Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI 


FACULTATEA DE HORTICULTURĂ 

MASTER: TEHNOLOGII INTEGRATE DE OBŢINERE ŞI VALORIFICARE A PRODUSELOR HORTICOLE


 
 
 

ANUL I: 2021-2022
DISCIPLINA: Norme de calitate pentru produsele
horticole
Prof. univ. dr. Chira Constantina Lenuța
Student: Stefan Sorina Georgeta

Bucuresti, 2021
FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA SI
CRESTEREA PRODUSELOR HORTICOLE IN CULTURA
Factorii naturali (ecologici):

Marul (Malus domestica) are o larga raspandire pe teritoriul

Romaniei. Este un pom fructifer usor de ingrijit, care nu necesita


operatiuni speciale. Are un trunchi relativ mic si o coroana larg ramificata. Frunzele
sunt ovale si sunt dispuse alternativ.

Florile de mar sunt formate din cinci petale si au culoare alba, cu o usoara tenta de roz.
Marul are in compozitia sa o serie de nutrienti si elemente importante: zaharuri,
vitamine (A, B1, B2, C), fier, fosfor, calciu, magneziu, iar cantitatea acestora este mai
mare in coaja, decat in pulpa.
FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA SI
CRESTEREA PRODUSELOR HORTICOLE-MERE
IN CULTURA
Factorii naturali (ecologici):

Temperatura
Este un important factor de vegetaţie, al cărui rol în procesele

biochimice şi fiziologice din timpul creşterii şi dezvoltării plantelor


horticole este bine cunoscut. Mărimea sau compoziţia chimică a
multor produse horticole este influenţată de suma temperaturilor
medii zilnice din timpul perioadei de vegetaţie.
• Temperaturile prea ridicate dăunează majorităţii speciilor, inclusiv merilor
favorizând pe partea expusă la soare, apariţia de arsuri sau deranjamente
fiziologice
• Pigmentarea merelor este afectată si astfel este favorizată apariţia sticlozităţii
si a opărelii, în faza de depozitare a acestora. La temperaturi ridicate, merele
se maturează în ritm accelerat, sunt lipsite de aciditate, mai bogate în glucide şi
evoluează rapid spre supramaturare.
• În toamnele cu nopţi mai răcoroase este favorizată sinteza pigmenţilor antocianici,
merele fiind mai colorate.
• Recoltarea se recomandă a fi efectuată în perioadele cu temperatură moderată,
evitându-se orele cu insolaţie puternică, când merele au un nivel al
metabolismului ridicat şi sunt mult mai expuse alterărilor de natură fizică,
microbiologică sau dereglărilor fiziologice.
• În anii secetoşi la pomi se produc căderi în masă a fructelor verzi, iar cele care
rămân, sunt de dimensiuni mici, se colorează devreme; merele au tendinţa
de a se matura mai devreme, sunt nesuculente şi se depreciază mai rapid.
• Precipitaţiile intense ,

• care survin după perioade secetoase,provoacă adesea

• crăparea epidermei la cireşe, tomate, caise etc.

S-a observat de asemenea că în anii ploioşi se obţin fructe care nu se păstrează


bine, fiind mai sensibile la atacul microorganismelor patogene, la brunificarea internă
şi adesea nu-şi desăvârşesc aroma. Atunci când după o vară secetoasă şi caldă
urmează o perioadă ploioasă, are loc o dezvoltare rapidă în volum a fructelor care se
hidratează iar la nivelul epidermei se produc fisuri. În acest stadiu, nici o rană nu se
mai vindecă şi devine o cale naturală de pătrundere în fruct a agenţilor patogeni.

S-a constatat ca in anii ploiosi, bogati in precipitatii se obtin fructe care nu se


pastreaza bine. Fructele care provin de la pomii care nu au primit in ultimele
saptamani de vegetatie apa nu s-au colorat bine si devin sensibile la patarea amara.
Umiditatea relativă a aerului, influenteaza negativ

starea fitosanitara a merelor, dar contribuie la mentinerea

turgescentei (Umflare locală a unui țesut, datorită acumulării


de lichide).
• Seceta atmosferică are efecte contrare, produsele îşi măresc foarte mult
intensitatea transpiraţiei, se ofilesc sau se zbârcesc.

Factorii tehnologici care influenteaza calitatea merelor:


- amplasarea culturii; solul, soiul, portaltoiul, densitatea optima a plantelor,
- taierile de productie la pomi,sistemul de intretinere a solului din livezi;
- irigarea; fertilizarea; tratamentele fitosanitare
Solul influenţează în oarecare măsură calitatea produselor
horticole. S-a observat, de exemplu, că pomii cultivaţi pe soluri uşoare,
nisipoase, dau fructe care rezistă mai puţin la păstrare decât
cele provenite de pe soluri mai grele.

Insolaţia –lumina are un rol important în nutriţia plantelor

horticole datorită procesului de fotosinteză. O lumină slabă


favorizează o creştere vegetativă redusă, formarea.
Radiaţia solară ajută la formarea pigmenţilor roşii (antocianici)
ai merelor. Livezile din zonele de deal şi premontane, bine
iluminate, produc fructe superioare calitativ, sănătoase, pigmentate
corespunzător. 
De asemenea ea mareste rezistenta fructelor la bolile fiziologice si parazitare.
Factorii tehnologici :

Amplasarea culturilor în zonele pedo-climatice favorabile,


delimitate ca urmare a lucrărilor de zonare pe specii, astfel
încât să fie valorificat la maximum potenţialul productiv şi
calitativ al soiurilor cultivate.

Soiul influenţează calitatea produselor horticole, atât prin


pretabilitatea sa pentru un anumit mod de valorificare (în stare
proaspătă sau procesat pentru sucuri, dulceţuri etc.) cât şi prin
caracteristicile sale fizice, biochimice şi organoleptice ce se
constituie de altfel printre criteriile principale de ameliorare.
Merele şi perele de iarnă se păstrează o perioadă mai lungă de timp în condiţii
optime, comparativ cu soiurile de toamnă şi de vară.
Portaltoiul, în cazul pomilor influenţează capacitatea de
păstrare a fructelor. Astfel, la măr, cei cu vigoare slabă
(MM 106 şi MM 109) determină o colorare mai intensă a
merelor şi o maturare mai avansată.

Densitatea optimă a plantelor este un factor care influentează


cantitatea şi cantitatea si calitatea produselor horticole.
Densităţile prea mari împiedică nutriţia şi fotosinteza normală,
colorarea fructelor în timp ce prezenţa golurilor favorizează d
defecte de formă şi pete de insolaţie.

Tăierile de producţie la pomi ajută la distribuirea echilibrată


a producţiei pe ramuri şi la hrănirea echilibrată a producţiei pe r
ramuri, cât şi la hrănirea fructelor ca urmare a desfăşurării
unui metabolism normal. Trebuie sa se urmăreasca stabilirea
unui raport cât mai avantajos faţă de factorii pedoclimatici,
limitând cantitatea în favoarea valorii comerciale
Sistemul de întreţinere a solului din livezi (ogor negru sau
înierbat) determină indirect capacitatea de păstrare a fructelor şi
menţinerea calităţii lor. S-a observat că merele obţinute din
plantaţii înierbate sunt afectate mai puţin de dereglările
fiziologice şi bolile parazitare comparativ cu cele obţinute din
livezile întreţinute ca ogor negru.

S-ar putea să vă placă și