea respectării include o inspecție fizică la fața locului, cu excepția cazului în care se
îndeplinesc următoarele condiții:

(a) controalele anterioare ale operatorului sau ale grupului de operatori în cauză nu au
evidențiat nicio nerespectare care să afecteze integritatea produselor ecologice sau în
conversie timp de cel puțin trei ani consecutivi; și

(b) operatorul sau grupurile de operatori în cauză au fost evaluate pe baza elementelor
menționate la alineatul (2) de la prezentul articol și la articolul 9 din Regulamentul (UE)
2017/625 ca prezentând o probabilitate redusă de nerespectare.

În acest caz, perioada dintre două inspecții fizice la fața locului nu depășește 24 de luni.

(4) Controalele oficiale efectuate în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE)

2017/625 pentru verificarea respectării prezentului regulament:

(a) sunt realizate în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/625,
asigurându-se totodată că un procent minim din toate controalele oficiale ale operatorilor sau
grupurilor de operatori se efectuează fără notificare prealabilă;

(b) asigură că se efectuează un procent minim de controale suplimentare față de cele

menționate la alineatul (3) de la prezentul articol;

(c) se efectuează prin prelevarea unui număr minim de probe, care au fost prelevate în
conformitate cu articolul 14 litera (h) din Regulamentul (UE) 2017/625;
(d) asigură că un număr minim de operatori care sunt membri ai unui grup de operatori sunt
controlați în legătură cu verificarea respectării menționate la alineatul (3) de la prezentul
articol.

(5) Eliberarea sau reînnoirea certificatului menționat la articolul 35 alineatul (1) se bazează
pe rezultatele verificării respectării astfel cum este menționată la alineatele (1)-(4) de la
prezentul articol.

(6) Evidența scrisă care trebuie întocmită pentru fiecare control oficial efectuat în vederea
verificării respectării prezentului regulament, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din
Regulamentul (UE) 2017/625, se contrasemnează de către operator sau de către grupul de
operatori pentru a confirma primirea respectivei evidențe scrise.

(7) Articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/625 nu se aplică auditurilor și
inspecțiilor efectuate de autoritățile competente în contextul activităților lor de supraveghere
a organismelor de control cărora le-au fost delegate anumite atribuții de oficiale de control
sau alte atribuții legate de alte activități oficiale.

(8) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 54, acte delegate:

(a) de completare a prezentului regulament prin stabilirea de criterii și condiții specifice

pentru efectuarea controalelor oficiale menite să asigure trasabilitatea în toate etapele
producției, pregătirii și distribuției și respectarea prezentului regulament, în ceea ce privește:

(i) verificările documentelor contabile;

(ii) controalele efectuate la anumite categorii de operatori;

(iii) după caz, perioada în care urmează să fie efectuate controalele prevăzute în prezentul
regulament, inclusiv inspecția fizică la fața locului menționată la alineatul (3) de la prezentul
articol, și spațiile sau zona anume în care urmează să fie efectuate;

(b) de modificare a alineatului (2) de la prezentul articol prin adăugarea unor elemente
suplimentare întemeiate pe experiența practică sau prin modificarea acestor norme adăugate.

(9) Comisia poate să adopte acte de punere în aplicare prin care să specifice:

(a) procentul minim din totalitatea controalelor oficiale efectuate la operatori sau grupuri de
operatori care trebuie să fie efectuate fără notificare prealabilă, menționat la alineatul (4)
litera (a);

(b) procentul minim de controale suplimentare menționat la alineatul (4) litera (b);

(c) numărul minim de probe menționat la alineatul (4) litera (c);

(d) numărul minim de operatori care sunt membri ai unui grup de operatori menționat la
alineatul (4) litera (d).

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).
Articolul 39 - Norme suplimentare privind acțiunile care trebuie întreprinse de către
operatori și grupurile de operatori

(1) În plus față de obligațiile prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (UE) 2017/625,
operatorii și grupurile de operatori:

(a) țin registre pentru a demonstra respectarea prezentului regulament;

(b) efectuează toate declarațiile și alte comunicări care sunt necesare în vederea controalelor
oficiale;

(c) iau măsuri practice relevante pentru a asigura respectarea prezentului regulament;

(d) furnizează, sub forma unei declarații care urmează să fie semnată și actualizată, după caz:

(i) descrierea completă a unității de producție ecologice sau în conversie și a activităților care
urmează să fie desfășurate în conformitate cu prezentul regulament;

(ii) măsurile practice relevante care urmează să fie luate pentru a asigura respectarea
prezentului regulament;

(iii) un angajament:

— să informeze în scris și fără întârzieri nejustificate cumpărătorii produselor și să facă

schimb de informații relevante cu autoritatea competentă sau, după caz, cu autoritatea de
control sau cu organismul de control, în cazul în care o suspiciune de nerespectare a fost
probată, o suspiciune de nerespectare nu poate fi exclusă sau a fost constatată o nerespectare
care afectează integritatea produselor în cauză;

— să accepte transferul dosarului de control, în caz de schimbare a organismului de control

ori a autorității de control, sau, în cazul retragerii din producția ecologică, păstrarea dosarului
de control timp de cel puțin cinci ani de către ultima autoritate de control sau ultimul
organism de control;

— să informeze imediat autoritatea competentă sau autoritatea ori organismul desemnat în

conformitate cu articolul 34 alineatul (4) în cazul retragerii din producția ecologică; și

— să accepte schimbul de informații dintre autoritățile sau organismele respective în cazul în

care subcontractanții sunt verificați de autorități de control sau organisme de control diferite.

(2) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a furniza detalii și specificații
privind:

(a) registrele pentru a demonstra respectarea prezentului regulament;

(b) declarațiile și alte comunicări care sunt necesare în vederea controalelor oficiale;

(c) măsurile practice relevante pentru asigurarea respectării prezentului regulament.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).
Articolul 40 - Norme suplimentare privind delegarea anumitor atribuții oficiale de
control și atribuții legate de alte activități oficiale

(1) Autoritățile competente pot delega organismelor de control anumite atribuții oficiale de
control și anumite atribuții legate alte activități oficiale doar dacă, pe lângă condițiile
prevăzute în capitolul III din Regulamentul (UE) 2017/625, sunt îndeplinite și următoarele
condiții:

(a) delegarea conține o descriere detaliată a atribuțiilor delegate oficiale de control și a

atribuțiilor delegate legate de alte activități oficiale, inclusiv a obligațiilor de raportare și a
altor obligații specifice, precum și a condițiilor în care organismul de control le poate efectua.
În special, organismul de control transmite autorităților competente pentru aprobare
prealabilă următoarele:

(i) procedura sa de evaluare a riscurilor prin care se stabilește, în special, baza pentru
intensitatea și frecvența verificării respectării de către operatori și grupuri de operatori, care
este constituită pe baza elementelor menționate la articolul 9 din Regulamentul (UE)
2017/625 și a articolului 38 din prezentul regulament și care trebuie urmată în vederea
controalelor oficiale la operatori și grupuri de operatori;

(ii) procedura de control standard instituită, care trebuie să conțină o descriere detaliată a
măsurilor de control pe care organismul de control se angajează să le aplice operatorilor și
grupurilor de operatori care fac obiectul controalelor sale;

(iii) o listă de măsuri care sunt în conformitate cu catalogul comun menționat la articolul 41
alineatul (4) și care urmează să fie aplicate operatorilor și grupurilor de operatori în cazurile
de nerespectare suspectată sau constatată;

(iv) mecanismele pentru monitorizarea eficace în ceea ce privește atribuțiile oficiale de

control și atribuțiile legate de alte activități oficiale efectuate față de operatori și grupuri de
operatori și mecanismele pentru raportarea cu privire la atribuțiile respective.

Organismul de control notifică autorității competente orice modificare ulterioară adusă

elementelor menționate la punctele (i)-(iv);

(b) autoritățile competente respective dispun de proceduri și mecanisme pentru a asigura

supravegherea organismelor de control, inclusiv verificarea eficacității, independenței și
obiectivității modului în care se execută atribuțiile delegate, în special în ceea ce privește
intensitatea și frecvența verificării respectării.

Cel puțin o dată pe an, autoritățile competente organizează, în temeiul articolului 33 litera (a)
din Regulamentul (UE) 2017/625, audituri ale organismelor de control cărora le-au delegat
atribuții oficiale de control sau atribuțiile legate de alte activități oficiale.

(2) Prin derogare de la articolul 31 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/625, autoritățile
competente pot delega unui organism de control decizia cu privire la atribuțiile prevăzute la
articolul 138 alineatul (1) litera (b) și la articolul 138 alineatele (2) și (3) din regulamentul
respectiv.
 (3) În sensul articolului 29 litera (b) punctul (iv) din Regulamentul (UE) 2017/625,
standardul pentru delegarea anumitor atribuții oficiale de control și a anumitor atribuții legate
de alte activități oficiale în vederea verificării respectării prezentului regulament, care este
relevant în domeniul reglementat de prezentul regulament, este versiunea notificată cel mai
recent a standardului armonizat internațional intitulat „Evaluarea conformității – Cerințe
pentru organisme care certifică produse, procese și servicii”, a cărui referință a fost publicată
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(4) Autoritățile competente nu deleagă organismelor de control următoarele atribuții oficiale

de control și atribuții legate de alte activități oficiale:

(a) supravegherea și auditul altor autorități de control sau organisme de control;

(b) competența de a acorda derogări, altele decât derogările pentru utilizarea materialului de
reproducere a plantelor care nu a fost obținut din producția ecologică;

(c) capacitatea de a primi notificări ale activității de către operatori sau grupuri de operatori,
în temeiul articolului 34 alineatul (1) din prezentul regulament;

(d) evaluarea probabilității nerespectării dispozițiilor prezentului regulament care stabilesc

frecvența controalelor fizice care trebuie să fie efectuate asupra transporturilor ecologice
înaintea punerii lor în liberă circulație în Uniune, în conformitate cu articolul 54 din
Regulamentul (UE) 2017/625;

(e) stabilirea unui catalog comun de măsuri astfel cum se menționează la articolul 41 alineatul
(4) din prezentul regulament.

(5) Autoritățile competente nu deleagă unor persoane fizice atribuții oficiale de control sau
atribuțiile legate de alte activități oficiale.

(6) Autoritățile competente se asigură că informațiile primite de la organismele de control în

temeiul articolului 32 din Regulamentul (UE) 2017/625 și informațiile privind măsurile
aplicate de organismele de control în caz de nerespectare constatată sau probabilă sunt
colectate și utilizate de autoritățile competente pentru supravegherea activităților
organismelor de control respective.

(7) În cazul în care o autoritate competentă retrage complet sau parțial delegarea anumitor
atribuții oficiale de control sau a anumitor atribuții legate de alte activități oficiale în
conformitate cu articolul 33 litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/625, aceasta decide dacă
vreun certificat dintre cele eliberate de organismele de control în cauză înainte de data
deciziei respective privind retragerea parțială sau completă rămâne valabil și informează
operatorii afectați de decizia respectivă.

(8) Fără a aduce atingere articolului 33 litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/625, înaintea
retragerii complete sau parțiale a delegării de atribuții oficiale de control sau atribuțiile legate
de alte activități oficiale în cazurile menționate la

litera respectivă, autoritățile competente pot suspenda complet sau parțial delegarea
respectivă:
(a) pentru o perioadă care nu depășește 12 luni și în care organismul de control trebuie să
remedieze deficiențele identificate în cursul auditurilor și inspecțiilor sau pentru a aborda
nerespectările pentru care se desfășoară un schimb de informații cu alte autorități și
organisme de control, cu autorități competente, precum și cu Comisia, în conformitate cu
articolul 43 din prezentul regulament; sau

(b) pentru perioada în care este suspendată acreditarea menționată la articolul 29 litera (b)
punctul (iv) din Regulamentul (UE) 2017/625, în legătură cu articolul 40 alineatul (3) din
prezentul regulament.

În caz de suspendare a delegării atribuțiilor oficiale de control sau a atribuțiilor legate de alte
activități oficiale, organismele de control în cauză nu eliberează certificate menționate la
articolul 35 pentru părțile pentru care a fost suspendată delegarea. Autoritățile competente
decid dacă vreun certificat dintre cele eliberate de organismele de control în cauză înainte de
data deciziei respective privind retragerea parțială sau completă rămâne valabil și informează
operatorii în cauză cu privire la decizia respectivă.

Fără a aduce atingere articolului 33 din Regulamentul (UE) 2017/625, autoritățile competente
revocă suspendarea delegării atribuțiilor oficiale de control sau a atribuțiilor legate de alte
activități oficiale cât mai curând posibil, atunci când organismul de control a remediat
deficiențele sau neconformitățile menționate la primul paragraf litera (a) sau atunci când
organismul de acreditare a ridicat suspendarea acreditării menționate la primul paragraf litera
(b).

(9) În cazul în care un organism de control căruia autoritățile competente i-au delegat anumite
atribuții oficiale de control sau anumite atribuții legate de alte activități oficiale a fost, de
asemenea, recunoscut de Comisie, în conformitate cu articolul 46 alineatul (1) din prezentul
regulament, pentru efectuarea de activități de control în țări terțe, iar Comisia are intenția de a
retrage sau a retras recunoașterea organismului de control respectiv, autoritățile competente
organizează audituri sau inspecții la organismul de control în ceea ce privește activitățile sale
în statul membru/statele membre în cauză, în conformitate cu articolul 33 litera (a) din
Regulamentul (UE) 2017/625.

(10) Organismele de control transmit autorităților competente:

(a) o listă a operatorilor care făceau obiectul controalelor lor la data de 31 decembrie a anului
precedent, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an; și

(b) informații privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate în anul precedent
pentru a sprijini pregătirea părții referitoare la producția ecologică și etichetarea produselor
ecologice din cadrul raportului anual menționat la articolul 113 din Regulamentul (UE)
2017/625, până la data de 31 martie a fiecărui an.

(11) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 54, de
completare a prezentului regulament în ceea ce privește condițiile pentru delegarea
atribuțiilor oficiale de control și a atribuțiilor legate de alte activități oficiale către
organismele de control, în plus față de condițiile prevăzute la prezentul articol alineatul (1).

Articolul 41 - Norme suplimentare privind acțiunile în caz de nerespectare

(1) Sub rezerva articolului 29, în cazul în care o autoritate competentă sau, după caz, o
autoritate de control ori un organism de control are suspiciuni sau primește informații
probate, inclusiv informații din partea altor autorități competente sau, după caz, din partea
altor autorități de control ori organisme de control, cu privire la faptul că un operator
intenționează să utilizeze sau să introducă pe piață un produs care poate să nu respecte
prezentul regulament, dar care poartă termeni referitori la producția ecologică, sau în cazul în
care o astfel de autoritate competentă, autoritate de control ori organism de control este
informat de un operator în legătură cu o suspiciune de nerespectare în conformitate cu
articolul 27:

(a) aceasta efectuează imediat o anchetă oficială în conformitate cu Regulamentul (UE)

2017/625 cu scopul de a verifica respectarea prezentului regulament; ancheta respectivă
trebuie finalizată cât mai curând posibil, într-un termen rezonabil, ținând seama de
durabilitatea produsului și de complexitatea cazului;

(b) aceasta/acesta interzice provizoriu atât introducerea pe piață a produselor în cauză ca

produse ecologice sau în conversie cât și utilizarea lor în producția ecologică, în așteptarea
rezultatelor anchetei menționate la litera (a).

Înainte de a lua o astfel de decizie, autoritatea competentă sau, după caz, autoritatea de
control ori organismul de control îi oferă operatorului ocazia de a prezenta observații.

(2) În cazul în care rezultatele anchetei menționate la alineatul (1) litera (a) nu demonstrează
vreo nerespectare care să afecteze integritatea produselor ecologice sau în conversie,
operatorului i se permite să utilizeze produsele în cauză sau să le introducă pe piață ca
produse ecologice sau în conversie.

(3) Statele membre adoptă măsurile și prevăd eventuale sancțiuni necesare pentru a evita
utilizarea frauduloasă a indicațiilor menționate în capitolul IV din prezentul regulament.

(4) Autoritățile competente pun la dispoziție un catalog comun de măsuri pentru cazurile de
nerespectare suspectată și de nerespectare constatată, care urmează să fie aplicate pe teritoriul
lor, inclusiv de autoritățile de control și de organismele de control.

(5) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a specifica modalitățile uniforme
pentru cazurile în care autoritățile competente trebuie să ia măsuri în legătură cu o
nerespectare suspectată sau constatată.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).

Articolul 42 - Norme suplimentare privind măsurile în caz de nerespectare

(1) În eventualitatea unei nerespectări care afectează integritatea produselor ecologice sau în
conversie pe parcursul oricăreia dintre etapele producției, pregătirii și distribuției, de
exemplu, din cauza utilizării unor produse, substanțe sau tehnici neautorizate ori a
amestecării cu produse neecologice, autoritățile competente și, după caz, autoritățile de
control și organismele de control se asigură că, pe lângă măsurile care trebuie luate în
conformitate cu articolul 138 din Regulamentul (UE) 2017/625, în etichetarea și publicitatea
întregului lot sau a întregii serii de producție în cauză nu se face referire la producția
ecologică.

(2) În eventualitatea unei nerespectări grave sau repetitive ori continue, autoritățile
competente și, după caz, autoritățile de control și organismele de control se asigură că, pe
lângă măsurile prevăzute la alineatul (1) și pe lângă orice măsuri adecvate adoptate în mod
specific în conformitate cu articolul 138 din Regulamentul (UE) 2017/625, operatorilor sau
grupurilor de operatori în cauză li se interzice comercializarea de produse cu referire la
producția ecologică pe o perioadă dată și că se retrage sau se suspendă certificatul acestora
menționat la articolul 35, după caz.

Articolul 43 - Norme suplimentare privind schimbul de informații

(1) Pe lângă obligațiile prevăzute la articolul 105 alineatul (1) și la articolul 106 alineatul (1)
din Regulamentul (UE) 2017/625, autoritățile competente fac imediat schimb de informații cu
alte autorități competente, precum și cu Comisia cu privire la orice suspiciune de nerespectare
care afectează integritatea produselor ecologice sau în conversie.

Autoritățile competente comunică informațiile respective altor autorități competente și

Comisiei prin intermediul unui sistem informatic care permite schimburi electronice de
documente și de informații, pus la dispoziție de Comisie.

(2) În cazul în care există o nerespectare suspectată sau constatată în ceea ce privește produse
aflate sub controlul altor autorități de control sau al altor organisme de control, autoritățile de
control și organismele de control informează imediat celelalte autorități sau organisme de
control.

(3) Autoritățile de control și organismele de control fac schimb de alte informații relevante cu
alte autorități de control și organisme de control.

(4) În urma primirii unei cereri justificate de nevoia garantării faptului că un produs a fost
realizat în conformitate cu prezentul regulament, autoritățile de control și organismele de
control fac schimb de informații cu alte autorități competente, precum și cu Comisia, în
privința rezultatelor controalelor efectuate.

(5) Autoritățile competente fac schimb de informații privind supravegherea organismelor de

control cu organismele naționale de acreditare, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul
11 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

(6) Autoritățile competente iau măsurile adecvate și instituie proceduri documentate pentru a
se asigura că informațiile privind rezultatele controalelor sunt comunicate agenției de plăți în
conformitate cu necesitățile sale, în sensul articolului 58 din Regulamentul (UE) nr.
1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) și al actelor adoptate în temeiul
articolului menționat.

(7) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se precizează informațiile care
trebuie furnizate de către autoritățile competente, autoritățile de control și organismele de
control responsabile cu controalele oficiale și cu alte activități oficiale în conformitate cu
prezentul articol, destinatarii relevanți ai acestor informații și procedurile în conformitate cu
care se furnizează aceste informații, inclusiv funcționalitățile sistemului informatic menționat
la alineatul (1).

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).

CAPITOLUL VII - COMERȚUL CU ȚĂRI TERȚE

Articolul 44 - Exportul de produse ecologice

(1) Un produs poate fi exportat din Uniune ca produs ecologic și poate purta logoul Uniunii
Europene pentru producția ecologică dacă respectă normele pentru producția ecologică în
temeiul prezentului regulament.

(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 54, acte delegate de
completare a prezentului regulament în ceea ce privește documentele destinate autorităților
vamale din țările terțe, în special în ceea ce privește eliberarea certificatelor de export pentru
produse ecologice în format electronic ori de câte ori este posibil și asigurarea că produsele
ecologice exportate respectă prezentul regulament.

1) Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie

2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește
comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218,
13.8.2008, p. 30).

2) Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17

decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și
de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr.
814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p.
549).

Articolul 45 - Importul de produse ecologice și de produse în conversie

(1) Un produs poate fi importat dintr-o țară terță pentru a fi introdus pe piață în Uniune ca
produs ecologic sau ca produs în conversie dacă sunt îndeplinite următoarele trei condiții:

(a) produsul este un produs menționat la articolul 2 alineatul (1);

(b) se aplică una din următoarele:

(i) produsul respectă capitolele II, III și IV din prezentul regulament, iar autoritățile de
control sau organismele de control recunoscute în conformitate cu articolul 46 au controlat
toți operatorii și grupurile de operatori, astfel cum sunt menționate la articolul 36, inclusiv
exportatorii din țara terță în cauză, iar autoritățile sau organismele respective le-au furnizat
tuturor operatorilor, grupurilor de operatori și exportatorilor respectivi un certificat care
confirmă că respectă prezentul regulament;

(ii) în cazul în care produsul provine dintr-o țară terță recunoscută în conformitate cu articolul
47, produsul respectiv respectă condițiile stabilite în acordul comercial relevant; sau
(iii) în cazul în care produsul provine dintr-o țară terță recunoscută în conformitate cu
articolul 48, produsul respectiv respectă normele echivalente de producție și control ale țării
terțe respective și este importat cu un certificat de inspecție care confirmă respectarea și care
a fost eliberat de autoritățile competente, autoritățile de control sau organismele de control ale
țării terțe respective; și

(c) operatorii din țările terțe pot furniza în orice moment importatorilor și autorităților
naționale din Uniune și din țările terțe respective informații care permit identificarea
operatorilor care sunt furnizorii lor și a autorităților de control sau a organismelor de control
ale acestor furnizori, pentru a se asigura trasabilitatea produsului ecologic sau în conversie în
cauză. Aceste informații se pun, de asemenea, la dispoziția autorităților de control sau a
organismelor de control ale importatorilor.

(2) În conformitate cu procedura stabilită la articolul 24 alineatul (9),Comisia poate să acorde

autorizații specifice pentru utilizarea de produse și substanțe în țările terțe și în regiunile
ultraperiferice ale Uniunii, ținând seama de diferențele privind echilibrul ecologic din
producția vegetală sau animalieră, de condițiile climatice specifice, de tradițiile și de
condițiile locale din zonele respective. Astfel de autorizații specifice pot fi acordate pentru o
perioadă de doi ani, care poate fi reînnoită, și respectă principiile stabilite în capitolul II și
criteriile prevăzute la articolul 24 alineatele (3) și (6).

(3) Atunci când stabilește criteriile pentru ca anumite situații să se califice drept circumstanțe
catastrofale și când stabilește normele specifice cu privire la modul de gestionare a unor astfel
de circumstanțe în conformitate cu articolul 22, Comisia ia în considerare diferențele privind
echilibrul ecologic și condițiile climatice și locale din țările terțe și regiunile ultraperiferice
ale Uniunii.

(4) Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a unor norme specifice privind
conținutul certificatelor menționate la alineatul (1) litera (b), procedura care trebuie urmată
pentru eliberarea acestora, verificarea acestora și mijloacele tehnice prin care sunt eliberate,
în special în ceea ce privește rolul autorităților competente, al autorităților de control și al
organismelor de control, asigurând trasabilitatea și conformitatea produselor importate
destinate să fie introduse pe piața Uniunii drept produse ecologice sau produse în conversie,
după cum se prevede la alineatul (1).

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).

(5) Respectarea condițiilor și a măsurilor prevăzute la alineatul (1) pentru importul de

produse ecologice și produse în conversie menționate la alineatul (1) în Uniune este verificată
la posturile de inspecție la frontieră, în conformitate cu articolul 47 alineatul (1) din
Regulamentul (UE) 2017/625. Frecvența controalelor fizice menționate la articolul 49
alineatul (2) din regulamentul menționat depinde de probabilitatea nerespectării, astfel cum
este definită la articolul 3 punctul 57 din prezentul regulament.

Articolul 46 - Recunoașterea autorităților de control și a organismelor de control

(1) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să recunoască autoritățile de
control și organismele de control care au competența de a efectua controale și de a emite un
certificat ecologic în țări terțe, să retragă recunoașterea unor astfel de autorități și organisme
de control, și să elaboreze o listă a autorități de control și organisme de control recunoscute.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).

(2) Autoritățile de control sau organismele de control sunt recunoscute, în conformitate cu

alineatul (1) de la prezentul articol, pentru controlul importului categoriilor de produse
enumerate la articolul 35 alineatul (7), dacă îndeplinesc următoarele criterii:

(a) sunt stabilite legal într-un stat membru sau într-o țară terță;

(b) au capacitatea de a executa controale pentru a asigura îndeplinirea condițiilor stabilite la

articolul 45 alineatul (1) litera (a), litera (b) punctul (i) și litera (c) și la prezentul articol
pentru produsele ecologice și produsele în conversie destinate importului în Uniune;

(c) oferă garanții adecvate de obiectivitate și imparțialitate și sunt libere de orice conflicte de
interese în exercitarea sarcinilor lor de control;

(d) în cazul organismelor de control, acestea sunt acreditate conform standardului armonizat
relevant pentru „Evaluarea conformității – Cerințe pentru organisme care certifică produse,
procese și servicii”, a cărui referință a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

(e) dețin cunoștințele de specialitate, echipamentele și infrastructura necesare pentru

desfășurarea sarcinilor de control și un personal cu un nivel adecvat de calificare și experiență
în număr suficient; și

(f) îndeplinesc orice criterii suplimentare care pot fi stabilite într-un act delegat adoptat în
temeiul alineatului (7).

(3) Acreditarea menționată la alineatul (2) litera (d) poate fi acordată numai de:

(a) un organism de acreditare național din Uniune, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.
765/2008; sau (b) un organism de acreditare din afara Uniunii care a semnat un acord
multilateral de recunoaștere sub auspiciile Forumului internațional de acreditare.

(4) Autoritățile de control și organismele de control transmit Comisiei o cerere de

recunoaștere. O astfel de cerere constă într-un dosar tehnic care conține toate informațiile
care sunt necesare pentru asigurarea îndeplinirii criteriilor stabilite la alineatul (2).

Autoritățile de control furnizează cel mai recent raport de evaluare emis de autoritatea
competentă iar organismele de control furnizează certificatul de acreditare eliberat de
organismul de acreditare. După caz, autoritățile de control sau organismele de control
furnizează de asemenea cele mai recente rapoarte privind evaluarea periodică la fața locului,
supravegherea și reevaluarea multianuală a activităților lor.

(5) Pe baza informațiilor menționate la alineatul (4) și a oricăror alte informații relevante
legate de autoritatea de control sau de organismul de control, Comisia asigură supravegherea
corespunzătoare a autorităților de control și a organismelor de control recunoscute prin
revizuirea periodică a funcționării și a recunoașterii acestora. În scopul respectivei
supravegheri, Comisia poate solicita informații suplimentare de la organismele de acreditare
sau, după caz, de la autoritățile competente.

(6) Caracterul supravegherii menționate la alineatul (5) se stabilește pe baza unei evaluări a
probabilității nerespectării, ținând cont în special de activitatea autorității de control sau a
organismului de control, de tipul produselor și de operatorii pe care îi controlează și de
modificările normelor de producție și ale măsurilor de control.

Recunoașterea autorităților de control sau a organismelor de control menționate la alineatul

(1) trebuie în special să fie retrasă fără întârziere în conformitate cu procedura menționată la
alineatul menționat în cazul în care au fost descoperite încălcări grave sau repetate în ceea ce
privește certificarea sau controalele și acțiunile stabilite în conformitate cu alineatul (8) și în
cazul în care autoritatea de control sau organismul de control în cauză nu ia măsuri de
remediere adecvate și în timp util ca răspuns la solicitarea Comisiei într-un termen stabilit de
Comisie. Un astfel de termen este stabilit în funcție de gravitatea problemei și, în general, nu
poate fi mai scurt de 30 de zile.

(7) Comisia este împuternicită, să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 54 care:

(a) să modifice alineatul (2) de la prezentul articol prin adăugarea unor criterii suplimentare
față de cele stabilite la alineatul respectiv pentru recunoașterea autorităților de control și a
organismelor de control menționate la alineatul (1) de la prezentul articol sau pentru
retragerea unei astfel de recunoașteri, sau prin modificarea respectivelor criterii adăugate;

(b) să completeze prezentul regulament în ceea ce privește:

(i) exercitarea supravegherii de către autoritățile de control și organismele de control

recunoscute de Comisie în conformitate cu alineatul (1), inclusiv prin examinare la fața
locului; și

(ii) controalele și alte acțiuni care trebuie efectuate de autoritățile de control și organismele de
control respective.

(8) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a garanta aplicarea unor măsuri în
ceea ce privește cazurile de nerespectare suspectată sau constatată, în special cele care
afectează integritatea produselor ecologice sau în conversie importate în temeiul recunoașterii
prevăzute la prezentul articol. Măsurile de acest gen pot consta în special în verificarea
integrității produselor ecologice sau în conversie înaintea introducerii produselor pe piață în
Uniune și, după caz, în suspendarea autorizației de introducere pe piață în Uniune a unor
astfel de produse ca produse ecologice sau produse în conversie.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).

(9) Din motive imperative de urgență justificate corespunzător, legate de practici neloiale sau
practici incompatibile cu principiile și normele referitoare la producția ecologică, de
protejarea încrederii consumatorilor sau de protejarea concurenței loiale între operatori,
Comisia adoptă acte de punere în aplicare cu aplicabilitate imediată, în conformitate cu
procedura menționată la articolul 55 alineatul (3), pentru a lua măsurile menționate la
prezentul articol alineatul (8) sau pentru a decide în privința retragerii recunoașterii
autorităților de control și a organismelor de control menționate la alineatul (1) de la prezentul
articol.

Articolul 47 - Echivalența în temeiul unui acord comercial

O țară terță recunoscută menționată la articolul 45 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) este o
țară terță pe care Uniunea a recunoscut-o în temeiul unui acord comercial ca având un sistem
de producție care îndeplinește aceleași obiective și principii prin aplicarea unor norme care
asigură același nivel de garantare a conformității pe care îl asigură normele Uniunii.

Articolul 48 -Echivalența în temeiul Regulamentului (CE) nr. 834/2007

(1) O țară terță recunoscută menționată la articolul 45 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) este
o țară terță care a fost recunoscută în scopul echivalenței în temeiul articolului 33 alineatul
(2) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, inclusiv cele recunoscute în temeiul măsurii
tranzitorii prevăzute la articolul 58 din prezentul regulament.

Recunoașterea respectivă a țărilor terțe expiră la 31 decembrie 2025.

(2) Pe baza rapoartelor anuale care trebuie trimise Comisiei până la data de 31 martie a
fiecărui an de țările terțe menționate la alineatul (1), referitoare la punerea în aplicare și
executarea măsurilor de control stabilite de țările respective, și având în vedere orice altă
informație primită, Comisia asigură supravegherea adecvată a țărilor terțe recunoscute prin
reexaminarea regulată a recunoașterii lor. În acest scop, Comisia poate solicita ajutorul
statelor membre. Caracterul supravegherii se stabilește pe baza unei evaluări a probabilității
nerespectării, ținând cont în special de volumul exporturilor către Uniune din țara terță în
cauză, de rezultatele activităților de monitorizare și supraveghere efectuate de autoritatea
competentă și de rezultatele controalelor anterioare. Comisia prezintă periodic Parlamentului
European și Consiliului un raport privind rezultatele reexaminării efectuate.

(3) Prin intermediul unui act de punere în aplicare, Comisia elaborează o listă cu țările terțe
menționate la alineatul (1) și poate modifica lista respectivă prin intermediul unor acte de
punere în aplicare.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).

(4) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 54, acte delegate de
completare a prezentului regulament în ceea ce privește informațiile care trebuie transmise de
țările terțe incluse pe listă în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol, necesare
pentru supravegherea de către Comisie a recunoașterii lor, precum și în ceea ce privește
exercitarea de către Comisie a respectivei supravegheri, inclusiv prin examinare la fața
locului.

(5) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a garanta aplicarea unor măsuri în
ceea ce privește cazurile de nerespectare suspectată sau constatată, în special cele care
afectează integritatea produselor ecologice sau în conversie importate din țările terțe
prevăzute la prezentul articol. Măsurile de acest gen pot consta în special în verificarea
integrității produselor ecologice sau în conversie înaintea introducerii produselor pe piață în
Uniune și, după caz, în suspendarea autorizației de introducere pe piață în Uniune a unor
astfel de produse ca produse ecologice sau produse în conversie.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).

Articolul 49 - Raportul Comisiei privind aplicarea articolelor 47 și 48

Până la 31 decembrie 2021, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport

referitor la stadiul aplicării articolelor 47 și 48, în special în ceea ce privește recunoașterea
țărilor terțe în sensul echivalenței.

CAPITOLUL VIII - DISPOZIȚII GENERALE

SECȚIUNEA 1 - Libera circulație a produselor ecologice și în conversie

Articolul 50 - Neinterzicerea și nerestricționarea comercializării produselor ecologice și

în conversie

Autoritățile competente, autoritățile de control și organismele de control nu interzic sau

restricționează, pe motive legate de producție, de etichetare sau de prezentarea produselor,
comercializarea produselor ecologice și în conversie controlate de o altă autoritate
competentă, de o altă autoritate de control sau de un alt organism de control, aflat în alt stat
membru, dacă produsele respective sunt conforme cu prezentul regulament. În special, nu se
efectuează niciun control oficial sau alte activități oficiale decât cele în temeiul
Regulamentului (UE) 2017/625 și nu se percep taxe pentru controale oficiale și alte activități
oficiale altele decât cele prevăzute în capitolul VI din regulamentul menționat.

SECȚIUNEA 2 - Informații, raportare și derogări conexe

Articolul 51 - Informații referitoare la sectorul ecologic și la comerțul conex

(1) În fiecare an, statele membre transmit Comisiei informațiile necesare pentru punerea în
aplicare a prezentului regulament și pentru monitorizarea acestei aplicări. Pe cât posibil,
aceste informații se bazează pe surse de date confirmate. Comisia ține cont de nevoile de date
și de sinergiile dintre potențialele surse de date, mai ales de utilizarea datelor în scopuri
statistice, atunci când este cazul.

(2) Comisia adoptă acte de punere în aplicare în ceea ce privește sistemul care trebuie utilizat
pentru transmiterea informațiilor menționate la alineatul (1), detaliile referitoare la
informațiile care trebuie transmise și data până la care trebuie transmise respectivele
informații.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).
Articolul 52 - Informații referitoare la autoritățile competente, la autoritățile de control
și la organismele de control

(1) Statele membre păstrează o listă actualizată periodic, care conține:

(a) denumirile și adresele autorităților competente;

(b) denumirile, adresele și numerele de cod ale autorităților de control și ale organismelor de
control.

Statele membre transmit Comisiei listele respective și orice modificare adusă acestora și le
fac publice, cu excepția cazurilor în care o astfel de transmitere și publicare au fost deja
solicitate în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/625.

(2) Pe baza informațiilor prevăzute la alineatul (1), Comisia publică periodic pe internet o
listă actualizată a autorităților de control și a organismelor de control menționate la alineatul
(1) litera (b).

Articolul 53 - Derogări, autorizații și rapoarte

(1) Derogările de la utilizarea materialului ecologic de reproducere a plantelor și de la

utilizarea animalelor ecologice, prevăzute în partea I punctul 1.8.5 din anexa II și în partea II
punctele 1.3.4.3 și 1.3.4.4 din anexa II, cu excepția părții II punctul 1.3.4.4.2 din anexa II,
expiră la 31 decembrie 2035.

(2) Începând cu 1 ianuarie 2028, pe baza concluziilor în ceea ce privește disponibilitatea

materialului ecologic de reproducere a plantelor și a animalelor ecologice prezentată în
raportul prevăzut la alineatul (7) de la prezentul articol, Comisia este împuternicită să adopte,
în conformitate cu articolul 54, acte delegate de modificare a prezentului regulament după
cum urmează:

(a) încetarea derogărilor menționate la punctul 1.8.5 din anexa II partea I și la punctele
1.3.4.3 și 1.3.4.4 din anexa II partea I, cu excepția punctului 1.3.4.4.2 din anexa II partea II,
înainte de 31 decembrie 2035 sau prelungirea acestora dincolo de data menționată; sau

(b) încetarea derogării menționate în partea II punctul 1.3.4.4.2 din anexa II.

(3) Începând cu 1 ianuarie 2026, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu

articolul 54, acte delegate de modificare a articolului 26 alineatul (2) litera (b) pentru a
extinde domeniul de aplicare al sistemului de informații menționat la articolul 26 alineatul (2)
astfel încât să cuprindă și puicuțele, precum și a părții II punctul 1.3.4.3 din anexa II pentru a
întemeia derogările în ceea ce privește puicuțele pe datele colectate în conformitate cu acest
sistem;

(4) Începând cu 1 ianuarie 2025, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu

articolul 54, acte delegate în temeiul informațiilor referitoare la disponibilitatea hranei
proteice ecologice pentru păsări de curte și porcine puse la dispoziție de statele membre în
conformitate cu alineatul (6) de la prezentul articol sau prezentate în raportul menționat la
alineatul (7) de la prezentul articol, care prevăd încetarea autorizațiilor de a utiliza hrană
proteică neecologică în nutriția păsărilor de curte și a porcinelor prevăzute în partea II punctul
1.9.3.1 litera (c) și punctul 1.9.4.2 litera (c) din anexa II înainte de 31 decembrie 2025 sau
prelungirea acestora după această dată.

(5) Atunci când prelungește derogările sau autorizațiile menționate la alineatele (2), (3) și (4),
Comisia procedează astfel numai atât timp cât deține informații, în special informații
furnizate de statele membre în conformitate cu alineatul (6), care confirmă indisponibilitatea
pe piața Uniunii a materialului de reproducere a plantelor, a animalelor și a hranei pentru
animale în cauză.

(6) Până la data de 30 iunie a fiecărui an, statele membre pun la dispoziția Comisiei și a
celorlalte state membre:

(a) informațiile furnizate în baza de date, astfel cum se prevede la articolul 26 alineatul (1), și
în sistemele menționate la articolul 26 alineatul (2) și, dacă este cazul, în sistemele
menționate la articolul 26 alineatul (3);

(b) informațiile privind derogările acordate în conformitate cu partea I punctul 1.8.5 din
anexa II partea II punctele 1.3.4.3 și 1.3.4.4 din anexa II; și

(c) informațiile privind disponibilitatea pe piața Uniunii a hranei proteice ecologice pentru
păsări de curte și porcine și privind autorizațiile acordate în conformitate cu partea II punctele
1.9.3.1 litera (c) și 1.9.4.2 litera (c) din anexa II.

(7) Până la 31 decembrie 2025, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și

Consiliului cu privire la disponibilitatea pe piața Uniunii și, dacă este cazul, cu privire la
cauzele accesului limitat la:

(a) materialul ecologic de reproducere a plantelor;

(b) animalele ecologice care fac obiectul derogărilor menționate la punctele 1.3.4.3 și 1.3.4.4
din anexa II partea II;

(c) hrana proteică ecologică destinată alimentației păsărilor de curte și a porcinelor sub
rezerva autorizațiilor menționate la punctul 1.9.3.1 litera (c) și la punctul 1.9.4.2 litera (c) din
anexa II partea II.

La elaborarea acestui raport, Comisia ține cont, în special, de datele colectate în conformitate
cu articolul 26 și de informațiile referitoare la derogările și la autorizațiile menționate la
alineatul (6) de la prezentul articol.

CAPITOLUL IX - DISPOZIȚII PROCEDURALE, TRANZITORII ȘI FINALE

SECȚIUNEA 1 - Dispoziții procedurale

Articolul 54 - Exercitarea delegării de competențe

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la
prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 2 alineatul (6), articolul 9
alineatul (11), articolul 10 alineatul (5), articolul 12 alineatul (2), articolul 13 alineatul (3),
articolul 14 alineatul (2), articolul 15 alineatul (2), articolul 16 alineatul (2), articolul 17
alineatul (2), articolul 18 alineatul (2), articolul 19 alineatul (2), articolul 21 alineatul (1),
articolul 22 alineatul (1), articolul 23 alineatul (2), articolul 24 alineatul (6), articolul 30
alineatul (7), articolul 32 alineatul (4), articolul 33 alineatul (6), articolul 34 alineatul (8),
articolul 35 alineatul (9), articolul 36 alineatul (3), articolul 38 alineatul (8), articolul 40
alineatul (11), articolul 44 alineatul (2), articolul 46 alineatul (7), articolul 48 alineatul (4),
articolul 53 alineatele (2), (3) și (4), articolul 57 alineatul (3) și articolul 58 alineatul (2) se
conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 1 ianuarie 2021. Comisia prezintă un raport
privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de
cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu
excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel
târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 2 alineatul (6), articolul 9 alineatul (11),
articolul 10 alineatul (5), articolul 12 alineatul (2), articolul 13 alineatul (3), articolul 14
alineatul (2), articolul 15 alineatul (2), articolul 16 alineatul (2), articolul 17 alineatul (2),
articolul 18 alineatul (2), articolul 19 alineatul (2), articolul 21 alineatul (1), articolul 22
alineatul (1), articolul 23 alineatul (2), articolul 24 alineatul (6), articolul 30 alineatul (7),
articolul 32 alineatul (4), articolul 33 alineatul (6), articolul 34 alineatul (8), articolul 35
alineatul (9), articolul 36 alineatul (3), articolul 38 alineatul (8), articolul 40 alineatul (11),
articolul 44 alineatul (2), articolul 46 alineatul (7), articolul 48 alineatul (4), articolul 53
alineatele (2), (3) și (4), articolul 57 alineatul (3) și articolul 58 alineatul (2) poate fi revocată
oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării
de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează
datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară
menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat
membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai
bună legiferare din 13 aprilie 2016.

(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European
și Consiliului.

(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatul (6), al articolului 9 alineatul (11),
al articolului 10 alineatul (5), al articolului 12 alineatul (2), al articolului 13 alineatul (3), al
articolului 14 alineatul (2), al articolului 15 alineatul (2), al articolului 16 alineatul (2), al
articolului 17 alineatul (2), al articolului 18 alineatul (2), al articolului 19 alineatul (2), al
articolului 21 alineatul (1), al articolului 22 alineatul (1), al articolului 23 alineatul (2), al
articolului 24 alineatul (6), al articolului 30 alineatul (7), al articolului 32 alineatul (4), al
articolului 33 alineatul (6), al articolului 34 alineatul (8), al articolului 35 alineatul (9), al
articolului 36 alineatul (3), al articolului 38 alineatul (8), al articolului 40 alineatul (11), al
articolului 44 alineatul (2), al articolului 46 alineatul (7), al articolului 48 alineatul (4), al
articolului 53 alineatele (2), (3) și (4), al articolului 57 alineatul (3) și al articolului 58
alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici
Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către
Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv,
Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni.
Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a
Consiliului.

Articolul 55 - Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un comitet denumit „Comitetul pentru producția ecologică”.
Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5.

(4) În cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere
în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr.
182/2011.

SECȚIUNEA 2 - Abrogare și dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 56 - Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 834/2007 se abrogă.

Totuși, regulamentul menționat se aplică în continuare în scopul încheierii procesului de

examinare a cererilor pendinte din partea țărilor terțe, menționate la articolul 58 din prezentul
regulament.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 57 - Măsuri tranzitorii referitoare la autoritățile de control și la organismele

de control recunoscute în temeiul articolului 33 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr.
834/2007

(1) Recunoașterea acordată autorităților de control și organismelor de control în temeiul

articolului 33 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 expiră până la 31 decembrie
2023 cel târziu.

(2) Prin intermediul unui act de punere în aplicare, Comisia elaborează o listă cu autoritățile
de control și organismele de control recunoscute în temeiul articolului 33 alineatul (3) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și poate modifica lista respectivă prin intermediul unor acte
de punere în aplicare.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 55 alineatul (2).

(3) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 54, acte delegate de
completare a prezentului regulament în ceea ce privește informațiile care trebuie transmise de
autoritățile de control și de organismele de control menționate la prezentul articol alineatul
(2), care sunt necesare pentru supravegherea de către Comisie a recunoașterii lor, precum și
în ceea ce privește exercitarea de către Comisie a respectivei supravegheri, inclusiv prin
examinare la fața locului.

Articolul 58 - Măsuri tranzitorii referitoare la cererile depuse de țările terțe în temeiul

articolului 33 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007

(1) Comisia încheie examinarea cererilor depuse de țările terțe care au fost depuse în temeiul
articolului 33 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și care sunt în curs de
examinare la 17 iunie 2018. În privința examinării cererilor respective, se aplică regulamentul
menționat.

(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 54, acte delegate de
completare a prezentului regulament prin stabilirea normelor procedurale necesare pentru
examinarea cererilor menționate la prezentul articol alineatul (1), inclusiv cu privire la
informațiile care trebuie transmise de țările terțe.

Articolul 59 - Măsuri tranzitorii referitoare la prima recunoaștere a autorităților de

control și a organismelor de control

Prin derogare de la data aplicării prevăzută la articolul 61 al doilea paragraf, articolul 46 se

aplică de la 17 iunie 2018 în măsura în care acest lucru este necesar pentru a permite o
recunoaștere în timp util a autorităților de control și a organismelor de control.

Articolul 60 - Măsuri tranzitorii privind stocurile de produse ecologice produse în

conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 834/2007

Produsele produse în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 834/2007 înainte de 1 ianuarie

2021 pot fi introduse pe piață după data respectivă, până la epuizarea stocurilor.

Articolul 61 - Intrarea în vigoare și aplicarea Prezentul regulament intră în vigoare în a

treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate
statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 30 mai 2018.

Pentru Parlamentul European Președintele A. TAJANI

Pentru Consiliu Președintele L. PAVLOVA

______

2. 3. REGULAMENTUL (CE) NR. 889/2008 AL COMISIEI

din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului

(CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea
 produselor ecologice în ceea ce privește producția ecologică, etichetarea și
controlul
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, având în vedere Regulamentul

(CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea
produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 ( 1 ), în
special articolul 9 alineatul (4), articolul 11 al doilea paragraf, articolul 12 alineatul (3),
articolul 14 alineatul (2), articolul 16 alineatul (3) litera (c), articolul 17 alineatul (2) și,
articolul 18 alineatul (5), articolul 19 alineatul (3) al doilea paragraf, articolul 21 alineatul (2),
articolul 22 alineatul (1), articolul 24 alineatul (3), articolul 25 alineatul (3), articolul 26,
articolul 28 alineatul (6), articolul 29 alineatul (3) și, articolul 38 literele (a), (b), (c) și (e) și
articolul 40, întrucât:

(1) Regulamentul (CE) nr. 834/2007, în special titlurile III, IV și V, stabilește cerințe de bază
cu privire la producția, etichetarea și controlul produselor ecologice în sectorul de producție
vegetală și animalieră. Este necesară stabilirea de norme de aplicare a cerințelor în cauză.

(2) Evoluția noilor reguli detaliate de producție privind anumite specii de animale,
acvacultura ecologică, algele marine comestibile și drojdiile folosite drept aliment sau hrană
pentru animale la nivel comunitar va necesita mai mult timp și, în consecință, acestea trebuie
elaborate printr-o procedură ulterioară. Prin urmare, produsele în cauză trebuie excluse din
domeniul de aplicare al prezentului regulament. Cu toate acestea, în ceea ce privește anumite
specii de animale, produse de acvacultură și alge marine comestibile, regulile comunitare
prevăzute pentru producție, controale și etichetare se aplică mutatis mutandis produselor în
cauză, în conformitate cu articolul 42 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007.

(3) Este necesară stabilirea unor definiții, în vederea evitării ambiguităților și a garantării
aplicării uniforme a regulilor de producție ecologică.

(4) Producția vegetală ecologică are la bază hrănirea plantelor în principal prin ecosistemul
solului. În consecință, este necesară interzicerea culturii hidroponice, în care plantele cresc cu
rădăcinile într-un substrat inert și sunt hrănite cu minerale și elemente nutritive solubile.

( 1 ) JO L 189, 20.7.2007, p. 1.

(5) Producția vegetală ecologică implică diverse practici de cultivare și utilizare limitată de
îngrășăminte și fertilizatori cu solubilitate scăzută; în consecință, este necesară specificarea
acestor practici. În principal, trebuie stabilite condițiile de utilizare a anumitor produse
nesintetice.

(6) Utilizarea pesticidelor, care ar putea avea efecte prejudiciabile asupra mediului sau ar
putea avea drept rezultat prezența reziduurilor în produsele agricole, trebuie restricționată în
mod semnificativ. Trebuie preferată aplicarea măsurilor preventive în cadrul controlului
dăunătorilor, al bolilor și al buruienilor. De asemenea, trebuie stabilite condiții de utilizare a
anumitor produse de protecție a plantelor.
(7) În scopul agriculturii ecologice, utilizarea anumitor produse de protecție a plantelor,
utilizarea îngrășămintelor, a fertilizatorilor pentru sol, precum a anumitor materii neecologice
destinate animalelor, a aditivilor pentru hrana animalelor, a adjuvanților tehnologici la
procesarea hranei pentru animale și a anumitor produse folosite pentru curățare și
dezinfectare a fost permisă în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului ( 1 )
în condiții bine definite. În vederea asigurării continuității agriculturii ecologice, produsele și
substanțele în cauză trebuie permise în continuare, în conformitate cu dispozițiile stabilite la
articolul 16 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CEE) nr. 834/2007. Mai mult decât atât,
din motive de claritate, este necesară enumerarea în anexele la prezentul regulament a
produselor și a substanțelor care au fost permise în temeiul Regulamentului (CEE) nr.
2092/91. Alte produse și substanțe pot fi adăugate la aceste liste în viitor în cadrul unui alt
temei juridic, și anume articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007. În
consecință, trebuie identificat statutul fiecărei categorii de produse și substanțe în parte prin
intermediul unui simbol în listă.

(8) Abordarea holistică a agriculturii ecologice impune o producție animalieră în strânsă

legătură cu terenul, unde gunoiul de grajd produs se folosește ca îngrășământ în producția
vegetală. Având în vedere faptul că sectorul creșterii animalelor implică întotdeauna
gestionarea terenului agricol, este necesar să se prevadă interzicerea producției animaliere în
lipsa terenului. În producția animalieră ecologică, alegerea raselor trebuie să țină cont de
capacitatea acestora de a se adapta la condițiile locale, de vitalitatea lor și de rezistența la
boli; este necesară încurajarea unei mari diversități biologice.

(9) În anumite condiții, operatorii pot întâmpina dificultăți în a obține animale de reproducere
ecologice datorită unui capital genetic redus, ceea ce poate împiedica dezvoltarea sectorului.
În consecință, trebuie prevăzută posibilitatea de a introduce un număr limitat de animale
neecologice într-o exploatație agricolă în vederea reproducerii.

( 1 ) JO L 198, 22.7.1991, p. 1.

(10) Activitatea de creștere ecologică a animalelor trebuie să garanteze satisfacerea nevoilor

comportamentale specifice ale animalelor. În această privință, adăposturile tuturor speciilor
trebuie să satisfacă nevoile animalelor în ceea ce privește aerisirea, lumina, spațiul și
confortul și trebuie să ofere spațiu corespunzător suficient, pentru a permite libertatea de
mișcare necesară fiecărui animal și pentru a dezvolta comportamentul social natural al
animalului. Trebuie stabilite condiții specifice de adăpostire și practici de creștere în ceea ce
privește anumite animale, printre care albinele. Aceste condiții specifice de adăpostire trebuie
să ofere un nivel ridicat de bunăstare pentru animale, ceea ce constituie o prioritate în
producția animalieră ecologică, și pot, în consecință, să depășească standardele comunitare
privind bunăstarea animalelor care se aplică agriculturii în general. Practicile de creștere
ecologice trebuie să prevină creșterea prea rapidă a păsărilor de curte. În consecință, este
necesar să se stabilească dispoziții specifice în vederea evitării metodelor de creștere
intensivă. În principal, în cazul păsărilor de curte, acestea trebuie crescute până ating o vârstă
minimă sau trebuie să provină din rase cu creștere lentă, în așa fel încât în oricare dintre cele
două cazuri să nu existe niciun stimulent pentru folosirea metodelor de creștere intensivă.
(11) În majoritatea cazurilor, efectivul de animale trebuie să aibă acces permanent la
suprafețe de pășunat în aer liber, în cazul în care condițiile climatice permit acest lucru, iar
aceste suprafețe în aer liber trebuie în principiu să fie organizate în cadrul unui sistem de
rotație corespunzător.

(12) În scopul evitării poluării resurselor naturale, cum ar fi solul sau apa prin elemente
nutritive, este necesară stabilirea unei limite superioare pentru utilizarea îngrășămintelor
naturale pe hectar și pentru numărul de animale din efectiv pe hectar. Această limită trebuie
legată de conținutul de azot din îngrășământ.

(13) Trebuie interzise mutilările, care conduc la stres, daune, boli sau suferința animalelor.
Cu toate acestea, anumite operațiuni esențiale pentru anumite tipuri de producție din motive
legate de securitatea animalelor și a oamenilor pot fi permise în condiții restrictive.

(14) Efectivul de animale trebuie hrănit cu iarbă, nutreț și produse obținute în conformitate cu
regulile de agricultură ecologică, de preferință cele care provin de la exploatația proprie,
luând în considerare nevoile fiziologice ale acestora. De asemenea, pentru a îndeplini
cerințele nutriționale de bază ale efectivului, ar putea fi necesar ca anumite minerale,
oligoelemente și vitamine să fie folosite în condiții bine definite.

(15) Având în vedere faptul că este de așteptat să persiste diferențele regionale în ceea ce
privește posibilitățile rumegătoarele ecologice de a obține vitaminele necesare A, D și E,
esențiale în rațiile lor nutritive, este oportun să se permită utilizarea acestor vitamine pentru
rumegătoare.

(16) Gestionarea sănătății animalelor trebuie să se bazeze în principal pe prevenirea bolilor.

De asemenea, este necesar să se aplice măsuri specifice de curățare și dezinfectare.

(17) Utilizarea preventivă a medicamentelor alopatice chimice de sinteză nu este permisă în

agricultura ecologică. Cu toate acestea, în caz de boală sau accidentare a unui animal, care
necesită tratament imediat, utilizarea medicamentelor alopatice chimice de sinteză trebuie
limitată la strictul necesar. Mai mult, pentru a garanta integritatea producției ecologice pentru
consumatori, este necesar să fie posibilă adoptarea de măsuri restrictive cum ar fi dublarea
perioadei de retragere de pe piață după utilizarea acestor medicamente.

(18) Este necesar să se stabilească reguli specifice pentru profilaxia și pentru tratamentele
veterinare în apicultură.

(19) Este necesar să se prevadă obligația operatorilor care produc hrană pentru animale și
produse alimentare de a aplica procedurile corespunzătoare, pe baza unei identificări
sistematice a etapelor critice de procesare, pentru a garanta că produsele procesate obținute
respectă regulile de producție ecologică.

(20) Anumite produse și substanțe neecologice sunt necesare în scopul producerii anumitor
furaje și alimente ecologice procesate. Regulile armonizate de procesare a vinului la nivel
comunitar necesită o perioadă mai lungă de timp. În consecință, produsele menționate trebuie
excluse în ceea ce privește procesarea vinului până la adoptarea de reguli specifice acestui
sector, printr-o procedură ulterioară.
(21) În vederea procesării produselor alimentare ecologice, utilizarea anumitor ingrediente de
origine neagricolă, a anumitor adjuvanți tehnologici la procesarea produselor alimentare și a
anumitor ingrediente neecologice de origine agricolă a fost permisă în temeiul
Regulamentului (CEE) nr. 2092/91, în condiții bine definite. În vederea continuității
agriculturii ecologice, produsele și substanțele în cauză trebuie, în conformitate cu
dispozițiile stabilite la articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, să fie
permise în continuare. Mai mult decât atât, din motive de claritate, este necesară enumerarea
în anexele la prezentul regulament a produselor și a substanțelor care au fost permise în
temeiul Regulamentului (CEE) nr. 2092/91. Pot fi adăugate alte produse și substanțe în aceste
liste pe viitor, în cadrul unui alt temei juridic, și anume articolul 21 alineatul (2) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007. În consecință, trebuie identificat statutul fiecărei categorii
de produse și substanțe în parte prin intermediul unui simbol din listă.

(22) În anumite condiții, produsele ecologice și produsele neecologice pot fi adunate și

transportate simultan. Trebuie stabilite dispoziții specifice în vederea separării corecte a
produselor ecologice de produsele neecologice pe parcursul manipulării și pentru a evita orice
contact între aceste două tipuri de produse.

(23) Conversia la metoda de producție ecologică necesită anumite perioade de adaptare la

mijloacele utilizate. În funcție de producția agricolă anterioară, este necesară stabilirea unor
perioade de conversie specifice pentru diversele sectoare de producție.

(24) În conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, trebuie stabilite
condiții specifice pentru aplicarea derogărilor prevăzute la articolul în cauză. Este oportună
stabilirea unor astfel de condiții cu privire la indisponibilitatea animalelor ecologice, a hranei
pentru animale, a cerii de albine, a semințelor și a cartofilor de sămânță și a altor ingrediente
ecologice, precum și cu privire la problemele specifice legate de gestionarea efectivului de
animale în caz de catastrofe.

25) Diferențele geografice și structurale din agricultură și constrângerile climatice pot

împiedica dezvoltarea producției ecologice în anumite regiuni și, în consecință, se poate
recurge la derogări în cazul anumitor practici în ceea ce privește caracteristicile construcțiilor
și ale instalațiilor destinate creșterii animalelor. În consecință, trebuie permisă, în condiții
bine definite, adăpostirea animalelor în exploatații agricole care, datorită locației geografice
și constrângerilor structurale, în principal în regiunile muntoase, sunt de dimensiuni mici și
numai în cazul în care nu este posibilă creșterea animalelor în grupuri corespunzătoare
nevoilor lor comportamentale.

(26) Cu scopul de a asigura dezvoltarea unui sector animalier ecologic incipient, s-au permis
mai multe derogări temporare în ceea ce privește priponirea animalelor, condițiile de
adăpostire pentru animale și densitatea animalelor, în temeiul Regulamentului (CEE) nr.
2092/91. Pentru a nu denatura sectorul animalier ecologic, aceste derogări trebuie menținute
până la data expirării.

(27) Având în vedere importanța polenizării în sectorul apicol ecologic, este necesar să se
prevadă posibilitatea ridicării derogărilor care permit coexistența unităților apicole ecologice
și neecologice în aceeași exploatație agricolă.
(28) În anumite condiții, agricultorii pot întâmpina dificultăți în asigurarea de animale
crescute ecologic și de furaje ecologice și, în consecință, este necesară autorizarea utilizării
unui număr limitat de inputuri agricole produse prin metode neecologice, care trebuie folosite
în cantități restrânse.

(29) Producătorii implicați în producția ecologică au făcut eforturi majore în vederea

dezvoltării producției de semințe și de materiale vegetative ecologice pentru a stabili o gamă
largă de varietăți de plante din diferite specii pentru care să fie disponibile semințe ecologice
și materiale de înmulțire vegetativă. Cu toate acestea, la ora actuală încă nu există suficiente
semințe și suficient material de înmulțire vegetativă ecologice pentru multe specii și, în aceste
cazuri, este necesar să se permită utilizarea semințelor neecologice și a materialului de
înmulțire vegetativă neecologic.

(30) Pentru a ajuta operatorii să găsească semințe și cartofi de sămânță ecologici, este necesar
ca fiecare stat membru să asigure înființarea unei baze de date care să conțină varietățile de
semințe și cartofi de sămânță ecologici disponibile pe piață.

(31) Gestionarea bovinelor adulte ar putea pune în pericol îngrijitorul sau alte persoane care
manipulează animalele. În consecință, este necesar să se prevadă derogări în ultima etapă de
îngrășare a mamiferelor, în principal în ceea ce privește bovinele.

(32) Catastrofele sau bolile animalelor sau ale plantelor răspândite la scară largă pot afecta
serios producția ecologică în regiunile în cauză. Trebuie întreprinse măsuri corespunzătoare
pentru a asigura continuitatea activităților agricole sau chiar reluarea acestora. În consecință,
în regiunile afectate trebuie permisă procurarea de animale neecologice sau de furaje
neecologice, pentru o perioadă limitată.

(33) În conformitate cu articolul 24 alineatul (3) și cu articolul 25 alineatul (3) din

Regulamentul (CE) nr. 834/2007, trebuie stabilite criterii specifice în ce privește prezentarea,
compoziția, dimensiunea și designul siglei comunitare, precum și prezentarea și compoziția
codului numeric al autorității de control sau al organismului de control și ale indicației locului
din care provine produsul agricol.

(34) În conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, trebuie stabilite
cerințe specifice privind etichetarea aplicabile hranei ecologice pentru animale, luând în
considerare varietățile și compoziția acesteia, precum și dispozițiile orizontale privind
etichetarea aplicabile hranei pentru animale.

(35) În afară de sistemul de control bazat pe Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al

Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale
efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale
și produsele alimentare și cu regulile de sănătate animală și de bunăstare a animalelor, trebuie
stabilite măsuri specifice de control al conformității cu regulile privind sănătatea și
bunăstarea animalelor ( 1 ). În principal, trebuie stabilite cerințe detaliate privind toate etapele
producției, preparării și distribuției referitoare la produsele ecologice.

(36) Notificările transmise de către statele membre Comisiei trebuie să îi permită acesteia să
folosească informațiile trimise direct și cât se poate de eficient pentru gestionarea
informațiilor statistice și a datelor de referință. Pentru realizarea acestui obiectiv, toate
informațiile care trebuie puse la dispoziția statelor membre și a Comisiei sau care trebuie
comunicate între acestea trebuie trimise în format electronic sau digital.

(37) Schimburile de informații și documente între Comisie și statele membre, precum și

informațiile și notificările transmise de către statele membre Comisiei se realizează în general
în format electronic sau digital. Pentru a îmbunătăți modalitatea de tratare a acestor schimburi
de informații cu privire la regulile de producție ecologică și pentru a extinde utilizarea lor
este necesară adaptarea sistemelor electronice existente sau instalarea altor astfel de sisteme
noi. Trebuie să se prevadă realizarea acestui lucru de către Comisie și punerea în aplicare
după informarea statelor membre prin intermediul Comitetului pentru producția ecologică.

(38) Condițiile de procesare a informațiilor de către aceste sisteme electronice, precum și

forma și conținutul documentelor care trebuie comunicate în temeiul Regulamentului (CE) nr.
834/2007 trebuie să fie ajustate în mod frecvent, în paralel cu modificările aduse normelor
aplicabile sau cerințelor de gestionare. Prezentarea uniformă a documentelor care trebuie
trimise de către statele membre este de asemenea necesară. Pentru realizarea acestor obiective
și pentru a simplifica procedurile și a asigura faptul că sistemele electronice în cauză pot fi
puse imediat în funcțiune, forma și conținutul documentelor trebuie stabilite pe baza unor
modele și chestionare, care urmează să fie adaptate și actualizate de Comisie după informarea
Comitetului pentru producția ecologică.

( 1 ) JO L 165, 30.4.2004, p. 1.

(39) Este necesară stabilirea de măsuri tranzitorii pentru anumite dispoziții din Regulamentul
(CEE) nr. 2092/91, pentru a nu periclita continuitatea producției ecologice.

(40) Regulamentul (CEE) nr. 207/93 al Comisiei din 29 ianuarie 1993 de stabilire a
conținutului anexei VI la Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 privind metoda de producție
agricolă ecologică și indicarea acesteia pe produsele agricole și alimentare și de fixare a
normelor de aplicare a dispozițiilor articolului 5 alineatul (4) din acest regulament ( 1 ),
Regulamentul (CE) nr. 1452/2003 al Comisiei din 14 august 2003 de menținere a derogării
prevăzute la articolul 6 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 al
Consiliului cu privire la anumite specii de semințe și material de înmulțire vegetativă și de
stabilire a regulilor de procedură și a criteriilor aplicabile derogării menționate ( 2 ) și
Regulamentul (CE) nr. 223/2003 al Comisiei din 5 februarie 2003 privind cerințele de
etichetare legate de metoda de producție ecologică pentru hrana pentru animale, furaje
combinate și materii prime pentru hrana pentru animale și de modificare a Regulamentului
(CEE) nr. 2092/91 al Consiliului ( 3 ) trebuie abrogate și înlocuite printr-un nou regulament.

(41) Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 este abrogat de Regulamentul (CE) nr. 834/2007 cu
efect de la 1 ianuarie 2009. Cu toate acestea, multe dintre dispozițiile acestuia trebuie, cu
anumite adaptări, să continue să se aplice și, în consecință, să fie adoptate în cadrul
prezentului regulament. Din motive de claritate, trebuie stabilită corespondența dintre
dispozițiile în cauză din Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 și dispozițiile prezentului
regulament.
(42) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de
reglementare pentru producția ecologică,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

( 1 ) JO L 25, 2.2.1993, p. 5. , ( 2 ) JO L 206, 15.8.2003, p. 17. , ( 3 ) JO L 31, 6.2.2003, p. 3.

Cuprins:

Titlul I Dispoziții introductive.

Titlul II Reguli privind producția, procesarea, ambalarea, transportul și depozitarea

produselor .

Capitolul 1 Producția vegetală. Capitolul 1a Producția de alge marine. Capitolul 2 Producția

animalieră. Secțiunea 1 Originea animalelor. Secțiunea 2 Adăpostirea animalelor și practici
de creștere. Secțiunea 3 Hrana pentru animale. Secțiunea 4 Tratamentul veterinar. Capitolul
2a Producția de animale de acvacultură. Secțiunea 1 Norme generale. Secțiunea 2 Originea
animalelor de acvacultură. Secțiunea 3 Practici de creștere a animalelor de acvacultură.
Secțiunea 4 Reproducerea animalelor. Secțiunea 5 Hrana pentru pești, crustacee și
echinoderme. Secțiunea 6 Norme specifice pentru moluște . Secțiunea 7 Prevenirea bolilor și
tratamentul veterinar. Capitolul 3 Produsele procesate . Capitolul 3a Reguli specifice privind
vinificația. Capitolul 4 Ambalarea, transportul, depozitarea produselor. Capitolul 5 Reguli de
conversie . Capitolul 6 Reguli excepționale de producție. Secțiunea 1 Condiționări climatice,
geografice sau structurale. Secțiunea 2 Lipsa inputurilor agricole ecologice. Secțiunea 3
Probleme specifice de gestionare a animalelor. Secțiunea 3a Norme excepționale de
producție referitoare la utilizarea unor produse și substanțe specifice în cursul procesării în
conformi- tate cu articolul 22 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 .
Secțiunea 4 Catastrofe. Capitolul 7 Baza de date a semințelor. Titlul III Etichetarea.
Capitolul 1 Sigla Uniunii Europene pentru producție ecologică. Capitolul 2 Cerințe specifice
de etichetare a hranei pentru animale. Capitolul 3 Alte cerințe specifice de etichetare. Titlul
IV Control Capitolul 1 Măsuri minime de control .

Capitolul 2 Cerințe de control pentru plante și produse vegetale

Capitolul 2a Cerințe specifice de control care se aplică algelor marine

Capitolul 3 Cerințe de control pentru animale și pentru produsele de origine animală

Capitolul 3a Cerințe specifice de control în cazul producției de animale de acvacultură

Capitolul 4 Cerințe de control pentru unitățile de preparare a produselor vegetale, pe bază de

alge marine, animaliere și pe bază de animale de acvacultură și a produselor alimentare
obținute din acestea.

Capitolul 5 Cerințe de control privind importurile de produse ecologice provenind din țări
terțe

Capitolul 6 Cerințe de control pentru unități care folosesc contracte cu terți

Capitolul 7 Cerințe de control pentru unități care procesează hrană pentru animale

Capitolul 8 Încălcări și schimb de informații

Capitolul 9 Supravegherea de către autoritățile competente

Titlul V Transmiterea informațiilor, dispoziții tranzitorii și finale

Capitolul 1 Transmiterea informațiilor către Comisia Europeană

Capitolul 2 Dispoziții tranzitorii și finale

TITLUL I - DISPOZIȚII INTRODUCTIVE

Articolul 1 - Obiectul și domeniul de aplicare

(1) Prezentul regulament stabilește reguli specifice privind producția ecologică, etichetarea și
controlul privind produsele prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr.
834/2007.

(2) Prezentul regulament nu se aplică:

(a) speciilor de animale altele decât cele prevăzute la articolul 7; precum și

(b) animalelor de acvacultură altele decât cele menționate la articolul 25a.

Cu toate acestea, titlul II, titlul III și titlul IV se aplică, mutatis mutandis, unor astfel de
produse până la stabilirea unor norme de producție detaliate pentru produsele respective pe
baza Regulamentului (CE) nr. 834/2007.

Articolul 2 - Definiții

Pe lângă definițiile stabilite la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, în sensul
prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

(a) „neecologic”: care nu provine din sau nu este în legătură cu o producție realizată în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și prezentul regulament;

(b) „produse medicamentoase veterinare”: produse astfel cum sunt definite la articolul 1
alineatul (2) din Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire
a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare ( 1 );

(c) „importator”: persoana fizică sau juridică din cadrul Comunității care prezintă un lot
pentru punerea în liberă circulație în Comunitate, fie în persoană, fie printr-un reprezentant;

(d) „primul destinatar”: persoana fizică sau juridică căruia îi este livrat lotul importat și care îl
va primi în vederea pregătirii suplimentare sau comercializării ulterioare;

(e) „exploatație”: toate unitățile de producție cu gestiune unică care au ca scop producția de
produse agricole;

(f) „unitate de producție”: toate activele utilizate pentru un sector de producție cum ar fi
localurile de producție, parcelele de teren, pășunile, suprafețele în aer liber, clădirile pentru
animale, iazurile piscicole, sistemele de reținere pentru alge marine sau pentru animale de
acvacultură, concesiunile la țărm sau pe fundul mărilor și oceanelor, localurile pentru
depozitarea recoltelor, produselor vegetale, produselor din alge marine, produselor
animaliere, materiilor prime și a altor inputuri pertinente pentru acest sector de producție
specific;

( 1 ) JO L 311, 28.11.2001, p. 1.

(g) „producție hidroponică”: metodă de cultură care constă în plasarea rădăcinilor plantelor
într-o soluție de elemente minerale nutritive sau într-un mediu inert, cum ar fi perlitul,
pietrișul sau vata minerală, la care se adaugă o soluție de elemente nutritive;

(h) „tratament veterinar”: toate etapele unui tratament curativ sau preventiv împotriva
apariției unei boli specifice;

(i) „furaje în conversie”: hrană pentru animale obținută pe parcursul perioadei de conversie la
producția ecologică, cu excepția celor recoltate în termen de 12 luni de la începutul perioadei
de conversie, după cum se menționează la articolul 17 alineatul (1) litera (a) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007;

(j) „instalație pentru acvacultură cu sistem închis de recirculare”: o instalație în care

acvacultura se realizează în cadrul unui mediu închis pe uscat sau pe o navă implicând
recircularea apei și depinzând de un input permanent de energie din exterior în vederea creării
unui mediu stabil pentru animalele de acvacultură;

(k) „energie din surse regenerabile”: surse de energie regenerabile non- fosile: energie
eoliană, solară, geotermală, a valurilor, maremotrică, hidroelectrică, gaz de fermentare a
deșeurilor, gaz provenit din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz;

(l) „instalație de reproducere artificială și de incubare”: loc de reproducere, de incubare și de

creștere în cursul primelor stadii de viață ale animalelor de acvacultură, în special pești și
moluște;

(m) „pepinieră”: loc unde se aplică un sistem intermediar de creștere a animalelor, între
stadiul de incubare și stadiul de îngrășare. Stadiul de pepinieră se încheie în prima treime a
ciclului de producție, cu excepția speciilor de salmonide care trec printr-un proces complex
de maturizare în timpul migrației din apă dulce în apă sărată (în engleză: smoltification);

(n) „poluare”: în cadrul acvaculturii și al producției de alge marine, introducerea în mediul

acvatic, în mod direct sau indirect, a unor substanțe sau a energiei, astfel cum sunt definite
acestea în Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ) și în
Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 2 ), în apele în cazul cărora
se aplică fiecare dintre aceste directive;

(o) „policultură”: în cadrul acvaculturii și al producției de alge marine, creșterea a două sau
mai multe specii, în general de niveluri trofice diferite, în aceeași unitate de cultură;
(p) „ciclu de producție”: în cadrul producției de animale de acvacultură și de alge marine,
ciclul de viață al unui animal de acvacultură sau al unei alge marine de la stadiul incipient de
viață până la recoltare;

(q) „specii crescute la nivel local”: în cadrul producției de animale de acvacultură și de alge
marine, acele specii care nu sunt nici specii exotice nici specii absente la nivel local, în
temeiul Regulamentului (CE) nr. 708/2007 ( 3 ) al Consiliului; Speciile enumerate în anexa
IV la Regulamentul (CE) nr. 708/2007 pot fi considerate specii crescute la nivel local;

( 1 ) JO L 164, 25.6.2008, p. 19. , ( 2 ) JO L 327, 22.12.2000, p. 1. , ( 3 ) JO L 168, 28.6.2007, p. 1.

(r) „densitatea efectivelor”: în contextul acvaculturii, greutatea în viu a animalelor pe metru

cub de apă în orice moment în timpul fazei de îngrășare, iar, în cazul peștilor plați și al
creveților, greutatea pe metru pătrat de suprafață;

(s) „dosar de control”: toate informațiile și documentele transmise, în cadrul sistemului de

control, către autoritățile competente ale statului membru sau către autoritățile ori
organismele de control de către un operator care face obiectul sistemului de control menționat
la articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, inclusiv toate informațiile și documentele
relevante referitoare la operatorul în cauză sau la activitățile sale pe care le dețin autoritățile
competente sau autoritățile ori organismele de control, cu excepția informațiilor sau a
documentelor care nu au nicio legătură cu funcționarea sistemului de control.

TITLUL II - REGULI PRIVIND PRODUCȚIA, PROCESAREA, AMBALAREA,

TRANSPORTUL ȘI DEPOZITAREA PRODUSELOR ECOLOGICE

CAPITOLUL 1 Producția vegetală

Articolul 3 - Gestionarea și fertilizarea solului

(1) În cazul în care nevoile nutritive ale plantelor nu pot fi satisfăcute prin măsurile prevăzute
la articolul 12 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, în
producția ecologică se pot utiliza numai îngrășămintele și amendamentele pentru sol
menționate în anexa I la prezentul regulament și numai în măsura în care este necesar.
Operatorii păstrează documente justificative în ceea ce privește necesitatea de utilizare a
acestor produse.

(2) Cantitatea totală de îngrășăminte de origine animală, astfel cum sunt definite în Directiva
91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din
surse agricole ( 1 ), aplicată pe exploatația agricolă, nu poate depăși 170 kg de azot pe
an/hectar de suprafață agricolă utilizată. Această limită se aplică exclusiv utilizării gunoiului
de grajd, gunoiului de grajd uscat și gunoiului de pasăre deshidratat, compostului de
excremente de animale, inclusiv gunoiul de pasăre, compostului de gunoi de grajd și
excrementelor animaliere lichide.

(3) Exploatațiile pentru producția ecologică pot stabili acorduri de cooperare scrise cu scopul
de a răspândi surplusul de îngrășăminte din producția ecologică numai cu alte exploatații
agricole și întreprinderi care respectă regulile de producție ecologică. Limita maximă
prevăzută la alineatul (2) se calculează pe baza tuturor unităților de producție ecologică
implicate într-o asemenea cooperare.

( 1 ) JO L 375, 31.12.1991, p. 1.

(4) Pentru îmbunătățirea stării generale a solului sau în scopul creșterii disponibilității
nutrienților în sol sau în culturi se pot utiliza preparate adecvate pe bază de microorganisme.

(5) Pentru activarea compostului pot fi folosite preparate pe bază de plante sau de
microorganisme.

Articolul 4 -Interzicerea producției hidroponice

Producția hidroponică este interzisă.

Articolul 5 - Prevenirea dăunătorilor, a bolilor și a buruienilor

(1) În cazul în care plantele nu pot fi protejate în mod adecvat de dăunători și boli prin
măsurile prevăzute la articolul 12 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (g) din Regulamentul
(CE) nr. 834/2007, numai produsele prevăzute în anexa II la prezentul regulament pot fi
folosite în producția ecologică. Operatorii păstrează documente justificative care să ateste
necesitatea recurgerii la aceste produse.

(2) În ceea ce privește produsele folosite în capcane și dozatoare, cu excepția dozatoarelor de

feromoni, capcanele și/sau dozatoarele trebuie să împiedice eliberarea substanțelor în mediu
și contactul dintre substanțe și culturi. Capcanele se colectează după utilizare și se
depozitează în siguranță.

Articolul 6 - Reguli specifice privind producția de ciuperci

Pentru producția de ciuperci, pot fi folosite substraturi, în cazul în care acestea sunt formate
exclusiv din următoarele componente:

(a) gunoi de grajd și excremente de animale:

(i) fie din exploatații agricole care produc în conformitate cu metoda de producție ecologică;

(ii) fie cele prevăzute în anexa I, numai în cazul în care produsul prevăzut la punctul (i) nu
este disponibil; și cu condiția să nu depășească 25 % din masa tuturor componentelor
substratului, cu excepția materialului de acoperire și a apei adăugată înainte de compost;

(b) produse de origine agricolă, altele decât cele prevăzute la litera (a), din exploatații
agricole care produc în conformitate cu metoda de producție ecologică;

(c) turbă netratată chimic;

(d) lemn, netratat cu produse chimice după tăiere;

(e) produsele minerale prevăzute în anexa I, apă și pământ.

CAPITOLUL 1a - Producția de alge marine

Articolul 6a - Domeniul de aplicare

Prezentul capitol stabilește norme detaliate de producție pentru recoltarea și cultura de alge
marine și se aplică, mutatis mutandis, producției de orice alge marine pluricelulare sau de
fitoplancton și microalge destinate utilizării ca hrană pentru animalele de acvacultură.

Articolul 6b - Adecvarea mediului acvatic și planul de gestionare durabilă

(1) Activitățile trebuie să se desfășoare în zone în care nu există risc de contaminare cu

produse sau substanțe neautorizate pentru producția ecologică sau cu poluanți care pot
compromite caracterul ecologic al produselor.

(2) Este necesar ca unitățile de producție ecologică să fie separate în mod corespunzător de
unitățile de producție neecologică. Astfel de măsuri de separare au la bază situația naturală,
sisteme separate de distribuire a apei, distanțele, mareele, situarea în amonte și în aval a
unității de producție ecologică. Autoritățile statelor membre pot desemna locuri sau zone pe
care le consideră inadecvate pentru acvacultura ecologică sau pentru recoltarea de alge
marine și, de asemenea, pot stabili distanțe minime de separare între unitățile de producție
ecologică și unitățile de producție neecologică.

Atunci când se stabilesc distanțe minime de separare, statele membre furnizează aceste
informații operatorilor, altor state membre și Comisiei.

(3) În cazul tuturor activităților noi pentru care se solicită recunoașterea ca producție
ecologică și care produc mai mult de 20 de tone pe an de produse acvicole, este necesară o
evaluare de mediu adaptată la unitatea de producție pentru a se stabili condițiile existente în
unitatea de producție și în imediata apropiere a acesteia, precum și posibilele efecte ale
funcționării acesteia. Operatorul în cauză pune la dispoziția organismului de control sau a
autorității de control evaluarea de mediu. Conținutul evaluării de mediu se bazează pe Anexa
IV la directiva 85/337/CEE a Consiliului (1). În cazul în care unitatea a făcut deja obiectul
unei evaluări echivalente se permite utilizarea acesteia în acest scop.

(4) Operatorul prezintă un plan de gestionare durabilă adaptat la unitatea de producție pentru
acvacultură și recoltarea de alge marine.

Planul se actualizează în fiecare an și prezintă în detaliu efectele ecologice ale activităților,

monitorizarea ecologică care urmează să fie efectuată și enumeră, totodată, măsurile care
trebuie luate în vederea reducerii efectelor negative asupra mediului înconjurător acvatic și
terestru, inclusiv, acolo unde este cazul, cantitatea de nutrienți evacuată în mediu pe ciclu de
producție sau pe an. Planul înregistrează date privind controlul și reparațiile echipamentului
tehnic.

( 1 ) JO L 175, 5.7.1985, p. 40.

(5) Operatorii din sectorul acvaculturii și al culturii de alge marine utilizează de preferință
surse de energie regenerabilă și reciclează materialele; de asemenea, elaborează, ca parte a
planului de gestionare durabilă, un calendar de reducere a cantității de deșeuri care urmează
să fie aplicat de la intrarea în activitate. În măsura posibilului, utilizarea căldurii reziduale se
limitează la energia provenind din surse regenerabile.
(6) Pentru recolta de alge marine se realizează o singură estimare inițială a biomasei.

Articolul 6c - Recoltarea durabilă de alge marine sălbatice

(1) În unitatea de producție sau în localurile acesteia se păstrează documentele justificative

care permit operatorului să identifice, iar organismului de control sau autorității de control să
verifice dacă persoanele care au efectuat recoltarea au furnizat numai alge marine sălbatice,
produse în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 834/2007.

(2) Recoltarea se realizează astfel încât cantitățile de alge recoltate să nu afecteze în mod
semnificativ stabilitatea mediului acvatic înconjurător. Se vor lua măsuri pentru a garanta că
algele marine se pot regenera, de exemplu măsuri privind tehnicile de recoltare, dimensiunile
minime, vârsta, ciclurile de reproducere sau mărimea algelor marine care rămân.

(3) În cazul în care algele marine sunt recoltate dintr-o zonă utilizată în indiviziune sau dintr-
o zonă comună, trebuie să existe documente care să dovedească că toată recolta este în
conformitate cu prezentul regulament.

(4) În conformitate cu articolul 73b alineatul (2) literele (b) și (c), aceste documente trebuie
să conțină dovezi privind gestionarea durabilă și absența unor efecte pe termen lung asupra
zonelor de recoltare.

Articolul 6d - Cultivarea algelor marine

(1) Cultura de alge marine în larg utilizează numai nutrienți care există în mod natural în
mediu sau care provin din unități de producție ecologică de animale de acvacultură situate de
preferință în apropiere ca parte a unui sistem de policultură.

(2) În cazul instalațiilor de pe uscat unde sunt folosite surse externe de nutrienți, nivelurile de
nutrienți din apa de deversare trebuie să fie aceleași sau inferioare față de nivelul nutrienților
din apa care intră în instalație. Sunt utilizați numai nutrienții de origine vegetală sau minerală
enumerați în anexa I.

(3) Se înregistrează densitatea culturii sau intensitatea operațională, acestea menținând

integritatea mediului acvatic; se asigură astfel respectarea cantității maxime de alge marine
care poate fi cultivată fără să apară efecte negative asupra mediului înconjurător.

(4) Corzile și alte echipamente utilizate pentru creșterea algelor marine se reutilizează sau se
reciclează atunci când este posibil.

Articolul 6e - Măsurile împotriva depunerilor organice și curățarea echipamentului și a

instalațiilor de producție

(1) Depunerile de organisme se îndepărtează numai prin mijloace fizice sau manual și, după
caz, se aruncă în mare la distanță mare față de fermă.

(2) Curățarea echipamentului și a instalațiilor de producție se realizează prin mijloace fizice

sau mecanice. În cazul în care aceasta nu se realizează în mod satisfăcător astfel, este permisă
numai utilizarea substanțelor enumerate în anexa VII secțiunea 2.
CAPITOLUL 2 - Producția animalieră

Articolul 7 - Domeniu de aplicare

Prezentul capitol stabilește reguli detaliate de producție pentru următoarele specii: bovine,
inclusiv speciile Bubalus și Bison, ecvidee, porcine, ovine, caprine, păsări de curte (speciile
menționate în anexa III) și albine.

Secțiunea1-Originea animalelor

Articolul 8 - Originea animalelor ecologice

(1) În selecționarea raselor și a liniilor se iau în considerare capacitatea de adaptare a

animalelor la condițiile locale, vitalitatea și rezistența lor la boală. De asemenea, rasele și
liniile de animale se selectează pentru a evita bolile specifice sau problemele de sănătate
asociate cu anumite rase sau linii folosite în producția intensivă, cum ar fi sindromul stresului
la porcine, sindromul PSE (carne palidă, moale și exudativă), moartea subită, avortul spontan
și dificultăți la fătare care necesită operație cezariană. Vor fi preferate rasele și liniile
indigene.

(2) Pentru albine, se va prefera utilizarea Apis mellifera și a ecotipurilor locale ale acesteia.

Articolul 9 - Originea animalelor neecologice

(1) În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE)
nr. 834/2007, animalele neecologice pot fi introduse într-o exploatație în scopul creșterii,
numai în cazul în care nu există suficiente animalele ecologice disponibile și sub rezerva
condițiilor prevăzute la alineatele (2)-(5) ale prezentului articol.

(2) Mamiferele tinere neecologice, în cazul în care un șeptel sau un efectiv este constituit
pentru prima dată, se cresc în conformitate cu regulile de producție ecologică imediat după ce
au fost înțărcate. Mai mult, se aplică următoarele restricții la data la care animalele intră în
șeptel:

(a) bivolii, vițeii și mânjii vor avea mai puțin de șase luni;

(b) mieii și iezii vor avea mai puțin de 60 de zile;

(c) purceii vor cântări mai puțin de 35 kg.

(3) Mamiferele adulte neecologice, masculi și femele nulipare aduse în scopul reînnoirii unui
șeptel ori a unui efectiv, se cresc ulterior în conformitate cu regulile de producție ecologică.
Mai mult, numărul de mamifere femele este supus următoarelor restricții pe an:

(a) mamifere femele până la maximum 10 % din efectivul de cabaline sau bovine adulte,
inclusiv speciile Bubalus și Bison și 20 % din efectivul de porcine, ovine și caprine adulte;

(b) pentru unitățile cu mai puțin de 10 cabaline sau bovine sau cu mai puțin de cinci porcine,
ovine sau caprine, orice reînnoire de tipul celei menționate anterior este limitată la un număr
de maximum un animal pe an.
Prezenta dispoziție din prezentul alineat va fi reexaminată în 2012 în vederea eliminării sale
treptate.

(4) Procentajele prevăzute la cel de-al treilea alineatul (3) pot fi majorate până la 40 %, sub
rezerva unei autorizări prealabile din partea autorității competente, în următoarele cazuri
speciale:

(a) în cazul unei extinderi majore a exploatației;

(b) în cazul schimbării unei rase;

(c) în cazul în care se inițiază o nouă specializare a efectivului;

(d) în cazul în care rasele sunt în pericol să fie pierdute pentru agricultură astfel cum este
prevăzut în anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 al Comisiei ( 1 ), iar în această
situație animalele din rasele în cauză nu trebuie neapărat să fie nulipare.

(5) Pentru reînnoirea stupinelor, 10 % pe an din regine și din roiuri pot fi înlocuite cu regine
și roiuri neecologice în unitatea de producție ecologică, cu condiția ca reginele și roiurile să
fie amplasate în stupi cu faguri sau fundații de faguri care provin din unități de producție
ecologică.

Secțiunea2-Adăpostirea animalelor și practici de creștere

Articolul 10 - Reguli privind condițiile de adăpostire

(1) Izolarea, încălzirea și aerisirea clădirii garantează faptul că circulația aerului, nivelul de
praf, temperatura, umiditatea relativă a aerului și concentrația de gaze sunt menținute în
limite care nu sunt dăunătoare pentru animale. Clădirea trebuie să permită o aerisire naturală
abundentă și pătrunderea din abundență a luminii.

( 1 ) JO L 368, 23.12.2006, p. 15.

(2) Adăpostirea animalelor nu este obligatorie în regiunile cu condiții climatice care permit
animalelor să trăiască afară.

(3) Densitatea animalelor în clădiri trebuie să ofere confort, bunăstare și să respecte nevoile
specifice ale animalelor, care depind în principal de specia, rasa și vârsta animalelor. Trebuie,
de asemenea, să se ia în considerare nevoile comportamentale ale animalelor, care depind în
special de dimensiunea grupului și sexul animalelor. Densitatea va asigura bunăstarea
animalelor, oferindu-le suficient spațiu pentru a sta confortabil în picioare, a se așeza ușor, a
se întoarce, a se ghemui, pentru a le permite orice poziție și orice mișcare firească, cum ar fi
întinderea sau bătaia de aripi.

(4) Suprafața minimă pentru zonele interioare și exterioare și alte caracteristici ale spațiilor de
adăpostire pentru diferite specii și categorii de animale sunt stabilite în anexa III.

Articolul 11 - Condiții specifice de adăpostire și practici de creștere pentru mamifere

(1) Adăpostul animalelor trebuie să aibă podele netede, dar nu alunecoase. Cel puțin jumătate
din suprafața interioară prevăzută în anexa III trebuie să fie solidă, adică neacoperită cu
grătare sau grilaje.

(2) Adăpostul trebuie să fie prevăzut cu o suprafață de odihnă confortabilă, curată și uscată,
de dimensiuni suficiente, constând în construcții fără grilaje. Zona de odihnă va cuprinde o
suprafață uscată suficient de mare pe care se va așterne material de litieră. Litiera va fi
formată din paie sau alte materiale naturale adecvate. Litiera poate fi îmbunătățită și
îmbogățită cu oricare dintre produsele minerale enumerate în anexa I.

(3) Fără a aduce atingere articolului 3 alineatul (3) din Directiva 91/629/CEE a Consiliului ( 1
), adăpostirea vițeilor în țarcuri individuale este interzisă după ce aceștia împlinesc o
săptămână.

(4) Fără a aduce atingere articolului 3 alineatul (8) din Directiva 91/630/CEE a Consiliului ( 2
), scroafele trebuie să fie îngrijite în grupuri, cu excepția cazului în care sunt gestante în
ultimele etape sau în perioada de alăptare.

(5) Purceii nu vor fi ținuți pe platforme sau în boxe pentru purcei.

(6) Suprafețele destinate mișcării vor permite porcinelor bălegarea sau râmarea. Pentru
râmare se pot folosi mai multe substraturi.

( 1 ) JO L 340, 11.12.1991, p. 28. , ( 2 ) JO L 340, 11.12.1991, p. 33.

Articolul 12 - Condiții specifice de adăpostire și practici de creștere pentru păsările de

curte

(1) Păsările de curte nu vor fi ținute în cotețe.

(2) Păsările de apă vor avea acces la un izvor, iaz, lac sau bazin de fiecare dată când condițiile
climatice sau de igienă permit aceasta, în vederea respectării nevoilor specifice speciei și a
cerințelor privind bunăstarea animalelor.

(3) Adăposturile pentru păsări întrunesc următoarele condiții:

(a) cel puțin o treime din suprafața podelei este solidă, adică fără grilaje sau grătare, și
acoperită cu materiale de litieră cum ar fi paie, surcele, nisip sau iarbă;

(b) în adăposturile pentru găinile ouătoare, o parte destul de mare din suprafața podelei care
este la dispoziția găinilor este disponibilă pentru colectarea dejecțiilor;

(c) prezintă un anumit număr de stinghii de o anumită dimensiune proporționale cu

dimensiunea grupului și a păsărilor, în conformitate cu anexa III.

(d) prezintă trape de intrare/ieșire de o dimensiune corespunzătoare pentru păsări, iar aceste
trape au o lungime combinată de cel puțin 4 m pe o suprafață de 100 m 2 din adăpostul pus la
dispoziția păsărilor;

(e) niciun adăpost pentru păsările de curte nu conține mai mult de:
(i) 4 800 pui;

(ii) 3 000 găini ouătoare;

(iii) 5 200 bibilici;

(iv) 4 000 rațe leșești sau rațe Peching femele, sau 3 200 rațe leșești sau rațe Peching masculi
sau alte tipuri de rațe;

(v) 2 500 claponi, gâște sau curcani;

(f) suprafața totală utilizabilă a adăposturilor pentru păsările de curte pentru producția de
carne este mai mică sau egală cu 1 600 m 2 în fiecare unitate în parte;

(g) adăposturile pentru păsările de curte trebuie să fie astfel construite încât să permită cu
ușurință accesul păsărilor la suprafețele în aer liber.

(4) Lumina naturală poate fi suplimentată prin mijloace artificiale pentru a oferi un maxim de
16 ore de lumină pe zi cu o perioadă continuă de odihnă nocturnă fără lumină artificială de
cel puțin opt ore.

(5) Pentru a preveni utilizarea metodelor de creștere intensivă, păsările de curte sunt fie
crescute până la o vârsta minimă, fie provin din rase cu creștere lentă. În cazul în care
operatorul nu utilizează rase cu creștere lentă, vârstele minime la sacrificare sunt următoarele:

(a) 81 zile pentru pui;

(b) 150 zile pentru claponi;

(c) 49 zile pentru rațe Peching;

(d) 70 zile pentru rațele leșești, femele;

(e) 84 zile pentru rațe leșești, masculi;

(f) 92 zile pentru rațe mari;

(g) 94 zile pentru bibilici;

(h) 140 zile pentru curcani masculi și gâște; și

(i) 100 zile pentru curcanii femele.

Autoritatea competentă definește criteriile pentru rasele cu creștere lentă sau întocmește o
listă a acestora și comunică aceste informații operatorilor, altor state membre și Comisiei.

Articolul 13 - Condiții specifice de adăpostire în apicultură

(1) Amplasarea stupinelor este astfel încât, pe o rază de 3 km de la aceasta, sursele de nectar
și polen sunt formate în mod esențial din culturi produse conform regulilor agriculturii
ecologice și/sau vegetație spontană și/sau din culturi tratate prin metode cu impact ecologic
scăzut echivalente acelora descrise la articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al
Consiliului ( 1 ) sau la articolul 22 din Regulamentul 1257/1999 al Consiliului ( 2 ), care nu
pot influența calitatea produsului apicol obținut din agricultura ecologică. Cerințele
menționate anterior nu se aplică în cazul în care nu are loc o înflorire sau în cazul în care
stupii sunt inactivi.

(2) Statele membre pot desemna regiuni sau suprafețe în care nu se poate practica apicultura
în conformitate cu regulile de producție ecologică.

(3) Stupii sunt realizați în principal din materiale naturale care nu prezintă niciun risc de
contaminare pentru mediu sau pentru produsele apicole.

(4) Ceara de albine pentru noile fundații de faguri provine din unități de producție ecologică.

(5) Fără a aduce atingere articolului 25, numai produsele naturale cum ar fi propolisul, ceara
și uleiurile vegetale pot fi folosite în stupi.

(6) Utilizarea insectifugilor sintetici chimici este interzisă pe parcursul operațiilor de

extragere a mierii.

(7) Utilizarea fagurilor cu larve pentru extragerea mierii este interzisă.

Articolul 14 - Accesul la suprafețele în aer liber

(1) Suprafețele în aer liber pot fi parțial acoperite.

(2) În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul (CE)
nr. 834/2007, erbivorele au acces la pășuni de fiecare dată când condițiile o permit.

(3) În cazurile în care erbivorele au acces la pășuni pe parcursul perioadei de pășunat și în

cazul în care sistemul de adăpostire pe timpul iernii oferă libertate de mișcare animalelor,
obligația de a oferi suprafețe în aer liber pe parcursul lunilor de iarnă poate fi ridicată.

(4) Prin derogare de la dispozițiile alineatului (2), taurii peste un an au acces la pășuni sau la
suprafețe în aer liber.

( 1 ) JO L 277, 21.10.2005, p. 1. , ( 2 ) JO L 160, 26.6.1999, p. 80.

(5) Păsările au acces la o suprafață în aer liber pentru cel puțin o treime din viața lor.

(6) Suprafețele în aer liber pentru păsările de curte sunt în cea mai mare parte acoperite cu
vegetație și prevăzute cu instalații de protecție și permit păsărilor de apă accesul ușor la un
număr adecvat de adăpătoare și jgheaburi cu hrană.

(7) În cazul în care păsările de curte sunt ținute în interior datorită restricțiilor sau obligațiilor
impuse în baza legislației comunitare, acestea trebuie să aibă acces permanent la cantități
suficiente de furaje grosiere și la materiale corespunzătoare în vederea satisfacerii nevoilor
lor etologice.

Articolul 15 - Densitatea animalelor

(1) Densitatea totală a animalelor va fi de așa natură încât să nu depășească limita de 170 kg
de azot pe an și hectar de suprafață agricolă, astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul
(2).

(2) Pentru a stabili densitatea corespunzătoare a animalelor prevăzută anterior, autoritatea

competentă stabilește numărul de unități de șeptel echivalente cu limita menționată anterior,
luând drept bază cifrele stabilite în anexa IV sau dispozițiile naționale pertinente adoptate în
temeiul Directivei 91/676/CEE.

Articolul 16 - Interzicerea producției animaliere în lipsa terenului

Este interzisă producția animalieră fără teren, în cazul în care crescătorul nu gestionează
terenul agricol și/sau nu a stabilit în scris un acord de cooperare cu un alt operator, conform
articolului 3 alineatul (3).

Articolul 17 - Producția simultană de animale ecologice și neecologice

(1) Animalele neecologice pot fi prezente pe exploatație cu condiția să fie crescute în unități
în care clădirile și parcelele sunt separate în mod clar de unitățile care produc în conformitate
cu regulile de producție ecologică și cu condiția să fie din specii diferite.

(2) Animalele neecologice pot folosi pășuni ecologice pentru o perioadă limitată de timp în
fiecare an, cu condiția ca aceste animale să provină dintr-un sistem agricol astfel cum este
definit la alineatul (3) litera (b) și ca animalele ecologice să nu fie prezente în același timp pe
pășune.

(3) Animalele ecologice pot fi păscute pe teren comunal, cu condiția ca:

(a) terenul să nu fi fost tratat cu produse neautorizate pentru producția ecologică, în decursul
ultimilor trei ani;

(b) toate animalele neecologice care utilizează terenul în cauză să provină dintr-un sistem
agricol echivalent acelora descrise la articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 sau la
articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999;

(c) produsele animaliere provenind de la animale ecologice în timpul utilizării terenului în

cauză să nu fie considerate ca provenind din producție ecologică, cu excepția cazului în care
se poate dovedi o separare adecvată de animalele neecologice.

(4) În perioada de transhumanță, animalele pot pășuna pe teren neecologic în cazul în care
sunt mutate pe jos de pe o suprafață de pășunat pe alta. Cantitatea de furaje neecologice sub
formă de iarbă sau altă formă de vegetație pe care pasc animalele, în această perioadă, nu
poate să depășească 10 % din rația totală anuală de furaje. Această cifră este calculată ca un
procent din materia uscată de furaje de origine agricolă.

(5) Operatorii păstrează documente justificative privind modul de punere în aplicare a

dispozițiilor prevăzute la prezentul articol.

Articolul 18 - Gestionarea animalelor

(1) Operațiuni precum atașarea de benzi elastice pe cozile oilor, scurtarea cozilor, tăierea
dinților, a ciocurilor și a coarnelor nu se execută în mod sistematic în agricultura ecologică.
Cu toate acestea, unele dintre aceste operațiuni pot fi autorizate, pe bază individuală, de
autoritatea sau organismul competent din motive de siguranță sau în cazul în care acestea sunt
necesare în scopul îmbunătățirii stării de sănătate, a bunăstării sau a igienei efectivelor de
animale.

Suferința animalelor se reduce la minimum, prin administrarea anestezicelor și/sau a

analgezicelor corespunzătoare și prin realizarea operațiunii la vârsta cea mai potrivită, de
personal calificat.

(2) Castrarea fizică este permisă pentru păstrarea calității produselor și a practicilor
tradiționale de producție, însă alineatul (1) al doilea paragraf.

(3) Se interzice orice fel de mutilare, precum tăierea aripilor la albinele regine.

(4) Încărcarea și descărcarea animalelor se vor executa fără utilizarea vreunui stimul electric
de constrângere. Este interzisă utilizarea oricărei substanțe tranchilizante alopatice înaintea și
pe durata transportului.

Secțiunea3-Hrana pentru animale

Articolul 19 - Hrana pentru animale provenită din exploatația proprie sau din alte surse

(1) În cazul erbivorelor, cu excepția perioadei anuale de transhumanță, sub rezerva articolului
17 alineatul (4), cel puțin 60 % din furaje trebuie să provină din unitatea proprie sau, dacă nu
este posibil, sunt produse în cooperare cu alte exploatații agricole ecologice situate în aceeași
regiune.

(2) În cazul porcinelor și al păsărilor de curte, cel puțin 20 % din hrană trebuie să provină de
la unitatea respectivă sau, dacă acest lucru nu este fezabil, să fie produsă în aceeași regiune în
cooperare cu alte exploatații ecologice sau cu alți operatori din sectorul hranei pentru
animale.

(3) În cazul albinelor, la sfârșitul sezonului de producție, stupii trebuie lăsați cu rezerve
suficiente de miere și polen pentru a supraviețui peste iarnă.

Hrănirea coloniilor de albine este permisă numai în cazul în care supraviețuirea stupilor este
pusă în pericol din cauza condițiilor climatice. Hrana trebuie să conțină miere ecologică,
siropuri de zahăr ecologic sau zahăr ecologic.

Articolul 20 - Hrana conformă cu cerințele nutriționale ale animalelor

(1) Toate mamiferele tinere vor fi hrănite cu lapte matern, pe o perioadă minimă de trei luni
pentru bovine, inclusiv speciile Bubalus și Bison și ecvidee, 45 de zile pentru ovine și caprine
și 40 de zile pentru porcine.

(2) Sistemele de creștere pentru erbivore au la bază utilizarea maximă a pășunilor pentru
păscut în funcție de disponibilitatea pășunilor în diferitele perioade ale anului. Cel puțin 60 %
din materia uscată din rațiile zilnice ale erbivorelor constă în furaje grosiere, furaje proaspete
sau uscate ori din furaje însilozate. Este permisă o reducere la 50 % pentru animalele din
producția de lapte pentru o perioadă maximă de trei luni la începutul perioadei de lactație.

(3) Furajele grosiere, furajele proaspete sau uscate ori furajele însilozate se adaugă la rația
zilnică a porcilor și păsărilor de curte.

(4) Se interzice ținerea animalelor într-o stare care poate favoriza anemia sau supunerea
acestora la regimuri care pot favoriza anemia.

(5) Practicile de îngrășare vor fi reversibile în orice etapă a procesului de creștere. Se

interzice hrănirea forțată.

Articolul 21 - Furaje în conversie

(1) Până la 30 % din formula nutritivă a rațiilor în medie poate conține furaje în conversie. În
cazul în care furajele în conversie provin dintr-o unitate proprie a exploatației, acest procent
poate fi majorat la 100 %.

(2) Până la 20 % din cantitatea medie totală de hrană oferită animalelor poate proveni din
păscutul sau recoltarea pășunilor permanente sau a parcelelor cu furaje perene sau culturi
probiotice însămânțate în conformitate cu gestionarea ecologică a terenurilor în primul an de
conversie, cu condiția să facă parte din exploatația în sine și să nu fi făcut parte dintr-o unitate
de producție ecologică a exploatației în cauză în ultimii cinci ani. În cazul în care se
utilizează atât furaje în conversie, cât și furaje de pe parcele aflate în primul an de conversie,
procentul total combinat al unor astfel de furaje nu depășește procentele maxime stabilite la
alineatul (1).

(3) Cifrele de la alineatele (1) și (2) se calculează anual ca procent din materia uscată de
furaje de origine vegetală.

Articolul 22 - Utilizarea anumitor produse și substanțe pentru hrana animalelor

În sensul articolului 14 alineatul (1) litera (d) punctul (iv) din Regulamentul (CE) nr.
834/2007, numai următoarele substanțe pot fi utilizate la prelucrarea hranei ecologice pentru
animale și pentru hrănirea animalelor ecologice:

(a) materii prime neecologice pentru hrana animalelor, de origine vegetală sau animală, sau
alte materii prime pentru hrana animalelor, enumerate în anexa V secțiunea 2, cu condiția:

(i) să fie produse sau pregătite fără solvenți chimici; și

(ii) să se respecte restricțiile prevăzute la articolul 43 sau la articolul 47 litera (c);

(b) mirodenii, plante aromatice și melase neecologice, cu condiția:

(i) să nu fie disponibile în formă ecologică;

(ii) să fie produse sau pregătite fără solvenți chimici; și

(iii) utilizarea lor să fie limitată la 1 % din rația de hrană a unei anumite specii, calculată
anual ca procent din substanța uscată din hrana pentru animale de origine agricolă;
(c) materii prime ecologice pentru hrana animalelor, de origine animală;

(d) materii prime pentru hrana animalelor, de origine minerală, care sunt enumerate în anexa
V secțiunea 1;

(e) produse din pescuit durabil, cu condiția:

(i) să fie produse sau pregătite fără solvenți chimici;

(ii) utilizarea acestora să fie limitată la alte animale decât cele erbivore; și

(iii) utilizarea hidrolizatului din proteine de pește să fie limitată numai la animalele tinere;

(f) sarea de mare, sarea gemă grunjoasă;

(g) aditivii pentru hrana animalelor enumerați în anexa VI.

Secțiunea4-Prevenirea bolilor și tratamentul veterinar

Articolul 23 - Prevenirea bolilor

(1) Este interzisă utilizarea medicamentelor alopatice veterinare obținute prin sinteză chimică
sau a antibioticelor pentru tratamentele profilactice, fără a aduce atingere prevederilor
articolului 24 alineatul (3).

(2) Sunt interzise utilizarea substanțelor pentru stimularea creșterii sau a producției (inclusiv
antibiotice, coccidiostatice și alți aditivi artificiali pentru stimularea creșterii) și utilizarea
hormonilor sau a substanțelor similare pentru controlul reproducerii sau în alte scopuri (de
exemplu, inducerea sau sincronizarea estrului).

(3) În cazul în care animalele provin din unități neecologice, se pot aplica măsuri speciale,
cum ar fi teste de diagnostic sau perioade de carantină, în funcție de circumstanțele locale.

(4) Adăposturile, țarcurile, echipamentele și ustensilele trebuie să fie curățate și dezinfectate

în mod corespunzător pentru a preveni infectarea și apariția organismelor purtătoare de boli.
Fecalele, urina și mâncarea neconsumată sau împrăștiată trebuie îndepărtate atât de des cât
este necesar pentru a minimiza mirosurile și a evita atragerea insectelor sau a rozătoarelor.

În sensul articolului 14 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, numai
produsele enumerate în anexa VII pot fi utilizate pentru curățarea și dezinfectarea instalațiilor
și a ustensilelor din clădirile destinate animalelor. Rodenticidele (care trebuie folosite doar în
capcane) și produsele enumerate în anexa II pot fi utilizate pentru eliminarea insectelor și a
altor dăunători din clădiri și alte instalații în care sunt ținute animalele.

(5) Păsările sunt scoase din clădiri de fiecare dată când se schimbă lotul. Clădirile și
echipamentele acestora sunt curățate și dezinfectate în acest timp. De asemenea, atunci când
s-a încheiat creșterea unui lot de păsări, țarcurile trebuie golite pentru a permite vegetației să
crească din nou. Statele membre vor stabili perioada în care aceste țarcuri trebuie să rămână
goale. Operatorul păstrează documente justificative privind respectarea acestei perioade.
Aceste cerințe nu se aplică în cazul în care păsările de curte nu sunt crescute în loturi, nu sunt
ținute în țarcuri și se pot deplasa libere pe toată durata zilei.
Articolul 24 - Tratamentul veterinar

(1) În cazul în care, în ciuda măsurilor preventive luate în vederea asigurării sănătății
animalelor menționate la articolul 14 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul (CE)
nr. 834/2007, animalele se îmbolnăvesc sau se rănesc, acestea vor fi tratate imediat, dacă este
necesar în condiții de izolare și în adăposturi adecvate.

(2) Produsele fitoterapeutice, oligoelementele și produsele enumerate în anexa V secțiunea 1

și în anexa VI secțiunea 3 sunt preferate antibioticelor sau tratamentelor veterinare alopatice
chimice de sinteză, cu condiția ca efectul lor terapeutic să fie eficient pentru speciile de
animale în cauză și pentru boala pentru care a fost destinat tratamentul.

(3) În cazul în care utilizarea măsurilor prevăzute la alineatele (1) și (2) nu este eficientă în
combaterea bolii sau a rănii și în cazul în care tratamentul este esențial pentru a evita
suferința animalului, antibioticele sau produsele medicamentoase veterinare alopatice
chimice de sinteză pot fi utilizate sub responsabilitatea unui medic veterinar.

(4) Cu excepția vaccinurilor, a tratamentelor pentru paraziți și a schemelor de eradicare

obligatorii, în cazul în care un animal sau un grup de animale primesc mai mult de trei serii
de tratamente cu produse medicamentoase veterinare alopatice chimice de sinteză sau cu
antibiotice în decurs de 12 luni sau mai mult de o serie de tratament în cazul în care ciclul lor
de viață productivă este de mai puțin de un an, animalele în cauză sau produsele obținute de
la acestea nu pot fi considerate produse ecologice, iar efectivul de animale în cauză trebuie să
treacă prin perioadele de conversie prevăzute la articolul 38 alineatul (1).

Trebuie păstrate documente justificative privind apariția unor astfel de circumstanțe pentru
organismul de control sau autoritatea de control.

(5) Perioada de retragere dintre ultima administrare a unui produs medicinal veterinar
alopatic chimic de sinteză unui animal în condiții normale de utilizare și producția alimentară
produsă ecologic de la aceste animale trebuie să fie de două ori perioada legală de retragere
prevăzută la articolul 11 din Directiva 2001/82/CE sau, în cazul în care această perioadă nu
este specificată, de 48 de ore.

Articolul 25 - Reguli specifice privind prevenirea bolilor și tratamentul veterinar în

apicultură

(1) În scopul protejării cadrelor, a stupilor și a fagurilor împotriva dăunătorilor, sunt permise
doar rodenticidele (utilizate doar în capcane) și produsele corespunzătoare enumerate în
anexa II.

(2) Tratamentele fizice pentru dezinfecția stupinelor prin aburi sau flacără directă sunt
permise.

(3) Practica distrugerii masculilor tineri este permisă doar în vederea limitării contaminării cu
Varroa destructor.
(4) În cazul în care, în ciuda tuturor măsurilor preventive, coloniile se îmbolnăvesc sau sunt
infestate, acestea trebuie tratate imediat și, dacă este necesar, coloniile pot fi amplasate în
stupine izolate.

(5) Produsele medicamentoase veterinare pot fi utilizate în apicultura ecologică în măsura în

care utilizarea este autorizată în statul membru în conformitate cu dispozițiile comunitare sau
cu dispozițiile naționale pertinente adoptate în conformitate cu legislația comunitară.

(6) Se pot folosi, în cazul infestării cu Varroa destructor, acidul formic, acidul lactic, acidul
acetic și acidul oxalic, precum și mentolul, timolul, eucaliptolul sau camforul.

(7) În cazul în care se aplică un tratament cu produse medicamentoase veterinare alopatice

chimice de sinteză, pe parcursul unei astfel de perioade, coloniile tratate vor fi amplasate în
stupine izolate și toată ceara va fi înlocuită cu ceară care provine din apicultura ecologică.
Ulterior, perioada de conversie de un an stabilită la articolul 38 alineatul (3) se aplică
coloniilor în cauză.

(8) Cerințele stabilite la alineatul (7) nu se aplică produselor enumerate la alineatul (6).

CAPITOLUL 2a - Producția de animale de acvacultură

Secțiunea1-Norme generale

Articolul 25a - Domeniul de aplicare

Prezentul capitol stabilește norme detaliate privind speciile de pești, crustacee, echinoderme
și moluște menționate în anexa XIII a.

și se aplică, mutatis mutandis, zooplanctonului, microcrustaceelor, rotiferelor, viermilor și

altor animale acvatice utilizate ca hrană pentru animale.

Articolul 25b - Adecvarea mediului acvatic și planul de gestionare durabilă

(1) Dispozițiile articolului 6b alineatele (1)-(5) se aplică prezentului capitol.

(2) În planul de gestionare durabilă se vor înregistra măsurile defensive și preventive luate
împotriva animalelor de pradă în conformitate cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului ( 1 ) și
cu reglementările naționale

(3) Trebuie să existe o coordonare verificabilă cu operatorii economici învecinați în ceea ce

privește elaborarea planurilor de gestiune ale acestora, după caz.

(4) Pentru producția de animale de acvacultură în iazuri piscicole, în cisterne sau canale
(sisteme raceway), fermele sunt echipate cu straturi de filtrare naturală, bazine de decantare,
filtre biologice sau filtre mecanice pentru colectarea deșeurilor de nutrienți sau utilizează alge
marine și/sau animale (bivalve și alge) care contribuie la ameliorarea calității efluenților.
Monitorizarea efluenților se realizează la intervale regulate, după caz.

Articolul 25c - Producția simultană de animale de acvacultură ecologice și neecologice

(1) Autoritatea competentă poate permite, în cazul instalațiilor de reproducere artificială și de
incubare și al pepinierelor, să se crească în aceeași exploatație efective tinere, atât ecologice
cât și neecologice, cu condiția ca unitățile să fie separate distinct din punct de vedere fizic și
să existe un sistem de distribuire separată a apei.

(2) În stadiul de îngrășare al producției, autoritatea competentă poate permite existența în

aceeași exploatație a unor unități de producție, ecologică și neecologică, de animale de
acvacultură, cu condiția respectării articolului 6b alineatul (2) din prezentul regulament și
atunci când sunt implicate diferite faze de producție și diferite perioade de manipulare a
animalelor de acvacultură.

(3) Operatorii păstrează documente justificative privind aplicarea dispozițiilor prezentului

articol.

Secțiunea2-Originea animalelor de acvacultură

Articolul 25d - Originea animalelor de acvacultură ecologice

(1) Se utilizează speciile crescute la nivel local, iar reproducerile au drept scop să furnizeze
soiuri care sunt mai adaptate la condițiile de creștere, sănătoase și apte să valorifice bine
resursele alimentare. Organismelor de control sau autorităților de control trebuie să li se pună
la dispoziție documente justificative privind originea și tratamentul acestora.

( 1 ) JO L 206, 22.7.1992, p. 7.

(2) Sunt selecționate speciile care pot fi crescute fără a crea prejudicii semnificative
efectivelor de animale sălbatice.

Articolul 25e - Originea și gestionarea animalelor de acvacultură neecologice

(1) În scopuri de reproducere sau pentru a ameliora rezerva genetică, precum și atunci când
nu sunt disponibile animale de acvacultură ecologice, pot fi introduse în exploatație animale
sălbatice capturate sau animale de acvacultură neecologice. Astfel de animale se țin în sistem
de gestiune ecologică pentru o perioadă de cel puțin trei luni înainte de a putea fi utilizate în
scopuri de reproducere.

(2) În scopuri de îngrășare și atunci când nu sunt disponibile animale de acvacultură tinere
ecologice se permite introducerea în exploatație a unor animale de acvacultură tinere
neecologice. Cel puțin ultimele două treimi din durata ciclului de producție sunt monitorizate
în conformitate cu sistemul de gestiune ecologică.

(3) Procentul maxim de animale de acvacultură tinere neecologice introduse în crescătorie

este de: 80 % până la 31 decembrie 2011, 50 % până la 31 decembrie 2013 și 0 % până la 31
decembrie 2015.

(4) În scopul îngrășării recoltarea de efective de animale de acvacultură tinere se restrânge în

special la următoarele cazuri:

(a) afluxul natural de exemplare tinere și de larve de pește sau de crustacee la umplerea
iazurilor, a sistemelor de reținere și a țarcurilor;
(b) puietul de anghilă europeană, cu condiția să existe un plan aprobat privind sistemul de
gestionare pentru anghilă în exploatația respectivă și atât timp cât reproducerea artificială a
anghilei nu este realizabilă.

Secțiunea3-Practici de creștere a animalelor de acvacult

ură

Articolul 25f - Norme generale de creștere a animalelor de acvacultură

(1) Mediul în care cresc animalele de acvacultură este conceput, în conformitate cu nevoile
specifice speciei, astfel încât:

(a) animalele de acvacultură au spațiu suficient pentru calitatea vieții lor;

(b) animalele de acvacultură sunt ținute în apă de calitate bună cu suficient oxigen;

(c) animalele de acvacultură sunt ținute în condiții de temperatură și de lumină conforme cu

cerințele pentru specia respectivă și ținând seama de situarea geografică;

(d) în cazul peștilor de apă dulce, fundul apei reproduce cât mai aproape posibil condițiile
naturale;

(e) în cazul crapilor, fundul apei este format din pământ natural.

(2) În anexa XIIIa se stabilește densitatea efectivelor în funcție de specii sau de grupuri de
specii. În urma unei analize a efectelor densității efectivelor asupra calității vieții peștilor de
crescătorie, este necesar să se monitorizeze starea de sănătate a peștilor (de exemplu, leziuni
ale înotătoarei caudale, alte leziuni, rata de creștere, comportamentul și starea generală de
sănătate) și calitatea apei.

(3) Sistemele de reținere acvatică sunt proiectate și construite astfel încât debitul de apă și
parametrii fizico-chimici să asigure sănătatea și calitatea vieții animalelor și să satisfacă
nevoile de comportament ale acestora.

(4) Sistemele de reținere sunt concepute, situate și utilizate astfel încât să se reducă la
minimum riscul de evadare.

(5) În cazul în care peștii sau crustaceele evadează, sunt necesare măsuri adecvate pentru
reducerea impactului asupra ecosistemului local, inclusiv, acolo unde este cazul, recapturarea
animalelor; Este necesar să existe documente justificative în acest sens.

Articolul 25g - Norme specifice privind sistemele acvatice de reținere

(1) Se interzic instalațiile cu sistem închis de recirculare pentru producția de animale de

acvacultură, cu excepția instalațiilor de reproducere artificială și de incubare și a pepinierelor
sau în cazul producției de specii utilizate la prepararea hranei ecologice pentru animale.

(2) Unitățile de creștere pe uscat trebuie să întrunească următoarele condiții:

(a) în cazul sistemelor cu flux continuu de apă, este necesar să se poată monitoriza și controla
debitului și calitatea apei la intrarea fluxului în sistem, precum și la ieșire.
(b) cinci procente cel puțin din perimetru („interfața uscat-apă”) trebuie să conțină vegetație
naturală.

(3) Este necesar ca sistemele de reținere:

(a) să fie situate acolo unde debitul, adâncimea apei și viteza schimburilor de masă de apă
sunt de natură să reducă la minimum impactul asupra fundului mării și asupra corpului de apă
înconjurător;

(b) să fie constituit din cuști a căror proiectare, construcție și întreținere sunt corespunzătoare
sub aspectul expunerii lor la mediul de operare.

(4) Încălzirea sau răcirea artificială a apei este permisă numai în instalații de reproducere
artificială și de incubare și în pepiniere. Se poate utiliza apa naturală de foraj pentru încălzirea
sau răcirea apei în toate etapele producției.

Articolul 25h - Gestionarea animalelor de acvacultură

(1) Manipularea animalelor de acvacultură se reduce la minimum și se realizează cu cea mai

mare grijă, utilizând echipamentul corespunzător și recurgând la protocoalele de evitare a
stresului și a vătămării fizice cauzate de procedurile de manipulare. Genitorii se manipulează
într-un mod care să reducă la minimum vătămarea fizică și stresul și, după caz, sub anestezie.
Se limitează la minimum operațiunile de calibrare, acestea efectuându-se numai în măsura în
care sunt necesare pentru a asigura calitatea vieții peștilor.

(2) În cazul utilizării luminii artificiale se aplică următoarele restricții:

(a) prelungirea perioadei de lumină naturală nu depășește o limită care respectă nevoile
etologice, condițiile geografice și starea generală de sănătate a animalelor din exploatație;
această limită maximă nu depășește 16 ore pe zi, cu excepția cazului în care lumina este
utilizată în scopul reproducerii animalelor;

(b) este necesar să se evite modificări bruște în ceea ce privește intensitatea luminii în
momentul trecerii la întuneric prin utilizarea unor variatoare de lumină sau a unei iluminări
de fond.

(3) Se permite ventilarea pentru a asigura calitatea vieții și sănătatea animalelor, cu condiția
ca aeratoarele mecanice să fie alimentate de preferință de la surse de energie regenerabile.

Toate aceste utilizări trebuie înregistrate în registrul privind producția acvicolă.

(4) Utilizarea oxigenului este permisă numai pentru necesități legate de sănătatea animalelor
și în perioade critice de producție sau de transport, în următoarele cazuri:

(a) cazuri excepționale de creștere a temperaturii, scădere a presiunii atmosferice sau poluare
accidentală,

(b) proceduri ocazionale de gestionare a efectivelor, cum sunt prelevarea de eșantioane și

sortarea,

(c) pentru a asigura supraviețuirea efectivelor din fermă.

Este necesar să existe documente justificative în acest sens.

(5) În ceea ce privește tehnicile de sacrificare, acestea trebuie să permită ca peștii să fie aduși
imediat în stare de inconștiență și insensibili la durere. Pentru alegerea celor mai bune metode
de sacrificare trebuie să se țină seama de dimensiunile animalelor în momentul recoltării, de
specii și de centrele de producție.

Secțiunea4-Reproducerea animalelor

Articolul 25i - Interzicerea hormonilor

Se interzice utilizarea hormonilor și a derivaților hormonali.

Secțiunea5-Hrana pentru pești, crustacee și echinoderm

e

Articolul 25j - Norme generale privind alimentele

Regimurile alimentare trebuie concepute având în vedere următoarele priorități:

(a) sănătatea animalelor;

(b) produse de înaltă calitate, inclusiv în ceea ce privește compoziția nutrițională care asigură
calitatea înaltă a produsului final pentru consum;

(c) impact redus asupra mediului înconjurător.

Articolul 25k - Norme specifice privind alimentele pentru animale de acvacultură

carnivore

(1) Hrana pentru animalele de acvacultură carnivore se procură ținându-se seama de

următoarele priorități:

(a) alimente ecologice de origine acvicolă;

(b) făină și ulei de pește obținute din subproduse provenind din acvacultura ecologică;

(c) făină și ulei de pește, precum și ingrediente pe bază de pește derivate din subproduse
provenind de la pești capturați deja pentru consumul uman ca urmare a exploatării durabile a
resurselor piscicole;

(d) materii prime ecologice pentru hrana animalelor, de origine vegetală sau animală.

(2) În cazul în care nu este disponibilă hrana menționată la alineatul (1) pot fi utilizate, pentru
o perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2014, făină și ulei de pește obținute din
subproduse provenind din acvacultura neecologică sau din subproduse provenind de la pești
capturați pentru consumul uman. Aceste materii prime nu trebuie să depășească 30 % din
rația zilnică.

(3) Rația de hrană poate conține în proporție de maximum 60 % produse vegetale ecologice.
(4) Astaxantina provenind în principal din surse ecologice, cum ar fi carapacele de crustacee
ecologice, se poate utiliza în rația alimentară pentru somon și păstrăv în limita necesităților
fiziologice ale acestora. În cazul în care nu sunt disponibile surse ecologice, pot fi utilizate
surse naturale de astaxantină (precum drojdia Phaffia).

Articolul 25l - Norme specifice privind alimentele pentru anumite animale de

acvacultură

(1) Animalele de acvacultură menționate în secțiunile 6, 7 și 9 din anexa XIIIa trebuie hrănite
cu hrană care se găsește în mod natural în iazuri și lacuri.

(2) În cazul în care nu sunt disponibile cantități suficiente de resurse pentru alimentarea
naturală menționate la alineatul (1), se pot utiliza alimente ecologice de origine vegetală,
obținute de preferință din plante cultivate tot în ferma respectivă, sau alge marine. Operatorii
păstrează documente justificative privind necesitatea de a utiliza hrană suplimentară.

(3) În cazul suplimentării hranei naturale conform alineatului (2), rațiile pentru speciile
menționate în secțiunea 7 și pentru Pangasius spp., menționat în secțiunea 9, pot cuprinde
maximum 10 % făină sau ulei de pește obținut din exploatarea durabilă a resurselor piscicole.

Articolul 25m - Produse și substanțe prevăzute la articolul 15 alineatul (1) litera (d)
punctul (iii) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007

(1) În acvacultura ecologică pot fi utilizate numai materiile prime pentru hrana animalelor, de
origine minerală, enumerate în anexa V secțiunea 1.

(2) Aditivii pentru hrana animalelor, anumite produse utilizate în alimentația animală și
auxiliarii tehnologici pot fi utilizați numai în cazul în care sunt enumerați în anexa VI și sunt
respectate restricțiile stabilite în aceeași anexă.

Secțiunea6-Norme specifice pentru moluște

Articolul 25n - Zona de creștere

(1) Creșterea moluștelor bivalve poate fi realizată în aceeași zonă de apă ca și creșterea
ecologică a peștilor și a algelor marine într-un sistem de policultură documentat în planul de
gestionare durabilă. Moluștele bivalve pot fi crescute de asemenea în policultură împreună cu
moluște gasteropode, de exemplu litorina.

(2) Producția de moluște bivalve ecologice trebuie să se realizeze în zone delimitate de stâlpi,
de geamanduri sau alte mijloace evidente de marcare; după caz, zonele de producție trebuie
delimitate cu ajutorul sacilor din plasă, al cuștilor sau al altor mijloace artificiale.

(3) Fermele de conchiliocultură ecologică trebuie să reducă la minimum riscurile privind

speciile protejate. În cazul în care se utilizează plase împotriva animalelor de pradă, acestea
trebuie să fie astfel concepute încât să nu producă vătămări păsărilor scufundătoare.

Articolul 25o - Fonduri de aprovizionare cu material de reproducere

(1) În condițiile în care nu se aduc prejudicii semnificative mediului înconjurător și în cazul
în care acest lucru este permis de legislația locală, pentru moluștele bivalve se poate utiliza
material de reproducere sălbatic din afara unității de producție cu condiția ca acesta să
provină din:

(a) straturi de populații care nu vor rezista probabil pe timpul iernii sau care reprezintă un
excedent față de necesități sau

(b) straturi naturale de material de reproducere pentru moluște aflate pe colectori.

Este necesar să se păstreze documente privind modul, locul și perioada în care a fost colectat
materialul de reproducere sălbatic pentru a asigura trasabilitatea până la zona de colectare.

Cu toate acestea, în unitățile de producție ecologice se poate introduce material de

reproducere provenind de la instalațiile de reproducere artificială și de incubare pentru
moluște bivalve neecologice, respectându-se următoarele procente maxime: 80 % până la 31
decembrie 2011, 50 % până la 31 decembrie 2013 și 0 % până la 31 decembrie 2015.

(2) În cazul stridiei japoneze (Crassostrea gigas), se preferă efectivele care sunt crescute în
mod selectiv pentru a se evita reproducerea în afara crescătoriei.

Articolul 25p - Gestionare

(1) În procesul de producție trebuie să se utilizeze o densitate a efectivelor care nu depășește

densitatea utilizată local în conchiliocultura neecologică. Operațiunile de sortare, de rărire și
ajustările densității efectivelor se efectuează în funcție de biomasă și în vederea asigurării
calității vieții animalelor și a calității superioare a produselor.

(2) Depunerile organice de organisme se îndepărtează prin mijloace fizice sau manual și, dacă
este cazul, se aruncă în mare la distanță mare față de ferma de conchiliocultură. O dată pe
ciclu de producție, moluștele pot fi tratate cu o soluție de var pentru a combate depunerile de
organisme concurente.

Articolul 25q - Norme privind cultura

(1) Cultura de midii pe corzi și alte metode enumerate în secțiunea 8 din anexa XIIIa pot fi
eligibile pentru producția ecologică.

(2) Cultura de moluște pe fundul apei este permisă numai în cazurile în care nu se produc, în
locurile de colectare și de creștere, efecte negative semnificative asupra mediului
înconjurător. Operatorul demonstrează că impactul asupra mediului înconjurător este redus la
minimum realizând un studiu și un raport privind zona de cultură pe care trebuie să le
prezinte organismului de control sau autorității de control. Raportul se adaugă, ca un capitol
separat, la planul de gestionare durabilă.

Articolul 25r - Norme specifice privind cultura stridiilor

Este permisă cultura de midii în saci, pe suporți stabili. Aceștia sau orice alte structuri în care
sunt așezate stridiile se dispun astfel încât să se evite formarea unei bariere compacte de-a
lungul țărmului. Pentru optimizarea producției, efectivele de stridii se poziționează cu atenție
pe fundul apei în funcție de maree. Producția întrunește criteriile enumerate în anexa XIIIa
secțiunea 8.

Secțiunea7-Prevenirea bolilor și tratamentul veterinar

Articolul 25s - Norme generale privind prevenirea bolilor

(1) În conformitate cu articolul 9 din Directiva 2006/88/CE, planul de gestionare a sănătății

animale prezintă în detaliu practicile privind biosecuritatea și prevenirea bolilor și conține un
acord scris privind consilierea pe probleme de sănătate, adaptată la unitatea de producție
respectivă, încheiat cu servicii calificate în domeniul sănătății animalelor de acvacultură care
efectuează o vizită la fermă o dată pe an cel puțin și din doi în doi ani cel puțin în cazul
moluștelor bivalve.

(2) Structurile de adăpostire a animalelor, echipamentul și ustensilele trebuie curățate și

dezinfectate corespunzător. Se utilizează numai produsele enumerate în secțiunile 2.1 și 2.2
din anexa VII.

(3) În privința vidului sanitar:

(a) autoritatea competentă stabilește dacă este necesară o perioadă de vid sanitar și durata
adecvată a acesteia care trebuie respectată și documentată după fiecare ciclu de producție în
sisteme de reținere în circuit deschis amplasate în larg. Vidul sanitar este de asemenea
recomandat pentru alte metode de producție care utilizează cisterne, iazuri piscicole și cuști;

(b) vidul sanitar nu este obligatoriu în cazul culturilor de moluște bivalve;

(c) pe perioada vidului sanitar, cuștile sau alte structuri utilizate pentru producția de animale
de acvacultură sunt golite, dezinfectate și rămân goale până a fi din nou utilizate.

(4) După caz, hrana pentru pești neconsumată, excrementele și animalele moarte trebuie
îndepărtate imediat pentru a se evita riscul unor prejudicii semnificative pentru mediul
înconjurător în ceea ce privește calitatea apei, pentru a se reduce la minimum riscurile
apariției bolilor și pentru a evita apariția insectelor sau a rozătoarelor.

(5) Lumina ultravioletă și ozonul se pot utiliza numai în instalațiile de reproducere artificială
și de incubare și în pepiniere.

(6) Pentru controlul biologic al ectoparaziților se utilizează de preferință peștii curățători.

Articolul 25t - Tratamentele veterinare

(1) Atunci când apare o problemă de sănătate cu toate că s-au luat măsuri pentru a garanta
sănătatea animală în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (f) punctul (i) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007, pot fi utilizate tratamente sanitare, de preferință în
următoarea ordine:

(a) substanțe de origine vegetală, animală sau minerală, în diluție homeopatică;

(b) plante și extracte de plante care nu au efect anestezic și

(c) substanțe cum sunt: oligoelementele, metalele, imunostimulentele naturale sau
probioticele autorizate.

(2) Utilizarea tratamentelor alopatice este limitată la două ședințe de tratament pe an, cu
excepția vaccinărilor și a programelor obligatorii de eradicare. Cu toate acestea, în cazul unui
ciclu de producție mai scurt de un an, se limitează tratamentul alopatic la o singură ședință pe
an. În cazul depășirii limitelor prevăzute pentru tratamentele alopatice, animalele de
acvacultură în cauză nu pot fi vândute ca produse ecologice.

(3) Utilizarea tratamentelor antiparazitare, fără a include sistemele de control obligatoriu

realizate de statele membre, se limitează la două ședințe de tratament pe an sau la o singură
ședință de tratament pe an în cazul în care ciclul de producție este mai scurt de 18 luni.

(4) Perioada de așteptare între tratamentele alopatice și tratamentele antiparazitare

administrate în conformitate cu alineatul (3), inclusiv tratamentele efectuate în cadrul
programelor obligatorii de combatere și eradicare, trebuie să fie dublă față de perioada legală
de așteptare prevăzută la articolul 11 din Directiva 2001/82/CE sau de 48 de ore în cazul în
care această perioadă nu este specificată.

(5) În cazul în care se utilizează produse medicale de uz veterinar, organismul de control sau
autoritatea de control trebuie informate în legătură cu utilizarea acestora înainte de
comercializarea animalelor respective ca animale ecologice. Efectivele tratate trebuie să
poată fi identificate cu precizie.

CAPITOLUL 3 - Produse procesate

Articolul 26 - Reguli pentru producția de alimente procesate și hrană procesată pentru

animale

(1) Aditivii, adjuvanții pentru procesare și ingredientele folosite pentru procesarea

alimentelor și a hranei pentru animale, precum și orice procedeu de procesare aplicat, cum ar
fi afumarea, respectă principiile bunelor practici de fabricație.

(2) Operatorii care produc hrană pentru animale sau produse alimentare procesate stabilesc și
actualizează proceduri corespunzătoare pe baza unei identificări sistematice a etapelor critice
de procesare.

(3) Aplicarea procedurilor prevăzute la alineatul (2) garantează în orice moment faptul că
produsele procesate sunt conforme cu regulile de producție ecologică.

(4) Operatorii respectă și pun în aplicare procedurile prevăzute la alineatul (2). În principal,
operatorii:

(a) iau măsuri de precauție pentru a evita riscul contaminării cu substanțe sau produse
neautorizate;

(b) pun în aplicare măsuri adecvate de curățare, monitorizează eficiența acestora și păstrează
documente referitoare la operațiunile în cauză;
(c) garantează faptul că produsele neecologice nu sunt puse în vânzare cu o indicație
referitoare la metoda de producție ecologică.

(5) Suplimentar față de dispozițiile stabilite la alineatele (2) și (4), în cazul în care produsele
neecologice sunt de asemenea procesate sau depozitate în unitatea de procesare în cauză,
operatorul:

(a) efectuează în mod continuu operațiunile până la încheierea unei serii complete, separate în
spațiu și/sau în timp de operațiuni similare efectuate asupra produselor neecologice;

(b) depozitează produsele ecologice, înainte și după operațiuni, separate în spațiu și/sau în
timp de produsele neecologice;

(c) informează autoritatea sau organismul de control în cauză și ține la dispoziția acestora un
registru actualizat în care se menționează toate operațiunile efectuate și cantitățile procesate;

(d) ia măsurile necesare pentru a asigura identificarea loturilor și pentru evitarea

amestecurilor sau a schimburilor cu produsele neecologice;

(e) efectuează operațiuni asupra produselor ecologice numai după o curățare corespunzătoare
a echipamentelor de producție.

Articolul 27 - Utilizarea anumitor produse și substanțe în procesarea alimentelor

(1) În sensul articolului 19 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007,
numai următoarele substanțe pot fi utilizate la procesarea alimentelor ecologice, cu excepția
produselor din sectorul vitivinicol, în cazul cărora se aplică dispozițiile de la capitolul 3a:

(a) substanțele enumerate în anexa VIII la prezentul regulament;

(b) preparatele de microorganisme și enzime utilizate în mod normal în procesarea

alimentelor; cu toate acestea, enzimele care urmează să fie utilizate ca aditivi alimentari
trebuie incluse în lista din anexa VIII, secțiunea A;

(c) substanțele și produsele definite la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) și articolul
1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE a Consiliului ( 1 ) etichetate ca substanțe
naturale aromatizante sau preparate naturale aromatizante, în conformitate cu articolul 9
alineatul (1) litera (d) și alineatul (2) din directiva în cauză;

(d) culorile pentru ștampilarea cărnii și a cojilor de ouă în conformitate cu articolul 2

alineatul (8) și articolul 2 alineatul (9) din Directiva 94/36/CE a Parlamentului European și a
Consiliului ( 2 );

(e) apa potabilă și sarea (cu clorură de sodiu sau clorură de potasiu ca și componente de bază)
folosite în general în procesarea alimentelor;

(f) minerale (inclusiv oligoelemente), vitamine, aminoacizi și micronutrienți, autorizați numai

în măsura în care utilizarea lor în alimentele în care sunt incorporate este impusă de lege.

( 1 ) JO L 184, 15.7.1988, p. 61., ( 2 ) JO L 237, 10.9.1994, p. 13.

(2) În scopul calculului procentajului prevăzut la articolul 23 alineatul (4) litera (a) punctul
(ii) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007,

(a) aditivii alimentari enumerați în anexa VIII și marcați cu un asterisc în coloana codului
numeric al aditivului se calculează ca ingrediente de origine agricolă;

(b) preparatele și substanțele menționate la alineatul (1) literele (b), (c), (d), (e) și (f) din
prezentul articol și substanțele care nu sunt marcate cu un asterisc în coloana codului numeric
al aditivului nu se calculează ca ingrediente de origine agricolă;

(c) drojdia și produsele pe bază de drojdie se calculează ca ingrediente de origine agricolă

începând cu 31 decembrie 2013.

(3) Utilizarea următoarelor substanțe enumerate în anexa VIII se reexaminează înainte de 31

decembrie 2010:

(a) nitratul de sodiu și nitratul de potasiu din secțiunea A în vederea retragerii acestor aditivi;

(b) dioxidul de sulf și metabisulfitul de potasiu din secțiunea A;

(c) acidul clorhidric din secțiunea B pentru procesarea brânzeturilor Gouda, Edam și
Maasdammer, Boerenkaas, Friese, și Leidse Nagelkaas.

Reexaminarea prevăzută la litera (a) va lua în considerare eforturile făcute de statele membre
de a găsi alternative sigure la nitriți/nitrați și de instituire a unor programe educaționale în
metodele de procesare alternative și igienă pentru procesatorii/fabricanții de carne ecologică.

(4) Pentru vopsirea decorativă tradițională a cojii ouălor fierte produse pentru a fi introduse
pe piață într-o anumită perioadă a anului, autoritatea competentă poate autoriza, pentru
perioada menționată anterior, utilizarea coloranților naturali și a substanțelor naturale pentru
învelișuri. Autorizația poate cuprinde, până la 31 decembrie 2013, forme sintetice de oxizi de
fier și hidroxizi de fier. Autorizațiile se notifică atât Comisiei, cât și statelor membre.

Articolul 27a

În scopul punerii în aplicare a articolului 20 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr.
834/2007, se permite utilizarea următoarelor substanțe pentru fabricarea, prepararea și
elaborarea drojdiei.

(a) substanțele enumerate în secțiunea C din anexa VIII la prezentul regulament;

(b) produsele și substanțele menționate la articolul 27 alineatul (1) literele (b) și (e) din
prezentul regulament.

Articolul 28 - Utilizarea unor ingrediente neecologice de origine agricolă în procesarea

produselor alimentare

În sensul articolului 19 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007,
ingredientele agricole neecologice enumerate în anexa IX la prezentul regulament pot fi
folosite în procesarea produselor alimentare ecologice.
Articolul 29 - Autorizarea ingredientelor alimentare neecologice de origine agricolă de
către statele membre

(1) În cazul în care un ingredient de origine agricolă nu este inclus în anexa IX la prezentul
regulament, acesta poate fi folosit numai în următoarele condiții:

(a) operatorul a transmis autorității competente a statului membru toate dovezile cerute care
demonstrează faptul că ingredientul în cauză nu este produs în cantitate suficientă în
Comunitate în conformitate cu regulile de producție ecologică sau nu poate fi importat din
țări terțe;

(b) autoritatea competentă a statului membru în cauză a autorizat în mod provizoriu utilizarea
acestuia pe durata unei perioade de maximum 12 luni, după ce s-a asigurat că operatorul a
luat legătura cu furnizorii din Comunitate pentru a se asigura de indisponibilitatea
ingredientului în cauză care să satisfacă cerințele de calitate impuse;

(c) nu s-a luat nicio decizie, în conformitate cu dispozițiile alineatului (3) sau (4) cu privire la
retragerea unei autorizații acordate pentru ingredientul în cauză.

Statul membru poate prelungi autorizația prevăzută la litera (b) de maximum trei ori, de
fiecare dată pentru o perioadă de 12 luni.

(2) În cazul în care s-a acordat o autorizație, astfel cum este prevăzut la alineatul (1), statul
membru va notifica imediat celorlalte state membre și Comisiei următoarele informații:

(a) data autorizării și, în cazul prelungirii unei autorizații, data primei autorizări;

(b) numele, adresa, numărul de telefon și, dacă este cazul, numărul de fax și adresa de e-mail
a titularului autorizației; numele și adresa de contact a autorității care a acordat autorizația;

(c) numele și, dacă este necesar, descrierea exactă și cerințele de calitate ale ingredientului de
origine agricolă în cauză;

(d) tipul produselor pentru prepararea cărora sunt necesare ingredientele;

(e) cantitățile necesare și justificarea acestora;

(f) motivele penuriei și perioada preconizată a acesteia;

(g) data la care statul membru trimite notificarea celorlalte state membre și Comisiei. Comisia
și/sau statele membre pot pune aceste informații la dispoziția publicului.

(3) În cazul în care un stat membru prezintă Comisiei și statului membru care a acordat
autorizația comentarii în care demonstrează că respectivul ingredient este disponibil în
perioada de penurie, statul membru ia în considerare retragerea autorizației sau reducerea
perioadei de valabilitate prevăzută și informează Comisia și celelalte state membre în legătură
cu măsurile întreprinse sau pe care urmează să le întreprindă, în termen de 15 zile lucrătoare
calculate de la data primirii informațiilor.

(4) La cererea unui stat membru sau la inițiativa Comisiei, problema este supusă examinării
comitetului înființat în temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007. Se poate
decide, în conformitate cu procedura stabilită la alineatul (2) din articolul în cauză, ca o
autorizație acordată anterior să fie retrasă sau ca durata de valabilitate a acesteia să fie
modificată sau, dacă este cazul, ca ingredientul în cauză să fie inclus în anexa IX la prezentul
regulament.

(5) În cazul unei prelungiri astfel cum este prevăzută la alineatul (1) al doilea paragraf, se
aplică procedurile de la alineatele (2) și (3).

Articolul 29a - Dispoziții specifice privind algele marine

(1) În cazul în care produsul final este constituit din alge marine proaspete, pentru spălarea
algelor marine proaspăt recoltate se utilizează apă de mare.

În cazul în care produsul final este deshidratat, pentru spălare se poate utiliza și apa potabilă.
Se poate utiliza sarea pentru a elimina umezeala.

(2) Este interzisă utilizarea, pentru uscare, a flăcărilor care vin în contact direct cu algele
marine. În cazul în care sunt utilizate corzi sau alte echipamente în procesul de uscare,
acestea nu trebuie să fi făcut obiectul unor tratamente împotriva depunerilor organice și nici
să fie contaminate cu substanțe de curățare sau de dezinfecție, cu excepția cazului în care se
utilizează un produs prevăzut în acest scop în anexa VII.

CAPITOLUL 3a - Reguli specifice privind vinificația

Articolul 29b - Domeniu de aplicare

(1) Prezentul capitol stabilește reguli specifice pentru producția ecologică a produselor din
sectorul vitivinicol, menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (l) din Regulamentul (CE) nr.
1234/2007 al Consiliului ( 1 ).

(2) Se aplică Regulamentele (CE) nr. 606/2009 ( 2 ) și (CE) nr. 607/2009 ( 3 ) ale Comisiei,
cu excepția cazului în care există dispoziții contrare explicite în prezentul capitol.
( 1 ) JO L 299, 16.11.2007, p. 1., ( 2 ) JO L 193, 24.7.2009, p. 1., ( 3 ) JO L 193, 24.7.2009, p. 60.

Articolul 29c - Utilizarea anumitor produse și substanțe

(1) În sensul articolului 19 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007,
produsele din sectorul vitivinicol se obțin din materii prime ecologice.

(2) În sensul articolului 19 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, numai
produsele și substanțele enumerate în anexa VIIIa la prezentul regulament pot fi utilizate la
fabricarea produselor din sectorul vitivinicol, inclusiv în cursul proceselor și al practicilor
oenologice, cu respectarea condițiilor și a restricțiilor stabilite de Regulamentul (CE) nr.
1234/2007 și de Regulamentul (CE) nr. 606/2009 și, în special, în anexa I A la acest din urmă
regulament.

(3) Se utilizează, dacă sunt disponibile, produsele și substanțele enumerate în anexa VIIIa la
prezentul regulament și marcate cu un asterisc, derivate din materii prime ecologice.
Articolul 29d - Practici oenologice și restricții

(1) Fără a aduce atingere articolului 29c și interdicțiilor și restricțiilor specifice prevăzute la
alineatele (2)-(5) din prezentul articol, sunt autorizate numai practicile, procesele și
tratamentele oenologice, ținându-se seama inclusiv de restricțiile prevăzute la articolele 120c
și 120d din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și la articolul 3, la articolele 5-9 și la articolele
11-14 din Regulamentul (CE) nr. 606/2009, precum și în anexele la aceste regulamente,
utilizate înainte de 1 august 2010.

(2) Se interzice utilizarea următoarelor practici, procese și tratamente oenologice:

(a) concentrarea parțială prin răcire, menționată în secțiunea B punctul 1 litera (c) din anexa
XVa la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007;

(b) eliminarea anhidridei sulfuroase prin procedee fizice, prevăzută la punctul 8 din anexa I A
la Regulamentul (CE) nr. 606/2009;

(c) tratarea prin electrodializă pentru a asigura stabilizarea tartrică a vinului, prevăzută la
punctul 36 din anexa I A la Regulamentul (CE) nr. 606/2009;

(d) dezalcoolizarea parțială a vinului prevăzută la punctul 40 din anexa I A la Regulamentul

(CE) nr. 606/2009;

(e) tratamentul cu schimbători de cationi pentru a asigura stabilizarea tartrică a vinului,

prevăzut la punctul 43 din anexa I A la Regulamentul (CE) nr. 606/2009.

(3) Utilizarea următoarelor practici, procese și tratamente oenologice se autorizează în

următoarele condiții:

(a) în cazul tratamentelor termice prevăzute la punctul 2 din anexa I A la Regulamentul (CE)
nr. 606/2009, temperatura nu trebuie să depășească 70 °C;

(b) în cazul centrifugării și filtrării cu sau fără agent de filtrare inert, prevăzute la punctul 3
din anexa I A la Regulamentul (CE) nr. 606/2009, mărimea porilor nu trebuie să fie mai mică
de 0,2 micrometri.

(4) Înainte de 1 august 2015, Comisia reexaminează utilizarea următoarelor practici, procese
și tratamente oenologice în vederea eliminării lor treptate sau a impunerii unor restricții
suplimentare cu privire la acestea:

(a) tratamentele termice prevăzute la punctul 2 din anexa I A la Regulamentul (CE) nr.
606/2009;

(b) utilizarea rășinilor schimbătoare de ioni prevăzută la punctul 20 din anexa I A la

Regulamentul (CE) nr. 606/2009;

(c) osmoza inversă prevăzută la secțiunea B punctul 1 litera (b) din anexa XVa la
Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(5) Orice modificare adusă după 1 august 2010 practicilor, proceselor și tratamentelor
oenologice prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 sau de Regulamentul (CE) nr.
606/2009 poate fi aplicată în producția ecologică de vin numai după adoptarea măsurilor
necesare pentru implementarea normelor de producție prevăzute la articolul 19 alineatul (3)
din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și, dacă este necesar, după efectuarea unei evaluări în
conformitate cu articolul 21 din regulamentul respectiv.

CAPITOLUL 4 - Colectarea, ambalarea, transportul și depozitarea produselor

Articolul 30 - Colectarea produselor și transportul către unitățile de procesare

Operatorii pot proceda la colectarea simultană a produselor ecologice și neecologice numai în

cazul în care sunt întreprinse măsuri corespunzătoare pentru a preveni orice amestec posibil
sau schimb cu produse neecologice și pentru a garanta identificarea produselor ecologice.
Operatorul ține la dispoziția organismului sau a autorității de control informațiile referitoare
la zilele, orele și circuitul de colectare, data și ora recepționării produselor.

Articolul 31 - Ambalarea și transportul produselor la alți operatori sau la alte unități

(1) Operatorii garantează că produsele ecologice sunt transportate către alte unități, inclusiv
către angrosiști și detailiști, numai în ambalaje corespunzătoare, containere sau vehicule
închise astfel încât substituirea conținutului să nu poată fi realizată fără manipularea sau
lezarea sigiliului și prevăzute cu o etichetă în care se precizează, fără a aduce atingere
niciunei alte indicații cerute de lege:

(a) numele și adresa operatorului și, în cazul în care aceștia sunt diferiți, ale proprietarului sau
ale vânzătorului produsului;

(b) numele produsului sau, în cazul furajelor compuse, descrierea acestora, însoțită de o
referire la metoda de producție ecologică;

(c) numele și/sau codul numeric al organismului de control sau al autorității de control de
care depinde operatorul respectiv;

(d) dacă este cazul, marca de identificare a lotului, aplicată în conformitate cu un sistem de
marcare aprobat la nivel național sau convenit cu organismul sau autoritatea de control, care
să permită stabilirea unei legături între lot și documentele contabile prevăzute la articolul 66.

Informațiile prevăzute la primul paragraf literele (a)-(d) pot fi prezentate și pe un document

de însoțire, în cazul în care un astfel de document poate fi legat în mod incontestabil de
ambalajul, recipientul sau vehiculul în care este transportat produsul. Acest document de
însoțire cuprinde informații cu privire la furnizor și/sau la transportator.

(2) Închiderea ambalajelor, a containerelor sau a vehiculelor nu este obligatorie în cazul în

care:

(a) transportul se efectuează direct între un producător și un operator și ambii sunt supuși
sistemului de control relativ la producția ecologică; și

(b) produsele sunt însoțite de un document care furnizează informațiile cerute la alineatul (1);
și
(c) atât operatorii care expediază, cât și operatorii destinatari țin documente justificative cu
privire la aceste operațiuni de transport la dispoziția organismului sau a autorității de control
responsabile de controlul respectivelor operațiuni de transport.

Articolul 32 - Reguli speciale pentru transportul hranei pentru animale la alte unități de
producție/procesare sau locații de depozitare

Pe lângă dispozițiile de la articolul 31, la transportul hranei pentru animale la alte unități de
producție sau procesare ori locuri de depozitare, operatorii se asigură de întrunirea
următoarelor condiții:

(a) pe parcursul transportului, hrana pentru animale produsă prin metode ecologice, furajele
în conversie și furajele neecologice sunt efectiv separate din punct de vedere fizic;

(b) vehiculele și/sau containerele care au transportat produse neecologice nu sunt utilizate
pentru a transporta produse ecologice decât în următoarele condiții:

(i) înainte de începerea transportului de produse ecologice s-au întreprins măsuri de curățare,
a căror eficiență a fost verificată; operatorii înregistrează aceste operațiuni;

(ii) sunt puse în aplicare toate măsurile corespunzătoare, în funcție de riscurile evaluate în
conformitate cu articolul 88 alineatul (3) și, dacă este necesar, operatorii garantează faptul că
produsele neecologice nu pot fi puse în vânzare cu o indicație referitoare la producția
ecologică;

(iii) operatorii păstrează documente justificative ale unor astfel de operațiuni de transport la
dispoziția organismelor sau a autorității de control;

(c) transportul hranei pentru animale ecologice finite este separat fizic sau în timp de
transportul altor produse finite;

(d) pe parcursul transportului, cantitatea de produse de la început și fiecare cantitate

individuală livrată de pe parcursul unei ture este înregistrată.

Articolul 32a - Transportul peștilor vii

(1) Peștii vii trebuie transportați în cisterne corespunzătoare și în apă curată care satisface
nevoile fiziologice ale acestora în ceea ce privește temperatura și concentrația de oxigen.

(2) În cazul peștilor și al produselor pescărești ecologice, înainte de transport cisternele

trebuie curățate, dezinfectate și clătite cu atenție.

(3) Se iau măsuri pentru a reduce stresul. În timpul transportului, densitatea nu trebuie să
atingă nivelul la care se consideră că pot apărea prejudicii pentru specia respectivă.

(4) Este necesar să existe documente justificative pentru alineatele (1) - (3).

Articolul 33 - Recepția produselor de la alte unități și de la alți operatori

La recepția unui produs ecologic, operatorul verifică închiderea ambalajului sau a

containerului și prezența indicațiilor prevăzute la articolul 31.
Operatorul va efectua un control încrucișat al informațiilor de pe eticheta prevăzută la
articolul 31 cu informațiile din documentele de însoțire. Rezultatul acestor verificări se
menționează în mod explicit în documentele contabile prevăzute la articolul 66.

Articolul 34 - Reguli speciale pentru recepția produselor dintr-o țară terță

Produsele ecologice se importă dintr-o țară terță în ambalaje sau containere corespunzătoare,
închise în așa fel încât să se împiedice înlocuirea conținutului și care cuprind datele de
identificare ale exportatorului și orice alte mărci și numere care permit identificarea lotului,
precum și certificatul de control pentru importul din țările terțe, după caz.

La recepția unui produs ecologic importat dintr-o țară terță, primul destinatar verifică
închiderea ambalajului sau a containerului și, în cazul produselor importate în conformitate
cu articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, verifică dacă certificatul menționat la
articolul respectiv acoperă tipul de produs conținut în lot. Rezultatul acestor verificări se
menționează explicit în documentele contabile prevăzute la articolul 66 din prezentul
regulament.

Articolul 35 - Depozitarea produselor

(1) Pentru depozitarea produselor, zonele de depozitare se gestionează în așa fel încât să
asigure identificarea loturilor și să se evite orice amestec sau contaminare cu produse și/sau
substanțe care nu sunt conforme cu regulile de producție ecologică. Produsele ecologice
trebuie să poată fi clar identificate în orice moment.

(2) În unitățile destinate producției ecologice vegetale, de alge marine, animaliere și de

animale de acvacultură, este interzisă depozitarea altor inputuri decât cele autorizate în
temeiul prezentului regulament.

(3) Depozitarea medicamentelor veterinare alopatice și a antibioticelor este autorizată în

exploatații cu condiția să fi fost prescrise de un medic veterinar în cadrul tratamentelor
prevăzute la articolul 14 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) sau la articolul 15 alineatul (1)
litera (f) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, să fie depozitate într-o locație
supravegheată și să fie înscrise în registrul animalelor prevăzut la articolul 76 din prezentul
regulament sau, dacă este cazul, în registrul producției acvicole prevăzut la articolul 79b din
prezentul regulament.

(4) În cazul în care operatorii manipulează atât produse neecologice, cât și produse ecologice,
iar cele din urmă sunt depozitate în instalații de depozitare împreună cu alte alimente sau
produse agricole:

(a) produsele ecologice se păstrează separat de alte alimente și/sau produse agricole;

(b) se iau toate măsurile pentru a asigura identificarea loturilor și evitarea amestecurilor sau
schimburile cu produsele neecologice;

(c) o curățare adecvată, a cărei eficiență a fost controlată, este efectuată înainte de depozitarea
produselor ecologice; operatorii înregistrează toate aceste operațiuni.

CAPITOLUL 5 - Reguli de conversie

Articolul 36 - Plante și produse vegetale

(1) Pentru ca plantele și produsele vegetale să fie considerate ecologice, regulile de producție
prevăzute la articolele 9, 10 și 11 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și în capitolul 1 din
prezentul regulament și, dacă este cazul, regulile excepționale din capitolul 6 din prezentul
regulament trebuie să fi fost puse în aplicare pe parcele pe parcursul unei perioade de
conversie de cel puțin doi ani înainte de însămânțare sau, în cazul pășunilor și al furajelor
perene, de cel puțin doi ani înainte de utilizarea acestor produse ca furaje obținute din
agricultura ecologică sau, în cazul culturilor perene, altele decât furajele, cel puțin trei ani
înainte de prima recoltă a produselor ecologice.

(2) Autoritatea competentă poate decide să recunoască retroactiv ca făcând parte din perioada
de conversie oricare dintre perioadele anterioare în care:

(a) parcelele de teren au făcut obiectul unor măsuri definite în programul pus în aplicare în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 și cu Regulamentul (CE) nr. 1698/2005
sau în alt program oficial, cu condiția ca măsurile în cauză să garanteze faptul că produsele
neautorizate pentru producția ecologică nu au fost utilizate pe parcelele în cauză; sau

(b) parcelele au fost suprafețe naturale sau agricole care nu au fost tratate cu produse interzise
în cadrul producției ecologice.

Perioada prevăzută la primul paragraf litera (b) poate fi luată în considerare retroactiv numai
în cazul în care s-au oferit dovezi satisfăcătoare autorității competente care confirmă că au
fost îndeplinite condițiile pe o perioadă de cel puțin trei ani.

(3) Autoritatea competentă poate decide, în anumite cazuri, dacă terenul a fost contaminat cu
produse neautorizate pentru producția ecologică, să prelungească perioada de conversie peste
perioada prevăzută la alineatul (1).

(4) În cazul parcelelor care au fost deja convertite sau au fost în procesul de conversie la
agricultura ecologică sau au fost tratate cu un produs neautorizat pentru producția ecologică,
statul membru poate scurta perioada de conversie prevăzută la alineatul (1) în următoarele
două cazuri:

(a) parcele tratate cu un produs neautorizat pentru producția ecologică ca parte dintr-o măsură
obligatorie de control al bolilor sau al dăunătorilor impusă de autoritatea competentă a
statului membru;

(b) parcele tratate cu un produs neautorizat pentru producția ecologică ca parte din teste
științifice aprobate de autoritatea competentă a statului membru.

În cazurile prevăzute la primul paragraf literele (a) și (b), lungimea perioadei de conversie se
stabilește luând în considerare următorii factori:

(a) procesul de degradare a produsului în cauză garantează, la sfârșitul perioadei de

conversie, un nivel nesemnificativ de reziduuri în sol și, în cazul unei culturi perene, în
plantă;
(b) în urma tratamentului, cultura nu va putea fi vândută cu vreo mențiune la metode de
producție ecologică.

Statul membru în cauză informează celelalte state membre și Comisia în legătură cu decizia
sa de a impune măsuri obligatorii.

Articolul 36a - Alge marine

(1) Perioada de conversie pentru o unitate de recoltare a algelor marine este de șase luni.

(2) Perioada de conversie pentru o unitate de cultură a algelor marine nu depășește șase luni
sau un ciclu de producție complet.

Articolul 37 - Reguli specifice de conversie pentru terenul asociat cu producția

animalieră ecologică

(1) Regulile de conversie prevăzute la articolul 36 din prezentul regulament se aplică întregii
suprafețe a unității de producție în care se produce hrana pentru animale.

(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (1), perioada de conversie poate fi
redusă la un an în cazul pășunilor și în cazul suprafețelor în aer liber utilizate de speciile
neerbivore. Perioada respectivă se poate reduce la șase luni în cazul în care terenul în cauză
nu a fost supus în ultimul an unor tratamente cu produse neautorizate pentru producția
ecologică.

Articolul 38 - Animale și produse animaliere

(1) În cazul în care au fost aduse în exploatație animale neecologice, în conformitate cu

articolul 14 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și cu
articolul 9 și/sau articolul 42 din prezentul regulament, și dacă produsele animaliere urmează
să fie vândute ca produse ecologice, regulile de producție prevăzute la articolele 9, 10, 11 și
14 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și în capitolul 2 din titlul II și, dacă este cazul, la
articolul 42 din prezentul regulament trebuie să fi fost aplicate pentru cel puțin:

(a) 12 luni în cazul ecvideelor și al bovinelor, inclusiv speciile Bubalus și Bison, pentru
producția de carne și, în orice caz, cel puțin trei sferturi din durata lor de viață;

(b) șase luni în cazul rumegătoarelor mici și în cazul porcinelor și al animalelor pentru
producția de lapte;

(c) 10 săptămâni în cazul păsărilor de curte pentru producția de carne, aduse pe exploatație
înainte de a împlini trei zile;

(d) șase săptămâni în cazul păsărilor de curte pentru producția de ouă.

(2) În cazul în care există în exploatație animale neecologice la începutul perioadei de

conversie, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007, produsele acestora pot fi considerate ecologice dacă se
realizează conversia simultană a întregii unități de producție, inclusiv animale, pășuni și/sau
orice teren utilizat pentru hrană pentru animale. Perioada totală de conversie pentru
ansamblul animalelor existente și descendenții acestora, pentru pășuni și/sau pentru orice
teren utilizat pentru hrană pentru animale se poate reduce la 24 de luni, în cazul în care
animalele sunt hrănite în principal cu produse care provin din unitatea de producție.

(3) Produsele apicole pot fi vândute cu mențiuni la metoda de producție agricolă numai în
cazul în care regulile de producție ecologică au fost respectate cel puțin un an.

(4) Perioada de conversie pentru stupine nu se aplică în cazul aplicării articolului 9 alineatul
(5) din prezentul regulament.

(5) Pe parcursul perioadei de conversie, ceara se înlocuiește cu ceară din apicultura ecologică.

Articolul 38a - Producția de animale de acvacultură

(1) Următoarele perioade de conversie pentru unitățile de producție acvicolă se aplică în

cazul tipurilor de instalații de acvacultură enumerate mai jos, fiind incluse animalele de
acvacultură existente:

(a) pentru instalațiile care nu pot fi drenate, curățate și dezinfectate, o perioadă de conversie
de 24 de luni;

(b) pentru instalațiile care au fost drenate sau care au făcut obiectul unui vid sanitar, o
perioadă de conversie de 12 luni;

(c) pentru instalațiile care au fost drenate, curățate și dezinfectate, o perioadă de conversie de
șase luni;

(d) pentru instalațiile cu apă în circuit deschis, inclusiv cele pentru creșterea moluștelor
bivalve, o perioadă de conversie de trei luni.

(2) Autoritatea competentă poate decide să includă retroactiv în perioada de conversie orice
perioadă anterioară pentru care există documente justificative arătând că instalațiile nu au
făcut obiectul unor tratări cu produse neautorizate pentru producția ecologică și nu au intrat în
contact cu astfel de produse.

CAPITOLUL 6 - Reguli excepționale de producție

S e c ț i u n e a 1 -R e g u l i l e e x c e p ț i o n a l e d e p r o d u c ț i e r e f e r i t o a r
e l a con s t r â n g e r i l e c l i m a t i c e , g e o g r a f i c e s a u s t r u c t u r a l e î n
c o n f o r m i- t a t e c u a r t i c o l u l 2 2 a l i n e a t u l ( 2 ) l i t e r a ( a ) d i n R e g
u l a m e n t u l ( C E) nr . 8 3 4 / 2 0 0 7

Articolul 39 - Priponirea animalelor

În cazurile în care se aplică condițiile stabilite la articolul 22 alineatul (2) litera (a) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007, autoritățile competente pot autoriza priponirea vitelor din
exploatațiile mici dacă nu este posibilă îngrijirea acestora în grupuri de dimensiuni
corespunzătoare cu necesitățile lor comportamentale, cu condiția să aibă acces la pășuni pe
perioada de pășunat în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) și de cel puțin două ori pe
săptămână să aibă acces la suprafețe în aer liber, dacă pășunatul nu este posibil.
Articolul 40 - Producția paralelă

(1) În cazurile în care se aplică condițiile stabilite la articolul 22 alineatul (2) litera (a) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007, un producător poate instala unități de producție ecologică și
neecologică în aceeași regiune:

(a) în cazul producției de culturi perene, care necesită o perioadă de cultivare de cel puțin trei
ani, dacă varietățile nu pot fi diferențiate cu ușurință, cu condiția îndeplinirii următoarelor
cerințe:

(i) producția în cauză să facă parte dintr-un plan de conversie cu privire la care producătorul
își asumă un angajament ferm și care prevede începerea conversiei ultimei părți a suprafeței
în cauză la producția ecologică în cea mai scurtă perioadă posibilă, perioadă care nu poate
depăși în niciun caz un maxim de cinci ani;

(ii) să fi fost întreprinse măsuri corespunzătoare pentru a asigura separarea permanentă a

produselor obținute din fiecare unitate în cauză;

(iii) autorității de control sau organismului de control să îi fie notificată recoltarea fiecăruia
dintre produsele în cauză cu cel puțin 48 de ore în avans;

(iv) la sfârșitul recoltării, producătorul comunică autorității sau organismului de control

cantitățile exacte recoltate din unitățile în cauză și măsurile luate pentru a separa produsele;

(v) planul de conversie și măsurile de control prevăzute în capitolele 1 și 2 din titlul IV să fi

fost aprobate de autoritatea competentă; această aprobare se confirmă anual după începerea
planului de conversie;

(b) în cazul suprafețelor destinate cercetărilor agricole sau activităților educaționale formale
aprobate de autoritățile competente ale statelor membre și în cazul în care sunt îndeplinite
condițiile stabilite la litera (a) punctele (ii), (iii), (iv) și partea pertinentă de la punctul (v);

(c) în cazul producerii de semințe, material de însămânțare vegetativă și transplanturi și în

cazul în care sunt îndeplinite condițiile stabilite la litera (a) punctele (ii), (iii), (iv) și partea
pertinentă de la punctul (v);

(d) în cazul pășunilor utilizate exclusiv pentru pășunat.

(2) Autoritatea competentă poate autoriza exploatațiile agricole care efectuează cercetări
agricole sau activități educaționale formale să crească animale ecologice și neecologice din
aceeași specie, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) au fost întreprinse măsuri corespunzătoare, notificate în avans autorității de control sau
organismului de control, pentru a garanta separarea permanentă a animalelor, a produselor
animaliere, a îngrășământului și a furajelor din fiecare dintre unități;

(b) producătorul informează autoritatea de control sau organismul de control în avans cu

privire la orice livrare sau vânzare a animalelor sau a produselor agricole;
(c) operatorul informează autoritatea de control sau organismul de control cu privire la
cantitățile exacte produse în unități și cu privire la toate caracteristicile care permit
identificarea produselor și confirmă faptul că au fost întreprinse măsurile în vederea separării
produselor.

Articolul 41 - Gestionarea unităților apicole în scopul polenizării

În cazul în care se aplică condițiile stabilite la articolul 22 alineatul (2) litera (a) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007, în scopul acțiunilor de polenizare, un operator poate instala
unități apicole ecologice și neecologice pe aceeași exploatație, cu condiția ca toate cerințele
regulilor de producție ecologică să fie îndeplinite, cu excepția dispozițiilor privind
amplasarea stupinelor. În cazul respectiv, produsul nu poate fi vândut ca produs ecologic.

Operatorul păstrează documente justificative cu privire la aplicarea prezentei dispoziții.

Secțiunea2-Regulie xcepționale de producție referitoare l

a indisponibilitatea inputurilor agricole ecologice în conf
o r m i t a t e c u a r t i c o l u l 2 2 a l i n e a t u l (2) l i t e r a (b) d i n R e g u l a m e n
t u l (C E) n r . 8 3 4 / 2 0 0 7

Articolul 42 - Utilizarea animalelor neecologice

În cazul în care se aplică condițiile stabilite la articolul 22 alineatul (2) litera (b) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și cu autorizare prealabilă din partea autorității competente:

(a) în cazul în care un efectiv de păsări este constituit pentru prima dată, reînnoit sau
reconstituit și numărul de păsări de curte crescute prin metode ecologice nu este suficient, pot
fi introduse într-o unitate ecologică păsări de curte crescute prin metode neecologice, cu
condiția ca puicuțele pentru producția de ouă și păsările de curte destinate producției de carne
să aibă mai puțin de trei zile;

(b) puicuțele crescute prin metode neecologice pentru producția de ouă de cel mult 18
săptămâni pot fi introduse într-o unitate de animale ecologice până la 31 decembrie 2014 , în
cazul în care puicuțele crescute prin metode ecologice nu sunt disponibile și cu condiția ca
dispozițiile pertinente stabilite în secțiunile 3 și 4 din capitolul 2 să fie respectate.

Articolul 43 - Utilizarea de hrană neecologică de origine vegetală sau animală pentru

animale

În cazul în care se aplică condițiile stabilite la articolul 22 alineatul (2) litera (b) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și agricultorii nu sunt în măsură să obțină hrana proteică
pentru animale exclusiv din producția ecologică, se permite utilizarea unei proporții limitate
de hrană pentru animale proteică neecologică pentru porcine și specii de păsări de curte.

Procentul maxim autorizat de hrană proteică neecologică pentru animale pentru o perioadă de
12 luni în privința speciilor respective este 5 % pentru anii calendaristici 2012, 2013 și 2014.

Cifrele se calculează anual sub forma unui procent din substanța uscată de hrană pentru
animale de origine agricolă.
Operatorul păstrează documente justificative privind necesitatea prevalării de prezenta
dispoziție.

Articolul 44 - Utilizarea cerii de albine neecologice

În cazul noilor instalații sau pe parcursul perioadei de conversie, ceara de albine neecologică
poate fi folosită doar:

(a) în cazul în care ceara de albine din apicultura ecologică nu este disponibilă pe piață;

(b) în cazul în care se dovedește a nu fi contaminată cu substanțe neautorizate pentru

producția ecologică; și

(c) cu condiția să provină din ceara de la căpăcelele fagurilor.

Articolul 45 -Utilizarea semințelor sau a materialului de înmulțire vegetativă neobținute

prin metoda de producție ecologică

(1) În cazul în care se aplică condițiile stabilite la articolul 22 alineatul (2) litera (b) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007:

(a) se pot utiliza semințe și material de înmulțire vegetativ dintr-o unitate de producție în
proces de conversie spre o producție ecologică;

(b) în cazul în care litera (a) nu se aplică, statele membre pot autoriza utilizarea semințelor
sau a materialului de înmulțire vegetativă neecologice, dacă acestea nu sunt disponibile din
producția ecologică. Cu toate acestea, pentru utilizarea semințelor și a cartofilor de sămânță
neecologici se aplică următoarele alineate (2)-(9)

(2) Este permisă utilizarea semințelor și a cartofilor de sămânță neecologici cu condiția ca

semințele sau cartofii de sămânță să nu fie tratați cu produse fitosanitare, altele decât cele
autorizate pentru tratamentul semințelor în conformitate cu articolul 5 alineatul (1), cu
excepția cazului în care este prescris tratament chimic în conformitate cu Directiva
2000/29/CE a Consiliului ( 1 ) în scopuri fitosanitare de către autoritatea competentă a
statului membru pentru toate varietățile unei specii date în regiunea în care se vor utiliza
semințele sau cartofii de sămânță.

(3) Speciile pentru care se stabilește că semințele sau cartofii de sămânță produși prin metode
ecologice sunt disponibile în cantități suficiente și într-un număr suficient de varietăți în toate
părțile Comunității sunt enumerate în anexa X.

Speciile enumerate în anexa X nu sunt supuse autorizărilor în temeiul alineatului (1) litera
(b), decât în cazul în care acestea sunt justificate de unul dintre scopurile prevăzute la
alineatul 5 litera (d).

(4) Statele membre pot delega responsabilitatea pentru acordarea autorizației prevăzute la
alineatul (1) litera (b) altei administrații publice aflate în subordinea lor sau autorităților de
control sau organismelor de control prevăzute la articolul 27 din Regulamentul (CE) nr.
834/2007.

( 1 ) JO L 169, 10.7.2000, p. 1.
(5) Autorizația de utilizare a semințelor sau a cartofilor de sămânță care nu au fost obținuți
prin metode de producție ecologică poate fi acordată numai în următoarele cazuri:

(a) în cazul în care nicio varietate din speciile pe care utilizatorul vrea să le obțină nu este
înregistrată în baza de date prevăzută la articolul 48;

(b) în cazul în care niciun furnizor, adică niciun operator care comercializează semințe sau
cartofi de sămânță altor operatori, nu poate livra semințele sau cartofii de sămânță înainte de
perioada de însămânțare sau de plantare în situațiile în care utilizatorul a comandat semințele
sau cartofii de sămânță la o dată rezonabilă;

(c) în cazul în care varietatea pe care utilizatorul dorește să o obțină nu este înregistrată în
baza de date prevăzută la articolul 48, iar utilizatorul poate demonstra că niciuna dintre
alternativele înregistrate ale aceleiași specii nu este corespunzătoare și că, în consecință,
autorizația are un rol semnificativ pentru producția sa;

(d) în cazul în care este justificată în vederea utilizării în cercetare, în cazul testelor din cadrul
încercărilor pe teren la scară mică sau în scopuri de conservare a varietăților aprobate de
autoritatea competentă a statului membru.

(6) Autorizația se acordă înainte de însămânțarea culturii.

(7) Autorizația se acordă numai pe bază individuală, pentru un câte un sezon o dată, iar
autoritatea sau organismul responsabil cu autorizările înregistrează cantitățile de semințe sau
de cartofi de sămânță autorizate.

(8) Prin derogare de la alineatul (7), autoritatea competentă a statului membru poate acorda
tuturor utilizatorilor o autorizație generală:

(a) pentru o specie dată în cazul în care și atât timp cât se îndeplinește condiția stabilită la
alineatul 5 litera (a);

(b) pentru o varietate dată în cazul în care și atât timp cât se îndeplinesc condițiile stabilite la
alineatul 5 litera (c).

Autorizațiile prevăzute la primul paragraf se indică în mod clar în baza de date prevăzută la
articolul 48.

(9) Autorizația poate fi acordată numai pe parcursul perioadelor în care baza de date este
actualizată în conformitate cu articolul 49 alineatul (3).

Secțiunea3-Regulie xcepționale de producție referitoare l

a problemele specifice de gestionare a animalelor ecologic
e î n c o n f o r m i t a t e c u a r t i c o l u l 2 2 a l i n e a t u l (2) l i t e r a (d) d i n R e
g u l a m e n t u l (C E ) n r . 8 3 4 / 2 0 0 7

Articolul 46 - Probleme specifice de gestionare a animalelor ecologice

Ultima etapă de îngrășare a bovinelor adulte pentru producția de carne poate avea loc în spații
interioare, cu condiția ca aceste perioade de îngrășare în spații interioare să nu depășească a
cincea parte din durata lor de viață și în orice caz să dureze maximum trei luni.

Secțiunea3a-Norme excepționale de producție referitoare

lautilizarea unor produse și substanțe specifice în cursul p
rocesării înconformitate cu articolul 22 alineatul(2)litera
( e ) d i n R e g u l a m e n- t u l ( C E ) n r . 8 3 4 / 2 0 0 7

Articolul 46a - Adăugarea de extract de drojdie neecologică

Atunci când se pun în aplicare condițiile stabilite la articolul 22 alineatul (2) litera (e) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007, se permite adăugarea la substrat (calculat ca materie uscată)
a unui procent de până la 5 % de extract sau autolizat de drojdie neecologică pentru
fabricarea drojdiei ecologice, în cazul în care agenții economici nu pot obține extractul sau
autolizatul de drojdie prin metode de producție ecologică.

Posibilitatea utilizării extractului sau autolizatului de drojdie se reexaminează până la 31

decembrie 2013 în vederea retragerii acestei dispoziții.

Secțiunea4-Reguli excepționale de producție referitoare l

a catastrofe în conformitate cu articolul 22 alineatul(2)lit
e r a ( f ) d i n R e- g u l a m e n t u l ( C E ) n r . 8 3 4 / 2 0 0 7

Articolul 47 - Catastrofe

Autoritatea competentă poate autoriza temporar:

(a) în cazul unei mortalități ridicate a animalelor cauzate de boli sau catastrofe, reînnoirea sau
reconstituirea efectivului sau a cârdului cu animale neecologice, în cazul în care animalele
crescute prin metode ecologice nu sunt disponibile;

(b) în cazul unei mortalități ridicate a albinelor, cauzată de boli sau catastrofe, reînnoirea sau
reconstituirea stupinelor cu albine neecologice, în cazul în care nu sunt disponibili stupi
ecologici;

(c) utilizarea hranei neecologice pentru animale de către operatori individuali pentru o
perioadă limitată de timp și în legătură cu o regiune specifică, în cazul în care producția
furajeră se pierde sau în cazul în care se impun restricții, în principal în urma unor condiții
meteorologice excepționale, a unui focar de boli infecțioase, a contaminării cu substanțe
toxice sau în urma unor incendii;

(d) hrănirea albinelor cu miere ecologică, zahăr ecologic sau sirop de zahăr ecologic în caz de
condiții meteorologice excepționale de lungă durată sau de catastrofe naturale care împiedică
producția de nectar sau de secreții zaharoase;

(e) utilizarea de anhidridă sulfuroasă până la conținutul maxim care trebuie stabilit în
conformitate cu anexa I B la Regulamentul (CE) nr. 606/2009, dacă, în urma condițiilor
meteorologice excepționale dintr-un anumit an de recoltă, starea sanitară a strugurilor
ecologici dintr-o zonă geografică specifică se deteriorează din cauza atacurilor bacteriene sau
fungice grave, fapt care îl obligă pe producătorul de vin să utilizeze mai multă anhidridă
sulfuroasă decât în anii precedenți pentru a obține un produs final comparabil.

După aprobarea de către autoritatea competentă, operatorii individuali păstrează documente

justificative privind utilizarea excepțiilor menționate mai sus. Statele membre se informează
reciproc și informează Comisia în legătură cu excepțiile pe care le-au acordat în temeiul
primului paragraf literele (c) și (e).

CAPITOLUL 7 - Baza de date a semințelor

Articolul 48 - Baza de date

(1) Fiecare stat membru ia toate măsurile în scopul înființării unei baze de date electronice
pentru stabilirea listei varietăților pentru care sunt disponibile pe teritoriul său semințele sau
cartofii de sămânță obținuți prin metoda de producție ecologică.

(2) Baza de date este administrată fie de autoritatea competentă a statului membru, fie de o
autoritate sau un organism desemnat pentru acest scop de statul membru, denumit în
continuare „administratorul bazei de date”. Statele membre pot, de asemenea, să desemneze o
autoritate sau un organism privat din altă țară.

(3) Fiecare stat membru comunică Comisiei și celorlalte state numele autorității sau
organismului privat desemnat să administreze baza de date.

Articolul 49 - Înregistrarea

(1) Varietățile pentru care sunt disponibile semințe sau cartofi de sămânță obținuți prin
metoda de producție ecologică se înregistrează în baza de date prevăzută la articolul 48, la
cererea furnizorului.

(2) Orice varietate care nu a fost înregistrată în baza de date se consideră nedisponibilă în
sensul articolului 45 alineatul (5).

(3) Fiecare stat membru decide în ce perioadă a anului baza de date trebuie actualizată în în
mod regulat pentru fiecare specie sau grup de specii cultivate pe teritoriul său. Baza de date
conține informații cu privire la această decizie.

Articolul 50 - Condiții de înregistrare

(1) Pentru înregistrare, furnizorul:

(a) demonstrează că el sau ultimul operator, în cazurile în care furnizorul nu livrează decât
semințe sau cartofi de sămânță preambalați, au fost supuși sistemului de control prevăzut la
articolul 27 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007;

(b) demonstrează că semințele sau cartofii de sămânță care urmează să fie puși în vânzare
îndeplinesc cerințele generale aplicabile semințelor sau cartofilor de sămânță;

(c) pune la dispoziție toate informațiile necesare în conformitate cu articolul 51 din prezentul
regulament și se angajează să actualizeze aceste informații la cererea administratorului bazei
de date sau de fiecare dată când sunt necesare astfel de actualizări pentru a garanta fiabilitatea
informațiilor.

(2) Administratorul bazei de date poate refuza cererea de înregistrare a unui furnizor sau
poate anula o înregistrare acceptată anterior, cu aprobarea autorității competente a statului
membru, în cazul în care furnizorul nu respectă cerințele stabilite la alineatul (1).

Articolul 51 - Informațiile înregistrate

(1) Pentru fiecare varietate înregistrată și pentru fiecare furnizor, baza de date prevăzută la
articolul 48 conține cel puțin următoarele informații:

(a) denumirea științifică a soiului și denumirea varietății;

(b) numele și detaliile de contact ale furnizorului sau ale reprezentantului acestuia;

(c) zona în care furnizorul poate livra semințele sau cartofii de sămânță utilizatorului în
termenul obișnuit necesar pentru livrare;

(d) țara sau regiunea în care varietatea a fost testată și aprobată în catalogul comun al
soiurilor speciilor de plante agricole și catalogul comun al soiurilor speciilor de legume astfel
cum sunt definite în Directiva 2002/53/CE privind catalogul comun al soiurilor de plante
agricole ( 1 ) și în Directiva 2002/55/CE privind comercializarea semințelor de legume ale
Consiliului ( 2 );

(e) data de la care vor fi disponibile semințele sau cartofii de sămânță;

(f) numele și/sau codul numeric al autorității sau al organismului de control responsabile cu
controlul operatorului așa cum se prevede la articolul 27 din Regulamentul (CE) nr.
834/2007.

(2) Furnizorul informează imediat administratorul bazei de date în cazul în care vreuna dintre
varietățile înregistrate nu mai este disponibilă. Modificările se înregistrează în baza de date.

(3) Pe lângă informațiile prevăzute la alineatul (1), baza de date conține o listă a speciilor
enumerate în anexa X.

Articolul 52 - Accesul la informații

(1) Informațiile din baza de date prevăzută la articolul 48 vor fi disponibile prin internet,
gratuit, utilizatorilor de semințe și cartofi de sămânță și publicului larg. Statele membre pot
decide că orice utilizator care a notificat activitatea sa în conformitate cu articolul 28 alineatul
(1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 poate obține de la administratorul bazei de
date, la cerere, un extras de date privind unul sau mai multe grupuri de specii.

( 1 ) JO L 193, 20.7.2002, p. 1., ( 2 ) JO L 193, 20.7.2002, p. 33.

(2) Statele membre iau măsuri pentru ca toți utilizatorii prevăzuți la alineatul (1) să fie
informați, cel puțin o dată pe an, cu privire la sistem și la modalitățile de obținere a
informațiilor cuprinse în baza de date.
Articolul 53 - Taxa de înregistrare

Fiecare înregistrare poate fi supusă aplicării unei taxe, care reprezintă costul introducerii și al
menținerii informațiilor în baza de date prevăzută la articolul 48. Autoritatea competentă a
statului membru aprobă cuantumul taxei percepute de administratorul bazei de date.

Articolul 54 - Raportul anual

(1) Autoritățile sau organismele desemnate să acorde autorizații în conformitate cu articolul

45 înregistrează toate autorizațiile și le grupează într-un raport pe care îl pun la dispoziția
autorității competente a statului membru și administratorului bazei de date.

Pentru fiecare specie acoperită de o autorizație acordată în conformitate cu articolul 45

alineatul (5), raportul conține următoarele informații:

(a) denumirea științifică a speciei și denumirea varietății;

(b) justificarea autorizației indicată printr-o referire la articolul 45 alineatul (5) litera (a), (b),
(c) sau (d);

(c) numărul total de autorizații;

(d) cantitatea totală de semințe sau de cartofi de sămânță implicată;

(e) tratamentele chimice aplicate în scopuri fitosanitare, astfel cum se prevede la articolul 45
alineatul (2).

(2) Pentru autorizațiile acordate în conformitate cu articolul 45 alineatul (8), raportul conține
informațiile prevăzute la alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) din prezentul articol,
precum și perioada de valabilitate a autorizațiilor.

Articolul 55 - Raport de sinteză

Înainte de 31 martie din fiecare an, autoritatea competentă a statului membru colectează
rapoartele și trimite Comisiei și celorlalte state membre un raport de sinteză care cuprinde
toate autorizațiile statului membru din anul calendaristic anterior. Acest raport cuprinde toate
informațiile menționate la articolul 54. Aceste informații se publică în baza de date prevăzută
la articolul 48. Autoritatea competentă poate delega sarcina colectării rapoartelor
administratorului bazei de date.

Articolul 56 - Informații la cerere

La cererea unui stat membru sau a Comisiei, se pun la dispoziția altor state membre sau a
Comisiei informații detaliate privind autorizațiile acordate în cazuri individuale.

TITLUL III - ETICHETAREA

CAPITOLUL 1 - Sigla Uniunii Europene pentru producție ecologică

Articolul 57 - Sigla ecologică a UE

În conformitate cu articolul 25 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, sigla
Uniunii Europene pentru producție ecologică (denumită în continuare „sigla ecologică a UE”)
respectă modelul prevăzut în partea A din anexa XI la prezentul regulament.

În scopul etichetării, sigla ecologică a UE se utilizează numai dacă produsul respectiv este
produs în conformitate cu cerințele Regulamentului (CE) nr. 834/2007, ale Regulamentului
(CE) nr. 1235/2008 al Comisiei ( 1 ) și ale prezentului regulament, de către operatori care
respectă cerințele sistemului de control menționat la articolele 27, 28, 29, 32 și 33 din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007.

Articolul 58 - Condițiile de utilizare a codului numeric și a locului de origine

(1) Indicația numărului de cod al autorității sau al organismului de control prevăzute la

articolul 24 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007:

(a) începe cu acronimul care indică statul membru sau țara terță, astfel cum se prevede în
standardul internațional pentru codurile naționale din două litere în conformitate cu ISO 3166
(Coduri pentru reprezentarea numelor de țări și a subdiviziunilor acestora);

(b) conține un termen care stabilește o legătură cu metoda de producție ecologică în

conformitate cu articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și cu partea B
punctul 2 din anexa XI la prezentul regulament;

(c) include un număr de referință care trebuie decis de către Comisie sau de către autoritățile
competente din statele membre în conformitate cu partea B punctul 3 din anexa XI la
prezentul regulament; și

(d) se plasează în același câmp vizual cu sigla ecologică a UE, în cazul în care aceasta este
utilizată în etichetare.

(2) Indicația locului unde s-a cultivat materia primă agricolă din care se compune produsul,
astfel cum se prevede la articolul 24 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr.
834/2007, se amplasează imediat sub numărul de cod prevăzut la alineatul (1).

( 1 ) JO L 334, 12.12.2008, p. 25.

CAPITOLUL 2 - Cerințe specifice de etichetare a hranei pentru animale

Articolul 59 - Domeniul de aplicare, utilizarea mărcilor și a descrierilor comerciale

Prezentul capitol nu se aplică în cazul hranei pentru animalele de companie și al hranei pentru
animale cu blană.

Mărcile și descrierile comerciale care poartă o indicație prevăzută la articolul 23 alineatul (1)
din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 pot fi utilizate numai dacă toate ingredientele de origine
vegetală sau animală sunt obținute prin metoda de producție ecologică și cel puțin 95 % din
substanța uscată a produsului este compusă din aceste ingrediente.

Articolul 60 - Indicații privind hrana prelucrată pentru animale

(1) Termenii menționați la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și
sigla ecologică a UE pot fi utilizați în cazul hranei prelucrate pentru animale cu condiția să fie
îndeplinite toate cerințele următoare:

(a) hrana prelucrată pentru animale respectă dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 834/2007
și, în special, ale articolului 14 alineatul (1) litera (d) punctele (iv) și (v), în cazul producției
de animale, sau ale articolului 15 alineatul (1) litera (d), în cazul producției de animale de
acvacultură, și ale articolului 18;

(b) hrana prelucrată pentru animale respectă dispozițiile prezentului regulament și în principal
pe cele ale articolelor 22 și 26;

(c) toate ingredientele de origine vegetală sau animală conținute în hrana prelucrată pentru
animale sunt obținute prin metoda de producție ecologică;

(d) cel puțin 95 % din substanța uscată a produsului este compusă din produse agricole
ecologice.

(2) Sub rezerva cerințelor stabilite la alineatul (1) literele (a) și (b), următoarea mențiune
poate fi utilizată pentru produsele care conțin cantități variabile de materii prime utilizate
pentru producerea hranei pentru animale obținute prin metoda de producție ecologică și/sau
de materii prime utilizate pentru producerea hranei pentru animale provenite din produse în
conversie la agricultura ecologică și/sau pentru produsele menționate la articolul 22 din
prezentul regulament:

„poate fi utilizat în producția ecologică în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și

cu Regulamentul (CE) nr. 889/2008”.

Articolul 61 - Condițiile de utilizare a indicațiilor privind hrana procesată pentru

animale

(1) Indicația prevăzută la articolul 60:

(a) este distinctă de mențiunile prevăzute la articolul 5 din Directiva 79/373/CEE a

Consiliului ( 1 ) sau la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 96/25/CE a Consiliului ( 2 );

(b) este prezentată într-o culoare, format sau font al caracterelor care să nu atragă atenția mai
mult asupra sa decât asupra descrierii sau a numelui hranei pentru animale prevăzute la
articolul 5 alineatul (1) litera (a) din Directiva 79/373/CEE sau, respectiv, la articolul 5
alineatul (1) litera (b) din Directiva 96/25/CE;

(c) este însoțită, în același câmp vizual, de o mențiune care indică greutatea de materie uscată
care face trimitere:

(i) la procentajul de materii prime din hrana pentru animale obținută prin metoda de producție
ecologică;

(ii) la procentajul de materii prime din hrana pentru animale care provine din produse în
conversie la agricultura ecologică;
(iii) la procentajul de materii prime din hrana pentru animale neinclusă la punctele (i) și (ii);

(iv) la procentajul total de hrană pentru animale de origine agricolă;

(d) este însoțită de o listă cu numele materiilor prime pentru hrana pentru animale obținute
prin metoda de producție ecologică;

(e) este însoțită de o listă cu numele materiilor prime pentru hrana pentru animale care provin
din produse în conversie către agricultura ecologică.

(2) Indicația prevăzută la articolul 60 poate fi de asemenea însoțită de o referință la obligația

de utilizare a hranei pentru animale în conformitate cu articolele 21 și 22.

CAPITOLUL 3 - Alte cerințe specifice de etichetare

Articolul 62 - Produse în conversie de origine vegetală

Produsele în conversie de origine vegetală pot purta indicația „produs în conversie la

agricultura ecologică” cu condiția:

(a) respectării unei perioade de conversie de cel puțin 12 luni înainte de recoltare;

(b) apariției indicației într-o culoare, o dimensiune și un stil de caractere care să nu fie mai
proeminente decât descrierea comercială a produsului; indicația va avea literele de aceeași
dimensiune;

(c) ca produsul să conțină doar un ingredient vegetal de origine agricolă;

(d) indicația să aibă legătură cu codul organismului sau al autorității de control astfel cum se
prevede la articolul 27 alineatul (10) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007.

( 1 ) JO L 86, 6.4.1979, p. 30. , ( 2 ) JO L 125, 23.5.1996, p. 35.

TITLUL IV - CONTROALE

CAPITOLUL 1 - Cerințe minime de control

Articolul 63 - Măsuri de control și angajamentele operatorului

(1) În cazul în care măsurile de control sunt puse în aplicare pentru prima oară, operatorul
trebuie să inițieze și să mențină ulterior:

(a) o descriere completă a unității și/sau a localurilor și/sau a activității;

(b) toate măsurile practice care trebuie întreprinse la nivelul unității și/sau al locațiilor și/sau
al activității care să asigure respectarea regulilor de producție ecologică;

(c) măsurile de precauție care trebuie întreprinse pentru a reduce riscul contaminării cu
produse sau substanțe neautorizate și măsurile de curățenie care trebuie întreprinse în
amplasamentele de stocare și prin lanțul de producție al producătorului;
(d) caracteristicile specifice ale metodei de producție utilizate, în cazul în care operatorul
economic intenționează să solicite documente justificative în conformitate cu articolul 68
alineatul (2). Dacă este cazul, descrierea și măsurile prevăzute la primul paragraf pot face
parte din sistemul de calitate astfel cum este stabilit de operator.

(2) Descrierea măsurilor prevăzute la alineatul (1) trebuie să fie inclusă într-o declarație,
semnată de operatorul responsabil. Pe deasupra, această declarație trebuie să includă
angajamentul operatorului:

(a) de a întreprinde operațiunile în conformitate cu regulile de producție ecologică;

(b) de a accepta, în caz de infracțiuni sau iregularități, aplicarea măsurilor specifice regulilor
de producție ecologică;

(c) de a informa în scris cumpărătorii produsului în vederea garantării faptului că indicațiile

referitoare la metoda de producție ecologică sunt eliminate de pe produsul în cauză;

(d) de a accepta, în cazurile în care operatorul și/sau subcontractanții acestuia sunt controlați
de autorități sau organisme de control diferite, în conformitate cu sistemul de control instituit
de statul membru în cauză, schimbul de informații între autoritățile sau organismele
respective;

(e) de a accepta, în cazurile în care operatorul și/sau subcontractanții acestuia își schimbă
autoritatea sau organismul de control, transmiterea dosarelor sale de control către autoritatea
sau organismul de control următor;

(f) de a accepta, în cazurile în care operatorul se retrage din sistemul de control, să informeze
în acest sens, fără întârziere, autoritatea competentă și autoritatea sau organismul de control
corespunzătoare;

(g) de a accepta, în cazurile în care operatorul se retrage din sistemul de control, ca dosarul
său de control să fie păstrat o perioadă de cel puțin cinci ani;

(h) de a accepta să informeze fără întârziere autoritatea sau autoritățile ori organismul sau
organismele de control corespunzătoare cu privire la orice neregulă sau încălcare ce afectează
statutul ecologic al produsului sau produselor lor ecologice primite de la alți operatori sau
subcontractanți.

Declarația prevăzută la primul paragraf se verifică de organismul sau de autoritatea de control

care emite un raport de identificare a eventualelor deficiențe și nerespectări ale regulilor de
producție ecologică. Operatorul contrasemnează acest raport și întreprinde măsurile corective
necesare.

(3) Pentru punerea în aplicare a articolului 28 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr.
834/2007, operatorul notifică următoarele informații autorității competente:

(a) numele și adresa operatorului;

(b) amplasamentul locațiilor și, dacă este cazul, parcelele (datele de înregistrare a terenului)
pe care sunt întreprinse acțiunile;
(c) natura operațiunilor și a produselor;

(d) declarația de angajament a operatorului de a întreprinde operațiunile în conformitate cu

dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 834/2007 și ale prezentului regulament;

(e) în cazul unei exploatații agricole, data la care producătorul a încetat să folosească produse
neautorizate pentru producția ecologică pe parcelele în cauză;

(f) numele organismului omologat căruia operatorul i-a încredințat controlul întreprinderii, în
cazul în care statul membru a pus în aplicare sistemul de control prin omologarea unor astfel
de organisme.

Articolul 64 - Modificarea măsurilor de control

Operatorul responsabil notifică, în timp util, orice schimbare a descrierii sau a măsurilor
prevăzute la articolul 63 și a măsurilor inițiale de control stabilite la articolele 70, 74, 80, 82,
86 și 88 autorității sau organismului de control.

Articolul 65 - Controale pe teren

(1) Autoritatea sau organismul de control realizează cel puțin o dată pe an o inspecție fizică a
tuturor operatorilor.

(2) Autoritatea sau organismul de control prelevează și analizează eșantioane pentru

detectarea produselor neautorizate pentru producția ecologică, pentru verificarea tehnicilor de
producție care nu sunt în conformitate cu regulile de producție ecologică sau pentru
detectarea posibilei contaminări cu produse neautorizate pentru producția ecologică. Numărul
eșantioanelor care trebuie prelevate și analizate de către autoritatea sau organismul de control
în fiecare an trebuie să corespundă unui procent de cel puțin 5 % din numărul de operatori pe
care îi controlează. Selectarea operatorilor de la care se prelevează eșantioane se bazează pe
evaluarea generală a riscului de nerespectare a normelor de producție ecologică. Evaluarea
generală ține seama de toate etapele de producție, preparare și distribuție.

Autoritatea sau organismul de control prelevează și analizează eșantioane în toate cazurile în

care există suspiciunea utilizării de produse sau tehnici neautorizate pentru producția
ecologică. În astfel de cazuri, nu se mai aplică numărul minim de eșantioane care trebuie
prelevate și analizate.

Autoritatea sau organismul de control poate preleva și analiza eșantioane în orice alte cazuri
pentru detectarea produselor neautorizate pentru producția ecologică, pentru verificarea
tehnicilor de producție care nu sunt în conformitate cu regulile de producție ecologică sau
pentru detectarea posibilei contaminări cu produse neautorizate pentru producția ecologică.

(3) După fiecare vizită se redactează un raport de control contrasemnat de operatorul unității
sau de reprezentantul acestuia.

(4) Mai mult, autoritatea sau organismul de control efectuează vizite de control prin sondaj,
neanunțate în cele mai multe cazuri, bazate pe evaluarea generală a riscului de nerespectare a
regulilor de producție ecologică, luând în considerare cel puțin rezultatele controalelor
anterioare, cantitatea produselor în cauză și riscul de a schimba produsele.
Articolul 66 - Documente contabile

(1) În unitate sau locații se păstrează o contabilitate materială și financiară, care permite
operatorului să identifice, iar autorității sau organismului de control să verifice:

(a) furnizorul și, dacă sunt diferiți, vânzătorul sau exportatorul produselor;

(b) natura și cantitățile produselor ecologice livrate în unitate și, dacă este cazul, natura și
cantitățile tuturor materialelor cumpărate și utilizarea lor și, acolo unde este cazul, compoziția
furajelor compuse;

(c) natura și cantitățile produselor ecologice depozitate în locații pe exploatație;

(d) natura, cantitățile și destinatarii și, dacă sunt diferiți, cumpărătorii, alții decât consumatorii
finali, ai oricărui produs care a fost scos din unitate sau din locațiile sau din instalațiile de
depozitare ale primului destinatar;

(e) în cazul operatorilor care nu depozitează sau nu manipulează fizic astfel de produse
ecologice, natura și cantitățile produselor ecologice cumpărate și vândute, furnizorii și, dacă
sunt diferiți, vânzătorii sau exportatorii, și cumpărătorii și, dacă sunt diferiți, destinatarii.

(2) Documentele contabile conțin, de asemenea, rezultatele verificării la recepție a produselor

ecologice și orice alte informații cerute de autoritatea sau organismul de control în vederea
unei bune puneri în aplicare a controlului. Datele cuprinse în documentele contabile sunt
însoțite de documente justificative corespunzătoare. Documentele contabile vor demonstra
echilibru între intrări și ieșiri.

(3) În cazul în care un operator exploatează mai multe unități de producție în aceeași zonă,
unitățile de producție neecologice, împreună cu locațiile de depozitare pentru inputuri, trebuie
de asemenea să fie supuse cerințelor minime în materie de control.

Articolul 67 - Accesul la instalații

(1) Operatorul trebuie:

(a) să ofere autorității sau organismului de control, în vederea controlului, acces la toate
părțile unității și la toate locațiile, precum și la situația contabilă și la documentele
justificative pertinente;

(b) să ofere autorității sau organismului de control informațiile necesare în vederea

controlului;

(c) să prezinte, la cererea autorității sau a organismului de control, rezultatele propriilor

programe de asigurare a calității.

(2) Pe lângă cerințele stabilite la alineatul (1), importatorii și primii destinatari pun la
dispoziție informațiile privind loturile importate menționate la articolul 84.

Articolul 68 - Documente justificative

(1) În scopul aplicării articolului 29 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007,
autoritățile și organismele de control utilizează modelul de document justificativ stabilit în
anexa XII la prezentul regulament.

În cazul certificării electronice menționate la articolul 29 alineatul (3) din Regulamentul (CE)
nr. 834/2007, semnătura din căsuța 8 a documentului justificativ nu este necesară dacă
autenticitatea documentului justificativ este garantată prin intermediul unei metode
electronice inviolabile.

(2) La cererea unui operator care face obiectul controalelor din partea autorităților și
organismelor de control menționate la alineatul (1), formulată într-un termen care urmează să
fie indicat de respectivele autorități și organisme de control, autoritățile și organismele de
control furnizează documente justificative complementare care să confirme caracteristicile
specifice ale metodei de producție utilizate cu ajutorul modelului de document justificativ
complementar stabilit în anexa XIIa.

Cererile de documente justificative complementare trebuie să conțină, în caseta 2 din modelul

prevăzut în anexa XIIa, mențiunea relevantă dintre cele enumerate în anexa XIIb.

Articolul 69 - Declarația vânzătorului

În scopul aplicării articolului 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, declarația
vânzătorului care atestă faptul că produsele furnizate nu au fost obținute pe bază de OMG-uri
poate urma modelul stabilit în anexa XIII la prezentul regulament.

CAPITOLUL 2 - Cerințe specifice de control pentru plante și produse vegetale obținute

din producția agricolă sau din colectarea plantelor spontane

Articolul 70 - Măsuri de control

(1) Descrierea completă a unității prevăzută la articolul 63 alineatul (1) litera (a):

(a) se redactează chiar și în cazul în care operatorul își limitează activitatea la colectarea de
plante spontane;

(b) indică locațiile de depozitare și producție și parcelele de teren și/sau zonele de colectare
și, dacă este cazul, localurile în care au loc anumite operațiuni de procesare și/sau ambalare;

(c) specifică data ultimei aplicări pe parcelele și/sau zonele de colectare în cauză a produselor
ala căror utilizare nu este compatibilă cu regulile de producție ecologică.

(2) În cazul colectării plantelor spontane, măsurile practice prevăzute la articolul 63 alineatul
(1) litera (b) includ orice garanție acordată de terți pe care o poate oferi operatorul în vederea
garantării faptului că dispozițiile de la articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr.
834/2007 sunt respectate.

Articolul 71 - Comunicări
În fiecare an, înainte de data indicată de autoritatea de control sau de organismul de control,
operatorul notifică autorității sau organismului de control programul său de producție de
produse agricole, oferind o defalcare pe parcelă.

Articolul 72 - Înregistrări privind producția vegetală

Înregistrările privind producția vegetală se compilează sub forma unui registru și se păstrează
la dispoziția autorităților sau a organismelor de control în orice moment la localurile
exploatației. Pe lângă dispozițiile de la articolul 71, aceste înregistrări oferă cel puțin
următoarele informații:

(a) în ceea ce privește utilizarea unui fertilizator: data aplicării, tipul și cantitatea de
fertilizator utilizată, parcelele în cauză;

(b) în ceea ce privește utilizarea produselor de protecție a plantelor: motivul și data

tratamentului, tipul produsului, metoda de tratament;

(c) în ceea ce privește cumpărarea inputurilor agricole: data, tipul și cantitatea de produs
cumpărată;

(d) în ceea ce privește recolta: data, tipul și cantitatea producției vegetale ecologice sau în
conversie.

Articolul 73 - Mai multe unități de producție administrate de același operator

În cazul în care un operator administrează mai multe unități de producție în aceeași regiune,
unitățile producătoare de culturi neecologice, precum și locațiile de depozitare pentru
inputurile agricole sunt, de asemenea, supuse cerințelor de control generale și specifice
stabilite în capitolul 1 și în prezentul capitol din prezentul titlu.

CAPITOLUL 2a - Cerințe specifice de control care se aplică algelor marine

Articolul 73a - Modalități de control care se aplică algelor marine

Atunci când se aplică pentru prima dată sistemul de control destinat în mod specific algelor
marine, descrierea completă a unității prevăzută la articolul 63 alineatul (1) litera (a) include:

(a) o descriere completă a instalațiilor aflate pe mare și pe uscat;

(b) evaluarea de mediu menționată la articolul 6b alineatul (3), după caz;

(c) planul de gestionare durabilă menționat la articolul 6b alineatul (4), după caz;

(d) în cazul algelor marine sălbatice, se elaborează o descriere completă și o hartă a zonelor
de colectare de la țărm și din larg, precum și a zonelor de pe uscat unde au loc activități după
colectare.

Articolul 73b - Înregistrările privind producția de alge marine

(1) Înregistrările privind producția de alge marine se compilează de către operatorul sub
forma unui registru și se păstrează la dispoziția autorităților sau a organismelor de control în
orice moment la localurile exploatației. Acest registru conține cel puțin următoarele
informații:

(a) lista speciilor, data și cantitățile recoltate;

(b) data aplicării, tipul și cantitatea de fertilizator utilizată.

(2) În cazul colectării de alge marine sălbatice, registrul conține de asemenea:

(a) istoricul activității de recoltare pentru fiecare specie pentru fiecare loc de recoltare;

(b) situația estimativă a recoltei (în volum) pe anotimp;

(c) surse de poluare posibilă în cazul fiecărui loc de recoltare;

(d) randamentul anual durabil pentru fiecare loc de recoltare.

CAPITOLUL 3 - Cerințele de control pentru animale și produse animaliere din

activitatea de creștere a animalelor

Articolul 74 - Măsuri de control

(1) La implementarea inițială a sistemului de control destinat în mod specific producției

animaliere, descrierea completă a unității prevăzută la articolul 63 alineatul (1) litera (a)
include:

(a) o descriere completă a clădirilor pentru animale, a pășunilor, a suprafețelor în aer liber etc.
și, dacă este cazul, a localurilor pentru depozitarea, ambalarea și procesarea animalelor vii, a
produselor animaliere, a materiilor prime și a inputurilor;

(b) o descriere completă a instalațiilor pentru depozitarea îngrășământului de origine animală.

(2) Măsurile practice prevăzute la articolul 63 alineatul (1) litera (b) includ:

(a) un plan de răspândire a îngrășământului convenit de comun acord cu organismul sau

autoritatea de control și o descriere completă a suprafețelor destinate producției vegetale;

(b) dacă este cazul, în ceea ce privește răspândirea îngrășământului, acordurile în scris cu alte
exploatații astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (3) în conformitate cu regulile de
producție ecologică;

(c) un plan de gestionare a unității animaliere pentru producția ecologică.

Articolul 75 - Identificarea animalelor

Animalele sunt identificate permanent folosind tehnici adaptate fiecărei specii, în mod
individual în cazul mamiferelor mari și în mod individual sau pe loturi în cazul păsărilor de
curte și al mamiferelor mici.

Articolul 76 - Înregistrările cu privire la animale

Înregistrările cu privire la animale se compilează sub forma unui registru și se păstrează

permanent la dispoziția autorităților sau a organismelor de control la localurile exploatației.
Astfel de înregistrări oferă o descriere completă a sistemului de gestionare a șeptelului sau a
efectivului, cuprinzând cel puțin următoarele elemente:

(a) în ceea ce privește intrările de animale de pe exploatație: originea și data intrării, perioada
de conversie, marca de identificare și antecedentele veterinare;

(b) în ceea ce privește ieșirile de animale de pe exploatație: vârsta, numărul de capete,

greutatea în caz de sacrificare, marca de identificare și destinația;

(c) detalii privind animalele pierdute și cauzele pierderii;

(d) în ceea ce privește hrana pentru animale: tipul furajului, inclusiv suplimentele furajere,
proporția diverselor componente ale rației și perioadele de acces la zonele libere, perioadele
de transhumanță în cazul în care se aplică restricții;

(e) în ceea ce privește prevenirea bolilor și tratamentul și îngrijirea veterinară: data

tratamentului, detalii privind diagnosticul, posologia, tipul produsului pentru tratament,
indicarea substanțelor farmacologice active implicate, metoda de tratament și prescripția
pentru îngrijirea veterinară cu motivele și perioadele de retragere care se aplică înainte ca
produsele animaliere să poată fi comercializate etichetate ca produse ecologice.

Articolul 77 - Măsuri de control privind produsele medicamentoase veterinare pentru

animale

De fiecare dată când sunt utilizate produse medicamentoase veterinare, informațiile

menționate la articolul 76 litera (e) se comunică autorității sau organismului de control
înainte ca animalele sau produsele animaliere să fie puse pe piață ca produse obținute prin
metode ecologice. Animalele tratate vor fi identificate în mod clar, individual în cazul
animalelor mari; individual sau în loturi sau în stupine în cazul păsărilor de curte, al
animalelor mici și, respectiv, al albinelor.

Articolul 78 - Măsuri specifice de control privind apicultura

(1) Apicultorul oferă autorității sau organismului de control o hartă la o scară adecvată care
să cuprindă localizarea stupinelor. În cazul în care nu sunt identificate suprafețe în
conformitate cu articolul 13 alineatul (2), apicultorul oferă autorității sau organismului de
control documente și probe adecvate, inclusiv analize potrivite, dacă este necesar, care să
ateste faptul că suprafețele accesibile coloniilor sale întrunesc condițiile prevăzute de
prezentul regulament.

(2) Următoarele informații se introduc în registrul stupinei cu privire la utilizarea hranei: tipul
produsului, datele, cantitățile și stupii în care hrana a fost utilizată.

(3) De fiecare dată când se utilizează produse medicamentoase veterinare, se înregistrează

clar tipul produsului, inclusiv indicația substanței farmacologice active, detalii privind
diagnosticul, posologia, metoda de administrare, durata tratamentului și perioada legală de
retragere; aceste date se comunică organismului sau autorității de control înainte ca produsele
să fie puse pe piață ca produse obținute prin metode ecologice.
(4) Zona unde este situată stupina se înregistrează împreună cu identificarea stupilor.
Organismul sau autoritatea de control este informat de deplasarea stupilor într-un termen
convenit de comun acord, cu privire la deplasarea stupinelor.

(5) Se acordă o atenție deosebită asigurării unor operațiuni adecvate de extragere, prelucrare
și depozitare a produselor apicole. Toate măsurile vizând îndeplinirea acestor cerințe se
înregistrează.

(6) Îndepărtarea capacelor și operațiunile de extracție a mierii se notează în registrul stupinei.

Articolul 79 - Exploatarea mai multor unități de producție gestionate de către același

operator

În cazul în care un operator gestionează mai multe unități de producție, astfel cum este
prevăzut la articolul 17 alineatul (1), la articolul 40 și la articolul 41, unitățile care produc
animale neecologice sau produse animaliere neecologice sunt supuse sistemului de control
astfel cum este stabilit în capitolul 1 și în prezentul capitol din prezentul titlu.

CAPITOLUL 3a - Cerințe specifice de control în cazul producției de animale de

acvacultură

Articolul 79a - Modalități de control care se aplică producției de animale de acvacultură

La implementarea inițială a sistemului de control destinat în mod specific producției de

animale de acvacultură, descrierea completă a unității prevăzută la articolul 63 alineatul (1)
litera (a) include:

(a) o descriere completă a instalațiilor aflate pe mare și pe uscat;

(b) evaluarea de mediu menționată la articolul 6b alineatul (3), după caz;

(c) planul de gestionare durabilă menționat la articolul 6b alineatul (4), după caz;

(d) în cazul moluștelor, un rezumat al capitolului special din planul de gestionare durabilă în
conformitate cu articolul 25q alineatul (2).

Articolul 79b - Registrul producției de animale de acvacultură

Operatorul oferă următoarele informații sub forma unui registru care se actualizează continuu
și se păstrează la dispoziția autorităților sau organismelor de control în orice moment la
localurile exploatației:

(a) originea, data sosirii și perioada de conversie a animalelor care sosesc la exploatație;

(b) numărul de loturi, vârsta efectivelor, greutatea și destinația animalelor care părăsesc
exploatația;

(c) înregistrări privind peștii evadați;

(d) pentru pești, tipul și cantitatea de hrană și, în cazul crapilor și speciilor înrudite, un
document justificativ privind utilizarea de hrană suplimentară;
(e) tratamentele veterinare, cu detalii privind scopul, data de administrare a acestora, metoda
de administrare, tipul produsului și perioada de așteptare;

(f) măsurile de prevenire a bolilor, cu detalii privind vidul sanitar, curățarea și tratarea apei.

Articolul 79c - Inspecțiile de control specifice în cazul moluștelor bivalve

În cazul producției de moluște bivalve inspecțiile au loc înainte și în timpul perioadei de

producție maximă de biomasă.

Articolul 79d - Mai multe unități de producție gestionate de către același operator

În cazul în care un operator economic gestionează mai multe unități de producție, astfel cum
este prevăzut la articolul 25c, unitățile care produc animale de acvacultură neecologice fac
obiectul sistemului de control stabilit la capitolul 1 și la prezentul capitol.

CAPITOLUL 4 - Cerințe de control pentru unitățile de preparare a produselor

vegetale, pe bază de alge marine, animaliere și pe bază de animale de acvacultură și a
produselor alimentare obținute din acestea

Articolul 80 - Măsuri de control

În cazul unităților care intervin în nume propriu sau printr-o terță parte, în prelucrarea acestor
produse, inclusiv, în principal, unități implicate în ambalarea și/sau reambalarea unor astfel
de produse sau unități implicate în etichetarea și/sau reetichetarea unor astfel de produse,
descrierea completă a unității prevăzută la articolul 63 alineatul (1) litera (a) trebuie să
prezinte instalațiile utilizate pentru recepția, procesarea, ambalarea, etichetarea și depozitarea
produselor agricole înainte și după operațiunile aferente, precum și procedurile aplicabile
pentru transportarea produselor.

CAPITOLUL 5 - Cerințe de control privind importurile de produse ecologice

provenind din țări terțe

Articolul 81 - Domeniu de aplicare

Prezentul capitol se aplică în cazul oricărui operator implicat, în calitate de importator și/sau
prim destinatar, în importul și/sau recepția produselor ecologice, fie în nume personal, fie
printr-un reprezentant.

Articolul 82 - Măsuri de control

(1) În cazul importatorului, descrierea completă a unității prevăzută la articolul 63 alineatul

(1) litera (a) trebuie să includă descrierea locațiilor importatorului și descrierea activităților
sale de import, indicând punctele de intrare ale produselor în Comunitate și orice alte
instalații pe care importatorul intenționează să le utilizeze pentru depozitarea produselor
importate până la livrarea lor la primul destinatar.

Pe lângă aceasta, declarația prevăzută la articolul 63 alineatul (2) trebuie să includă un

angajament al importatorului care garantează faptul că orice instalații pe care le va folosi
pentru depozitarea produselor sunt supuse controlului care trebuie realizat fie de organismul
sau autoritatea de control, fie, în cazul în care instalațiile de stocare în cauză sunt situate în alt
stat membru sau altă regiune, de un organism sau autoritate de control abilitată în vederea
controlului în statul membru sau regiunea în cauză.

(2) În cazul primului destinatar, descrierea completă a unității prevăzute la articolul 63

alineatul (1) litera (a) trebuie să prezinte instalațiile utilizate pentru recepție și depozitare.

(3) În cazul în care importatorul sau primul destinatar sunt aceeași persoană juridică și
activează într-o singură unitate, rapoartele prevăzute la al doilea paragraf de la articolul 63
alineatul (2) al doilea paragraf pot fi cumulate în cadrul unui singur raport.

Articolul 83 - Documente contabile

Importatorul și primul destinatar trebuie să păstreze o contabilitate materială și financiară

separată, cu excepția cazului în care aceștia activează în cadrul aceleași unități.

Toate informațiile privind modalitățile de transport între exportatorul din țara terță și primul
destinatar și între locațiile sau instalațiile de depozitare ale primului destinatar și destinatarii
din cadrul Comunității sunt furnizate la cerere autorității sau organismului de control.

Articolul 84 - Informații privind loturile importate

Importatorul trebuie să informeze în timp util organismul sau autoritatea de control cu privire
la fiecare lot care trebuie importat în Comunitate, oferind:

(a) numele și adresa primului destinatar;

(b) orice detalii pertinente pe care le-ar putea cere organismul sau autoritatea de control:

(i) în cazul produselor importate în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul (CE) nr.
834/2007, documentele justificative prevăzute la articolul în cauză;

(ii) în cazul produselor importate în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (CE) nr.
834/2007, o copie după certificatul de inspecție prevăzut la articolul în cauză.

La cererea organismului sau a autorității de control ale importatorului, acesta trebuie să

transmită informațiile prevăzute la primul paragraf organismului de control sau autorității de
control ale primului destinatar.

Articolul 85 - Controale pe teren

Autoritatea sau organismul de control trebuie să verifice dovezile scrise prevăzute la articolul
83 din prezentul regulament și certificatul prevăzut la articolul 33 alineatul (1) litera (d) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007 sau documentele justificative prevăzute la articolul 32
alineatul (1) litera (c) din acest din urmă regulament.

În cazul în care importatorul efectuează operațiuni de import prin intermediul unor unități sau
localuri diferite, acesta trebuie să pună la dispoziție, la cerere, rapoartele prevăzute la al
doilea paragraf de la articolul 63 alineatul (2) al doilea paragraf din prezentul regulament
pentru fiecare dintre aceste instalații.
CAPITOLUL 6 - Cerințe de control pentru unitățile implicate în producția, pregătirea
sau importul produselor ecologice și care au contractat terților parțial sau total
operațiunile efectuate în cauză

Articolul 86 - Măsuri de control

În ceea ce privește operațiunile contractate terților, descrierea completă a unității prevăzută la

articolul 63 alineatul (1) litera (a) trebuie să includă:

(a) o listă a subcontractanților, cu o descriere a activităților acestora și o indicație a

organismelor sau a autorităților de control sub rezerva cărora se află;

(b) un acord scris prin care subcontractanții își supun exploatația regimului de control din
titlul V din Regulamentul (CE) nr. 834/2007;

(c) toate măsurile practice, inclusiv, inter alia, un sistem corespunzător al documentelor
contabile, care se iau la nivelul unității pentru asigurarea trasabilității produselor pe care
operatorul le introduce pe piață până la furnizorii acestora sau, după caz, până la vânzători,
destinatari sau cumpărători.

CAPITOLUL 7 - Cerințe de control pentru unitățile care procesează hrană pentru

animale

Articolul 87 - Domeniul de aplicare

Prezentul capitol se aplică oricărei unități implicate în pregătirea produselor prevăzute la

articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 în cont propriu sau în
contul unui terț.

Articolul 88 - Măsuri de control

(1) Descrierea completă a unității prevăzute la articolul 63 alineatul (1) litera (a) trebuie să
indice:

(a) instalațiile utilizate pentru primirea, pregătirea și depozitarea produselor destinate hranei
pentru animale înainte și după operațiunile în cauză;

(b) instalațiile utilizate pentru depozitarea altor produse utilizate în vederea pregătirii hranei
pentru animale;

(c) instalațiile utilizate pentru depozitarea produselor de curățare și dezinfectare;

(d) în cazul în care este necesar, descrierea furajelor combinate pe care operatorul
intenționează să le producă, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (a) din Directiva
79/373/CEE, precum și a speciilor sau a claselor de animale pentru care sunt destinate aceste
furaje;

(e) în cazul în care este necesar, numele materiilor prime care intră în compoziția furajelor
combinate pe care operatorul intenționează să le prepare.
(2) Măsurile care trebuie întreprinse de operatori, astfel cum este prevăzut la articolul 63
alineatul (1) litera (b), în vederea garantării respectării regulilor de producție ecologică,
trebuie să includă indicațiile privind măsurile prevăzute la articolul 26.

(3) Autoritatea sau organismul de control trebuie să utilizeze aceste măsuri în vederea
realizării unei evaluări generale a riscurilor inerente fiecărei unități de pregătire în parte și să
stabilească un plan de control. Acest plan de control trebuie să prevadă un număr minim de
eșantioane aleatorii în funcție de riscurile potențiale.

Articolul 89 - Documente contabile

În scopul efectuării corecte a controlului operațiunilor, documentele contabile prevăzute la

articolul 66 trebuie să includă informații privind originea, natura și cantitățile de materii
prime furajere, aditivi, ca și informații privind vânzările și produsele finite.

Articolul 90 - Controale pe teren

Controalele pe teren prevăzute la articolul 65 trebuie să includă o inspecție fizică completă a

tuturor locațiilor. Mai mult, autoritatea sau organismul de control trebuie să efectueze
controale specifice bazate pe o evaluare generală a riscurilor potențiale de nerespectare a
regulilor de producție ecologică.

Organismul sau autoritatea de control trebuie să acorde o atenție sporită punctelor critice de
control evidențiate pentru operator, pentru a stabili dacă operațiunile de supraveghere și
verificare sunt efectuate corect.

Toate locațiile utilizate de operator pentru efectuarea activităților sale pot fi controlate de câte
ori este necesar pentru garantarea prevenirii riscurilor inerente.

CAPITOLUL 8 - Încălcări și schimb de informații

Articolul 91 Măsuri în caz de suspiciune de infracțiuni sau iregularități

(1) În cazul în care un operator consideră sau suspectează faptul că un produs, preparat și
importat de el sau primit de la un alt operator, nu respectă regulile de producție ecologică,
acesta inițiază proceduri fie în vederea retragerii de la produsul în cauză a oricărei referințe la
metoda de producție ecologică, fie în vederea separării și a identificării produsului. Se poate
proceda la prelucrarea, ambalarea sau punerea pe piață după eliminarea dubiului în cauză, cu
excepția cazului în care îl pune pe piață fără indicații cu privire la metoda de producție
ecologică. În cazul unui astfel de dubiu, operatorul trebuie să informeze imediat organismul
sau autoritatea de control. Autoritatea sau organismul de control pot solicita ca produsul să nu
poată fi pus pe piață cu indicații referitoare la metoda de producție ecologică, până în
momentul în care consideră, în urma informațiilor primite de la operator sau din alte surse, că
dubiul a fost eliminat.

(2) În cazul în care o autoritate sau un organism de control are o suspiciune justificată privind
faptul că operatorul intenționează să pună pe piață un produs care nu respectă regulile de
producție ecologică, dar care prezintă referințe la metoda de producție ecologică, autoritatea
sau organismul de control în cauză poate solicita ca operatorul oprească temporar
comercializarea produsului cu referința în cauză pe parcursul unei perioade care urmează să
fie stabilită de autoritatea sau de organismul de control respectiv. Înainte de a lua o astfel de
decizie, autoritatea sau organismul de control permit operatorului dreptul de a-și prezenta
comentariile. Această decizie trebuie suplimentată de obligația de a retrage produsului în
cauză orice referință la metoda de producție ecologică în cazul în care autoritatea sau
organismul de control sunt sigure că produsul nu îndeplinește cerințele producției ecologice.

Cu toate acestea, în cazul în care suspiciunea nu este confirmată în termenul hotărât, decizia
prevăzută la primul paragraf se elimină cel târziu la data expirării termenului în cauză.
Operatorul cooperează în toate privințele cu organismul sau unitatea de control în vederea
rezolvării suspiciunii.

(3) Statele membre iau toate măsurile și sancțiunile necesare în vederea evitării utilizării
frauduloase a indicațiilor prevăzute în titlul IV din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și în
titlul III și/sau în anexa XI la prezentul regulament.

Articolul 92 - Schimbul de informații între autoritățile de control, organismele de

control și autoritățile competente

(1) În cazul în care operatorul și/sau subcontractanții săi sunt verificați de autorități sau
organisme de control diferite, autoritățile sau organismele de control fac schimb de informații
corespunzătoare cu privire la operațiunile aflate sub controlul lor.

(2) În cazul în care operatorul și/sau subcontractanții săi își schimbă autoritatea sau
organismul de control, schimbarea trebuie notificată fără întârziere autorității competente de
către autoritățile sau organismele de control în cauză.

Autoritatea sau organismul de control anterior transferă elementele relevante din dosarul de
control al operatorului în cauză și rapoartele menționate la articolul 63 alineatul (2) al doilea
paragraf către autoritatea sau organismul de control următor.

Noua autoritate sau noul organism de control se asigură că neconformitățile identificate în

raportul autorității sau organismului de control anterior au fost sau sunt tratate de către
operator.

(3) În cazul în care operatorul se retrage din sistemul de control, autoritatea sau organismul
de control al operatorului în cauză informează în acest sens, fără întârziere, autoritatea
competentă.

(4) În cazul în care o autoritate sau un organism de control găsește nereguli sau încălcări care
afectează statutul ecologic al produselor, informează în acest sens, fără întârziere, autoritatea
competentă a statului membru care a desemnat sau a aprobat autoritatea sau organismul
respectiv în conformitate cu dispozițiile articolului 27 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007.

Autoritatea competentă poate solicita, de asemenea, din proprie inițiativă, orice alte
informații cu privire la nereguli sau încălcări.

În cazul unor nereguli sau încălcări referitoare la produse aflate sub controlul altor autorități
sau organisme de control, informează de asemenea autoritățile sau organismele respective.
 (5) Statele membre iau măsurile adecvate și stabilesc proceduri documentate care să permită
schimbul de informații între toate autoritățile de control pe care le-au desemnat și/sau între
toate organismele de control pe care le-au aprobat în conformitate cu dispozițiile articolului
27 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, inclusiv procedurile privind schimbul de informații
în vederea verificării documentelor justificative menționate la articolul 29 alineatul (1) din
prezentul regulament.

(6) Statele membre iau măsurile adecvate și instituie proceduri documentate pentru a se
asigura că informațiile privind rezultatele inspecțiilor și vizitelor menționate la articolul 65
din prezentul regulament sunt comunicate agenției de plăți în conformitate cu necesitățile
agenției respective, astfel cum se prevede la articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul (UE)
nr. 65/2011 al Comisiei ( 1 ).

Articolul 92a - Schimbul de informații între diferite state membre și Comisie

(1) În cazul în care un stat membru găsește nereguli sau încălcări referitoare la aplicarea
prezentului regulament în cazul unui produs provenit dintr-un alt stat membru și care poartă
indicațiile menționate în titlul IV din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și în titlul III și/sau
anexa XI la prezentul regulament, acesta informează în acest sens, fără întârziere, statul
membru care a desemnat autoritatea de control sau a aprobat organismul de control, celelalte
state membre și Comisia, prin sistemul menționat la articolul 94 alineatul (1) din prezentul
regulament.

(2) În cazul în care un stat membru găsește nereguli sau încălcări referitoare la respectarea de
către produsele importate conform articolului 33 alineatele (2) sau (3) din Regulamentul (CE)
nr. 834/2007 a cerințelor specificate în regulamentul respectiv sau în Regulamentul (CE) nr.
1235/2008, acesta informează în acest sens, fără întârziere, celelalte state membre și Comisia,
prin sistemul menționat la articolul 94 alineatul (1) din prezentul regulament.

(3) În cazul în care un stat membru găsește nereguli sau încălcări referitoare la respectarea de
către produsele importate conform articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 a
cerințelor specificate în regulamentul respectiv și în Regulamentul (CE) nr. 834/2007, acesta
informează în acest sens, fără întârziere, statul membru care a emis autorizația, celelalte state
membre și Comisia, prin sistemul menționat la articolul 94 alineatul (1) din prezentul
regulament. Notificarea se transmite celorlalte state membre și Comisiei în cazul în care
neregula sau încălcarea se referă la produse pentru care statul membru însuși a emis
autorizația menționată la articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1235/2008.

(4) Statul membru care primește notificarea referitoare la produse neconforme în

conformitate cu alineatul (1) sau (3) sau statul membru care a emis autorizația menționată la
articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 pentru un produs pentru care s-a descoperit
o neregulă sau o încălcare investighează originea neregulilor sau a încălcărilor. În continuare,
întreprinde imediat acțiunile corespunzătoare.

El informează statul membru care a trimis notificarea, celelalte state membre și Comisia cu
privire la rezultatul investigației și la acțiunile întreprinse, răspunzând informării inițiale prin
sistemul menționat la articolul 94 alineatul (1). Răspunsul se transmite în termen de 30 de zile
calendaristice de la data informării inițiale.
( 1 ) JO L 25, 28.1.2011, p. 8.

(5) Statul membru care a transmis informarea inițială poate solicita, dacă este necesar,
informații suplimentare statului membru care a furnizat răspunsul. În orice caz, după primirea
unui răspuns sau a informațiilor suplimentare de la statul membru notificat, statul membru
care a transmis informarea inițială introduce intrările și actualizările necesare în sistemul
menționat la articolul 94 alineatul (1).

Articolul 92b - Publicarea informațiilor

Statele membre pun la dispoziția publicului, într-un mod corespunzător, inclusiv prin
publicare pe internet, listele actualizate menționate la articolul 28 alineatul (5) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007, care conțin documentele justificative actualizate pentru
fiecare operator prevăzute la articolul 29 alineatul (1) din respectivul regulament și utilizând
modelul stabilit în anexa XII la prezentul regulament. Statele membre respectă în mod
corespunzător cerințele privind protecția datelor cu caracter personal, prevăzute de Directiva
95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ).

CAPITOLUL 9 - Supravegherea de către autoritățile competente

Articolul 92c - Activitățile de supraveghere referitoare la organismele de control

(1) Activitățile de supraveghere ale autorităților competente care deleagă sarcini de control
organismelor de control în conformitate cu dispozițiile articolului 27 alineatul (4) litera (b)
din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 se concentrează asupra evaluării performanțelor
operaționale ale organismelor de control în cauză, ținând seama de rezultatele lucrărilor
organismului național de acreditare menționat la articolul 2 alineatul (11) din Regulamentul
(CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului ( 2 ).

Activitățile de supraveghere menționate includ evaluarea procedurilor interne de control ale

organismelor de control, gestionarea și examinarea dosarelor de control din perspectiva
obligațiilor stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 834/2007, verificarea modului în care sunt
tratate neconformitățile și gestionarea recursurilor și a plângerilor.

(2) Autoritățile competente solicită organismelor de control să prezinte documentația privind

procedura de analiză a riscului pe care o utilizează.

Procedura de analiză a riscului este concepută în așa fel încât:

(a) rezultatul analizei riscului să furnizeze baza pentru determinarea intensității inspecțiilor și
vizitelor anuale neanunțate sau anunțate;

( 1 ) JO L 281, 23.11.1995, p. 31., ( 2 ) JO L 218, 13.8.2008, p. 30.

(b) să se efectueze vizite suplimentare de control prin sondaj, realizate conform dispozițiilor
articolului 65 alineatul (4), pentru cel puțin 10 % dintre operatorii sub contract, conform
categoriei de risc căreia îi aparțin;

(c) cel puțin 10 % dintre toate inspecțiile și vizitele efectuate în conformitate cu dispozițiile
articolului 65 alineatele (1) și (4) să fie neanunțate;
(d) selectarea operatorilor supuși unor inspecții și vizite neanunțate să fie efectuată pe baza
analizei riscurilor, iar inspecțiile și vizitele respective să fie planificate în funcție de nivelul
de risc.

(3) Autoritățile competente care deleagă sarcini de control organismelor de control verifică
dacă personalul organismelor de control are cunoștințe suficiente, inclusiv referitoare la
elementele de risc care pot afecta statutul ecologic al produselor, calificări, formarea și
experiența necesare în ceea ce privește producția ecologică în general și normele
corespunzătoare ale Uniunii în special și, de asemenea, dacă există reguli adecvate privind
rotația inspectorilor.

(4) Autoritățile competente dispun de proceduri documentate pentru delegarea sarcinilor către
organismele de control conform dispozițiilor articolului 27 alineatul (5) din Regulamentul
(CE) nr. 834/2007 și pentru supraveghere conform dispozițiilor prezentului articol, cu
detalierea informațiilor care trebuie prezentate de către organismele de control.

Articolul 92d - Catalogul de măsuri în caz de nereguli și încălcări

Autoritățile competente adoptă și comunică organismelor de control cărora li s-au delegat

sarcini de control un catalog cuprinzând cel puțin încălcările și neregulile care afectează
statutul ecologic al produselor și măsurile corespunzătoare care trebuie aplicate de către
organismele de control în cazul încălcărilor sau neregulilor comise de operatorii pe care îi
controlează și care sunt implicați în producția ecologică.

Autoritățile competente pot include în catalogul menționat, din proprie inițiativă, și alte
informații relevante.

Articolul 92e - Inspecția anuală a organismelor de control

Autoritățile competente organizează o inspecție anuală a organismelor de control cărora li s-

au delegat sarcini de control conform dispozițiilor articolului 27 alineatul (4) litera (b) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007. În vederea inspecției anuale, autoritatea competentă ține
seama de rezultatele activității organismului național de acreditare menționat la articolul 2
alineatul (11) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008. În timpul inspecției anuale, autoritatea
competentă verifică în special următoarele:

(a) respectarea procedurii standard de control a organismului de control, astfel cum a fost
transmisă de către organismul de control autorității competente în temeiul articolului 27
alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007;

(b) dacă organismul de control dispune de suficient personal calificat și cu experiență

corespunzătoare conform articolului 27 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul (CE) nr.
834/2007 și dacă formarea privind riscurile care pot afecta statutului ecologic al produselor a
fost pusă în practică;

(c) dacă organismul de control are și urmează proceduri și modele documentate pentru:

(i) analiza anuală a riscului, conform dispozițiilor articolului 27 alineatul (3) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007;
(ii) pregătirea unei strategii de eșantionare pe baza riscurilor, efectuarea prelevării de
eșantioane și analiza de laborator;

(iii) schimbul de informații cu alte organisme de control și cu autoritatea competentă;

(iv) controalele inițiale și de urmărire a operatorilor pe care îi controlează;

(v) aplicarea și urmărirea catalogului de măsuri care trebuie puse în practică în caz de
încălcări sau nereguli;

(vi) respectarea cerințelor de protecție a datelor cu caracter personal ale operatorilor pe care îi
controlează, conform celor stabilite de statele membre în care acționează autoritatea
competentă și în conformitate cu dispozițiile Directivei 95/46/CE.

Articolul 92f - Datele de natură ecologică din cadrul planurilor naționale de control
multianuale și al raportului anual

Statele membre se asigură că planurile lor de control naționale multianuale menționate la

articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 includ supravegherea controalelor efectuate
cu privire la producția ecologică în temeiul prezentului regulament și că raportul anual
menționat la articolul 44 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 cuprinde date specifice
referitoare la supraveghere, numite în continuare „datele de natură ecologică”. Datele de
natură ecologică se referă la subiectele specificate în anexa XIIIb la prezentul regulament.

Datele de natură ecologică se bazează pe informații privind controalele efectuate de

organismele și/sau autoritățile de control și pe auditurile efectuate de autoritatea competentă.

Datele se prezintă conform modelelor care figurează în anexa XIIIc la prezentul regulament,
începând din 2015 pentru anul 2014.

Statele membre pot introduce datele de natură ecologică sub forma unui capitol ecologic în
cadrul planului național de control sau al raportului anual.

TITLUL V - TRANSMITEREA INFORMAȚIILOR CĂTRE COMISIE, DISPOZIȚII

TRANZITORII ȘI FINALE

CAPITOLUL 1 - Transmiterea informațiilor către Comisie

Articolul 93 - Informații statistice

(1) Statele membre oferă Comisiei informațiile statistice anuale privind producția ecologică
prevăzute la articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 utilizând sistemul electronic
care permite schimburile electronice de documente și informații puse la dispoziție de Comisie
(DG Eurostat) înainte de data de 1 iulie a fiecărui an.

(2) Informațiile statistice prevăzute la alineatul 1 trebuie să includă, în principal, următoarele

date:

(a) numărul producătorilor, al procesatorilor, al importatorilor și al exportatorilor care

utilizează metode ecologice;
(b) volumul producției vegetale ecologice și suprafața cultivată în conversie și în agricultura
ecologică;

(c) efectivele de animale ecologice și volumul produselor animaliere ecologice;

(d) datele privind producția industrială ecologică pe tipuri de activități;

(e) numărul de unități de producție de animale de acvacultură ecologică;

(f) volumul producției ecologice de animale de acvacultură;

(g) opțional, numărul de unități de producție ecologică de alge marine și volumul producției
ecologice de alge marine.

(3) Pentru transmiterea informațiilor statistice prevăzute la alineatele (1) și (2), statele
membre utilizează punctul de acces unic pus la dispoziție de Comisie (DG Eurostat).

(4) Dispozițiile referitoare la caracteristicile datelor și a metadatelor statistice se stabilesc în

contextul Programului statistic comunitar pe baza unor modele sau chestionare disponibile
prin intermediul sistemului menționat la alineatul (1).

Articolul 94 - Alte informații

(1) Statele membre furnizează Comisiei următoarele informații, utilizând sistemele

electronice care permit schimburile electronice de documente și informații puse la dispoziție
de Comisie (Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală) pentru informații de altă
natură decât cele de ordin statistic:

(a) înainte de 1 ianuarie 2009, informațiile prevăzute la articolul 35 litera (a) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și, ulterior, modificările acestor informații la datele la care
apar;

(b) până la data de 31 martie a fiecărui an, informațiile prevăzute la articolul 35 litera (b) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007, relative la autoritățile și organismele de control aprobate la
data de 31 decembrie a anului anterior;

(c) înainte la data de 1 iulie a fiecărui an, alte informații cerute sau necesare în conformitate
cu prezentul regulament;

(d) în termen de 1 lună de la aprobarea lor, excepțiile acordate de statele membre în temeiul
articolului 47 primul paragraf literele (c) și (e).

(2) Datele se comunică, se introduc și se actualizează în sistemul prevăzut la alineatul (1) sub
răspunderea autorității competente, astfel cum este prevăzut la articolul 35 din Regulamentul
(CE) nr. 834/2007, de autoritatea în cauză sau de organismul căruia i-a fost delegată funcția
în cauză.

(3) Dispozițiile referitoare la caracteristicile datelor și a metadatelor statistice se definesc pe

baza modelelor sau a chestionarelor disponibile prin intermediul sistemului menționat la
alineatul (1).
CAPITOLUL 2 - Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 95 - Măsuri tranzitorii

(1) Pentru o perioadă tranzitorie care expiră la 31 decembrie 2010, vitele pot fi priponite în
clădiri deja existente înainte de 24 august 2000, numai în cazul în care acestora li se permite
să facă mișcare în mod regulat și sunt crescute în conformitate cu cerințele de bunăstare
animală, în zone amenajate confortabil cu paie, precum și cu administrare individuală și cu
condiția ca autoritatea competentă să fi autorizat măsura în cauză. La cererea operatorului
respectiv, autoritatea competentă poate continua să autorizeze aplicarea acestei măsuri pe o
perioadă limitată de timp care expiră la 31 decembrie 2013, cu condiția suplimentară ca
vizitele de control menționate la articolul 65 alineatul (1) să fie efectuate cel puțin de două ori
pe an.

(2) Autoritatea competentă poate autoriza, pentru o perioadă tranzitorie care expiră la 31
decembrie 2010, excepțiile privind condițiile de adăpostire și densitatea animalelor acordate
în cazul exploatațiilor de animale pe baza derogării prevăzute în partea B punctul 8.5.1 din
anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2092/91. Operatorii care beneficiază de această prelungire
prezintă autorității de control sau organismului de control un plan care conține descrierea
măsurilor care sunt destinate garantării respectării dispozițiilor regulilor de producție
ecologică până la sfârșitul perioadei tranzitorii. La cererea operatorului respectiv, autoritatea
competentă poate continua să autorizeze aplicarea acestei măsuri pe o perioadă limitată de
timp care expiră la 31 decembrie 2013, cu condiția suplimentară ca vizitele de control
menționate la articolul 65 alineatul (1) să fie efectuate cel puțin de două ori pe an.

(3) Pe o perioadă de tranziție care expiră la 31 decembrie 2010, faza finală de îngrășare a
oilor și a porcilor pentru producția de carne, prevăzută la punctul 8.3.4 din anexa I.B la
Regulamentul (CEE) nr. 2092/91, se poate desfășura în interior, cu condiția ca vizitele de
control menționate la articolul 65 alineatul (1) să fie efectuate cel puțin de două ori pe an.

(4) Castrarea purceilor poate fi efectuată fără aplicarea anestezicelor și/sau a analgezicelor pe
o perioadă de tranziție care expiră la 31 decembrie 2011.

(5) Până la includerea unor reguli detaliate de procesare a hranei pentru animalele de
companie sau în absența acestora, se aplică standarde individuale acceptate sau recunoscute
de statul membru.

(6) În sensul articolului 12 alineatul (1) litera (j) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și până
la includerea unor substanțe specifice în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) litera (f) din
regulamentul menționat, nu se pot utiliza decât produsele autorizate de autoritatea
competentă.

(7) Autorizațiile pentru ingredientele neecologice de origine agricolă acordate de statele

membre în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 207/93 se pot considera acordate în temeiul
prezentului regulament. Cu toate acestea, autorizațiile acordate conform dispozițiilor
articolului 3 alineatul (6) din primul regulament menționat expiră la 31 decembrie 2009.

(8) Pe o perioadă tranzitorie care expiră la 1 iulie 2010, operatorii pot continua să aplice în
etichetare dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 pentru:
(i) metoda de calcul al procentului de ingrediente ecologice din produsele alimentare;

(ii) numărul de cod și/sau numele organismului sau ale autorității de control.

(9) Stocurile de produse care au fost produse, ambalate și etichetate înainte de 1 iulie 2010 în
conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 sau cu Regulamentul (CE) nr. 834/2007 pot
fi introduse în continuare pe piață purtând termeni referitori la producția ecologică, până la
epuizarea lor.

(10) Materialul pentru ambalare care respectă cerințele Regulamentului (CEE) nr. 2092/91
sau ale Regulamentului (CE) nr. 834/2007 poate fi folosit în continuare, până la 1 iulie 2012,
pentru produsele introduse pe piață care poartă termeni referitori la producția ecologică, dacă
acestea respectă în celelalte privințe cerințele Regulamentului (CE) nr. 834/2007.

(10a) În ceea ce privește produsele din sectorul vitivinicol, perioada tranzitorie menționată la
alineatul (8) expiră la 31 iulie 2012.

Stocurile de vinuri produse până la 31 iulie 2012 în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr.
2092/91 sau cu Regulamentul (CE) nr. 834/2007 pot fi comercializate în continuare până la
epuizarea lor, cu condiția respectării următoarelor cerințe de etichetare:

(a) sigla comunitară pentru producție ecologică menționată la articolul 25 alineatul (1) din
Regulamentul (CE) nr. 834/2007, denumită de la 1 iulie 2010„sigla ecologică a UE”, poate fi
utilizată cu condiția ca procesul de vinificație să respecte dispozițiile de la titlul II capitolul
3a din prezentul regulament;

(b) operatorii care utilizează „sigla ecologică a UE” păstrează documente doveditoare pentru
o perioadă de cel puțin 5 ani de la punerea pe piață a vinului obținut din struguri ecologici,
inclusiv cu privire la cantitățile respective de vin în litri, pe categorii de vin și pe an;

(c) în cazul în care documentele doveditoare menționate la litera (b) din prezentul alineat nu
sunt disponibile, vinul respectiv poate fi etichetat ca „vin obținut din struguri ecologici”, cu
condiția ca acesta să respecte cerințele prezentului regulament, cu excepția celor prevăzute la
titlul II capitolul 3a;

(d) vinul etichetat ca „vin obținut din struguri ecologici” nu poate purta „sigla ecologică a
UE”.

(11) Autoritatea competentă poate autoriza, pentru o perioadă care expiră la 1 ianuarie
2015 , unitățile de producție de animale de acvacultură și de alge marine care sunt înființate și
produc în conformitate cu normele ecologice acceptate la nivel național înainte de intrarea în
vigoare a prezentului regulament, în vederea păstrării statutului ecologic al acestora
concomitent cu adaptarea la normele prezentului regulament, cu condiția să nu existe niciun
caz de poluare nedorită a apelor cu substanțe care nu sunt permise în cazul producției
ecologice. Operatorii care beneficiază de această măsură comunică autorității competente
care sunt instalațiile, iazurile piscicole, cuștile sau loturile de alge marine vizate.

Articolul 96 - Abrogare

Regulamentele (CEE) nr. 207/93, (CE) nr. 223/2003 și (CE) nr. 1452/2003 se abrogă.
Referințele la regulamentele abrogate și la Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 se înțeleg ca
referințe la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din
anexa XIV.

Articolul 97 - Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi data publicării în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2009.

Cu toate acestea, articolul 27 alineatul (2) litera (a) și articolul 58 se aplică de la 1 iulie 2010.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate
statele membre.

2.4. ANEXE LA REGULAMENTUL (CE) NR. 889/2008 AL COMISIEI

din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția
ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește producția
ecologică, etichetarea și controlul

(JO L 250, 18.9.2008, p. 1)

ANEXA I

Îngrășăminte, amendamente pentru sol și nutrienți prevăzuți la articolul 3

alineatul (1) și la articolul 6d alineatul (2)

Notă:
 autorizate în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 și menținute conform articolului
16 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 autorizate în temeiul Regulamentului
(CE) nr. 834/2007

Denumire
Produse compuse sau
produse care Descriere, cerințe privind compoziția, condiții de
Autorizație
conțin numai materiale
enumerate în utilizare
continuare

A Gunoi de grajd Produse care conțin un amestec de excremente

animale și materie vegetală (așternut pentru

animale)

Proveniența din ferme industriale interzisă

A Gunoi de grajd uscat și gunoi de Proveniența din exploatații fără sol interzisă

păsări deshidratat

A Compost din excremente de Proveniența din exploatații fără sol interzisă

animale, inclusiv gunoi de păsări

și compost de gunoi de grajd

A Excremente lichide de animale Utilizate după fermentarea controlată și/sau

diluția corespunzătoare

Proveniența din exploatații fără sol interzisă

A Deșeuri menajere compostate sau Produs obținut din deșeuri menajere triate pe

fermentate sursele din care provine care au fost supuse

operațiunii de obținere a compostului sau

fermentării anaerobe pentru producția de

biogaz

Numai deșeuri menajere vegetale și animale

Numai în cazul în care sunt produse într-un

 sistem de colectare închis și monitorizat,

acceptat de statul membru

Concentrațiile maxime în mg/kg de materie

uscată: cadmiu: 0,7; cupru: 70; nichel: 25;

plumb: 45; zinc: 200; mercur: 0,4; crom

(total): 70; crom (VI): 0

A Turbă Utilizare limitată la horticultură (grădinărit,

floricultură, pomicultură, pepinieră)

A Deșeuri provenite din cultivarea Compoziția inițială a substratului trebuie să fie

ciupercilor limitată la produsele din prezenta anexă

A Dejecții provenite de la viermi

(vermicompost) și de la insecte

A Guano

Denumire

Produse compuse sau produse care Descriere, cerințe privind compoziția, condiții de

Autorizație
conțin numai materiale enumerate în utilizare

continuare

A Amestec compostat sau fermentat Produs obținut din amestecuri de materii

de materii vegetale vegetale, care au fost supuse operațiunii de

obținere a compostului sau fermentării

anaerobe pentru producția de biogaz

A Produse sau subproduse de ►M2 blană: Concentrația maximă în mg/kg

origine animală menționate mai de

 materie uscată de crom (VI): 0 ◄

jos:

făină de sânge

făină de copite

făină de coarne

făină de oase sau făină de

oase degelatinate

făină de pește

făină de carne

făină de fulgi, păr și „chiquette”

lână

blană

păr

produse lactate

A Produse și subproduse organice de Exemple: făină de turtă de oleaginoase, coajă

origine vegetală pentru de cacao, radicele de malț

îngrășăminte

A Alge și produse din alge Obținute în mod direct doar prin:

(i) tratamente fizice incluzând deshidratarea,

congelarea și măcinarea;

(ii) extracție cu apă sau cu soluții apoase

acide și/sau bazice;

(iii) fermentare.

A Rumeguș și așchii de lemn Lemn netratat chimic după tăiere

A Compost din scoarță de copac Lemn netratat chimic după tăiere

A Cenușă de lemn Pe bază de lemn netratat chimic după tăiere

A Fosfat natural moale Produs definit de punctul 7 din anexa IA.2 la

 Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 al Parla

mentului European și al Consiliului (1)

privind îngrășămintele

Conținut de cadmiu inferior sau egal cu

90 mg/kg de P2 O 5

A Fosfat aluminocalcic Produs definit de punctul 6 din anexa IA.2 la

Regulamentul (CE) nr. 2003/2003,

Conținut de cadmiu inferior sau egal cu

90 mg/kg de P2 O 5

Utilizare limitată la solurile bazice (pH > 7,5)

A Zgură alcalină Produse definite de punctul 1 din anexa IA.2

la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003

Denumire

Produse compuse sau produse care Descriere, cerințe privind compoziția, condiții de

Autorizație
conțin numai materiale enumerate în utilizare

continuare

A Sare brută de potasiu sau kainit Produse definite de punctul 1 din anexa IA.2

la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003

A Sulfat de potasiu posibil cu Produs obținut din sare brută de potasiu

conținut de sare de magneziu printr-un proces de extracție fizică, posibil

conținând și săruri de magneziu

A Reziduu rezultat din distilarea Cu excepția reziduului amoniacal rezultat din

alcoolului și extract din reziduu distilarea alcoolului

A Carbonat de calciu Numai de origine naturală

[cretă, marnă, rocă calcică pulve

rizată, depozit de nisip cu alge

impregnate de calcar, (marnă),

cretă fosfatată]

A Carbonat de calciu și magneziu Numai de origine naturală

cretă magnezică, rocă calcică magnezică

pulverizată etc.

A Sulfat de magneziu (kieserit) Numai de origine naturală

A Soluție de clorură de calciu Tratamentul frunzelor de meri, după

evidențierea unei carențe de calciu

A Sulfat de calciu (gips) Produse definite la punctul 1 din anexa ID la

Regulamentul (CE) nr. 2003/2003

Numai de origine naturală

A Var industrial din producția de Subproduse din producția de zahăr obținut din

zahăr sfeclă de zahăr

A Var industrial din procesul de Produs secundar obținut din procesul de

fabricare sub vid a sării fabricare sub vid a sării din saramura din

zonele muntoase

A Pucioasă Produse definite de punctul 1 din anexa ID la

Regulamentul (CE) nr. 2003/2003

A Oligoelemente Micronutrienți anorganici enumerați în partea

E din anexa I la Regulamentul (CE)

nr. 2003/2003

A Clorură de sodiu Numai sare gemă

 A Praf de rocă și argile

(1 ) JO L 304, 21.11.2003, p. 1.

ANEXA II

Pesticide – produse pentru protecția plantelor prevăzute la articolul 5 alineatul (1)

Notă:

 autorizate în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 și menținute conform articolului

16 alineatul (3)

din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 autorizate în temeiul Regulamentului (CE) nr.
834/2007

 Substanțe de origine animală sau vegetală

Descriere, cerințe de compoziție, condiții

Autorizația Denumirea de utilizare

Azadiractina extrasă din

A Azadi Insecticid

rachta indica (neem)

A Ceară de albine Agent de elagare

 A Gelatină Insecticid

Atractant, numai în aplicațiile

A Proteine hidrolizate autorizate în
combinație cu alte produse adecvate
din

prezenta listă

A Lecitină Fungicid

Insecticid, acaricid, fungicid și inhibitor

A Uleiuri vegetale (ex: ulei de de

mentă, ulei de pin, ulei de germinare

chimion)

Piretrine extrase din

A Chrysan Insecticid

themum cinerariaefolium

Lemn amar extras din

A Quassia Insecticid, insectifug

amara

Rotenon extras din Derris spp.

A și Insecticid

Lonchocarpus spp. și
Terphrosia

spp.

 Microorganisme utilizate în combaterea biologică a paraziților și a bolilor

 Descriere, cerințe de compoziție,
Autorizația Denumirea condiții de utilizare

Microorganisme (bacterii, viruși și

ciuperci)

 Substanțe produse de microorganisme

Autorizaț Descriere, cerințe de compoziție, condiții de

ia Denumirea utilizare

A Spinosad Insecticid

Doar dacă se iau măsuri pentru minimizarea

riscului pentru principalii parazitoizi și
pentru
minimizarea riscului de dezvoltare a
rezis

tenței

 Substanțe utilizate numai pentru capcane și/sau dozatoare

Descriere, cerințe de compoziție, condiții de

Autorizația Denumirea utilizare

A Fosfat diamoniu Atractant, numai în capcane

Atracta
A Feromoni nt; perturbator de comportament

sexual; numai în capcane și dozatoare

Piretroizi (numai
A deltametrin sau Insecticid; numai în capcane cu atractanți
 specific
lambda-cihalotrin) i; numai împotriva Bactrocera oleae

și Ceratitis capitata Wied.

 Preparate destinate a fi dispersate pe suprafață, între plantele cultivate

Descriere, cerințe de compoziție, condiții de

Autorizația Denumirea utilizare

Fosfat feric [fier (III)

A ortofosfat] Moluscocid

 Alte substanțe tradițional utilizate în agricultura ecologică

Autorizația Denumirea Descriere, cerințe de compoziție, condiții de utilizare

A Cupru sub formă de hidroxid de Fungicid

cupru, oxiclorură de cupru, sulfat

Până la 6 kg de cupru pe ha pe an
(tribazic) de cupru, oxid de cupru,

octanoat de cupru Pentru culturile perene, statele membre pot,

prin derogare de la paragraful alineatul

anterior, să prevadă ca limita de 6 kg de

cupru să poată fi depășită într-un an dat, cu

condiția ca cantitatea medie utilizată efectiv pe

o perioadă de peste 5 ani, constând în anul în

curs și cei patru ani precedenți, să nu

depășească 6 kg

A Etilenă Coacerea artificială a bananelor, a fructelor de

kiwi și de kaki; coacerea artificială a citricelor

doar în cadrul unei strategii pentru prevenirea

atacării citricelor de către muște; inducerea

 înfloririi ananasului; inhibarea încolțirii

cartofilor și a cepelor

 Sare de potasiu din acizi grași

Insecticid (săpun moale)

 Aluminat de potasiu (sulfat de Prevenirea maturării

bananelor aluminiu) (Kalinit)

Soluție sulfo-calică
A (polisulfură de Fungicid, insecticid, acaricid

calciu)

A Ulei de parafină Insecticid, acaricid

A Uleiuri minerale Insecticid, fungicid

Numai în pomii fructiferi, vițe-de-

vie măslini

și culturi tropicale (ex: banane)

Numai în pomii fructiferi, măslini și

A Permanganat de potasiu vițe-de-

vie

Autorizaț Descriere, cerințe de compoziție,

ia Denumirea condiții de utilizare

A Nisip de cuarț Insectifug

 A Sulfură Fungicid, acaricid, insectifug

 Alte substanțe

Descriere, cerințe de compoziție,

Autorizația Denumirea condiții de utilizare

Hidroxid de
A calciu Fungicid

Numai în pomii fructiferi, inclusiv

pepiniere,

pentru a controla Nectria galligena

Bicarbonat de
A potasiu Fungicid

ANEXA III

Suprafețele minime interioare și exterioare și alte caracteristici privind

adăposturile în funcție de diferite specii și tipuri de producție prevăzute la
articolul 10 alineatul (4)

 Bovine, ovine, ecvidee caprine și porcine

În interior În exterior
 (suprafața de desfășurare,

(suprafața netă la dispoziția animalelor)

exclusiv pășuni)

Greutatea în viu
2 2
m /cap m /cap
minimum (kg)

Bovine și ecvidee până la 100 1,5 1,1

pentru reproducere și

pentru îngrășare
până la 200 2,5 1,9

până la 350 4,0 3

peste 350 5 cu un minim de 3,7 cu un minim de

2 2
1 m /100 kg 0,75 m /100 kg

Vaci de lapte 6 4,5

Tauri pentru repro 10 30

ducere

Oi și capre 1,5 per oaie/capră 2,5

0,35 per miel/ied 0,5

Scroafe care au fătat cu 7,5 per scroafă 2,5

purcei până la 40 zile

Porci pentru îngrășare până la 50 0,8 0,6

până la 85 1,1 0,8

până la 110 1,3 1

 Peste 110 kg 1,5 1,2

Purcei peste 40 zile și 0,6 0,4

până la 30 kg

Porci pentru repro 2,5 per femelă 1,9

ducere

6 per mascul; 8,0

în cazul boxelor

destinate montei

2
naturale: 10 m /vier

 Păsări de curte

În interior

(suprafața netă la dispoziția animalelor) În exterior

2
(m de suprafață disponibilă în

cm stinghie/ rotație/cap)
2
Niciun animal/m Cuib
animal

Găini 6 18 7 găini 4,cu condiția ca limita de

ouătoare ouătoare pe 170 kg de N/ha/an să nu fie

cuib sau, în depășită

cazul cuiburilor

comune,

2
120 cm /pasăre
Păsări de 10 cu o 20 (numai 4 pui de carne și bibilici

curte pentru greutate pentru

4,5 rațe
îngrășare (în maximă în bibilici)

adăposturi viu de 10 curcani

2
stabile) 21 kg/m
15 gâște

În cazul tuturor speciilor

menționate anterior limita de

170 kg de N/ha/an nu este

depășită

1
Păsări de 16 ( ) în 2,5, cu condiția ca limita de

curte pentru adăposturi 170 kg de N/ha/an să nu fie

îngrășare în mobile pentru depășită

adăposturi păsări de

mobile curte cu o

greutate

maximă în

viu de

2
30 kg/m

2
(1 ) Numai în cazul adăposturilor mobile care au suprafața podelei mai mică sau egală cu 150 m .
 ANEXA IV

Numărul maxim de animale pe hectar prevăzut la articolul 15 alineatul (2)

Numărul maxim de animale pe

ha

Clasă sau specie

echivalent cu 170 kg N/ha/an

Cabaline de peste șase luni 2

Viței pentru îngrășare 5

Alte bovine de mai puțin de un an 5

Bovine masculi între un an și mai puțin de

doi 3,3

ani

Bovine femele între un an și mai puțin de

doi 3,3

ani

Bovine masculi de doi ani sau mai mult 2

Juninci pentru reproducere 2,5

Taurine la îngrășat 2,5

Vaci de lapte 2
Vacă de lapte reformată 2

Alte vaci 2,5

Iepuri femele pentru reproducere 100

Oi 13,3

Capre 13,3

Purcei 74

Scroafe pentru reproducere 6,5

Porci pentru îngrășat 14

Alți porci 14

Pui de carne 580

Găini ouătoare 230

 ANEXA V

Materiile prime pentru hrana animalelor menționate la articolul 22

litera (d), la articolul 24 alineatul (2) și la articolul 25m alineatul (1)

 MATERII PRIME DE ORIGINE MINERALĂ PENTRU

HRANA ANIMALELOR

Cochilii marine calcaroase

Alge roșii coraliene (Maerl)

Alge marine calcaroase

Gluconat de calciu

Carbonat de calciu

Oxid de magneziu (anhidru)

Sulfat de magneziu

Clorură de magneziu

Carbonat de magneziu

Fosfat defluorinat

Fosfat de calciu și magneziu

Fosfat de magneziu

Fosfat monosodic

Fosfat de calciu și de sodiu

Clorură de sodiu

Bicarbonat de sodiu
 Carbonat de sodiu

Sulfat de sodiu

Clorură de potasiu

 ALTE MATERII PRIME PENTRU HRANA ANIMALELOR

Produse (secundare) de fermentație din microorganisme ale

căror celule au fost inactivate sau omorâte:

Saccharomyces cerevisiae

 Saccharomyces carlsbergiensis
 ANEXA VI

Aditivi pentru hrana animalelor utilizați în alimentația

animalelor, prevăzuți la articolul 22 litera (g), la articolul 24
alineatul (2) și la articolul 25m alineatul (2)

Aditivii pentru hrana animalelor enumerați în prezenta anexă trebuie să fie

aprobați în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului
European și al Consiliului (1).

 ADITIVI TEHNOLOGICI

(a) Conservanți

Numere de Descriere, condiții de

Autorizație identificare Substanța utilizare

1
A a E 200 Acid sorbic

1
A a E 236 Acid formic

1
B a E 237 Formiat de sodiu

1
A a E 260 Acid acetic

1
A a E 270 Acid lactic

1
A a E 280 Acid propionic

1
A a E 330 Acid citric

(b) Antioxidanți
 Număr de Descriere, condiții de
Autorizație identificare Substanța utilizare

1 Extrase de origine
A b E 306 naturală

bogate în tocoferol

 Agenți emulsificatori și stabilizatori, agenți de îngroșare

și agenți geli fianți

Numere de Descriere, condiții de

Autorizație identificare Substanța utilizare

A 1 E 322 Lecitină Numai dacă provine din

materii prime ecologice

Utilizare limitată la hrana

animalelor de acvacultură

 Lianți, agenți antiaglomeranți și coagulanți

Număr de Descriere, condiții de

Autorizație identificare Substanța utilizare

Ferocianură de Doză maximă: 20

B 1 E 535 sodiu mg/kg
NaCl, calculată ca
anioni

ferocianură

A 1 E 551b Silice coloidală

Kieselgur pur
A 1 E 551c (diatomit, i

ficat)
 Bentonit-
A 1 E 558 montmorillonit

Argile caolinice fără

A 1 E 559 azbest

Număr de Substanț Descriere, condiții de

Autorizație identificare a utilizare

Amestec
A 1 E 560 uri naturale de

stearite și clorit

Vermicu
A 1 E 561 lit

A 1 E 562 Sepiolit

B 1 E 566 Natrolit-fonolit

Clinoptilolit de origine
B 1 E 568 sedi
(porcin
mentară, e pentru
îngrășar
e; pui pentru
îngrășar
e; curcani pentru

îngrășare; bovine;
somon)

A 1 E 599 Perlit

 Aditivi pentru însilozare

 Autoriza Număr de Descriere, condiții de
ție identificare Substanța utilizare

Enzimele, Utilizare limitată la producția

A 1k drojdiile și de furaje
însilozate în cazul în care
bacteriile condițiile
meteorologice nu permit o
fermentare

corespunzătoare

2. ADITIVII SENZORIALI

Autorizație Număr de identificare Substanța Descriere, condiții de utilizare

A 2b Compușii aromatizanți Numai extracte din produse

agricole

 ADITIVI NUTRIȚIONALI

(a) Vitaminele

Număr de
Autorizație identificare Substanța Descriere, condiții de utilizare

A 3a Vitamine și provitamine — Derivate din produse agricole

— Dacă sunt derivate sintetic, numai

cele identice cu vitamine derivate

din produse agricole pot fi

folosite pentru animale mono

gastrice și animale de acvacultură

— Dacă sunt derivate sintetic, numai

vitaminele A, D și E, identice cu

vitaminele derivate din produse

agricole pot fi utilizate pentru

rumegătoare, sub rezerva unei

autorizări prealabile din partea

statelor membre, bazate pe

evaluarea posibilității ca rumegă

toarele ecologice să obțină canti

tățile necesare din vitaminele

respective din rația lor alimentară

(b) Oligoelemente

Autorizație Numere de identificare Substanța Descriere, condiții de utilizare

A 3b E1 Fier — oxid feric

— carbonat de fier

— sulfat de fier, heptahidrat

— sulfat de fier, monohidrat

A 3b E2 Iod — iodat de calciu, anhidru

A 3b E3 Cobalt — carbonat de cobalt bazic,

monohidrat

— sulfat de cobalt monohidrat

și/sau heptahidrat

A 3b E4 Cupru: — carbonat de cupru bazic,

monohidrat

— oxid de cupru

— sulfat de cupru, pentahidrat

A 3b E5 Mangan: — carbonat manganos

— oxid manganos

— sulfat manganos monohidrat

A 3b E6 Zinc: — oxid de zinc

— sulfat de zinc monohidrat

— sulfat de zinc heptahidrat

A 3b E7 Molibden — molibdat de sodiu

A 3b E8 Seleniu — selenat de sodiu

 — selenit de sodiu

4. ADITIVII ZOOTEHNICI

Autorizație Număr de identificare Substanța Descriere, condiții de utilizare

A Enzime și microor

ganisme

___________

(1 ) JO L 268, 18.10.2003, p. 29.

 ANEXA VII

Produse pentru curățare și dezinfecție

 Produse pentru curățarea și dezinfectarea clădirilor și instalațiilor utilizate

pentru producția animalieră menționate la articolul 23 alineatul (4):

— săpun de potasiu și de sodiu;

— apă și vapori;

— lapte de var;

— var;

— var caustic;

— hipoclorit de sodiu (de exemplu, sub formă de clor lichid);

— sodă caustică;

— potasă caustică;

— peroxid de hidrogen;

— esențe naturale din plante;

— Acid citric, acid peracetic, acid formic, acid lactic,

acid oxalic și acid acetic;

— alcool;

— acid azotic (utilaje pentru produse lactate);

— acid fosforic (utilaje pentru produse lactate);

 — formaldehidă;

— agenți de curățare și de dezinfecție pentru ugere și instalații de muls;

— carbonat de sodiu.

 Produse pentru curățare și dezinfecție utilizate pentru producția de animale

de acvacultură și de alge marine, menționate la articolul 6e alineatul (2), la
articolul 25s alineatul (2) și la articolul 29a.

2.1. Substanțe pentru curățarea și dezinfecția echipamentului și instalațiilor,

în absența animalelor de acvacultură:

— ozon;

— clorură de sodiu;

— hipoclorit de sodiu;

— hipoclorit de calciu;

— var (CaO, oxid de calciu);

— sodă caustică;

— alcool;

— peroxid de hidrogen;

— acizi organici (acid acetic, acid lactic, acid citric);

— acid humic;

— acizi peroxiacetici;

— iodofori;
 — sulfat de cupru numai până la 31 decembrie 2015;

— permanganat de potasiu;

— acid peracetic și acid peroctanoic;

— turte din semințe de ceai făcute din semințe naturale de camelii

(utilizare limitată la producția de creveți).

2.2. Listă restrânsă de substanțe utilizate în prezența

animalelor de acva cultură:

— piatră de var (carbonat de calciu) pentru reglarea pH-ului;

— dolomit pentru corectarea pH-ului (utilizare limitată la producția

de creveți)

ANEXA VIII

Anumite produse și substanțe utilizate în produc ția de alimente ecologice

procesate, de drojdie și de produse pe bază de drojdie menționate la
articolul 27 alineatul (1) litera (a) și la articolul 27a litera (a)

Notă
 autorizate în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 și menținute conform articolului
21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 autorizate în temeiul Regulamentului
(CE) nr. 834/2007

SECȚIUNEA A – ADITIVI ALIMENTARI, INCLUSIV SUBSTANȚE

SUPORT

În vederea calculării procentului la care se face referire la articolul 23 alineatul (4) litera (a)
punctul (ii) din Regula mentul (CE) nr. 834/2007, aditivii alimentari marcați cu un asterisc în
coloana codului numeric sunt considerați ca ingrediente de origine agricolă.

Prepararea produselor

alimentare de

Autorizația Codul Denumirea Condiții specifice

origine vegetală origine animală

A E 153 Cărbune vegetal X Brânză de capră cu cenușă

Morbier

A E 160b* Anato, bixină, X Brânză Red Leicester

norbixină
Brânză Double Gloucester

Cheddar

Brânză Mimolette

A E 170 Carbonat de calciu X X Nu se utilizează pentru colorarea

sau îmbogățirea cu calciu a

produselor

A E 220 Dioxid de sulf X X În vinuri din fructe (*) fără adaos

de zahăr (inclusiv cidru și rachiu de

sau
pere) sau în hidromel: 50 mg (**)

E 224 Metabisulfit de X X Pentru cidrul și rachiul de pere

 potasiu preparat cu adaos de zahăr sau

suc concentrat după fermentare:

100 mg (**)

(*) În acest context „vinul din

fructe” este definit ca vinul

fabricat din alte fructe decât

struguri.

(**) Conținuturile maxime dispo

nibile provenite din toate

sursele, exprimate ca SO 2 în

mg/l.

B E-223 Metabisulfit de sodiu X Crustacee (2 )

Prepararea produselor

alimentare de

Autorizația Codul Denumirea Condiții specifice

origine vegetală origine animală

A E 250 Azotit de sodiu X Pentru produse din carne (1 ):

sau

E 252 Azotat de potasiu X Pentru E 250: doză indicativă de

încorporare, exprimată în NaNO 2 :

80 mg/kg

Pentru E 252: doză indicativă de

încorporare, exprimată în NaNO 3 :

80 mg/kg

Pentru E 250: cantitate maximă

 reziduală, exprimată în NaNO 2 :

50 mg/kg

Pentru E 252: cantitate maximă

reziduală, exprimată în NaNO 3 :

50 mg/kg

A E 270 Acid lactic X X

A E 290 Dioxid de carbon X X

A E 296 Acid malic X

A E 300 Acid ascorbic X X Produse din carne (2)

A E 301 Ascorbat de sodiu X Produse din carne (2 ) în legătură cu

nitriți sau nitrați

A E 306* Extract de tocoferol X X Antioxidant pentru grăsimi și

uleiuri

A E 322* Lecitină X X Produse lactate (2)

A E 325 Lactat de sodiu X Produse pe bază de lapte și produse

din carne

A E 330 Acid citric X

B E-330 Acid citric X Crustacee și moluște (2)

A E 331 Citrați de sodiu X

A E 333 Citrați de calciu X

A E 334 Acid tartric (L(+)–) X

A E 335 Tartrați de sodiu X

A E 336 Tartrat de potasiu X

A E 341 (i) Fosfat monocalcic X Agent de creștere pentru făină de

fermentație

B E392* Extracte de rozmarin X X Numai atunci când provin din

producția ecologică

Prepararea produselor

alimentare de

Autorizația Codul Denumirea Condiții specifice

origine vegetală origine animală

A E 400 Acid alginic X X Produse pe bază de lapte (2)

A E 401 Alginat de sodiu X X Produse pe bază de lapte (2)

A E 402 Alginat de potasiu X X Produse pe bază de lapte (2)

A E 406 Agar-agar X X Produse pe bază de lapte și produse

din carne (2)

A E 407 Caragenan X X Produse pe bază de lapte (2)

A E 410* Gumă din semințe de X X

carruba

A E 412* Gumă de guar X X

A E 414* Gumă arabică X X

A E 415 Gumă de xantan X X

A E 422 Glicerol X Pentru extracte vegetale

A E 440 (i)* Pectină X X Produse pe bază de lapte (2)

A E 464 Hidroxipropilmetil X X Material de încapsulare pentru

celuloză capsule

A E 500 Carbonați de sodiu X X „Dulce de leche” (3 ), unt din

smântână acidă și brânză din lapte

acru (2)

A E 501 Carbonați de potasiu X

A E 503 Carbonați de amoniu X

A E 504 Carbonați de X

magneziu

A E 509 Clorură de calciu X Coagularea laptelui

A E 516 Sulfat de calciu X Ajutor

A E 524 Hidroxid de sodiu X Tratament de suprafață pentru

„Laugengebäck”

A E 551 Dioxid de siliciu X Agent antiaglomerant pentru plante

și condimente

A E 553b Talc X X Agent de acoperire pentru produse

din carne

A E 938 Argon X X

A E 939 Heliu X X
 Prepararea produselor

alimentare de

Autorizația Codul Denumirea Condiții specifice

origine vegetală origine animală

A E 941 Azot X X

A E 948 Oxigen X X

(1 ) Acest aditiv poate fi utilizat numai în cazul în care autorității competente i s-au prezentat dovezi satisfăcătoare privind inexistența

unei tehnologii alternative care să ofere aceleași garanții și/sau să permită menținerea caracteristicilor specifice ale produsului.

(2 ) Restricția se referă numai la produsele de origine animală.

3
( ) „Dulce de leche” sau „Confiture de lait” se referă la o cremă ușoară, delicioasă, de culoare maronie, făcută din lapte îndulcit și

îngroșat.
 SECȚIUNEA B – AUXILIARI TEHNOLOGICI ȘI ALTE PRODUSE
CARE POT FI UTILIZATE LA PROCESAREA INGREDIENTELOR DE
ORIGINE AGRICOLĂ DIN PRODUCȚIA ECOLOGICĂ

Notă

 autorizate în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 și reportate prin articolul 21

alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 834/ 2007 autorizate în temeiul Regulamentului
(CE) nr. 834/2007

Prepararea Prepararea

produselor produselor

Autorizația Denumirea Condiții specifice

alimentare de alimentare de

origine vegetală origine animală

A Apă X X Apa potabilă în sensul Directivei

98/83/CE a Consiliului

A Clorură de calciu X Agent de coagulare

A Carbonat de calciu X

A Hidroxid de calciu X

A Sulfat de calciu X Agent de coagulare

A Clorură de magneziu (sau X Agent de coagulare

nigari)

A Carbonat de potasiu X Uscarea strugurilor

A Carbonat de sodiu X Producerea zahărului (zaharurilor)

A Acid lactic X Pentru reglarea pH-ului băii de saramură

în producerea brânzeturilor (1 )

A Acid citric X X Pentru reglarea pH-ului băii de saramură

în producerea brânzeturilor (1 )

Producerea uleiului și hidroliza

 amidonului (2 )

A Hidroxid de sodiu X Producerea zahărului (zaharurilor)

Producerea uleiului din semințe de

rapiță (Brassica spp)

A Acid sulfuric X X Producerea gelatinei (1 )

Producerea zahărului (zaharurilor) (2 )

A Acid clorhidric X Producerea gelatinei

Pentru reglarea pH-ului băii de saramură

în producerea brânzeturilor Gouda, Edam

și Maasdammer, Boerenkaas, Friese și

Leidse Nagelkaas

A Hidroxid de amoniu X Producerea gelatinei

A Peroxid de hidrogen X Producerea gelatinei

A Dioxid de carbon X X

A Azot X X

A Etanol X X Solvent

A Acid tanic X Adjuvant de filtrare

A Ou cu albuș X
 Prepararea Prepararea

produselor produselor

Autorizația Denumirea Condiții specifice

alimentare de alimentare de

origine vegetală origine animală

A Cazeină X

A Gelatină X

A Ihtiocol X

A Uleiuri vegetale X X Agent de lubrifiere, agent antiaderent sau

antispumant

 Silicagel sau soluție X

coloidală de dioxid de siliciu

A Cărbune activat X

A Talc X În conformitate cu criteriile specifice de

puritate pentru aditivul alimentar E 553b

A Bentonită X X Agent coloidal pentru hidromel (1 )

În conformitate cu criteriile specifice de

puritate pentru aditivul alimentar E 558

A Caolin X X Propolis (1)

În conformitate cu criteriile specifice de

puritate pentru aditivul alimentar E 559

A Celuloză X X Producerea gelatinei (1 )

A Diatomit X X Producerea gelatinei (1 )

A Perlit X X Producerea gelatinei (1 )

A Coajă de alune X

A Făină de orez X

A Ceară de albine X Agent antiaderent

A Ceară de Carnauba X Agent antiaderent

(1 ) Restricția se referă numai la produsele de origine animală.

2
( ) Restricția se referă numai la produsele de origine vegetală.
SECȚIUNEA C – AUXILIARI TEHNOLOGICI PENTRU FABRICAREA
DROJDIEI ȘI A PRODUSELOR PE BAZĂ DE DROJDIE

Drojdie din Preparate/formule

Nume Condiții specifice

fermentație primară pe bază de drojdie

Clorură de calciu X

Dioxid carbon X X

Acid citric X Pentru reglarea pH-ului în producerea

drojdiei

Acid lactic X Pentru reglarea pH-ului în producerea

drojdiei

Azot X X

Oxigen X X

Fecule de cartofi X X Pentru filtrare

Carbonat de sodiu X X Pentru reglarea pH-ului

Uleiuri vegetale X X Agent de lubrifiere, agent antiaderent sau

antispumant
 Punc

ANEXA VIIIa
Punc

Produse și substanțe autorizate pentru utilizarea sau adăugarea în produsele ecologice din sectorul vitivinicol,
menționate la articolul 29c
Punc

Tipul tratamentului în conformitate cu anexa I A la Condiții și restricții specifice în cadrul limitelor și al condițiilor stabilite de Regulamentul (CE)

Denumirea produselor sau substanțelor

Regulamentul (CE) nr. 606/2009 nr. 1234/2007 și de Regulamentul (CE) nr. 606/2009

Punctul 1: utilizare pentru aerare sau oxigenare — Aer

— Oxigen gazos

Punctul 3: centrifugare și filtrare — Perlit Utilizare numai ca agent de filtrare inert

— Celuloză

— Diatomit

Punctul 4: utilizare pentru crearea unei atmosfere — Azot

inerte și pentru manipularea produsului fără contact

— Dioxid de carbon
cu aerul

— Argon
 Tipul tratamentului în conformitate cu anexa I A la Condiții și restricții specifice în cadrul limitelor și al condițiilor stabilite de Regulamentul (CE) Punc

Denumirea produselor sau substanțelor

Regulamentul (CE) nr. 606/2009 nr. 1234/2007 și de Regulamentul (CE) nr. 606/2009

Punctul 9: utilizare — Cărbune pentru uz oenologic

2
Punctul 10: clarificare — Gelatină comestibilă ( ) Punc

— Proteine de origine vegetală din grâu sau

mazăre (2 ) Punc

— Ihtiocol (2 )

— Ovalbumină (2) Punc

— Taninuri (2 )

— Cazeină

— Cazeinat de potasiu

— Dioxid de siliciu

— Bentonită

— Enzime pectolitice

Punctul 12: utilizare pentru acidificare — Acid lactic

 Punc

Tipul tratamentului în conformitate cu anexa I A la Condiții și restricții specifice în cadrul limitelor și al condițiilor stabilite de Regulamentul (CE) Punc

Denumirea produselor sau substanțelor

Regulamentul (CE) nr. 606/2009 nr. 1234/2007 și de Regulamentul (CE) nr. 606/2009
Punc

Punctul 22: utilizare pentru barbotaj — Azot

Tipu

punc
Punctul 23: adăugare — Dioxid de carbon
Regu

Punctul 24: adăugare pentru stabilizarea vinului — Acid citric

(1 ) P

2
( ) O
2
Punctul 25: adăugare — Taninuri ( )

Punctul 27: adăugare — Acid metatartric

2
Punctul 28: utilizare — Gumă de acacia ( ) (gumă arabică)

Punctul 30: utilizare — Bitartrat de potasiu

Punctul 31: utilizare — Citrat cupric

 ANEXA IX

Ingrediente de origine agricolă care nu au fost obținute prin

metode ecologice prevăzute la articolul 28

 PRODUSE VEGETALE NEPRELUCRATE, PRECUM ȘI PRODUSE

DERIVATE DIN ACESTEA PRIN PROCESARE

1.1. Fructe comestibile și semințe:

Quercus
— ghinde spp.
Cola
— nuci de cola acuminata
Ribes uva-
— agrișe crispa
maracuja (fructul Passiflora
— pasiunii) edulis
Rubus
— zmeură (uscată) idaeus
Ribes
— coacăze roșii (uscate) rubrum

1.2. Condimente și ierburi fine comestibile:

Schinus molle
— piper (roz) L.
Armoracia
— semințe de hrean rusticana
Alpinia
— galangal mic officinarum
Carthamus
— flori de șofrănel tinctorius
Nasturtium
— năsturel officinale
1.3. Diverse:

alge, inclusiv algele marine, a căror utilizare este autorizată în metodele de

preparare a produselor alimentare neecologice.

 PRODUSE VEGETALE

2.1. Uleiuri și grăsimi rafinate sau nerafinate, dar nemodificate chimic,

derivate din plante, cu excepția celor de mai jos:

Theobroma
— cacao cacao
— nucă de cocos Cocos nucifera
— măsline Olea europaea
Helianthus
— floarea-soarelui annuus
Elaeis
— palmier guineensis
Brassica
— rapiță napus, rapa
Carthamus
— șofrănel tinctorius
Sesamum
— susan indicum
— soia Glycine max

2.2. Următoarele zaharuri, amidon și alte produse din cereale și tuberculi:

— fructoză

— foițe din pastă de orez

— foițe de azimă

— amidon din orez și de porumb ceros, nemodificat chimic

 2.3. Diverse:

— proteine din mazăre Pisum spp.

— rom, obținut numai din suc de trestie de zahăr

— kirsch preparat pe bază de fructe și arome, conform articolului 27

alineatul (1) litera (c).

 PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ

Organisme acvatice care nu provin din acvacultură și sunt autorizate în

prepararea produselor alimentare neecologice:

— gelatină

— zer praf „herasuola”

— intestine.
 ANEXA XI

Sigla ecologică a UE menționată la articolul 57

 Sigla ecologică a UE respectă modelul de mai jos:

 Culoarea de referință în sistemul Pantone este verde Pantone 376,

respectiv verde [50 % cyan + 100 % galben] în sistemul de 4 culori.

 Sigla ecologică a UE poate fi reprodusă, de asemenea, în alb și negru,

astfel cum se arată mai jos, dar numai dacă aplicarea în culori nu este
fezabilă:
 În cazul în care culoarea de fond a ambalajului sau a etichetei este închisă,
simbolurile pot fi reproduse în negativ utilizând culoarea de fond a amba lajului sau a
etichetei.

Dacă un simbol este reprodus în culori pe un fond colorat, astfel încât este
vizibil cu dificultate, pentru a îmbunătăți contrastul cu culorile de fond, poate fi utilizată
o linie de delimitare care înconjoară simbolul.

În anumite situații specifice în care indicațiile de pe ambalaj sunt reproduse

într-o singură culoare, sigla ecologică a UE poate fi reprodusă în această culoare.

Sigla ecologică a UE trebuie să aibă o înălțime de cel puțin 9 mm și o lățime

de cel puțin 13,5 mm; raportul înălțime/lățime este întotdeauna 1:1,5. În cazuri
excepționale, pentru ambalaje foarte mici, mărimea minimă poate fi redusă până la o
înălțime de 6 mm.

Sigla ecologică a UE poate fi asociată cu elemente grafice sau cu un text

care se referă la agricultura ecologică, cu condiția ca acestea să nu modifice sau să nu
schimbe natura siglei ecologice a UE sau vreuna dintre indicațiile menționate la
articolul 58. Atunci când este asociată unor sigle naționale sau private care utilizează o
culoare verde diferită de culoarea de referință menționată la punctul 2, sigla ecologică a
UE poate fi reprodusă în acea culoare diferită de culoarea de referință.

 Numerele de cod menționate la articolul 58

Formatul general al numerelor de cod este următorul:

AB-CDE-999

în care:

 „AB” este codul ISO, specificat la articolul 58 alineatul (1) litera (a), al țării în
care au loc controalele; și
  „CDE” este un termen din trei litere care trebuie decis de către Comisie sau de
către fiecare stat membru, precum „bio”, „öko”, „org” sau „eko”, și care
stabilește o legătură cu metoda de producție ecologică, astfel cum se specifică
la articolul 58 alineatul (1) litera (b); și

 „999” este numărul de referință alcătuit din maximum trei cifre care trebuie
atribuit, astfel cum se specifică la articolul 58 alineatul (1) litera (c), de către:

autoritatea competentă din fiecare stat membru autorităților de control sau

organismelor de control cărora le-a delegat sarcini de control în confor mitate
cu articolul 27 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007;

Comisie:

 autorităților de control și organismelor de control menționate la articolul

3 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1235/ 2008 al
Comisiei (1) și enumerate în anexa I la regulamentul respectiv;

 autorităților competente sau organismelor de control din țările terțe,

menționate la articolul 7 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (CE)
nr. 1235/2008 și enumerate în anexa III la regulamentul respectiv;

 autorităților de control și organismelor de control menționate la articolul

10 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1235/ 2008 și
enumerate în anexa IV la regulamentul respectiv;

 autoritatea competentă din fiecare stat membru autorității de control sau

organismului de control care a fost autorizat până la 31 decembrie 2012
să elibereze certificatul de inspecție în conformitate cu articolul 19
alineatul al patrulea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1235/2008
(autorizații de import), la propunerea Comisiei.

Comisia pune numerele de cod la dispoziția publicului prin orice mijloace tehnice
adecvate, inclusiv prin publicare pe Internet.

(1 ) JO L 334, 12.12.2008, p. 25.

 ANEXA XII

Model de document justificativ pentru operatorul economic în conformitate cu

articolul 29 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 menționat la
►M6 articolul 68 alineatul (1) ◄ din prezentul regulament
 ANEXA XIIa

Model de document justificativ complementar pentru operator în conformitate

cu articolul 29 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 menționat la
articolul 68 alineatul (2) din prezentul regulament
 ANEXA XIIb

Mențiunea la care se face referire la articolul 68 alineatul (2) al doilea paragraf:

— în limba bulgară:Животински продукти, произведени без използване на

антибиотици

— în limba spaniolă: Productos animales producidos sin utilizar antibióticos

— în limba cehă: Živočišné produkty vyprodukované bez použití anti biotik

— în limba Animalske produkter, der er produceret uden brug af

daneză: antibiotika

— în limba germană: Ohne Anwendung von Antibiotika

erzeugte tierische Erzeugnisse

— în limba Loomsed tooted, mille tootmisel ei ole

estonă: kasutatud anti biootikume

— în limba greacă:Ζωικά προϊόντα που παράγονται χωρίς τη

χρήση αντιβιοτικών

— în limba Animal products produced without the use

engleză: of anti biotics

— în limba franceză: produits animaux obtenus sans recourir

aux antibio tiques

— În limba Proizvodi životinjskog podrijetla dobiveni

croată: bez uporabe antibiotika

— în limba italiană:Prodotti animali ottenuti senza l'uso di antibiotici

— în limba letonă:Dzīvnieku izcelsmes produkti, kuru

ražošanā nav izmantotas antibiotikas

— în limba lituaniană:nenaudojant antibiotikų pagaminti gyvūniniai

 produktai

— în limba maghiară: Antibiotikumok alkalmazása nélkül

előállított állati eredetű termékek

— în limba malteză:Il-prodotti tal-annimali prodotti mingħajr l-

użu tal-antibijotiċi

— în limba olandeză: Zonder het gebruik van antibiotica

geproduceerde dierlijke producten

— în limba Produkty zwierzęce wytwarzane bez

polonă: użycia anty biotyków

— în limba portugheză: Produtos de origem animal produzidos

sem utilização de antibióticos

— în limba Produse de origine animală obținute a se

română: recurge la antibiotice

Výrobky živočíšneho pôvodu vyrobené

— în limba bez použitia antibiotík
slovacă:

Živalski proizvodi, proizvedeni brez

— în limba uporabe anti biotikov
slovenă:

— în limba finlandeză: Eläintuotteet, joiden tuotannossa ei ole

käytetty anti biootteja

— în limba suedeză:Animaliska produkter som produceras utan antibiotika

 ANEXA XIII

Model de declarație a vânzătorului menționată la articolul 69

Declarația vânzătorului în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE)

nr. 834/2007 al Consiliului

Numele, adresa vânzătorului:

Identificare (de ex.: numărul lotului sau al Numele produsului:

stocului):

Componente:

(A se specifica toate componentele existente ale produsului/utilizate ultima dată în procesul de

producție)

………………

………………

………………

………………

………………

Declar că acest produs nu a fost derivat sau obținut din OMG-uri – „din” sau „prin” OMG-uri, așa
cum acești termeni sunt menționați la articolele 2 și 9 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al
Consiliului. Nu dețin nicio informație care să dovedească faptul că această declarație este
inexactă.

Prin urmare, declar că produsul de mai sus respectă dispozițiile de la articolul 9 din Regula mentul
(CE) nr. 834/2007 privind interzicerea utilizării de OMG-uri.

Mă angajez să-mi informez fără întârziere clientul și autoritatea/organismul său de control în

cazul retragerii sau modificării acestei declarații sau în cazul unor noi informații care i-ar putea
submina corectitudinea.
Autorizez autoritatea sau organismul de control al clientului, astfel cum este definit(ă) la articolul
2 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului, să examineze exactitatea acestei declarații
și, dacă este necesar, să preleveze probe în vederea unei demonstrații analitice. De asemenea,
accept ca această sarcină să fie efectuată de o instituție independentă, desemnată în scris de
organismul de control.

Subsemnatul își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea prezentei declarații.

Țara, locul, data, semnătura vânzătorului: Ștampila unității vânzătorului (dacă este

cazul):
 ANEXA XIIIa

Secțiunea 1

Producția ecologică de salmonide în apă dulce:

păstrăv brun (Salmo trutta) – păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss) – fântânel

(Salvelinus fontinalis) – somon (Salmo salar) – păstrăv arctic (Salvelinus alpinus.)
– lipan (Thymallus thymallus) – p ăstrăvul de lac din America de Nord (sau
păstrăv gri) (Salvelinus namaycush) – lostriță (Hucho hucho).

Sistemul de Sistemele de îngrășare din fermă trebuie alimentate din

producție sisteme în circuit deschis. Debitul apei trebuie să asigure

o saturație minimă cu oxigen de 60 % pentru efectivele

de animale și trebuie să asigure confortul acestora și

eliminarea efluenților rezultați în urma activităților de

creștere a animalelor.

Densitatea Specii de salmonide care nu sunt enumerate în continuare

3
maximă a efec 15 kg/m

tivelor de pești
3
Somon 20 kg/m

3
Păstrăv brun și păstrăv curcubeu 25 kg/m

3
Păstrăv arctic 20 kg/m

Secțiunea 2

Producția ecologică de salmonide în apă de mare:

somon (Salmo salar), păstrăv brun (Salmo trutta) – păstrăv curcubeu (Oncor
hynchus mykiss).

3
Densitatea 10 kg/m în țarcuri din plasă

maximă a efec

tivelor de pești
 Secțiunea 3

Producția ecologică de cod (Gadus morhua) și de alți pești din familia Gadidae, de
lavrac (Dicentrarchus labrax), de doradă (Sparus aurata), de (Argyrosomus
regius), de calcan (Psetta maxima [= Scopthalmus maximux]), de pagrus pagrus
(Pagrus pagrus [=Sparus pagrus]), de (Sciaenops ocellatus) și de alți pești din
familia Sparidae, precum și de diferite specii de siganus (Siganus spp).

Sistemul de În sisteme acvatice de reținere cu circuit deschis (țarcuri din

producție plasă/cuști) cu viteze minime ale curenților marini pentru

calitatea optimă a vieții peștilor sau în structuri deschise

pe uscat.

3
Densitatea Pentru pești, alții decât calcan: 15 kg/m

maximă a efec
2
Pentru calcan: 25 kg/m
tivelor de pești

Secțiunea 4

Produc ția ecologic ă de lavrac, de doradă, de pește din specia Argyrosomus

regius, de barbuni (Liza, Mugil) și de anghilă (Anguilla spp) în iazuri formate pe
uscat din zone cu maree și lagune de coastă.

Sistemul de Saline maritime tradiționale transformate în unități de

reținere producție acvicolă și iazuri similare formate pe uscat în

zonele cu maree.
Sistemul de Apa trebuie schimbată într-un mod adecvat pentru a asigura

producție bunăstarea speciilor.

Cel puțin 50 % din diguri trebuie să fie acoperite cu vege

tație.

Se utilizează obligatoriu bazine de epurare în zonele umede.

3
Densitatea 4 kg/m

maximă a efec

tivelor de pești

Secțiunea 5

Producția ecologică de sturion în ape dulci

Speciile în cauză: Familia Acipenser

Sistemul de Debitul de apă din fiecare unitate de creștere trebuie să fie

producție suficient pentru a asigura calitatea vieții animalelor.

Calitatea apei de deversare trebuie să fie similară cu a apei

care intră în unitatea de producție.

3
Densitatea 30 kg/m

maximă a efec

tivelor de pești

Secțiunea 6

Producția ecologică de pește în apele interioare

Speciile în cauză: familia crapului (Cyprinidae) și alte specii înrudite în contextul

policulturii, inclusiv biban, știucă nordică, lup-de-mare de Atlantic, pește din
familia Coregonide, sturion.
Sistemul de În iazuri piscicole în care sunt periodic drenate complet și în

producție lacuri. Lacurile trebuie să fie destinate exclusiv producției

ecologice, această cerință referindu-se și la culturile în zone

uscate.

Zona de captură din unitatea piscicolă trebui să fie dotată cu

o aducție de apă curată și trebuie să aibă dimensiuni care să

permită calitatea optimă a vieții peștilor. După captură,

peștii trebuie să fie depozitați în apă curată.

Utilizarea îngrășămintelor ecologice și minerale în cazul

iazurilor și lacurilor respectă cerințele din anexa I la Regu

lamentul (CE) nr. 889/2008 prin aplicarea de maximum

20 kg de azot la hectar.

Sunt interzise tratamentele care implică utilizarea de

substanțe chimice sintetice pentru combaterea plantelor

hidrofite și a vegetației din apă.

Se mențin zone cu vegetație naturală în jurul unităților de

apă interioară ca zone tampon față de zonele exterioare de

uscat care nu sunt implicate în operațiunile de creștere a

animalelor în conformitate cu normele privind acvacultura

ecologică.

Pentru stadiul de îngrășare se utilizează „policultura” cu

condiția respectării criteriilor stabilite în prezentele speci

ficații pentru celelalte specii de pești care trăiesc în lacuri.

Randamentul Producția totală de specii este limitată la 1 500 kg de pește

fermei la hectar per an.

 Secțiunea 7

Producția ecologică de creveți din specia Peneide și de creveți de apă dulce

(Macrobrachium sp.)

Stabilirea Unitățile de producție trebuie să fie stabilite în zone

unităților de argiloase sterile pentru a se reduce la minimum impactul

producție asupra mediului înconjurător în urma construirii iazului.

Iazurile trebuie construite cu argilă naturală prezentă la

locul unde se stabilește unitatea de producție. Nu este

permisă distrugerea mangrovelor.

Timpul de Șase luni pentru fiecare iaz, ceea ce corespunde duratei

conversie normale de viață a creveților de crescătorie.

Originea geni După trei ani de la începerea activității, cel puțin o jumătate

torilor din genitori trebuie să fie animale crescute în unitatea

respectivă. Restul efectivelor este constituit din genitori

sălbatici care trăiesc în libertate, care nu sunt afectați de

agenți patogeni și care provin din exploatarea durabilă a

resurselor piscicole. Este obligatoriu controlul obligatoriu

al exemplarelor din prima și din a doua generație de

genitori înainte de fi introducerea în fermă.

Ablația pedun Este interzisă.

culului ocular

2
Densitatea Inseminarea: maximum 22 post-larvae/m

maximă a efec
2
Biomasa maximă la un moment dat: 240 g/m
tivelor din cres

cătorie și limite de

producție

Secțiunea 8

Moluște și echinoderme
Sisteme de Cultură în masa apei, cultură pe plute, cultură pe fundul

producție apei, saci și alte structuri din plasă, cuști, platouri, locuri

îngrădite pentru creșterea scoicilor și alte sisteme de

reținere.

Pentru cultura midiilor pe plute numărul de corzi scufundate

nu trebuie să fie mai mare de una pe metru pătrat în zona de

suprafață. Lungimea maximă a corzilor scufundate nu

trebuie să depășească 20 de metri. Este interzisă destrămarea

corzilor în timpul ciclului de producție, însă subdivizarea lor

este autorizată în faza inițială, cu condiția să nu determine

creșterea densității efectivului.

Secțiunea 9

Pești tropicali de apă dulce: chanos (Chanos chanos), tilapia (Oreochromis sp.),

Pangasius sp.

Sisteme de Iazuri și cuști din plasă

producție

3
Densitatea Pangasius: 10 kg/m

maximă a efec
3
Oreochromis: 20 kg/m
tivelor de pești

Secțiunea 10

Alte specii de animale de acvacultură: niciuna.

 ANEXA XIIIb

Subiecte care trebuie tratate de către autoritatea națională competentă în

cadrul datelor de natură ecologică menționate la articolul 92f

 Informații privind autoritatea competentă pentru producția ecologică:

— organismul care este autoritatea competentă;

— resursele aflate la dispoziția autorității competente;

— descrierea auditurilor efectuate de autoritatea

competentă (cum, de către cine);

— procedura documentată utilizată de autoritatea competentă.

 Descrierea sistemului de control al producției ecologice:

— sistemul de organisme și/sau autorități de control;

— operatorii înregistrați în cadrul sistemului de control

– inspecția anuală minimă;

— cum se aplică abordarea bazată pe riscuri.

 Informații privind organismele/autoritățile de control:

— lista organismelor/autorităților de control;

— sarcinile delegate organismelor de control/conferite autorităților de control;

— supravegherea organismelor de control delegate (de către cine și cum);

— coordonarea activităților, în cazul în care există mai

mult de un organism sau de o autoritate de control;

— formarea personalului care efectuează controalele;

— inspecțiile și vizitele anunțate/neanunțate.
 ANEXA XIIIc

MS-BIO-
Modele pentru datele de natură ecologică menționate la articolul 92f 01

Raport privind controalele oficiale în sectorul ecologic Țara:

MS-BIO-
02
Anul:

1. Informații privind controlul operatorilor: MS-BIO-

…

Număr Numărul de vizite suplimentare bazate pe

Numărul de operatori înregistrați Numărul de inspecții anuale Numărul total de inspecții/vizite Total
ul de evaluarea riscului

operato

Numărul de ri înre Unități Unități Unități Unități

cod al gistrați de de de de

organismului per Produ produ Alți Produ produ Alți Produ produ Alți Produ produ Alți

sau autorității organis cători cție Prelu Impor Expor operat cători cție Prelu Impor Expor operat cători cție Prelu Impor Expor operat cători cție Prelu Impor Expor operat

de control m sau agrico anima crători tatori tatori ori agrico anima crători tatori tatori ori agrico anima crători tatori tatori ori agrico anima crători tatori tatori ori

li (**) li (**) li (**) li (**)

auto le de (***) le de (***) le de (***) le de (***)

(*) (*) (*) (*)
ritate de acva acva acva acva
 În categoria producători agricoli intră producătorii agricoli propriu-ziși, producătorii care sunt și prelucrători, producătorii care sunt și importatori, alți producători diverși care nu sunt clasificați în altă parte.

 În categoria prelucrători intră prelucrătorii propriu-ziși, prelucrătorii care sunt și importatori și alți prelucrători diverși care nu sunt clasificați în altă parte.

(***) Categoria alți operatori cuprinde comercianții (angrosiști și distribuitori) și alți operatori care nu sunt clasificați în altă parte.
 Total

Numărul de Numărul de eșantioane care indică încălcarea Regulamentelor (CE)

Numărul de operatori înregistrați Număr de eșantioane analizate În categoria

cod al nr. 834/2007 și (CE) nr. 1235/2008 producăto
ri agricoli
intră
producăto
organismului rii
agricoli
sau autorității Produ Unități de Produ Unități de Produ Unități de propriu-
ziși,
de control producție Prelu Alți producție Prelu Alți producție Prelu Alți producăto
rii care
cători Impor Expor cători Impor Expor cători Impor Expor sunt și
prelucrăt
sau numele animale crători operatori animale crători operatori animale crători operatori
ori,
producăto
agricoli tatori tatori agricoli tatori tatori agricoli tatori tatori rii care
autorității de acva (**) (***) de acva (**) (***) de acva (**) (***) sunt și
importato
(*) (*) (*) ri, alți
producăto
competente cultură cultură cultură ri diverși
care nu
sunt
clasificați
în altă
MS-BIO-01 parte.

MS-BIO-02

MS-BIO-…
  În categoria prelucrători intră prelucrătorii propriu-ziși, prelucrătorii care sunt și importatori și alți prelucrători diverși care nu sunt clasificați în altă parte.

(***) Categoria alți operatori cuprinde comercianții (angrosiști și distribuitori) și alți operatori care nu sunt clasificați în altă parte.

Numărul de operatori înregistrați
Numărul de măsuri aplicate pe lot sau pe seria de
1 3 Total
Numărul de nereguli sau încălcări constatate ( ) Numărul de măsuri aplicate operatorului ( )
2
producție ( )

Numărul de Unități Unități Unități Unități În categoria

producăto
cod al de de de de ri agricoli
intră
organismului Produ produ Alți Produ produ Alți Produ produ Alți Produ produ Alți producăto
rii
sau autorității cători cție Prelu Impor Expor operat cători cție Prelu Impor Expor operat cători cție Prelu Impor Expor operat cători cție Prelu Impor Expor operat agricoli
propriu-
de control agricoli anima crători tatori tatori ori agrico anima crători tatori tatori ori agrico anima crători tatori tatori ori agrico anima crători tatori tatori ori ziși,
producăto
(**) li (**) li (**) li (**) rii care
sunt și
(*) le de (***) le de (***) le de (***) le de (***) prelucrăt
(*) (*) (*) ori,
producăto
acva acva acva acva rii care
sunt și
cultură cultură cultură cultură importato
ri, alți
producăto
ri diverși
care nu
sunt
MS-BIO-01 clasificați
în altă
parte.

MS-BIO-02

MS-BIO-…
  În categoria prelucrători intră prelucrătorii propriu-ziși, prelucrătorii care sunt și importatori și alți prelucrători diverși care nu sunt clasificați în altă parte.

(***) Categoria alți operatori cuprinde comercianții (angrosiști și distribuitori) și alți operatori care nu sunt clasificați în altă parte.

1
( ) Sunt incluse numai neregulile sau încălcările care afectează statutul ecologic al produselor și/sau au dus la aplicarea unei măsuri.

2
( ) În cazul unei nereguli privind respectarea cerințelor cuprinse în prezentul regulament, autoritatea sau organismul de control se asigură că etichetarea și promovarea pentru întregul lot sau serie de producție afectate de
neregula în cauză nu includ nicio indicație privind metoda de producție ecologică, iar o astfel de măsură este proporțională cu relevanța dispozițiilor ce au fost încălcate și cu natura și circumstanțele particulare ale
activităților implicate în neregula în cauză [conform dispozițiilor articolului 30 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 834/2007].

3
( ) La constatarea unei încălcări grave a dispozițiilor sau a unei încălcă ri care provoacă efecte îndelungate, autoritatea sau organismul de control interzic operatorului respectiv comercializarea produselor care menționează
metoda de producție ecologică în etichetare sau promovare, pentru o perioadă ce urmează să fie stabilită împreună cu autoritatea competentă a statului membru [conform dispozițiilor articolului 30 alineatul (1) al doilea
paragraf din Regulamentul (CE) nr. 834/2007].
 MS-BIO-
2. Informații privind supravegherea și auditul: …

Examinarea documentelor și auditul administra

Număr 1

ul de Numărul de operatori înregistrați tiv ( ) Numărul de audituri de reexaminare (2 ) Numărul de audituri prin observare directă (3 )

operato (numărul de dosare ale operatorilor verificate)

Total
Numărul de ri înre

cod al gistrați Unități Unități Unități Unități

organismului per de de de de
Produ Produ Produ Produ În categoria
producăto
sau autorității organis cători produ Prelu Alți cători produ Prelu Alți cători produ Prelu Alți cători produ Prelu Alți ri agricoli
intră
producăto
de control m sau agrico cție crători Impor Expor operat agrico cție crători Impor Expor operat agrico cție crători Impor Expor operat agrico cție crători Impor Expor operat
rii
auto anima tatori tatori ori anima tatori tatori ori anima tatori tatori ori anima tatori tatori ori agricoli
propriu-
li (**) li (**) li (**) li (**) ziși,
producăto
ritate de le de (***) le de (***) le de (***) le de (***)
rii care
(*) (*) (*) (*) sunt și
prelucrăt
control acva acva acva acva ori,
producăto
cultură cultură cultură cultură rii care
sunt și
importato
ri, alți
producăto
ri diverși
MS-BIO-01 care nu
sunt
clasificați
în altă
parte.

MS-BIO-02
  În categoria prelucrători intră prelucrătorii propriu-ziși, prelucrătorii care sunt și importatori și alți prelucrători diverși care nu sunt clasificați în altă parte.

(***) Categoria alți operatori cuprinde comercianții (angrosiști și distribuitori) și alți operatori care nu sunt clasificați în altă parte.

(1 ) Examinarea documentelor generale relevante care descriu structura, func ționarea și managementul calității în cadrul organismului de control. Auditul administrativ al organismului de control, inclusiv controlarea dosarelor
operatorilor ș i verificarea modului în care sunt tratate neconformitățile și plângerile, frecvența minimă a controalelor, utilizarea abordării bazate de riscuri, vizitele neanunțate și de monitorizare, politica prelevării de
eșantioane și schimbul de informații cu alte organisme și autorități de control.

(2 ) Audit de reexaminare: inspectarea unui operator de către autoritatea competentă pentru a verifica respectarea procedurilor funcționale ale organismului de control și pentru a verifica eficiența acestuia.

(3 ) Audit prin observare directă: observarea de către autoritatea competentă a unei inspecții efectuate de un inspector al organismului de control.
 3. Concluzii privind sistemul de control al producției ecologice:

Retragerea autorizării

Numărul de cod al organismului

Măsuri luate pentru a asigura funcționarea eficientă a sistemului de control al producției ecologice (aplicarea)
sau autorității de control De la Până la

Da/Nu

(data) (data)

MS-BIO-01

MS-BIO-02

MS-BIO-…

Declarație privind performanța generală a sistemului de control al producției ecologice:

125—001.008—2014.01.01—
 CAPITOLUL I

ORIENTĂRI NOI ÎN AGRICULTURĂ (HORTICULTURĂ)

Scurt istoric al agriculturii alternative

Apariţia conceptului de agricultură alternativă s-a produs la începutul secolului XX când

dezvoltarea industrială a restrâns activitatea din agricultură. Întemeietorul agriculturii alternative a fost
elveţianul Rudolf Steiner, care prin preocupările sale a contracarat pericolul determinat de confuzia
care domina gândirea materialistă în domeniul vieţii şi implicit efectele negative ale chimizării
agriculturii asupra diverselor componente ale biosferei, activităţile din horticultură urmând aceleaşi
tendinţe.

S-au diferenţiat, la început 3 curente şi anume : agricultură biodinamică, agricultură organică

şi agricultură biologică. Mai târziu, numărul acestora a sporit cu încă 9 şi anume :

- agricultură organo-biologică,
- agricultură durabilă,
- agricultură de precizie
- agricultură raţională,
- agricultură ecologică
- agricultură integrată
- agricultura naturală
- agricultura regenerativă
- agricultura permanentă sau permacultura.
Agricultura biodinamică – a avut ca promotori pe Rudolf Steiner şi Ehrenfried Pfeiffer din
Germania şi se bazează pe respectarea legilor naturale, cea mai mare importanţă fiind acordată
“forţelor vitale”.
56
 Rudolf Steiner a pus bazele unei filozofii : “antropozofia”, care porneşte de la “înţelepciunea
omului ca părticică a înţelepciunii divine, a raţiunii universale”. În anul 1924 a ţinut un curs de
prezentare a fundamentelor ştiinţifice şi filozofice ale agriculturii biodinamice, iar mai târziu, discipolul
său Ehrenfried Pfeiffer a condus exploataţiile agricole din mai multe ţări, pe baza principiilor acestei
agriculturi.

Acest concept are la bază legi naturale, cum sunt :

- existenţa unui echilibru dinamic în natură;

- tendinţa vieţii de a creşte continuu;
- principalii agenţi care participă la desfăşurarea normală a vieţii solului sunt microflora
( bacterii, ciuperci, alge), şi microfauna ( râme, nematozi, viermi etc.), alături de rădăcinile
plantelor şi de factorii de mediu ( D. Davidescu, Velicica Davidescu, 1994; Schmid O. şi
colab. 1994).
Exploataţia agricolă este considerată un organism viu, în cadrul căruia trebuie să existe un
anumit echilibru între cultura plantelor şi creşterea animalelor.

Metoda biodinamică se caracterizează prin utilizarea unor preparate biodinamice obţinute din
plante medicinale (coada şoricelului, muşeţel, păpădie, valeriană, urzici, scoarţă de stejar), gunoi de
grajd şi silice. Cantităţile care se folosesc la hectar în amestec cu apa sunt foarte mici, homeopatice,
ele având un efect stimulator asupra altor mecanisme biologice (F. Satler, E V. Wistinghasen, 1992).

Pentru semănat, plantat, lucrările solului şi recoltat se ţine seama de influenţele cosmice, în
primul rând de poziţia lunii, dar şi a altor planete, care exercită o influenţă asupra solului şi asupra
plantelor; de aceea, este necesară întocmirea unui calendar al efectuării lucrărilor agricole (Dejeu L.,
Petrescu C, Chira A., 1997).

Autorul susţine că agricultura biodinamică se poate adapta la diferite condiţii de sol şi de climă,
iar succesul ei nu se datorează aplicării unor reţete, ci depinde de personalitatea celor ce gândesc şi
realizează organizarea gospodăriei biodinamice, care devine astfel un unicat.

Agricultura organică se bazează pe folosirea exclusivă a fertilizării organice, făcându-şi

apariţia în Anglia după cel de-al doilea război mondial. Acestă alternativă agricolă atribuie humusului
un rol fundamental în echilibrul biologic şi fertilitatea solului. Fondatorul acesteia Albert Howard, şi-a
enunţat teoriile în “Testamentul agricol”, publicat în 1940. El subliniază dezavantajul monoculturilor,
ale dispariţiei micilor exploataţii şi ale folosirii îngrăşămintelor artificiale, precum şi rolul culturilor
asociate (graminee – leguminoase) şi fertilităţii solului în asigurarea rezistenţei plantelor la paraziţi
(Dejeu L. şi colab. 1997).

Agricultura biologică. Principiile au fost difuzate după cel de-al doilea război mondial de
către consumatorii şi medicii preocupaţi de efectele alimentelor asupra sănătăţii oamenilor (Dejeu L.,
Petrescu C., Chira A., 1997). Motivele orientării către agricultura biologică, în anii 1970 sunt legate de
experienţa negativă cu produsele chimice şi problemele de sănătate apărute. La acestea s-a adăugat
consumul de materii prime şi costuri de energie foarte ridicate. Agricultura biologică preia şi valorifică
o serie de orientări din curentele prezentate şi pune accentul pe utilizarea materialelor organice în
menţinerea fertilităţii economice, pe lucrări de ameliorare a solului, folosind foarte puţin îngrăşăminte
minerale. Utilizează pe cât posibil tehnici de cultivare biologică a plantelor, controlul şi evitarea

57
tratamentelor fitosanitare pe baze chimice. Există totuşi idei (voci) care contestă termenul de
“Agricultură biologică” întrucât poate crea confuzii; preluat ca atare, deoarece “biologia este ştiinţa
organismelor vii” iar agricultura ca ştiinţă are şi ea acelaşi domeniu de activitate.

Agricultura organo-biologică. Preia şi îmbină cele două mişcări (curente) şi abordează

principiile autonomiei complete a fermei agricole, cultivatorul putând procura îngrăşăminte organice şi
din afara fermei. Această mişcare insistă asupra rentabilităţii economice prin reducerea achiziţionării
mijloacelor şi materialelor industriale. Este conservatoare şi foarte aproape de “Agricultura
ţărănească”.

Agricultura durabilă. Denumire provenită, se pare din traducerea nepotrivită din limba
engleză a cuvântului “sustainable” care înseamnă “susţinută” ceea ce este cu totul altceva decât
“durabil”. De fapt autorii englezi conferă acestei noţiuni sensul de “performanţă”, adică să permită
obţinerea an de an de recolte mari şi de calitate (susţinute). De fapt, preconizează adoptarea
tehnicilor, care menţin fertilitatea solului, utilizarea pe cât posibil numai de resurse naturale şi
regenerabile care nu poluează masiv mediul şi întreţine activitatea biologică a solului de-a lungul
lanţurilor trofice implicate.

Agricultura de precizie. Şi ea o traducere nepotrivită a expresiei “precission farming” care

înseamnă făcută cu meticulozitate. Acest concept vizează asigurarea unei gestiuni riguroase, a
imputurilor, a variaţiei parcelare şi adoptarea practicilor agricole tradiţionale.

Agricultura raţională. Promovată mai întâi în Franţa, presupune o gestionare într-o mai bună
manieră, la nivelul unei exploataţii agricole, a efectivelor pozitive şi negative ale activităţii agricole
asupra mediului, asigurând astfel calitatea produselor alimentare. Se vrea a fi o variantă a agriculturii
convenţionale care armonizează mai bine relaţia dintre plantă şi pământ.

Agricultura ecologică. Se bazează pe tehnologiile de cultură care prin aplicarea lor se evită
poluarea recoltelor cu nitraţi sau metale grele. Recoltele obţinute au o anumită calitate cerută la
standardele de piaţă. Aceasta nu are nimic de-a face cu conceptul de “Ecologie” care este definit ca
fiind “interacţiunea dintre organismele vii şi mediul lor de viaţă”. De fapt chiar şi sintagma este
nepotrivită întrucât “nu există o agricultură ecologică şi alta neecologică”.

Agricultura ori cum s-ar face, ea se află în interdependenţă cu toţi factorii naturali de mediu.

Agricultura integrată foloseşte metode şi procedee intensive dar aplicate cu măsură şi la

nivelul minim necesar. Integrează măsuri şi tehnici, am putea spune “blânde” pentru ocrotirea
mediului înconjurător (ex. folosirea intensivă a măsurilor preventive de combatere a bolilor şi
dăunătorilor). Prin aplicarea secvenţională, ea constituie totuşi un mare pas înainte în eliminarea
poluării.

Agricultura naturală s-a dezvoltat în Japonia în anii 30 de către Mokichi Okada, care a fondat
apoi Asociaţia Mokichi Okada (MOA). Agricultura naturală este din multe puncte de vedere paralelă
cu agricultura organică, dar include soluţii speciale pentru tratamentul solului prin compostare, spre
deosebire de fertilizarea organică.

58
 Agricultura regenerativă se bazează pe o mare capacitate a naturii de a se lupta cu bolile şi
dăunătorii, de a reda solului fertilitatea şi de a avea o productivitate bună. Ea implică o abilitate
continuă de a recreea resursele de care sisteml are nevoie.

Agricultura permanentă sau permacultura a fost definită de ecologistul australian Bill

Mollison în 1978. Permacultura se bazează pe existenţa unor habitate umane construite ecologic şi
sisteme de producţie a animalelor. Permacultura nu este un sistem de producţie ci mai degrabă o
filozofie de utilizare a planificării solului, nefiind limitată la o metodă specifică de producţie.

Aceste alternative agricole sunt variante ale agriculturii convenţionale aplicabile în condiţiile
existenţei unor sisteme agricole fragile în scopul sprijinirii conservării terenurilor dar şi datorită trecerii
de la o agricultură în derivă, la una eficientă şi rentabilă.

Agricultura alternativă are însă o arie limitată în aplicarea ei întrucât promovează tehnici mai
puţin intensive, trebuie asociată cu creşterea animalelor, solicită eforturi pentru menţinerea sau chiar
ridicarea conţinutului de humus în sol şi nu în ultimul rând necestă un consum ridicat de forţă de
muncă.

Cu toate acestea, în ultimele două –trei decenii s-au format mai multe organizaţii ale
producătorilor, având ca scop promovarea agriculturii biologice. Ca urmare s-a constituit Federaţia
Internaţională a Mişcărilor de Agricultură Organică (IFOAM) care cuprinde asociaţii din peste 100 de
ţări.

Miniştrii Agriculturii din ţările Uniunii Europene au hotărât să favorizeze dezvoltarea agriculturii
biologice, considerând că aceasta corespunde noilor obiective ale politicii agricole comune :
echilibrarea cererii şi ofertei de produse alimentare, protecţia mediului înconjurător, şi a spaţiului rural,
garantarea condiţiilor pentru concurenţa loială între producători, precum şi libera circulaţie a
produselor.

La noi în ţară, din nefericire partidele şi mişcările ecologiste nu au căutat răspuns la aceste
întrebări şi nu au impus asemenea curente de alternative agricole prin programele lor de trecere a
agriculturii la economia de piaţă. Abia în aprilie 1998 a luat fiinţă “Asociaţia Naţională de Agricultură
Biologică” – BIOAGRIROM, cu sediul la Braşov. Tot în acest an se înfiinţează şi Asociaţia Română
pentru Agricultură Durabilă (A.R.A.D.), organizaţie interdisciplinară neguvernamentală cu sediul în
Bucureşti. O activitate meritorie a desfăşurat-o Asociaţia Bioagricultorilor din România – BIOTERA cu
sediul în judeţul Cluj înfiinţată in anul 1997, care a organizat seminarii pe teme de popularizare a
agriculturii ecologice, cu lectori din Elveţia şi a sprijinit tinerii agricultori clujeni să lucreze în ferme
ecologice din Elveţia.

În 17 aprilie 2000, Guvernul României adoptă Ordonanţa de Urgenţă privind produsele

agroalimentare ecologice care defineşte înţelesul producţiei ecologice, termenele de specialitate,
stabileşte regulile de producţie ecologică, etichetarea, sistemele de inspecţie şi certificare, importul şi
exportul, sancţiuni.

Această reglementare creează cadrul legal de existenţă ca alternivă a agriculturii biologice şi

în ţara noastră, ne permite alinierea la legislaţia Uniunii Europene astfel încât să putem deveni şi să

59
ne ocupăm locul pe care-l merităm prin tradiţia agricolă la schimbul de produse şi alimente ecologice
pe piaţa U.E.

Situaţia actuală a agriculturii ecologice

În ultimul timp au apărut numeroase lucrări ştiinţifice de informare care pledează pentru
extinderea agriculturii ecologice, menţinerea fertilităţii solului, obţinerea unor produse agricole
valoroase din punct de vedere ecologic şi igienic, care să nu afecteze sănătatea consumatorilor. Într-o
serie de ţări, mai ales în cele din Uniunea Europeană, a apărut o legislaţie specifică, vigilentă în
privinţa mediului înconjurător, a impactului tehnologiilor moderne asupra aces teia şi asupra omului.

S-au constituit o serie de asociaţii, organisme, mişcări, care aplică principiile agriculturii
ecologice, în condiţiile în care nu se folosesc produse chimice de sinteză. Această problemă se află în
atenţia guvernelor, a diverselor partide politice, mişcări ecologiste şi organizaţii non-guvernamentale.
Prin agricultura ecologică, în sensul definiţiei acceptate în Uniunea Europeană, se înţelege acel
sistem de cultură care tinde să valorifice şi să păstreze sistemele ecologice productive fără a recurge
la substanţe chimice de sinteză.

Termenul de “agricultură biologică” este folosit în limbile franceză, italiană, portugheză;

“agricultură ecologică” în limbile germană, daneză, spaniolă, iar cel de “agricultură organică” în limba
engleză. De milenii, practicarea agriculturii înseamnă folosirea echilibrată a sistemelor ecologice şi a
resurselor naturale în prezenţa atentă a omului în teritoriu, şi conservarea mediului înconjurător.

În secolul nostru, sub influenţa factorilor social-economici, a dezvoltării industriale şi

disponibilităţii chimice şi mecanice de intervenţie, au avut loc schimbări radicale care alături de
creşterea producţiei, au condus la crearea unui cerc vicios, caracterizat prin: productivitate ridicată,
excedente de producţie în multe ţări, pierderea fertilităţii solurilor şi de aici, necesitatea înlocuirii
metodelor ecologice de protecţie cu intervenţii chimice. Toate acestea au condus la dezechilibre
ecologice şi degradarea mediului ambient.

Agricultura ecologică reprezintă o metodă de producţie care integrează cunoştiinţele

tradiţionale cu progresul ştiinţific realizat în toate domeniile agronomice. Unul din principalele obiective
îl constituie protejarea biosferei şi a resurselor planetei. Ea exclude folosirea îngrăşămintelor chimice,
a pesticidelor de sinteză şi a erbicidelor. În lupta împotriva dăunătorilor, bolilor şi buruienilor un rol
important revine acţiunilor preventive, optimizării condiţiilor de creştere a animalelor şi a modului lor
de alimentaţie.

Această metodă de producţie, contribuie la reducerea considerabilă a risipei, prin folosirea

diferitelor rotaţii ale culturilor, prin fixarea azotului atmosferic de către leguminoase şi reciclarea
sistematică a rezidurilor organice, în special a dejecţiilor animale. Ea consumă mai multă energie
solară şi mai puţină energie fosilă, fapt ce ameliorează substanţial bilanţul energetic al producţiei. De
asemenea ea utilizează unele elemente şi principii ale combaterii integrate. Menţinerea stării de
sănătate a culturilor este legată de folosirea soiurilor rezistente, a rotaţiilor diversificate, a lucrărilor
culturale adecvate, a tehnicilor de luptă ecologică şi a folosirii substanţelor naturale.

60
 Un factor esenţial al succesului practicării agriculturii ecologice în armonie cu natura, îl
constituie adaptarea tehnicilor ecologice la condiţiile locale, ţinând seama de realităţile fizice şi social-
economice, de resurse, precum şi de tradiţiile locale.

Agricultura ecologică, în general, necesită un volum mare de forţă de muncă; ea creează noi
locuri de muncă, într-o perioada în care se accentuează şomajul şi exodul masiv al populaţiei către
aglomerările urbane.

Fig. 2 Fructe ecologice – Indagra 2010

61
 Agricultura ecologică la nivel mondial

La nivel mondial suprafeţele cultivate în sistem ecologic sunt în continuă creştere,

existând aproximativ 32 milioane ha (integral convertite şi în curs de conversie). Acestea
reprezintă 0,7% din totalul terenurilor agricole. La nivel mondial sunt înregistrate aproape
634.000 ferme ecologice.
Conform studiilor în domeniu realizate de Fundaţia pentru Ecologie şi Agricultură din
Germania (SÖEL, 2007), agricultura ecologică este practicată în peste 120 ţări, din 5 continente, dar
există preocupări importante şi în multe alte ţări. Australia deţine peste 12 milioane ha, reprezentând
37% din totalul suprafeţei mondiale, urmată de Argentina cu 2,7 milioane ha (8,7%), Brazilia cu 1,7
milioane ha (5,5%), S.U.A. cu 1,6 milioane ha (5,1%). Dintre statele membre ale U.E., cu pondere
importantă în suprafaţa mondială sunt: Italia (3,6%), Germania (2,7%), Spania (2,5%), Regatul Unit
(2,1%), Franţa (1,7%).

Graficul nr. 1 Importanţa suprafeţei ecologice la nivel mondial

Sursa: prelucrare după www.organic-world.net

La nivel de continente, proporţia suprafeţelor ecologice raportate la întreaga suprafaţă agricolă

este mai mare în Australia/Oceania (2,6%), urmată de Europa (1,3%).

Potrivit Institutului de Cercetare în Domeniul Agriculturii Organice din Elveţia, cota de piaţă a
produselor ecologice din ansamblul pieţelor alimentare din ţările cele mai dezvoltate a atins în 2008
între 5% şi 10%, pe fondul unei creşteri anuale a produselor biologice de cel puţin 20%. La nivel
mondial, valoarea pieţei a fost în 2008 de peste 52 miliarde de dolari. Trendul pieţei este ascendent,
crescând anual cu aproape 5 miliarde de dolari.

62
 În 2003, numărul cel mai mare de ferme ecologice era în Italia (56.300 ha), Turcia (18.400 ha)
şi Austria (18.300 ha), iar procentul cel mai mare de ferme cu agricultură ecologică din totalul de
ferme era în Liechtenstein (28%), Elveţia (10,2%) şi Austria (9,3%).

În acord cu statisticile I.F.O.A.M., suprafaţa agricolă mondială destinată producţiei ecologice

se cifrează la 31 milioane ha.

Tabelul 3.1

Situaţia suprafeţelor ocupate cu producţii ecologice

Continent Suprafeţe cu Suprafeţe cu Numărul de ferme
producţii ecologice producţii ecologice „bio”
(%)

Africa 890.504 0,11 124.805

Asia 2.893.572 0,21 129.927

Europa 6.920.462 1,38 187.697

America de Sud 5.809.320 0,93 176.710

America de Nord 2.199.225 0,56 12.063

Australia/Oceania 11.845.100 2,59 2.689

Total 30.558.183 0,74 633.891

63
 Sectorul produselor ecologice în Uniunea Europeană

Prima recunoaştere oficială a agriculturii ecologice din U.E. s-a realizat în anul 1991, prin
Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului, care a făcut parte din reforma pentru Politica Agricolă
Comună a U.E. La data de 1 ianuarie 2009, acesta a fost înlocuit cu noul regulament care stabileşte
norme în domeniul agriculturii ecologice în cadrul Uniunii Europene (Regulamentul (CE) nr. 834/2007
al Consiliului). Alte două regulamente ale Comisiei au ca scop să pună în aplicare regulamentul
Consiliului: Regulamentul (CE) nr. 889/2008 privind prevederile detaliate de producţie, etichetare şi
verificare, şi Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 privind importul de produse ecologice.

Principiile generale ale agriculturii ecologice şi ale producţiei de alimente şi furaje ecologice
din cadrul Regulamentului Consiliului stabilesc instrucţiuni precise pentru punerea lor în aplicare. În
special recomandările pentru măsurile de prevenire, cum ar fi selecţia de specii de plante care sunt
adaptate local şi utilizarea speciilor de animale rezistente vor contribui la bunăstarea şi sănătatea
plantelor şi animalelor.

În acest sens, mai trebuie luate în seamă şi alte măsuri suplimentare cum ar fi utilizarea
ingredientelor ecologice, restricţionarea aditivilor alimentari şi a substanţelor auxiliare pentru
procesare, menţinerea stării naturale a produselor şi folosirea metodelor de procesare biologice,
mecanice şi fizice.

Uniunea Europeană acordă o importanţă deosebită agriculturii ecologice, din punct de vedere
al dezvoltării rurale. Principalul obiectiv al U.E. referitor la dezvoltarea rurală este promovarea şi
dezvoltarea unei compatibilităţi între agricultură şi mediu. Pe plan mondial opţiunea pentru practicarea
agriculturii ecologice este una serioasă, în plină expansiune, motivată fiind prin argumentele ecologice
şi igienico-sanitare, impuse de schimbarea radicală a cererii consumatorilor şi de preocupărilor tot mai
insistente pentru biosecuritatea alimentară a producţiei.

Tabelul 3. 2
Suprafeţe şi exploataţii ecologice în Europa (Sursa Survey, 2007 )
Ţara Suprafeţe cu Suprafeţe cu Numărul de ferme Mărimea medie a
producţii producţii „bio” unei ferme „bio”
ecologice (ha) ecologice (%)

Italia 1.230.000 7,94 56.440 21,8

M. Britanie 679.631 3,96 3.981 170,7

Germania 632.165 3,7 14.703 43

64
Spania 485.079 1,66 15.508 31,1

Franţa 419.750 1,4 10.364 40,5

Austria 285.500 11,3 18.292 15,6

Cehia 218.114 5,09 654 333,5

Suedia 193.611 6,3 3.589 53,9

Danemarca 174.600 6,51 3.525 49,5

Finlanda 147.943 6,6 4.983 29,7

Ungaria 105.000 1,8 1.040 101

Portugalia 70.857 1,8 917 77,3

Slovacia 58.706 2,1 82 715,9

Polonia 44.886 0,3 1.787 25,1

Olanda 38.000 1,94 1.528 29,4

Grecia 31.118 0,6 6.680 4,7

Irlanda 30.070 0,68 997 30,2

Tabelul 3. 3.
Suprafaţa producţiei vegetale ecologice integral convertită,

pe state membre U.E. – ha

Ţara 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Belgia 15.437 24.820 16.176 19.853 19.764 21.754 23.842 :

Bulgaria : : : : : 2.728 8.387 4.236

65
Cehia : : 195.21 : 226.20 216.31 224.37 232.93
6 9 9 3 9

Danemarc 131.98 148.27 149.10 149.21 132.28 133.04 : 139.02

a 4 9 6 6 3 8 1

Germania : : : : : : : :

Estonia : : : : 36.487 44.878 55.445 71.848

Irlanda 22.944 : : 24.568 23.533 : : :

Grecia : 65.555 192.19 202.79 206.20 182.84 174.72 266.74

0 9 5 8 4 5

Spania 242.29 314.64 374.00 430.90 470.83 605.29 640.53 691.19

1 0 1 0 2 6 6 6

Franţa 283.83 342.40 406.33 468.47 : 499.58 497.31 502.23

6 6 8 6 9 4 4

Italia 724.25 746.51 751.86 708.04 731.53 801.35 903.25 812.13

8 1 0 3 7 0 4 9

Cipru : : : 111 230 665 1.398 :

Letonia : : : 12.142 20.691 51.214 62.321 141.52

4

Lituania : : : 18.395 13.905 30.498 56.542 89.890

Luxembur 887 1.019 2.130 2.741 : : 2.721 :

g

Ungaria : 54.264 70.514 75.834 84.765 92.167 98.243 108.57

8

Malta : : : 0 0 0 : :

Olanda 31.008 38.340 40.681 46.137 46.877 47.045 45.463 46.895

Austria : : : : : : : :

Polonia : : : 37.724 38.609 47.570 135.81 178.67

5 0

Portugalia 32.127 35.364 54.480 75.143 110.37 : : :

0

România : : : : : 65.111 : 71.597

66
Slovenia : : : 14.354 15.985 20.151 23.560 26.125

Slovacia : : 35.302 25.590 27.247 40.085 80.268 113.13

2

Finlanda 120.43 135.43 142.05 148.18 135.22 130.94 133.54 134.82

8 4 4 3 3 0 3 0

Suedia 169.66 186.69 207.32 206.63 200.63 201.29 234.42 246.62

7 5 8 1 8 8 9 8

M. : 536.86 629.48 635.49 527.83 489.10 510.67 582.20

Britanie 6 2 5 6 8 3 5

Norvegia 19.791 25.255 30.883 34.957 36.510 38.881 40.096 40.376

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/agriculture/data/database

0 - mai puţin de jumătate din unitatea de măsură folosită

: - nu s-au înregistrat valori

La nivelul Uniunii Europene terenurile cultivate ecologic reprezintă circa 4% din totalul
suprafeţei agricole.

Din punct de vedere al suprafeţei ecologice, pe primul loc se situează Italia, cu peste 812.000
ha, Spania pe locul al doilea cu 691.000 ha, iar pe locul trei şi respectiv patru Regatul Unit cu 582.000
ha şi Franţa cu 502.000 ha.

O ierarhizare calitativă, după indicatorul cotă al terenurilor ecologice în suprafaţa agricolă

naţională, arată că Austria are cea mai ridicata cotă, de 13,4%, urmată de Italia cu 9%, Estonia cu
8,8% şi Letonia cu 8,5%. România, cu o pondere a suprafeţei ecologice de 0,9% se clasează pe locul
24 din totalul de 27 state membre ale Uniunii Europene.

67
 Fig. 3.1. Livadă tânără de măr cultivat în sistem ecologic

Evoluţia şi situaţia agriculturii ecologice în România

Începând cu anul 2000, agricultura ecologică devine unul dintre cele mai dinamice
sectoare în negocierile de aderare la U.E. Pe fondul interesului crescând al agricultorilor
români, al ridicării gradului de informare şi stimulaţi de legislaţia elaborată de Ministerul
Agriculturii, asistăm la un salt spectaculos al agriculturii ecologice, reflectat prin următoarele
elemente mai importante:
- creşterea suprafeţelor agricole cultivate în sistem ecologic;
- diversificarea culturilor certificate;
- creşterea producţiilor vegetale certificate ecologic;
- apariţia cu succes al unor ferme agro-zootehnice ecologice.

Tabelul 3. 4.

Evoluţia suprafeţelor în agricultura ecologică

Specificare U.M. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

68
 Suprafaţa ha 17.438 28.800 43.850 57.200 73.800 110.130 143.194 190.129
totala

Cereale ha 4.000 8.000 12.000 16.000 20.500 22.100 16.310 32.222

Păşuni şi ha 9.300 14.000 20.000 24.000 31.300 42.300 51.200 57.600

fâneţe

Oleaginoase şi ha 4.000 6.300 10.000 15.600 20.100 22.614 23.872 26.491

proteice

Legume ha 38 100 700 200 300 440 720 310

Fructe ha - - 50 100 200 432 292 650

Colectare din ha 50 100 300 400 500 17.360 38.700 58.728

floră spontană

Alte culturi ha 50 300 800 900 900 4.884 12.100 14.128

Sursa: M.A.D.R. – Comunicări organisme de inspecţie şi certificare

Tabelul 3. 5
Evoluţia producţiilor în agricultura ecologică
Specificare U.M. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Cantitate to 13.502 24.400 32.300 30.400 87.200 131.898 166.573 169.312

totală vegetală

Cereale to 7.200 12.500 16.000 14.400 41.000 55.000 48.441 65.127

Oleaginoase şi to 5.500 7.200 11.000 12.480 37.000 45.600 73.082 52.982

proteice

Legume to 600 4.000 4.000 2.000 3.000 7.200 8.707 3.410

Fructe to - - 200 300 500 1.000 340 1.255

Colectare din to 200 400 300 320 4.500 16.748 24.962 35.236
floră spontană

Alte culturi to 2 300 800 900 1.200 6.350 11.041 11.302

Sursa: M.A.D.R. – Comunicări organisme de inspecţie şi certificare

3 Suprafeţele cultivate ecologic

69
 Australia (Oceania) cu 11,9 milioane ha este continetul cu cea mai mare suprafaţă ecologică.
Ea deţine 42% din totalul suprafeţei mondiale cultivată ecologic. Cele aproape 2.700 ferme ecologice
satisfac cerinţele pentru Japonia, America de Nord şi Europa. Cu toate acestea ele reprezintă doar
0,5% din totalul mondial.

Asia are 2,9 milioane ha (0,21%) din totalul suprafeţei agricole a continentului şi reprezintă
3,7% din suprafaţa mondială lucrată ecologic. Numărul fermelor ecologice este de aproximativ
130.000.

Africa cultivă ecologic 0,9 milioane ha, ceea ce reprezintă doar 0,11% din totalul suprafeţei
agricole a continetului şi deţine circa 125.000 ferme ecologice.

America de Nord are 2,2 milioane ha (0,56%) în peste 12.000 ferme ecologice, iar suprafeţele
sunt în creştere.

America de Sud are 5,8 milioane ha cultivate ecologic în peste 176.000 ferme.

Europa are in prezent 7 milioane ha (2,59% din suprafaţa agricolă) cultivate ecologic în
aproximativ 188.000 ferme ecologice. Piaţa produselor ecologice şi cheltuielile pentru inspecţie şi
certificare sunt factori importanţi de influenţa ai dezvoltării agriculturii ecologice în Europa. În Uniunea
Europeană, procentul mediu al suprafeţei terenurilor agricole ecologice este de 4%.

Regulamentul european cu privire la agricultura ecologică prevede respectarea normelor de

producţie specifice. Sunt acceptate numai îngrăşăminte organice, precum şi câteva îngrăşăminte
minerale puţin solubile, şi un număr foarte redus de produse chimice simple.

Pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor sunt precizate următoarele măsuri:

alegerea speciilor şi soiurilor rezistente; programarea unei rotaţii corespunzătoare a culturilor;
procedee mecanice; distrugerea buruienilor cu ajutorul căldurii; protejarea faunei utile.

În ultimul deceniu, pornind de la conceptul de dezvoltare durabilă, s-a extins în special pe

continentul american, curentul agriculturii durabile.

Potrivit raportului Brundland (1987) al Comisiei Mondiale asupra Mediului şi Dezvoltării

(WCED), dezvoltarea durabilă „este aceea care are în vedere necesităţile prezentului, fără a
compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe cele proprii” (P. Paris, Q. Paris,
1995).

Se consideră că produsele agricole vor fi „ecologice” iar sistemul de cultură „durabil”, cu o

tentă de protecţie a mediului înconjurător, folosind tehnologii verificate, seminţe selecţionate, fără
manipulări genetice, încercându-se păstrarea diversităţii vegetale.

Agricultura durabila este definită ca fiind „un sistem de agricultură sănătos pentru mediul
înconjurător, economic viabil şi social responsabil” (C. Ingels, 1992). Se apreciază că aceasta
răspunde necesităţilor oamenilor de a produce în mod constant cantităţile necesare de alimente şi

70
materii prime pentru industrie, de calitate, fără să fie afectat echilibrul şi diversitatea ecologică a
planetei.

Pentru agricultura ţării noastre, armonizarea dezvoltării agriculturii cu păstrarea

echilibrului ecologic, implementarea acestui sistem de agricultură durabilă au în vedere
obţinerea unor producţii optime, cu eficienţă economică şi asigurarea protecţiei mediului
înconjurător (C. Rauta, 1992).

Principiile agriculturii (horticulturii) ecologice

Prin agricultură ecologică, în sensul definiţiei acceptate de Uniunea Eurpeană, se înţelege acel
sistem de cultură care tinde să valorifice şi să păstreze sistemele ecologice productive fără a recurge
la folosirea substanţelor chimice de sinteză (L. Dejeu, C. Petrescu, A. Chira, 1997).

Agricultura ecologică reprezintă o metodă de producţie care integrează cunoştinţele

tradiţionale cu progresele ştiinţifice obţinute în toate domeniile agronomice. Se bazează în principal pe
păstrarea organismelor vii din sol (microflora şi microfauna) şi menţinerea materiei organice din sol la
un nivel ridicat. Ea pune un accent deosebit pe folosirea sistemelor de producţie bazate pe un număr
mare de culturi, pe creşterea animalelor şi pe utilizarea soiurilor şi raselor locale rezistente la boli şi
dăunători.

Metoda ecologică de producţie contribuie la reducerea risipei, prin efectuarea rotaţiei culturilor,
prin folosirea plantelor leguminoase fixatoare de azot şi prin reciclarea reziduurilor organice, în special
a dejecţiilor animale.

Principiile agriculturii ecologice se bazează pe cunoaşterea sistemelor de producţie care

valorifică la maximum resursele locale, cu reducerea la minimum a riscurilor economice şi ecologice.
Aceste principii pot fi formulate astfel (Dejeu L, 1997):

 Protecţia mediului înconjurător. Devine tot mai acută în condiţiile în care tehnicile
culturale din ultimele decenii, începând cu perioada imediat următoare celui de-al
doilea război mondial, au contribuit la degradarea sistemlor ecologice, eroziunea
solului, poluarea apelor freatice şi a recoltelor cu pesticide şi nitraţi. Se urmăreşte
păstrarea nealterată a mediului, prin folosirea îngrăşămintelor organice şi a celor
minerale mai puţin solubile, a îngrăşămintelor verzi şi a composturilor şi se interzice
folosirea erbicidelor cu excepţia celor bazate pe săruri minerale simple (Cu, S, silicat
de sodiu etc.). Se pot folsi extracte din plante, dar şi mijloace termice pentru
combaterea buruienilor.
 Menţinerea fertilităţii solului. Reprezintă o preocupare majoră în agricultura ecologică,
solul fiind considerat un mediu viu, complex, dar încă puţin cunoscut, care
interacţionează strâns cu plantele şi animalele care-l populează. Toate lucrările
tehnologice aplicate în agricltura ecologică vizează intensificarea activităţii
microbiologice a solului, menţinerea şi sporirea fertilităţii acestuia precum şi evitarea
degradării lui, prin aplicarea lucrărilor adecvate de fertilizare şi mobilizare.
71
  Respectul pentru sănătatea consumatorilor. Fructele, legumele şi strugurii intră în
alimentaţia omului în stare proaspătă; de aceea calitatea acestora exprimată prin lipsa
reziduurilor de pesticide prezintă o importanţă deosebită. Prin practicrea unei
horticulturi ecologice se urmăreşte obţinerea unei producţii horticole de calitate, fără
reziduuri de pesticide, dar care să conţină în echilibru elementele nutritive (glucide,
lipide, protide), acizi organici, vitamine şi săruri minerale.
 Ferma - un organism în echilibru . În agricultura ecologică se renunţă la o exploatare
intensivă, unilaterală şi la o specializare îngustă şi se are în vedere integrarea creşterii
animalelor în sistemul de producţie a plantelor. De asemenea se ţine cont de utilizarea
economică a resurselor energetice convenţionale şi mai ales înlocuirea acestora cu
produsele secundare refolosibile.
Respectarea acestor principii este posibilă datorită faptului că agricultura de astăzi este o
ştiinţă bine conturată, bazată, pe progresele biologiei moleculare şi a biotehnologiilor . Bazele agricole
ştiinţifice şi practice ale acestei alternative trebuiesc redescoperite prin tratarea pământului ca mediu
natural de viaţă al plantelor, cunoaşterea şi dirijarea proceselor fiziologice ce se petrec în plante, prin
înţelegerea plantei sub raportul relaţiilor ei terestre şi cosmice. Organizarea unei ferme ecologice se
bazează pe respectarea strictă a legilor biosferei, avându-se în vedere tot timpul, că indicatorul
sintetic al unei bune gospodării îi constituie „conservarea şi sporirea fertilităţii solului”.

Obiectivele agriculturii ( horticulturii) ecologice

Federaţia Internaţională a Mişcărilor de Agricultură Organică (IFOAM) precizează pentru

agrcultura ecologică următoarele obietive:

 Obţinerea de produse agricole cu calităţi nutritive ridicate şi în cantităţi suficiente;

 Aplicarea unor metode de lucru compatibile cu mediul înconjurător („după natură”), în
locul încercării de dominare a naturii;
 Utilizarea cât mai mult posibil a resurselor naturale şi a celor reciclabile pe plan local;
 Conservarea şi ameliorarea durabilă a fertlităţii solului;
 Menţinerea diversităţii genetice a sistemelor agrare, a mediului lor, precum şi
protejarea plantelor şi animalelor sălbatice;
 Inducerea variabilităţii genetice şi lărgirea biodiversităţii genetice şi fenotipice precum
şi conservarea acesteia în scopul asigurării continuităţii vieţii pentru generaţiile
viitoare;
 Asigurarea pentru animalele de producţie unor condiţii de viaţă care să le permită
exteriorizarea comportamentului lor natural;
 Evitarea aplicării elementelor de tehnologie care ar produce poluarea plantelor sau a
mediului;
 Asigurarea pentru producătorii agricoli a unor condiţii de viaţă decente şi a unui
mediu sănătos şi plăcut de lucru.
Horticultura ecologică pune un accent deosebit pe folosirea unor sisteme de producţie
diversificate, bazate pe un număr mare de culturi, pe creşterea animalelor, pe utilizarea soiurilor şi
raselor locale, bine adaptate la condiţiile în care s-au format, rezistente la boli şi dăunători. În cadrul

72
fermei ecologice, cultura plantelor furajere se integrează în rotaţii echilibrate, iar dejecţile animale sunt
folosite pentru a menţine fertilizatea şi viaţa solului.

Organizarea şi fucţionarea unor ferme ecologice, care să se arpropie de ideea lui Rudolf
Steiner privind gospodăria ca organism, resectiv ca individualitate agricolă, sunt apte să aducă
contribuţii la rezolvarea problemelor actuale şi de viitor ale omenirii (Papacostea P., 1993).

Conversia de la horticultura convenţională

la horticultura ecologică

Tehnologizarea intensivă a sectorului horticol pe baza mecanizării şi chimizării se

constituie ca o etapă de dezvoltare vertiginoasă a producţiei la hectar, demonstrată în toate
ţările avansate. Dar au trebuit numai câteva decenii pentru a ajunge la triplarea trecerii
agregatelor mecanice pe sol şi a numărului de tratamente fitosanitare în câmp, ceea ce a
făcut să se înregistreze acut nu numai partea pozitivă ci şi cea negativă a etapei intensivizării
horticulturii.
Horticultura intensivă convenţională utilizează din plin un arsenal chimic extrem de bogat,
dar se îngrijeşte mai puţin de repercursiunile pe care acesta le are asupra mediului, asupra păstrării
nealterate a calităţii produselor şi asupra menţinerii fertilităţii pe timp îndelungat a solului.

Efectele intensivizării horticulturii precum şi consecinţele ecologice ale acesteia sunt

percepute şi pe scară globală, mai ales prin scăderea capacităţii plantelor de a face faţă unor
factori de stress cum ar fi seceta, frigul, insectele, agenţii patogeni, înrăutăţirea însuşirilor de
fertilitate a solului şi poluarea medului înconjurător.
Horticultura ecologică are drept scop o producţie suficientă, sănătoasă şi de înaltă valoare
nutritivă obţinută prin metode “conform naturii”; de asemenea ea îşi propune să păstreze fertilitatea
solului.

Se preconizează dezvoltarea simultană a culturilor de plante şi a creşterii animalelor, precum

şi favorizarea activităţii biologice, în care acordă un rol esenţial dinamicii humusului în sol. Gunoiul de
grajd este îngrăşământul fundamental; el se completează cu alte îngrăşăminte organice care trebuie
mai întâi compostate. Lucrările solului sunt de obicei superficiale, iar protecţia plantelor se face în
primul rând pe cale indirectă prin rotaţia culturilor, lucrările solului, etc., însă lupta directă se duce mai
ales pe cale mecanică (inclusiv pe cea termică).

Conversia unei suprafeţe horticole intensive de la sistemul convenţional la cel ecologic

presupune urmarea căii producţiei integrate. Horticultura ecologică trebuie să-şi aducă contribuţia la
menţinerea echilibrului ecologic şi la îmbunătăţirea calităţii fructelor şi legumelor.

Deoarece la început conversia poate duce la o scădere temporară a producţiei, trebuiesc

diminuate la minim pierderile economice; la finalul perioadei de conversie se pot observa avantajele
73
economice ale trecerii la producţia ecoologică (posibilitatea de a oferi pe piaţă o gamă variată de
produse foarte uşor de comercializat, iar fructele care nu pot fi comercializate în stare proaspătă
datorită unor probleme de calitate pot fi valorificate prin industrializare).

Prelucrarea şi comercializarea directă a fructelor şi legumelor (fără intermediar)

presupune multă muncă şi disponibilitatea resurselor necesare pentru aceasta (inclusiv
manopera) dar şi veniturile obţinute sunt pe măsură.
Fără aplicarea fazelor de conversie an de an nu se justifică investiţiile. Perioada de
conversie a unei suprafeţe este în medie de 3-4 ani. Pentru suprafeţele pomicole poate dura
puţin mai mult. Pe durata acestei faze a producţiei nu putem considera că am obţinut fructe
ecologice ci doar că producţia este în faza de conversie. În aceşti ani producţia este
comercializată la un preţ puţin mai ridicat decât a celor obţinute în cultura integrată.
În timpul acestei perioade este bine:

- să se aplice normele sistemelor integrate inclusiv pentru producţia secundară;

- lucrările solului să se facă după ameliorarea structurii acestuia;

- la aplicarea sistemului de lucrări ale solului se ţine cont de conţinutul în humus, în substanţe nutritive
etc.;

- să se administreze îngrăşăminte organice ce permit desfăşurarea la cote optime a activităţii

microorganismelor din sol;

- să se cunoască foarte bine condiţiile naturale;

- ameliorarea structurii cu plante din flora sălbatică şi alte elemente ecologice în sensul de a favoriza
apariţia insectelor utile;

O fermă horticolă condusă după principii ecologice prevede o combinare ideală a diverselor
elemente ecologice:

- intervalele dintre rânduri vor fi înierbate alternativ;

- pe rândurile de pomi nu se va curăţa solul anual;

- la capătul parcelelor se lasă să crească plante sălbatice;
- suprafaţa neproductivă (alei, zone de întoarcere, marginile drumurilor) nu trebuie
pietruită sau curăţată ci trebuie să rămână înierabată;
- plantaţia va fi mărginită de o perdea de protecţie contra vântului în care animalele şi
insectele se pot adăposti;
- arborii izolaţi precum şi pomii fructiferi cu talie înaltă vor fi păstraţi în livadă;
- pentru popularea cu fauna utilă se construiesc cuiburi pentru păsări etc

Trecerea de la o exploataţie “convenţională” la un mod de gestiune ecologică trebuie să fie

foarte bine gândită şi pregătită, apoi pusă în practică progresiv, în mai mulţi ani. Trebuie de asemenea
cunoscute foarte bine reglementările, trebuie gândit un plan complet al fermei şi căutat un maxim de
autonomie în intrări prin mobilizarea tuturor resurselor locale disponibile. Este bine cunoscut că în
zonele pomicole puţin intensive, agricultorii au practici tradiţionale foarte apropiate de ale
74
agrobiologilor, iar fermele mixte (cultura plantelor + creşterea animalelor) caracteristice acestor zone,
au structuri favorabile unei bune reconversii. Trebuie de asemenea bine evaluate schimbările care vor
duce la conversia sistemului de producţie (asupra solului, culturilor), această evaluare de conversie şi
planificarea sistematică are scopul final de a prevedea noile investiţii şi tipul de finanţare.

Perioada de conversie a unor parcele (conversia începe treptat cu câteva parcele) este faza,
pe durata căreia, aceasta este cultivată prin metode agrobiologice, fără ca produsele obţinute să fie
vândute cu denumirea “produs al agriculturii ecologice”. Această perioadă preliminară corespunde
intervalului de carenţă estimat, necesar dispoziţiei substanţelor nedorite şi reinstalării echilibrelor
biologice în sol (aptitudinea unui sol la conversie depinde în special de nivelul său de humus, de
activitatea sa biologică şi riscurile legate de prezenţa reziduurilor de pesticide).

Durata de conversie trebuie deci să varieze în funcţie de practicile culturale precedente şi

intrările de substanţe chimice. Totuşi, pentru a evita alegerile arbitrare şi distorsiunile de concurenţă
au trebuit fixate regulile acestei durate, regulamentul U.E. specificând o durată de conversie de trei
ani, adică numai produsele recoltei a 4-a după oprirea utilizării substanţelor chimice se pot prezenta
cu menţiunea de “produs al agriculturii ecologice”. Conversia totală a fermei este un obiectiv
primordial, căci aceasta este considerată ca o entitate, un organism viu, un sistem structurat ale cărei
diferite ramuri de producţie sunt în armonie unele cu altele. Conversia parţială nu este acceptată de
către reglementările U.E.

Înaintea pregătirii programului de conversie se face o inventariere a bazei de producţie, a

avantajelor şi lipsurilor exploataţiei, a mediului economic, luând în considerare:

 Mediul fermei şi specificul ei cum ar fi climatul, relieful, hidrologia, vegetaţia şi solul

(adâncime, textură, regim hidric, pH, etc.);
 Situaţia economică a exploataţiei;
 Pieţele potenţiale pentru desfacerea producţiei, preţurile şi structurile comerciale existente
în zonă;
 Interesele şi formaţia profesională a producătorilor.
În concluzie, reconsiderarea ecologică a actualelor tehnici de horticultură (adică
conversia), nu va însemna sisteme de cultură tradiţională, ci dimpotrivă practicarea unor tehnologii
ecologice moderne, bazate în mare măsură pe :

 Randamentul proceselor biologice (capacitatea fotosintetică utilizând la maxim energia radiantă);

 Stimularea proceselor intense de descompunere în sol;
 Fertilizarea preponderent organică;
 Asociere cu plante ierboase pedoameliorative (generatoare de humus, fixatoare de azot);
 Lupta biotehnologică şi biotehnică împotriva bolilor, dăunătorilor şi buruienilor;
 Alte modalităţi de mecanizare şi irigare.
Livada organizată pe principii ecologice este prezentă astăzi în majoritatea ţărilor dezvoltate.
Aceasta, ca un rezultat al unei conştientizări ecologice sistematice, dar şi al apariţiei unei industrii
mici dezvoltate, furnizoare de unelte adecvate, de îngrăşăminte şi preparate fitofarmaceutice naturale,
destinate biofermierilor.

75
 Grila de verificare pentru practicarea unei horticulturi ecologice

Sistemul de notare pentru o astfel de fermă este:

- pozitiv .............................................................................. +1
- neutru ..........................................................................…..0
- negativ ..............................................................................-1

Sistemul de vânzare a producţiei:

- o mare parte este vândută direct pe piaţă,
în vecinătatea fermei, sau prelucrarea fructelor ...................+1
- un bun raport între vânzările en detail şi cele en gros....... 0
- comercializarea în pieţele situate la o distanţă mai
mare faţă de fermă, condiţiile de vânzare sunt
nefavorabile, fără posibilităţi de industrializare .......................-1
Îmbunătăţirea managementului livezii
- un foarte bun management al suprafeţelor
- supuse conversiei producţiei integrate …………………...+1
- o bună pregătire din punct de vedere tehnic ...............…..0
- o slabă pregătire tehnică ..................................................-1
Sistemul de cultură a suprafeţelor este:
- ecologic ....................................................................……...+1
- integrat....................................................................... .........0
- tradiţional.........................................................................…-1 Amplasarea livezii
- pe pante protejate, însotite, fără riscuri de îngheţ ..........+1
- pe pante uşor înclinate ........................................................0
- amplasări în zone închise, zone in care există
riscul de îngheţ ………………………………………………….-1
Starea solului livezii
- terenuri bogate în substanţe nutritive, uşor penetrabile
de către rădăcini, cu conţinut optim în humus........................ +1
- terenuri normale, bine aprovizionate cu
substanţe nutritive .………………………………………………0
- terenuri grele, argiloase cu probleme de stagnare a apei,
sărace în humus ................................................................. ...- 1
Sortimentul livezii
- soiuri pretabile pentru pomicultura ecologică,
parţial rezistente …………………………………………………+1
- sortiment obişnuit ........................................................…..0
- soiuri sensibile la boli şi dăunători ....................................-1
Reciclarea materialelor organice
- compostul, bălegarul, mulciul etc. sunt părţi
componente ale solului livezii..................................................+1
76
 - sunt în cantităţi insuficient ...........................................…….0
- sunt absente .....................................................................-1
Total…
Conducerea livezilor ce totalizează mai mult de 4 puncte necesită pregătirea profesională în
vederea conversiei la producţia ecologică.

CAPITOLUL V

CERTIFICAREA PRODUSELOR HORTICOLE CONFORM NORMELOR

GLOBALG.A.P.

5.1. Aspecte generale privind cerinţele Regulamentului GlobalG.A.P.

Realizarea unei producţii de calitate, care să corespundă cerinţelor marilor detailişti, impune
respectarea unor standarde, care la nivel european au fost sintetizate în normele EurepGAP şi care,
ulterior au fost adaptate şi cunoscute la nivel mondial ca norme GlobalG.A.P.

Noţiunea de “calitate” face parte din limbajul cotidian, având o percepţie diferită de la o
persoană la alta, bazată pe experienţe şi date diferite, de aici rezultă o serie de diferenţieri, neclarităţi
sau chiar confuzii.

EurepG.A.P. este un un program global de referinţă pentru codul de Bună Practică în

Agricultură, gestionat de Secretariatul EurepG.A.P.

EurepG.A.P. defineşte elementele esenţiale ale dezvoltării unei bune practici de producere a
produselor horticole (ex. legume şi fructe) pe plan global, acceptabile pentru cele mai importante
grupuri de vânzători cu amănuntul din lume.

77
Pentru a alinia numele EurepG.A.P. cu noua poziţie de cel mai important standard internaţional,
Consiliul a decis, în septembrie 2007 să schimbe numele EurepG.A.P. în GlobalG.A.P. cu intrare în
vigoare la 1 ianuarie 2009.

Pentru fermieri, implementarea cerinţelor acestui standard este foarte importantă şi utilă în vederea
alinierii la cerinţele europene privind producerea alimentelor sigure pentru consum.

Respectând acest document normativ, vânzătorii cu amănuntul şi furnizorii pot fi siguri că

aceste companii corespund cerinţelor legislaţiei europene exigente privind siguranţa alimentului,
sănătatea şi bunăstarea lucrătorilor şi protecţia mediului ambiant.

GlobalGAP oferă standardul şi cadrul pentru certificarea independentă a proceselor de producţie

agricolă în baza ( EN 45011/ ISO Îndrumar 65 ) efectuată de o parte terţă.

Certificarea proceselor de producţie a acestor produse garantează că numai acelea care ating
un anumit nivel de conformitate cu Codul de Bună Practică in Agricultură, stipulate în documentele
normative ale GlobalG.A.P., sunt certificate.

GlobalG.A.P. este un mijloc de combinare a practicilor Managementului Integrat de Combatere

a Dăunătorilor (MICD) şi Managementul Integrat al Culturilor (MIC) în producţia agricolă comercială.
Adoptarea MICD/MIC este considerată de membrii GlobalG.A.P. ca fiind o condiţie esenţială pentru
îmbunătăţirea pe termen lung şi promovarea producţiei agricole durabile.

GlobalG.A.P. sprijină principiile HACCP ( Hazard Analysis and Critical Control Points =
Analiza Riscurilor şi Punctele Critice de Control ) şi încurajează aplicarea lor.

Este esenţial ca toate organizaţiile implicate în filiera produselor alimentare să accepte partea
lor de responsabilităţi, pentru a garanta că GlobalG.A.P. este implementat şi sprijinit în întregime.

Pentru a menţine încrederea consumatorului în calitatea produselor proaspete, trebuie adoptate

standardele de bună practică în agricultură.

Indiferent de piaţa de desfacere, toţi fermierii trebuie să demonstreze că respectă legislaţia

naţională şi internaţională şi să demonstreze angajamentul referitor la:


 menţinerea încrederii consumatorului în calitatea şi siguranţa produselor alimentare;



 minimizarea impactului negativ asupra mediului şi conservarea naturii şi faunei
sălbatice;
 reducerea utilizării produselor de uz fitosanitar;

78
  sporirea eficienţei utilizării resurselor naturale; si
 adoptarea unei atitudini responsabile faţă de sănătatea şi siguranţa lucrătorilor.
Programul include întregul proces de producţie agricolă a produsului certificat, începând cu
înfiinţarea culturii (punctele de control pentru seminţe şi pepiniere) şi până la produsul final
neprelucrat (punctele de control pentru manipularea produselor).

Pentru a putea fi certificat GlobalG.A.P., producătorii trebuie să implementeze cerinţele standardului şi

să menţină înregistrări la momentul respectiv pentru fiecare activitate timp de cel puţin 3 luni înainte
de înregistrare.

Pentru certificare, producătorii trebuie să respecte 100% din criteriile “Cerinţă majoră”, şi nu
mai puţin de 95% din criteriile “Cerinţă minoră”. “Recomandări” sunt cerinţe recomandate pentru
moment, dar producătorii sunt încurajaţi să le respecte ca parte a procesului de management al
fermei.

Acest lucru este destul de dificil, deoarece necesită investiţii, o cultură de afaceri de nivel înalt şi o
schimbare de mentalitate.

A fost elaborat şi Ghidul de Implementare care enumeră punctele de conformitate necesare

pentru standardul GlobalG.A.P. şi conţine recomandări pentru implementarea fiecărui Punct de
Control.

Parteneriatul Global pentru Agricultură Sigură şi Durabilă

Pentru a răspunde la preocuparea consumatorilor referitor la siguranţa alimentului, protecţia

animalelor şi mediului ambiant, şi sănătatea, siguranţa şi bunăstarea lucrătorilor este necesară:

1. Încurajarea adoptării sistemelor de asigurare a fermelor viabile din punct de vedere comercial,
care promovează minimizarea mijloacelor de producţie agrochimice în Europa şi întreaga
lume.
2. Elaborarea cadrului Codului de Bună Practică în Agricultură (GAP) în baza benchmarking a
programelor de asigurare şi standardelor existente, inclusiv trasabilitatea.
3. Acordarea consultaţiilor pentru îmbunătăţirea permanentă şi elaborarea dar şi însuşirea bunei
practici.
4. Stabilirea unui singur cadru recunoscut pentru verificările independente.
5. Comunicarea şi consultarea deschisă cu consumatorii şi partenerii cheie, inclusiv producătorii,
exportatorii şi importatorii.

79
 5.2. Obiective şi termeni de referinţă

Principiile GlobalG.A.P. sunt bazate pe Termenii de Referinţă GlobalGAP, şi în special, pe

următoarele concepte:

Siguranţa alimentului:

Standardul se bazează pe criteriile siguranţei alimentului, derivate din aplicarea principiilor

generice ale HACCP.

Protecţia mediului ambiant

Standardul constă din codul de bună practică în agricultură pentru protecţia mediului ambiant,
care a fost elaborat pentru a minimiza impacturile negative ale activităţilor agricole asupra mediului
ambiant.

Sănătatea, siguranţa şi bunăstarea lucrătorilor

Standardul stabileşte nivelul global al criteriilor de sănătate şi siguranţă a lucrătorilor la

gospodării (ferme), precum şi cunoaşterea şi responsabilitatea pentru problemele sociale; cu toate
acestea, standardul nu reprezintă un substituent pentru auditul detaliat al responsabilităţii sociale
corporative.

Protecţia animalelor (în cazurile aplicabile)

Standardul stabileşte nivelul global al criteriilor de protecţie a animalelor la ferme.

NIVELURILE DE CONFORMITATE PENTRU CERTIFICAREA GlobalGAP

Conformitatea cu Global.G.A.P Fructe şi Legume constă din trei tipuri de puncte de control, pe
care solicitatul trebuie să le îndeplinească pentru a obţine recunoaşterea GlobalG.A.P.;
CONFORMITĂŢI MAJORE, CONFORMITĂŢI MINORE şi RECOMANDĂRI, acestea trebuie să fie
îndeplinite după cum urmează:
80
CONFORMITĂŢI MAJORE:

Corespunderea la 100% a tuturor Punctelor de Control a Conformităţilor Majore aplicabile este

obligatorie.

CONFORMITĂŢI MINORE

Corespunderea la 95% a tuturor Punctelor de Control a Conformităţilor Minore aplicabile este

obligatorie. Pentru a simplifica calcularea rezultatelor se utilizează următoarea formulă:

{ Total Puncte de Control a Conformităţilor Minore) - (Puncte de Control a Conformităţilor Minore

neaplicabile, înregistrate la fermă) } x 5% = (Total Puncte de Control a Conformităţilor Minore
Nepermise)

RECOMANDĂRI:

Nu este stabilit un nivel minim de conformitate.

Toate Punctele de Control din PCCC trebuie auditate/controlate, inclusiv RECOMANDĂRILE.

Punctele de Control la care se indică Fără N/A în secţiunea Criterii de Conformitate, cu excepţia
cazurilor când se indică concret în textul Criteriului de Conformitate respectiv, trebuie
auditate/controlate şi nu pot fi justificate ca fiind neaplicabile.

Cazurile de excepţie sunt decise numai de Comitetul Tehnic şi Standarde al GlobalGAP

pentru Fructe şi Legume şi sunt publicate de GlobalGAP sub formă de anexă la PCCC.

5.3. Opţiuni şi verificarea pentru certificarea GlobalG.A.P.

Fermierii pot obţine certificarea GlobalGAP în conformitate cu oricare din cele patru opţiuni
descrise mai jos:

OPŢIUNEA 1: Certificarea Individuală

81
Un fermier aplică pentru certificatul GlobalG.A.P. individual

Inspecţia internă efectuată de fermier:

- În timpul inspecţiei efectuate de inspectorul extern la dispoziţia acestuia se vor pune dovezi ale
efectuării şi rezultatele inspecţiei interne în baza Listei de verificare a GlobalG.A.P.

- Inspecţia internă trebuie efectuată cel puţină o dată pe an. Inspecţia internă va fi efectuată sub
responsabilitatea fermierului individual

Verificarea externă efectuată de Organismul de Certificare aprobat de GlobalG.A.P.:

- Organismul de Certificare aprobat de GlobalG.A.P. va efectua minim o inspecţie externă anunţată

anual a fermei înregistrate şi a tuturor spaţiilor de manipulare a produselor declarate.

- Organismul de Certificare care acordă certificarea (sau agentul său sub-contractant) va efectua
inspecţii suplimentare inopinate a cel puţin 10% din toţi fermierii înregistraţi de el sub Opţiunea 1
anual.

Inspecţiile externe ale Organismului de Certificare pot fi efectuate de un Inspector GlobalG.A.P. sau
de un Auditor GlobalG.A.P.

- Rapoartele privind inspecţia externă vor fi întocmite în conformitate cu cerinţele EN 45011/ ISO

OPŢIUNEA 2: Certificarea unui grup

Grupul de fermieri solicită certificatul de grup al GlobalG.A.P.

Sistemul intern de management şi control:

- Trebuie să existe un Sistem de Asigurare a Calităţii ce include un manual de control şi instrucţiuni

documentate bazate pe GlobalG.A.P. Fructe şi Legume, care garantează că inspecţiile interne sunt
efectuate în mod competent şi că există un sistem de trasabilitate, care permite ca produsul certificat
GlobalG.A.P. să fie identificat de produsul necertificat, asigurând trasabilitatea lui la fermă sau grupul
de fermieri, unde îşi are originea.

- Administrarea şi gestionarea centralizată: Toţi membrii şi fermele/spaţiile înregistrate trebuie să

funcţioneze în cadrul aceluiaşi sistem de management şi control şi de sancţiuni, care este
administrat, verificat şi controlat centralizat.

- Durata contractului: Grupul de fermieri trebuie să contracteze fermierii înregistraţi pentru certificarea
GlobalP.G.A.P pentru o durată de minim un an.
82
- Procedurile de audit intern: Toate fermele Grupului de fermieri înregistrat de GlobalG.A.P. trebuie să
dispună de procedură(i) de audit intern, care prevăd, cel puţin, inspecţia anuală a tuturor fermierilor
înregistraţi.

Inspectarea internă a fiecărui fermier:

În timpul inspecţiei efectuate de inspectorul extern sau intern, la dispoziţia acestuia se vor pune
dovezi ale efectuării şi rezultatele inspecţiei interne în baza Listei de verificare a GlobalG.A.P.

- Inspecţia internă trebuie efectuată cel puţină o dată pe an. Inspecţia internă va fi efectuată de
fiecare membru înregistrat al Grupului de fermieri.

Inspectarea internă a Grupului de fermieri:

- Cel puţin o inspecţie internă pe an a fiecărui fermier înregistrat şi a tuturor spaţiilor de manipulare a
produselor declarate ale Grupului de fermieri se va efectua de personal calificat din cadrul Grupului de
fermieri sau se va sub-contracta unui organism extern de verificare distinct de organismul de
verificare responsabil pentru verificarea externă conform căreia se ia decizia de acordare a certificării.

- Inspecţia internă anuală trebuie să fie bazată pe Lista de Verificare GlobalG.A.P.

Verificarea externă efectuată de OC aprobat de GlobalG.A.P.:

- Auditul Sistemului intern de management şi controlul calităţii are loc o dată înainte de certificare, iar
următoarele audituri vor fi repetate anual. Verificarea sistemului va demonstra dacă Sistemul existent
de control al calităţii funcţionează în conformitate cu criteriile stipulate de Anexele Regulamentului.

- Inspecţia externă se efectuează anual, iar selectarea se face luându-se un eşantion la întâmplare
care constituie minim rădăcina pătrată din numărul total al fermierilor GlobalG.A.P. înregistraţi din
Grupul de fermieri.

OPŢIUNILE 3 şi 4 (Benchmarking)

83
Opţiunea 3: Fermierul individual solicită certificatul GlobalGAP conform Programului
Benchmarking

Opţiunea 4: Un Grup de fermieri solicită certificatul GlobalG.A.P. conform Programului

Benchmarking

Cerinţe faţă de programul solicitant ca să corespundă Benchmarking:

- Benchmarking: Programul care aplică pentru Benchmarking (programul solicitant) este apreciat
pentru determinarea echivalenţei prin compararea conţinutului şi criteriilor de performanţă cu cele ale
GlobalG.A.P.

- Regulile Programului: Toate fermele/spaţiile/fermierii înregistraţi licenţiaţi/certificaţi activează în

conformitate cu regulile programului solicitant.

- Organismele de Certificare aprobate GlobalG.A.P: Toate procedurile de certificare efectuate în

cadrul Programului solicitant trebuie să fie efectuate de Organismele de Certificare aprobate
GlobalG.A.P. care trebuie să fie acreditate conform EN 45011 sau ISO 65 în domeniul activităţii
Programului solicitant, precum şi conform Regulamentului General GlobalG.A.P. pentru Fructe şi
Legume.

5.4. Obligaţiile fermierilor

 Deţinătorul certificatului este responsabil pentru conformitatea produselor certificate cu

Documentul normativ PCCC GlobalG.A.P. din cadrul domeniilor de acţiune a certificatului.

 Fermierii sau grupul de fermieri solicitanţi trebuie să se înregistreze la unul din Organismele de
Certificare, care este primul pas în procesul de obţinere a unui certificat GlobalG.A.P. Procesul
de înregistrare trebuie încheiat înainte de prima inspecţie/primul audit al Organismului de
Certificare.

84
 Fermierul sau Grupul de fermieri înregistrat care îşi schimbă Organismul de Certificare trebuie
să comunice numărul(erele) de înregistrare precedente acordate de Organismul de Certificare
precedent (şi orice Organism de Certificare precedent la care s-a înregistrat în cadrul
GlobalG.A.P.), Organismul de Certificare la care doreşte să se înregistreze.

 Fermierul sau Grupul de fermieri nu pot înregistra diferite suprafeţe ale aceleiaşi ferme la mai
mult de un singur Organism de Certificare aprobat de GlobalG.A.P., sau în cadrul mai multor
Opţiuni simultan.
 Dacă un fermier, care s-a înregistrat sub Opţiunea 1, intră într-un Grup de fermieri înregistrat
sub Opţiunea 2, el trebuie să renunţe la numărul de înregistrare din Opţiunea 1, indiferent de
faptul că Organismul de Certificare pentru Opţiunea 2 la care se va înregistra acum este
acelaşi sau altul decât în cadrul Opţiunii 1
 .
 Fermierii înregistraţi sunt responsabili să comunice modificarea datelor Organismului de
Certificare, conform procedurilor interne a fiecărui Organism de Certificare, aşa ca modificările
de la fermă sau amplasării culturilor şi includerea/excluderea membrilor din Grupul de fermieri.

 Fermierii trebuie să se angajeze să urmeze cerinţele stabilite de prezentul Regulament

General, inclusiv achitarea taxei de înregistrare stabilite de GlobalG.A.P şi să facă o declaraţie
scrisă în această privinţă, care va fi deţinută de Organismul de Certificare.

 Fermierii îşi asumă responsabilitatea pentru toţi Sub-contractanţii angajaţi, care trebuie să
corespundă Punctelor de Control relevante ale GlobalG.A.P.
 Fermierii care solicită certificarea GlobalG.A.P. trebuie să includă toate gospodăriile şi spaţiile
de manipulare a produselor agricole deţinute, unde se cultivă sau se manipulează cultura pe
care o doresc certificată
 .
 Fermierul/Grupul de fermieri GlobalG.A.P. trebuie să facă o declaraţie oficială Organismului de
Certificare în timpul înregistrării, care stipulează în care ţară (ţări) produsele agricole
înregistrate GlobalG.A.P. vor fi comercializate.
 Dacă nu se înfăptuieşte manipularea produselor agricole (vezi definiţiile), fermierul solicitant
trebuie să facă o declaraţie formală Organismul de Certificare la care a aplicat.

5.5. Drepturile fermierilor

o Organismul de Certificare şi solicitantul vor conveni asupra termenilor de înmânare a

avizelor, care trebuie să includă angajamentul din partea Organismului de Certificare
de a confirma primirea cererii oficiale de înregistrare în termen de 14 zile calendaristice
şi de a confirma prima certificare în termen de 28 zile calendaristice după efectuarea
auditului sau după soluţionarea neconformităţilor existente;

o Orice reclamaţii sau apeluri împotriva Organismului de Certificare vor fi depuse în

conformitate cu procedura pentru plângeri şi apeluri a Organismului de Certificare, de
care trebuie să dispună toate Organismele de Certificare şi care urmează a fi
comunicată tuturor clienţilor săi. În cazul când Organismul de Certificare nu dă un
85
 răspuns satisfăcător, reclamaţia poate fi depusă la Secretariatul GlobalG.A.P.,
utilizându-se formularul de reclamaţii, care va fi pus la dispoziţia reclamantului la
cerere, în conformitate cu procedura GlobalG.A.P. de depunere a reclamaţiilor;
o Un fermier poate să schimbe Organismul de Certificare la care s-a înregistrat şi de
care a fost certificat, fie din iniţiativă proprie fie în situaţia când un Organism de
Certificare aprobat de GlobalG.A.P. nu mai este aprobat (din cauza aplicării
sancţiunilor, falimentului sau alte motive);

o Confidenţialitate: GlobalG.A.P. şi Organismele de Certificare aprobate de GlobalG.A.P.

vor considera orice informaţie ce ţine de fermierul sau grupul de fermieri solicitanţi,
inclusiv detalii despre produsele şi procesele, rapoartele de evaluare şi documentele
asociate ca fiind confidenţiale (cu excepţia cazurilor când legislaţia cere altfel). Nici o
informaţie nu este dezvăluită părţilor terţe fără acordul prealabil scris a solicitantului, cu
excepţia când Regulamentul General stipulează altfel.

5.6. Procesul de acordare a certificatului GlobalG.A.P.

Următorii paşi trebuie urmaţi înainte de acordarea certificatului:

Înregistrarea

Toată documentaţia relevantă privind fermierul/grupul de fermieri care solicită certificarea

GlobalG.A.P. trebuie înregistrată, iar procesul de înregistrare trebuie să includă:

- Opţiunea în cadrul căreia se aplică (1, 2, 3 sau 4);

- Identificare (numele şi prenumele solicitantului, precum şi denumirea companiei, în cazurile

aplicabile);

- Adresa completă a fermierului/grupului de fermieri indicându-se persoana de contact şi numărul de

telefon şi fax;

- Amplasarea clară a tuturor fermelor şi spaţiilor de manipulare a produselor agricole utilizate şi

specificându-se care din produsele cultivate urmează să fie certificate. Organismul de Certificare este
responsabil pentru identificarea completă a tuturor terenurilor şi spaţiilor de manipulare a produselor
agricole pentru care se va elibera certificatul;

- Mărcile comerciale utilizate de fermier/grupul de fermieri la comercializarea produsului ce urmează a

fi certificat.

86
- Declaraţia de angajament semnată de a respecta cerinţele stabilite de Regulamentul General,
inclusiv achitarea taxei curente de înregistrare, după cum s-a stabilit de GlobalG.A.P.

- O Declaraţie care include fiecare cultură înregistrată de fermier/grupul de fermieri a oricărei excepţii
de la Modul de manipulare a produselor agricole;

- Declaraţia de custodie a produsului care include toate produsele înregistrate, atât cele necertificate
GlobalG.A.P. precum şi cele certificate de GlobalG.A.P. în care se atestă dacă produsele agricole
sunt supuse operaţiilor de manipulare a produselor agricole (cu excepţia cazurilor când aceste
operaţiuni sunt excluse din procesul de certificare);

- Numărul(ele) de înregistrare precedente ale solicitantului, dacă există;

- O declaraţie în care se stipulează toate ţările unde fermierul intenţionează să comercializeze

produsele, pentru fiecare cultură;.

- Acordul fermierului de a dezvălui informaţii despre procesul de certificare.

Informaţia suplimentară pe care fermierul/grupul de fermieri o poate acorda voluntar GlobalG.A.P.

include:

- EAN (Cod de bare) Numărul de Localizare Globală (NLG0);

- ID (Cod numeric) unic al amplasării, după cum se defineşte de GlobalG.A.P. (de exemplu, pe baza
Sistemului Global de Clasificare a Produselor (SGP);

- Datele oficiale de stat de înregistrare ale fermelor sau alte date oficiale;

- Declaraţia de conformitate cu legislaţia ţărilor de destinaţie. Include ţara (ţările) unde se

intenţionează comercializarea produselor agricole certificate şi unde fermierul/grupul de fermieri poate
demonstra Organismului de Certificare că legislaţia aplicabilă privind LMA din ţara (ţările) de
destinaţie se respectă.

În urma acceptării înregistrării, Organismul de Certificare vizat va acorda:

- Acordul de Sub-licenţiere între Organismul de Certificare şi fermier/grupul de fermieri care trebuie

semnat

87
;

- Un număr de înregistrare permanent;

- Organismul de Certificare va solicita achitarea de către fermier/grupul de fermieri a taxei curente de

înregistrare după cum este stabilită de GlobalG.A.P. în baza numărului total de ferme înregistrate.
Aceste cerinţe pentru înregistrare pot fi îndeplinite într-un singur document, care poate fi anexat la
Acordul de Sub-licenţiere semnat de Organismul de Certificare şi fermier/grupul de fermieri.

Prima inspecţie: Toată documentaţia care urmează a fi verificată de inspectorul extern în primul an
este validă numai pentru 3 luni înainte de data recoltării sau de la data primei înregistrări a fermierului
cu GlobalG.A.P., luându-se în consideraţie perioada care este mai lungă.

Recoltarea şi manipularea produselor agricole trebuie să fie efectuate numai după înregistrarea
fermierului de către GlobalG.A.P. Documentaţia privind recoltarea ce a avut loc înainte de
înregistrarea GlobalG.A.P. nu este valabilă, chiar dacă a fost întocmită mai puţin de 3 luni de la data
inspecţiei.

A doua inspecţie şi inspecţiile consecutive: Pentru a asigura Organismul de Certificare că toate

culturile înregistrate (dacă sunt mai multe) sunt manipulate în conformitate cu GlobalG.A.P., trebuie
să existe cel puţin o cultură din domeniul de acţiune înregistrat (Fructe şi Legume) prezentă (prezentă
înseamnă în câmp, depozit sau produse agricole care încă nu sunt gata pentru recoltare sunt
prezente sub formă de plantaţii în câmp sau livadă) pe lot.

Acordarea certificatului: Acordarea oficială a certificatului va include un certificat care conţine toate
datele expuse în Suplimentul 4 semnat de ambele părţi ale acordului de sub-licenţiere GlobalG.A.P. în
limba respectivă, dacă este disponibilă la GlobalG.A.P.

Validitatea certificatului GlobalG.A.P

- Certificatul se acordă după îndeplinirea tuturor cerinţelor aplicabile stipulate de prezentul

Regulament General de către fermierul/grupul de fermieri solicitant.

88
- Certificatul GlobalG.A.P. este eliberat de Organismul de Certificare aprobat de GlobalG.A.P. şi este
valabil timp de un an în domeniul de acţiune descris.

- Contractul de prestări servicii între Organismul de Certificare şi fermier/grupul de fermieri poate fi

încheiat iniţial pe o perioadă de până la 3 ani, iar ulterior reînnoit sau extins pentru perioade de până
la 3 ani.

- Vezi Anexele şi respectiv Suplimentele actului normativ, pentru îndrumări referitor la utilizarea
mărcii comerciale, logotipului şi conţinutul certificatului.

Menţinerea certificatului GlobalG.A.P.

- Înregistrarea fermierului/grupului de fermieri şi a culturilor propuse în domeniile de certificare

respective trebuie să fie reconfirmată de Organismul de Certificare în fiecare an.

- Lista de Verificare de audit trebuie îndeplinită în întregime de inspectorul anual pentru ca procesul
de certificare să fie încheiat.

5.7. Cerinţe faţă de auditorul GlobalG.A.P. pentru fructe şi legume

Studii oficiale:

1 Diplomă de studii post-liceale

- Auditorul trebuie să deţină cel puţin diplomă de studii post-liceale sau echivalentul ei (durata
cursurilor minimum de 2 ani) într-o disciplină legată de domeniul certificării (Fructe şi Legume).

2 Abilităţi şi calificări tehnice:

2.1 Instruirea Auditorului:

- Experienţă practică de audit (minimum 15 zile).

- Cursul de instruire al Auditorului trebuie să aibă o durată minimă de 37 ore, şi trebuie să fie
recunoscut de unul din organismele de acreditare enumerate în Anexele documentelor GlobalG.A.P.

89
- Cursul de instruire al Auditorului trebuie să includă: standardele aplicabile pentru Auditul Calităţii,
tehnicile de audit, focalizând auditurile (aspectele psihologice şi de comunicare) şi raportarea, de
asemenea, trebuie să includă un studiu de caz practic.

2.2 Instruirea în domeniul siguranţei alimentului şi Codului de Bună Practică în Agricultură:

- Instruire privind principiile HACCP, fie în cadrul studiilor oficiale, fie prin absolvirea cu succes a unui
curs oficial bazat pe principiile Codex Alimentarius.

- Instruire privind igiena alimentară, fie în cadrul studiilor oficiale, prin absolvirea cu succes a unui
curs oficial.

- Instruire privind utilizarea pesticidelor şi fertilizanţilor, fie în cadrul studiilor oficiale, prin absolvirea cu
succes a unui curs oficial.

- Minimum 2 ani de experienţă de lucru după absolvirea studiilor şi minimum 3 ani de experienţă
totală în industria horticolă. Ea trebuie să includă experienţă în sectorul obţinerii produselor horticole
sau de asigurare a calităţii sau a siguranţei alimentului în industria fructelor şi legumelor.

Abilităţi de comunicare

- Cunoaşterea limbii engleze adecvată pentru participarea la negocieri şi comunicarea cu organismele

GlobalG.A.P.

- Abilităţi de lucru în limba maternă/de lucru corespunzătoare. Inclusiv terminologia specializată

utilizată local în limba de lucru respectivă.

- Excepţiile la această regulă trebuie discutate în prealabil cu Secretariatul GlobalG.A.P.

90