SUPORT de CURS, Controlul Calitatii Materialului Saditor Viticol

CONTROLUL CALITATII MATERIALULUI
SĂDITOR VITICOL
MASTER AN I
2020/2021
CAPITOLUL I
Noțiuni 1.1. Cadrul legislativ privind producerea și

introductive controlul calității materialului săditor viticol,
despre materialul context legislativ național și european
săditor viticol și 1.2. Factorii decizionali implicați în filiera
însușirile sale de sectorului vitivinicol - cadru organizatoric
calitate. 1.3. Trasabilitate și siguranță alimentară,
garanțiile de autenticitate și originalitate în
procesul de producere a materialului saditor
viticol
1.4. Situaţia actuală naţională. Tendinţe,
orientări, strategii
CAPITOLUL II
Principii teoretice
privind procesele 2.1.Definirea principiilor şi factorilor biologici
implicaţi în înmulţirea viţei-de-vie pe cale
biologice care stau vegetativă și efectele acestora asupra calităţii
la baza tehnicilor materialului săditor viticol
de înmulţire a viţei
de vie pe cale 2.2. Metode de inmulțire vegetativă a viței-de-vie
vegetativă.
2.3. Metode de altoire a viței-de-vie
CAPITOLUL III
3.1. Plantaţia mamă furnizoare de coarde
Aspecte portaltoi
tehnologice privind 3.1.1. Portaltoiul –factor de optimizare a
pepiniera viticolă – cantitatii si calitatii recoltei de struguri
definiţie, 3.2. Plantaţia mamă furnizoare de coarde altoi
compartimentele 3.2.1. Soiuri de viță-de-vie admise la inmulțire
acesteia în Romania
3.3. Şcoala de viţe
3.4. Aspecte practice privind producerea
materialului săditor viticol – de la butașii
portaltoi și altoi, la vița altoită
3.4.1. Aplicarea unor soluţii tehnice în vederea
creşterii eficienţei economice în producerea
materialului săditor viticol
CAPITOLUL IV
Producerea
materialului săditor
viticol certificat şi
cunoașterea 4.1. Producerea materialului săditor viticol
cerințelor certificat – tipuri de unități autorizate, tipuri
de plantații
fundamentale
privind inființarea 4.2. Trasabilitatea obţinerii unui material
săditor viticol de calitate – particularități,
plantațiilor de
cerinte
inmulțire și
producție 4.3. Controlul calității materialului săditor
viticol în vederea comercializării
CAPITOLUL V 5.1. Condiții privind cultura
5.2. Condiții privind materialul de înmulțire
Legislaţia 5.3. Condiții privind calibrarea
actuală în
5.4. Condiții privind ambalarea
domeniu şi
5.5. Condiții privind marcarea
documentele
5.6. Condiții suplimentare privind culturile de
însoţitoare
producere a materialului de înmulțire al vitei de vie
5.7. Cerinte și proceduri privind inspectia in camp a
materialului de înmulțire
5.8. Cerinte și proceduri privind certificarea și
comercializarea loturilor de material de înmulțire
5.9. Comercializarea materialului saditor viticol
5.10. Cadrul legislativ şi măsuri le tehnice privind
alinierea activităţii de producere a materialului de
înmulţire viticol la normele impuse în Uniunea
Europeană
CAPITOLUL I
Noțiuni 1.1. Cadrul legislativ privind producerea și

introductive controlul calității materialului săditor viticol,
despre materialul context legislativ național și european
săditor viticol și 1.2. Factorii decizionali implicați în filiera
însușirile sale de sectorului vitivinicol - cadru organizatoric
calitate. 1.3. Trasabilitate și siguranță alimentară,
garanțiile de autenticitate și originalitate în
procesul de producere a materialului săditor
viticol
1.4. Situaţia actuală naţională. Tendinţe,
orientări, strategii
1.1. Cadrul legislativ privind producerea și controlul calității
materialului săditor viticol, context legislativ național și european
Legea 266/2002, LEGEA nr. 164

/2015 a viei şi vinului în sistemul
organizării comune a pieţei
vitivinicole;
(publicare în Monitorul Oficial din
data de 30 iunie 2015)
HOTĂRÂRE DE GUVERN
ORDIN nr. 364/2016 pentru nr. 512/2016 pentru
aprobarea Normelor privind aprobarea Normelor
gestionarea sistemului metodologice de aplicare a
autorizațiilor de plantare a Legii viei și vinului în
viței-de-vie pentru struguri sistemul organizării comune
de vin; (publicare în a pieței vitivinicole nr.
Monitorul Oficial din data 164/2015; (publicare în
de 29 martie 2016) Monitorul Oficial din data
de 2 august 2016)
Oficiul Internațional al Viei și Vinului - 1924 –2001
2003-ORGANIZAȚIE
Danemarca
Finlanda
Norvegia
Suedia
Germania
Spania Austria Macedonia Bulgaria
Franta Belgia Malta Ungaria
Italia Cipru Tarile de Jos Georgia
Québec* Irlanda* Croatia Elvetia Moldova
Portugalia Grecia Serbia si Romania
Statele Unite** Regatul Unit Luxemburg Muntenegru Cehia
Slovacia
Maroc Slovenia
Mexic Algeria Ucraina
Tunisia Turcia Rusia
Liban
Israël
Argentina
Brazilia
Bolivia
Chile Australi
Péru Africa de Sud a
Uruguay
* Observator Noua Zeelenda

** retras in 2001
Obiective
 cunoașterea de către toți membri a măsurilor, tinand cont de
preocuparile producatorilor, ale consumatorilor si ale altor actori de pe
filiera vitivinicola;
 sprijinirea celorlalte organizatii internaționale interguvernamentale si
non-guvernamentale, in special cele care desfasoară activități
normative;
contribuția la armonizarea internațională a practicilor si a normelor
existente si, in masura in care este necesar;
elaborarea de noi acte normative internaționale, cu scopul de a
ameliora condițiile de producere si comercializare a produselor
vitivinicole, tinand seama de interesele consumatorilor.
Atribuții
 Armonizarea, normarea, recunoasterea reciproca
 Colaborarea, cooperarea si medierea internaționala
 Studiu si cercetare stiintifica
 Productia viticola si produse vegetale
 Practici oenologice si metode de analiza
 Punerea in practica si informarea consumatorilor
 Protejarea indicatiilor geografice
 Sanatatea consumatorilor si securitatea alimentara a alimentelor
 Patrimoniu, cultura, istorie si mediul inconjurator

 Formare si comunicare
Organe Științifice
Comitetul Stiintific si Tehnic
Comisia I Comisia II Comisia III

Viticultura Oenologie Economie viticola
 Selecția podgoriei  Tehnologia vinului  Analiza economică și

conjuncturală
 Fiziologia podgoriei  Microbiologia vinului
 Analiza pietelor și filierelor
 Struguri de masa si struguri de  Codul internațional al practicilor vitivinicole
vin oenologice
 Reglementare si drept
 Maladii, dăunatori si protejarea
 Sub-Comisia metodelor de analiza si
viilor apreciere a vinurilor  Studiul alcoolului si a
bauturior alcoolice pe baza de
Zonarea vitivinicola vin
 Sub-comisia Nutritie si Sănătate
 Formare si comunicare
 Securitate alimentară
 Nutriție si vin  Lexic
 Aspecte sociale ale consumului de vin
Dezvoltarea Vitivinicola durabila - Trasabilitate - Concursuri internaționale

Danemarca
Finlanda
Norvegia
Suedia
Germania
Slovacia
Maroc Slovenia
Liban
Israël
Argentine
Brésil
Bolivie
Chili Australia
Pérou Africa de Sud
Uruguay

** retras in 2001
Ce se întâmplă cu cele 77,8 milioane de tone
de struguri care s-au tranzacționat în 2019? Suprafața cultivată
Prezentarea schematică a situației globale 7.4 mil ha 10 tone/ha
vitivinicole, O.I.V., 2019
Producția globală
77,8 mil tone
Pierderi:
3,6 mil tone
Producția globală disponibilă
74,2 mil tone
Struguri procesați Struguri neprocesați

41,7 mil tone 32,5 mil tone
Producție pentru
fructe uscate
Producție vin Producție
Producție 5,2 mil tone
38,5 mil tone must/suc
struguri de 4kg struguri-1kg
1,32 kg 3,2 mil tone
masă fructe uscate
pentru 1l vin 1,28 kg/l
27,3 mil tone 1,3 mil tone
292 mil hl 25 mil hl
fructe uscate
Exista discrepante intre țările producătoare si tarile importatoare,
OIV considera important sa aduca la un echilibru reglementarile si intelegerile
si sa creeze standarde globale care sa fie folosite de toate statele membre.
Danemarca
Finlanda
Norvegia
Suedia
Germania
Slovacia
Maroc Slovenia
Liban
Israël
Argentine
Brésil
Bolivie
Chili Australia
Pérou Africa de Sud
Uruguay

** retras in 2001
Rezoluția O.I.V. - VITI 14-565/2017
Recomandarile OIV pentru producerea și schimbul de
material viticol: aspecte genetice și sanitare
Rezoluția O.I.V. - VITI 14-539/2017

Criteriile O.I.V. de recunoaștere a colecțiilor
ampelografice/Ghid O.I.V. pentru recunoașterea
colecțiilor ampelografice
Rezoluția O.I.V. CI-GENET 03 4.1 - 2017

Protocolul O.I.V. de identificare a soiurilor
REZOLUȚIA OIV-VITI 564A-2017

Protocolul standard pentru selecția clonală a soiurilor
de viță-de-vie
Rezumatul nivelurilor de calitate ale materialului de înmulțire a plantelor
Name Country/ies Year Level 1 Level 2 Level 3 Level 4 Level 5
USA, Canada
NAPPO 1998 G1 G2 G3 G4
And Mexico
Certified Planting
PPECP Canada 1997 Nuclear Elite Foundation Certified Planting Stocks
Blocks
Initial or Pre-
EU Europe 1968 Basic Certified Standard
Basic
EPPO Europe 2008 Nuclear Propagation Certified
Matériel Matériel de
IFV-ENTAV France (Europe) 1962 Plants certifiés
initial base
național certification
New Zealand 2005 Nursery Process lot Certified
Scheme (NCS)
Interstate
Nucleus Foundation Foundation nursery
Certification South Africa 1992 Mother plants Nursery plants
plants Plants plants
Assurance (ICA)
național Clean Plant

USA 2008 G1 G2 G3 G4
Network (NCPN)
Grapevine
Propragation Australian 2013 G0 G1 G2
Material
FAO/IBPGR Internațional 1990 Non defined
Planta Material Plantas Madres
Argentina Model Argentina 2001 Plantel de Multiplicación Plantas Certificadas
Inicial Fundación Certificadas
Pre-
OCDE Basic Certified
basic
Standardizare globala a termenilor folosiți in procesul de certificare, productie și comercializarea
materialului viticol:
Certificat:
o procedura publică administrată de un organism
oficial in care standardele si documentele de acreditare
Glosar de termeni
care certifică/specifică faptul că materialul este in

conformitate dpdv genetic și sanitar.
Material certificat:
obtinut din loturile pepinierelor de la plante
acreditate, certificate si supuse controlului genetic
si sanitar
Planta mama: o planta de viță-de-vie destinata obtinerii

A) Plantele
de butasi de vita pentru
folositi de vieînmulțirea vegetativa
Materialul de multiplicat:
A) Plantele de viță-de-vie B) Părti de plante de viță-de-vie
Categorii de material initial pentru multiplicat: initial, bază, certificat,
standard.
Condițiile de cultivare: obiective si recomandări practice:
Condițiile pedologice
Protocolul sanitar, metodele de

prevenție
Metode de analiza a organsimelor
dăunatoare care afectează calitatea
materialului pentru înmulțire
Boli de carantină și lista dăunătorilor Primul pas in

comertul cu
Registrele si controlul de trasabilitate
material vegetal
Etichetarea si managementul este “să stii ce
materialului vegetal pentru comert, comercializezi”.
impachetare, standarde, categorii de
calitate
Autenticitate: verificarea soiului si/sau clonei -
conservarea biodiversității prin colectiile
ampelografice din toata lumea (rezolutiile OIV-
VITI 424-2010 si OIV VITI-539 -2017) în scopul
de a preveni eroziunea genetică si pentru a
promova sustenabilitatea la un nivel
internațional.
Rezoluția O.I.V. CI-GENET 2017
Protocolul O.I.V. de identificare a soiurilor
(CI-GENET 2017-03 4.1. OIV Variety
identification Protocol)
OIV recomandă mentionarea folosirii urmatoarelor liste de soiuri de viță-de-vie

și sinonimele lor:
Lista internațională OIV a soiurilor de viță-de-vie și sinonimele lor
Baza de date UPOV
Lista descriptorilor OIV pentru soiurile de struguri si speciile de Vitis (2009) si
actualizarile ei ( de ex. Noul cod adoptat de OIV in 2012, care contine 151
descriptori), care ar putea fi folosit pentru a evalua autenticitatea.
2.2. Factorii decizionali implicați în filiera sectorului vitivinicol -
cadru organizatoric
Respectarea prevederilor legale în activităţile de control, certificare a

identității și calității semințelor, înregistrare, supraveghere, monitorizare și
acreditarea agenților economici furnizori de semințe în toate etapele
producerii, prelucrării și comercializării seminţelor şi materialului săditor
precum şi înregistrarea soiurilor sunt asigurate de către Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Organismele de certificare a materialului săditor în România sunt:
 Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor, denumită INCS, autoritatea

oficială centrală responsabilă privind calitatea semințelor și materialului de înmulțire
stabilită prin Legea nr. 266/2002;
 Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor,
denumit LCCSMS;
 Inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului săditor,
denumite ITCSMS, autoritățile oficiale responsabile stabilite la nivel teritorial, in
subordinea autorității naționale centrale;
 Autoritățile oficiale fitosanitare care acționează in baza legislației fitosanitare.
2.2. Factorii decizionali implicați în filiera sectorului vitivinicol -
cadru organizatoric
În vederea îndeplinirii atribuțiilor legate de activitățile din

domeniul viticulturii și vinificației, precum și pentru coordonarea și
controlul tehnic de specialitate în realizarea producției și
comercializării produselor vitivinicole funcționează:
 Structura cu atribuții de inspecție de stat pentru controlul tehnic
vitivinicol din cadrul Autorității;
 O.N.V.P.V.
 Autorități de reglementare – atribuții și competente

 Coordonarea si controlul producției vitivinicole
Organismele instituționale de:
reglementare, plata, asociații de producatori
Activitatea tuturor unităților din sectorul vitivinicol se
desfăşoară potrivit schemelor şi normelor stabilite de Oficiul
Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, la propunerea Institutului
de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie, sub controlul
Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor.
Controlul tehnic vitivinicol (Inspectori) din cadrul Autoritatii au urmatoarele competente:
a) accesul in plantațiile viticole, in spatiile de producere si/sau depozitare a produselor
vitivinicole;
b) accesul in spatiile comerciale si/sau depozite si efectuarea de verificari;
c) accesul la produsele vitivinicole, substantele si produsele destinate producerii
vinurilor;
prelevarea de probe din produsele vitivinicole, substantele;
d) accesul la datele contabile si la toate documentele legate;
e) colaborarea cu organisme de control ale altor autorități pentru respectarea
prevederilor legale referitoare la reglementarea producției, circulatiei si comercializarii
produselor vitivinicole;
dacă constată nereguli in intocmirea documentelor de insotire a transporturilor de
produse vitivinicole in vrac, pot dispune refacerea documentelor, oprirea transportului
in cauza sau interzicerea comercializarii produselor respective, in functie de gravitatea
neconformității.
 Atribuții: asigură supravegherea aplicării legii in realizarea producției de struguri, de
vinuri si de alte produse vitivinicole si sunt abilitati in executarea controalelor oficiale
pentru asigurarea calitatii si conformitatii lor.
O.N.V.P.V. indeplineste urmatoarele atributii:
1. gestioneaza, la nivel național, S.I.N.V.V., si Registrul electronic național al denumirilor de origine
controlata;
2. gestioneaza si acorda dreptul de plantare a vitei-de-vie pentru persoane fizice sau operatori economici;
3. actualizarea datelor din banca de date analitice a Romaniei, ca parte integranta a cazierului viticol al Uniunii
Europene;
4. avizeaza caietele de sarcini pentru producerea vinurilor cu D.O.C. si I.G. intocmite de asociatiile profesionale
de producatori, pentru fiecare D.O.C. si I.G., din arealele viticole delimitate cu D.O.C. si I.G. și verifica
conformitatea acestora;
5. elibereaza certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu D.O.C. si vinurile cu
I.G.;
6. controleaza calitatea vinurilor apte de a deveni vinuri cu D.O.C. si cu I.G., din punct de vedere organoleptic
si fizico-chimic, pentru atestarea dreptului de comercializare in cadrul comisiilor constituite din reprezentanti ai
O.N.V.P.V., ai asociatiei degustatorilor autorizati si ai asociatiei profesionale de producatori, din aria geografica
vizata;
7. colaboreaza cu institutiile centrale si teritoriale din subordinea Autoritatii, in vederea stabilirii si realizarii
obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol romanesc, si sprijina organizarea de manifestari naționale si
internaționale cu caracter vitivinicol, cu consultarea Consiliului Regiunilor Viticole;
8. colaboreaza cu unitatile de cercetare in realizarea programelor sectoriale de cercetare stiintifica si aplicativa
in domeniul vitivinicol, cu consultarea Consiliului Regiunilor Viticole;
9. desfasoara impreuna cu Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura actiuni in vederea implementarii
si derularii masurilor de sprijin financiar specific sectorului vitivinicol din fonduri acordate din bugetul național si
al Uniunii Europene, cu consultarea Consiliului Regiunilor Viticole;
10. asigura legatura Romaniei cu O.I.V., cu Directia Generala de Agricultura si Dezvoltare Rurala a Comisiei
Europene, precum si cu alte organisme internaționale similare, cu consultarea Consiliului Regiunilor Viticole;
11. delimiteaza arealele viticole pentru producerea vinurilor cu D.O.C. si I.G. cu asociatiile profesionale de
producatori din arealul D.O.C. sau I.G. la care se face referire, cu consultarea Consiliului Regiunilor Viticole.
Delimitarea teritorială a ariei
geografice pentru D.O.C. si I.G.,
precum si modificarile se fac pe baza
Organigrama studiilor de catre ICDVV cu acordul
ONVPV
Oficiului
Naţional al
Viei şi
Produselor
Vitivinicol
e
Registrul plantațiilor
viticole, realizat la nivel
judetean de specialiști din
cadrul direcțiilor de
agricultură, la nivel central
de ONVPV și care la orice
modificare a datelor unei
parcele viticole înscrise în
R.P.V. va fi comunicată în
termen de 30 de zile de la
producerea modificării
personalului specializat din
cadrul D.A.D.R., în vederea
actualizării datelor.
Inregistrarea datelor
REGISTRUL PLANTAȚIILOR VITICOLE DIN ROMÂNIA
Gestionarea potențialului de producție vitivinicol al fiecărui stat membru din cadrul

Uniunii Europene se realizează prin intermediul unui Registru viticol.
instrument de monitorizare și
control al autorităților în ce
privește potențialul de producție, o
bază de date care conține informații
colectate și actualizate permanent
despre exploatanții care dețin
suprafețe plantate cu viță-de-vie.
Inregistrarea datelor
Sistemului Informatic Naţional al Viei şi
Vinului (S.I.N.V.V.)
Registrul Plantaţiilor Viticole 2

este principala componentă a Sistemului Informatic Naţional al Viei şi Vinului
(S.I.N.V.V.) şi instrument de bază pentru punerea în aplicare a măsurilor de sprijin în
sectorul vitivinicol, care cuprinde parcelele cultivate cu viţă-de-vie pentru struguri de vin şi
în care se înregistrează:
 plantări,
 defrişări,
 modificări ale datelor cuprinse în fişele electronice ale parcelelor viticole
existente, pe baza legislaţiei naţionale în vigoare.
 Persoanele fizice şi operatorii economici care procesează struguri şi/sau
îmbuteliază vin au obligaţia de a se înregistra în Sistemul Informatic Naţional al
Viei şi Vinului, denumit S.I.N.V.V.
Funcționalitățile acestui sistem informatic:

 Conversie drepturi individuale de replantare
Se realizează în R.P.V. 2 ca urmare a depunerii în acest sens a unei cereri la D.A.J. de
către deținătorii drepturilor individuale de replantare ce doresc conversia acestora în
autorizații de replantare provenite din conversie.
 Conversie drepturi de plantare din Rezerva Județeană

Se realizează în R.P.V. 2 ca urmare a depunerii în acest sens a unei cereri la O.N.V.P.V.
București de către deținătorii drepturilor de plantare din Rezerva Județeană ce doresc
conversia acestora în autorizații de plantare provenite din conversie.
 Conversie drepturi de plantare din Rezerva Națională

București de către deținătorii drepturilor de plantare din Rezerva Națională ce
doresc conversia acestora în autorizații de plantare provenite din conversie.

 Utilizarea autorizației de replantare în alt județ
Face posibilă vizualizarea în R.P.V. 2 a autorizației de replantare nu numai în județul în
care a fost emisă, ci și în alt județ, pe raza căruia deținătorul dorește să o utilizeze.
 Modificare autorizație
Se realizează în R.P.V. 2 ca urmare a depunerii în acest sens a unei cereri la D.A.J., doar
pentru cazurile excepționale în care este permis transferul autorizațiilor.
 Căutare și vizualizare autorizații plantare
Face posibilă căutarea și vizualizarea în R.P.V. 2 a autorizațiilor emise de către D.A.J. și
O.N.V.P.V. București.
 Căutare și vizualizare cereri de conversie drepturi
Face posibilă căutarea și vizualizarea în R.P.V. 2 a cererilor de conversie a drepturilor
depuse la D.A.J. și O.N.V.P.V. București.
 Defrișare parcelă viticolă
Se realizează în R.P.V. 2 ca urmare a depunerii în acest sens a unei declarații la D.A.J. de
către cultivatorii care au defrișat parcele viticole înscrise în R.P.V. 2.

 Eliberare autorizație de replantare
Se realizează în R.P.V. 2 ca urmare a depunerii în acest sens a unei cereri la D.A.J. de către
cultivatorii care au defrișat parcele viticole înscrise în R.P.V. 2.
 Introducere cerere pentru plantări noi
București.
 Plantare parcela viticolă
cultivatorii care au plantat parcele viticole.
 Modificare parcelă viticolă
cultivatorii parcelelor viticole.
 (D.A.J. - Direcții agricole județene)
 (S.I.N.V.V. - Sistemul național Informatic al Viei si Vinului)
Organismele de certificare a
materialului săditor în România sunt:
CONTROLUL
Inspectoratele teritoriale pentru calitatea semintelo
materialului saditor
unitati cu personalitate juridica,
finantate din venituri extrabugetare si alocatii acord
de la bugetul de stat,
subordonate Ministerului Agriculturii si Dezvolt
Rurale
Inspectia naționala pentru Calitatea Semintelor
conformitate cu art. 21 alin. (3) din Legea
266/2002 privind producerea, prelucra
controlul si certificarea calitatii, comercializa
semintelor si materialului saditor, precum
inregistrarea soiurilor de plante.
1. Sector control, certificar
inregistrare, supraveghere, monitorizar
acreditare, informatizare
2. Laborator analize, primire prob

umiditate, puritate, germinatie, sta
fitosanitara.
3. Biroul de informare si relatii publice
4. Compartimentul financiar – contab

resurse umane, audit public inter
compartiment administrativ.
*atributiile sunt indeplinite

catre directorul executiv sau o persoa
desemnata in scris de directorul executiv.
ATRIBUŢIILE INSPECTORATELOR TERITORIALE
 efectueaza controlul in vederea inregistrarii operatorilor economici - elibereaza
autorizatiile de functionare;
 efectueaza instruirea, testarea si atestarea personalului operatorilor economici in

vederea inregistrarii acestora cat si in vederea monitorizarii anuale;
 inregistreaza la cererea operatorilor economici programele anuale de multiplicare si

certificare, urmareste si coordoneaza activitatea acestora;
 efectueaza, prin inspectorii oficiali, inspectia in camp a culturilor semincere si a

materialului de înmulțire si plantare si elibereaza documentele oficiale de inspectie;
 verifica si aproba documentatia operatorilor economici in vederea acreditarii unor

persoane pentru efectuarea inspectiei in camp sub supraveghere oficiala;
 supravegheaza si monitorizeaza operatorii economici furnizori de seminte si
material de înmulțire si plantare
 supravegheaza si monitorizeaza activitatea laboratorului oficial in cadrul

inspectoratului pentru testarea semintelor si materialului de înmulțire si plantare;
 verifica si supravegheaza aplicarea etichetelor, eventual a vignetelor de catre

operatorii economici pentru prelucrarea semintelor si a materialului de înmulțire si
plantare;
 efectueaza teste de laborator in vederea testarii semintelor, a materialului de

înmulțire si plantare si a eliberarii documentelor oficiale sau informative;
 elibereaza documente oficiale de atestare a calitatii semintelor si ale materialului

de înmulțire si plantare;
 asigura exercitarea controlului in scopul mentinerii calitatii semintelor si a
materialului de înmulțire si plantare pe perioada comercializarii;
 asigura exercitarea controlului in scopul mentinerii calitatii semintelor si a

materialului de înmulțire si plantare, la toate categoriile in precontrol si post control,
prin tehnici si scheme stiintifice adecvare;
 asigura si urmareste evidenta informatizata a activitatii de control si certificare;
 asigura si elibereaza, prin programul informatizat eliberarea documentelor oficiale

sau neoficiale, prevazute de legislatia in vigoare;
 elibereaza si retrag autorizatiile de functionare pentru operatorii economici care

produc, prelucreaza si comercializeaza seminte si material de înmulțire si plantare;
 asigura securitatea, integritatea, confidentialitatea si inviolabilitatea
documentelor, informatiilor si datelor;
 urmareste aplicarea prevederilor legale, a normelor tehnice si a standardelor in

vigoare, precum si a reglementarilor internaționale in domeniul semintelor si a
materialului de înmulțire si plantare la care Romania este parte, constata
contraventiile si aplica sanctiunile prevazute de lege, prin persoanele
imputernicite de catre ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale;
 fac propuneri Inspectiei naționale pentru Calitatea Semintelor privind

inbunatatirea regulilor si normelor de control, certificare si comercializare a
semintelor si materialului de înmulțire si plantare in conformitate cu
reglementarile organismelor internaționale;
 executa sarcinile si instructiunile stabilite de catre Inspectia naționala pentru

Calitatea Semintelor din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale,
potrivit prevederilor legale.
Atribuțiile Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului
Săditor, denumit LCCSMS
 Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor si Materialului Saditor functionează ca

unitate cu personalitate juridică, in subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale finantata din venituri extrabugetare si din alocații de la bugetul de stat.
 efectuează analizele privind conditiile de calitate si stare sanitara la semintele destinate
exportului;
 asigură si controleaza conformitatea aplicarii metodelor de analiza de laborator
 efectuează instruirea anuală a auditorilor
 efectuează expertize in caz de litigiu in domeniul sau de activitate;
 face propuneri Inspecției Naționale pentru Calitatea Semințelor privind imbunatatirea
metodologiilor de inspectie in camp;
 efectuează controlul calității in camp si in laborator, eliberează certificatele oficiale
de atestare a calității semințelor si a materialului saditor,
Atribuțiile Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului
Săditor, denumit LCCSMS
 înregistrează, eliberează si retrage autorizatiile de functionare pentru agentii

economici care produc, prelucreaza si comercializeaza seminte si material saditor;
 face propuneri Inspectiei Naționale pentru Calitatea Semințelor privind imbunatatirea
regulilor si normelor tehnice de control, certificare si comercializare a semințelor si a
materialului saditor in concordanta cu reglementarile organismelor internaționale;
 asigură exercitarea controlului in scopul menținerii calității semințelor si a
materialului săditor la toate categoriile biologice in precontrol, prin tehnici si scheme
stiintifice adecvate;
 urmărește aplicarea prevederilor legale, a normelor tehnice si a standardelor in
vigoare, precum și a reglementărilor internaționale in domeniul semințelor si al
materialului saditor, la care Romania este parte, constata contraventiile si aplica
sanctiunile prevazute de lege prin persoanele imputernicite de Ministrul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale;
 execută sarcinile si instructiunile stabilite de Inspecția Naționala pentru Calitatea
Semințelor din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, potrivit
prevederilor legale.
Asociațiile de producători – între avantaje, atribuții și obligații
Se constituie la initiațiva producătorilor si in baza legislatiei naționale in
vigoare, ca forme asociative pe filiera sectorului vitivinicol și au urmatoarele
obiective principale:
 adaptarea, in comun, a producției la exigentele pieței si imbunătațirea
produsului;
 promovarea concentrarii ofertei și valorificarea pe piata a producției
membrilor sai;
 promovarea raționalizării si a ameliorării producției si a prelucrării;
 promovarea si furnizarea de asistență tehnică pentru utilizarea unor
practici de cultivare si tehnici de productie care protejeaza mediul;
 promovarea initiațivelor privind gestionarea subproduselor vitivinicole și
gestionarea deseurilor, in special pentru protejarea calitatii apei, a solului si a
peisajului si pentru a ocroti sau a favoriza biodiversitatea;
 realizarea de studii privind metodele de producție durabile și evolutia
pieței;
Asociațiile de producători – între avantaje, atribuții și obligații
 Contribuția la realizarea programelor de sprijin derulate cu fonduri

comunitare;
 aplicarea normelor adoptate de asociatia profesionala de producatori cu
privire la raportarea producției, comercializarea si protectia mediului;
 punerea la dispozitie a informatiilor solicitate de asociatia profesionala de
producatori, in vederea intocmirii statisticilor, in special pentru suprafetele de
cultura si evolutia pietei;
 plata de penalitati in caz de incalcare a obligatiilor care le revin in temeiul
actului constitutiv.

1.3. Trasabilitate și siguranță alimentară, garanțiile de autenticitate și originalitate
Astăzi – 3 preocupari:
siguranța alimentară, garanțiile de autenticitate și originalitate în
cadrul gamei de produse agroalimentare sănătoase oferite de piața de
consum.
Traseul Vinului (Wine Track) - necesitatea de a garanta autenticitatea
și originalitatea de la începutul până la sfârșitul procesului de
producție, dezvoltare și marketing.
DOUĂ REZOLUȚII-CHEIE
Obiectiv principal - stabilirea criteriilor minime necesare pentru
standardizarea colecțiilor ampelografice conform strategiiilor și
principiilor pentru conservarea resurselor genetice viticole în colecţii.
Aceste recomandări se bazează pe aspectele genetice și sănătate -
orientări minime generale pentru standardizarea protocoalelor la nivel
internațional.
C2
TRASABILITATEA - în obtinerea materialului săditor este esențială, având în

vedere că este primul punct de control pentru întregul lanț de producție, avand
urmatoarele puncte critice de control: colecții de germoplasmă (colecții
ampelografice) ca adevărate bănci de soiuri, pepiniere, câmpuri de
multiplicare, facilități vamale etc. care ar trebui controlate în ambele sensuri
pentru a asigura calitatea produsului final.
Organe Științifice
Comitetul Știintific și Tehnic
Comisia I Comisia II Comisia III

Viticultura Oenologie Economie viticola
 Selecția podgoriei  Tehnologia vinului  Analiza economică și

conjuncturală
 Fiziologia podgoriei  Microbiologia vinului
 Analiza pietelor și filierelor
 Struguri de masă și struguri  Codul internațional al practicilor vitivinicole
de vin oenologice
 Reglementare si drept
 Maladii, dăunatori și  Sub-Comisia metodelor de analiză și
protejarea viilor apreciere a vinurilor  Studiul alcoolului si a
băuturior alcoolice pe baza de
 Sub-comisia Nutritie si Sănătate
Zonarea vitivinicolă vin
 Securitate alimentară
 Formare si comunicare
 Nutritie și vin
 Lexic
 Aspecte sociale ale consumului de vin

Dezvoltarea Vitivinicola durabilă - Trasabilitate - Concursuri internaționale
Valoarea colecții de
biologică a germoplasmă
materialului
săditor are o
pepiniere
contribuție de
până la 50% în câmpuri de
obținerea unor
producții de
multiplicare
calitate în
sectorul viticol.
facilități vamale
categoria
biologică,
gradul de infecție
cu viroze,
gradul de sănătate, Control în ambele sensuri pentru a asigura
vigoarea,
puritatea soiului calitatea produsului final.
uniformitatea
stabilitatea
Protocoale de lucru din ambele standarde sunt detaliate și fac referire la câteva puncte cheie:
verificarea varietală și sanitară;

trasabilitatea în procesul de obținere a
materialului săditor viticol de calitate;
etichetarea corectă a butașilor, a vițelor
altoite sau a vițelor înrădăcinate pe
rădăcini proprii, a mugurilor (în cazul
înmulțirii in vitro) și a întregului
material vegetal;
controlul ambalajelor până la punctul
de vânzare și distribuție;
inspecțiile pentru certificare etc.
în condiții adecvate care să prevină schimbarea constituției sale genetice.

metodele astfel concepute –minimalizarea posibilității apariției de mutante,
drift genetic ori de apariție a oricărui tip de contaminare.
indiferent de modalitatea de păstrare (semințe, câmp de germoplasmă, seră,
cultură in vitro) managementul colecțiilor ex situ trebuie să asigure:
integritatea materialului vegetal conservat;
păstrarea materialului genetic strict necesar;
regenerarea acestui material - xistenței unui număr minim de plante
din aceeași varietate.
În anexe se regăsesc:
lista OIV a dăunătorilor de carantină (informații utile din partea
organizațiilor oficiale ale fiecărei țări în legătură cu cerințele
sanitare privind importul - exportul de material săditor viticol)
sau un protocol internațional de identificare a soiurilor OIV (CI-
GENET 2017-03 4.1, Variety identification Protocol).
Actualizarea listei internaționale a soiurilor de viță-de-vie și a

sinonimelor acestora și a listei descriptorilor OIV (2009-2012) sau a
definirii proceselor de selecție clonală (VITI 1/1991) și a proceselor
de selecție policlonală.
Standarde pentru colecțiile de germoplasmă viticole
(Rezoluția VITI-GENET 14-539)
1. Alegerea locației pentru colecția de germoplasmă

- condițiile agro-ecologice (sol și climă) adecvate, cu risc minim pentru
dezastre naturale sau produse de om
2. Achiziționarea de material biologic

- în cazul achiziționării materialului biologic din țări din afără UE sunt
necesare documente tehnice relevante, care să ateste respectarea
legislației de achiziție, precum și cele de carantină fitosanitară
- materialul biologic trebuie să fie însoțit cel puțin de descrierea din
FAO/IPGRI multi-crop passport descriptors.
-materialul biologic pentru noua colecție trebuie colectat de la plante
sănătoase și la un stadiu adecvat de maturare în vederea înmulțirii
vegetative
- durata de timp de la recoltare–transport-înmulțire-transfer în
câmp să fie cât mai scurtă pentru evitarea deteriorării materialului
biologic.
3. Înființarea colecției de germoplasmă în câmp
- fiecare unitate deținătoare de colecție de germoplasmă are un cod The FAO

Institute Code Ex:ROM051, ROM045, ROM06
- trebuie menținut un număr minim (4) de plante din fiecare accession
- să se folosească același portaltoi, care să fie pretabil pentru solul respectiv
- să se respecte condițiile de siguranță sanitară Ex: virus-free plant conform
legislației naționale, precum și Directiva 2005/43/CE
- o colecție de germoplasmă trebuie să conțină obligatoriu varietățile de referință
(Bicane, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Chasselas blanc, Merlot, Pinot noir,
Riesling Weiss, Rkatziteli, Sauvignon).
- harta cu localizarea fiecărei varietăți (accession)
- să se aplice un sistem de tăiere adecvat: Guyot cu cordon simplu/dublu
- distanța de plantare să asigure lumină suficientă și să favorizeze dezvoltarea
vegetativă a fiecărei plante (0,8-1m/2m).
Colecţii de viţă-de-vie din România înregistrate în "Vitis Internațional Variety
Catalogue" (VIVC) (www.vivc.de)
FAO/WIEWS
institute
code ROM 06 ROM 08 ROM 14 ROM017 ROM045
Marinela Stroe Prof. Petre Constantin Mircea Mircea
Curator : BANITA TARDEA PETRESCU MARCULESCU
Institute : University of Station Centrale Universitatea Wine Growing Wine Growing
Agricultural de Recherches Agronomica Research Research
Sciences and pour la Culture Iaşi Institute Valea Station
Veterinary des Plantes sur Calugareasca- Dragasani-
Medicine, les Sables Prahova Valcea
Bucharest
No of
accessions: 130 / 3 204 / 16 149 / 28 951 / 64 187 / 17
FAO/WIEWS
institute
code ROM046 ROM047 ROM049 ROM050 ROM051
Grigore Gheorghe Aurelia Gheorghe Margareta
Curator : GORODEA CALISTRU BALANESCU COMAN BADITESCU
Institute : Wine Growing Station de Wine Growing Wine Growing Wine Growing
Research Station Recherches Ressearch Research Research
Greaca-Giurgiu Viticoles Iaşi Station Station Station
Murfatlar- Odobesti- Stefanesti-
Constanta Vrancea Arges
No of
accessions: 121 / 11 24 / 5 116 / 11 8/2 14 / 1
4. Standarde pentru securitate și înmulțire

- unitatea deținătoare de colecție de germoplasmă trebuie să angajeze
personalul necesar pentru a îndeplini toate responsabilitățile de rutină pentru
înființarea, întreținerea, conservarea și distribuirea germoplasmei conform
standardelor.
- fiecare varietate din câmpul de germoplasmă ar trebui, pentru siguranță să fie
prezent în cel puțin două locații și, dacă este cazul, în baza acordurilor de transfer
între instituții.
Institute Codes
Prefixul ţării urmat de codul unităţii + nr. de înregistrare al genotipului
(http://www.vivc.de/index.php)
Country Responsible Website(s) Comments related to the vine plants and
authority and law grapes
Australia Australian http://www.daff.gov.au/aqis (general site) Currently importation of fresh table grapes,
Quarantine and http://www.aqis.gov.au/icon/asp/ex_alertsco seeds, plants and used machinery into Western
Inspection Service ntent.asp (import conditions per commodity: Australia from any source is prohibited due to
(AQIS) table grapes, grapevines, etc.) the absence of grape phylloxera
(Daktulosphaira vitifoliae), grapevine fanleaf
virus and phomopsis cane and leaf spot
(Phomopsis viticola) in this state.
Quarantine http://www.comlaw.gov.au/Details/F2011C0 Includes plant diseases that are quarantinable
Proclamation 1998 0625 diseases (VOL. 1), and plants that are
quarantinable pests (VOL. 2).
Brazil http://extranet.agricultura.gov.br/sislegis- List of species by type of pest (Lista de Pragas
consulta/servlet/VisualizarAnexo?id=14532 Quarentenárias Ausentes- A1).
India Plant Quarantine http://www.plantquarantineindia.org/
Organisation of India
Plant Quarantine http://www.plantquarantineindia.org/PQO_a Indian pdf file lists the quarantine pests for
Order 2003 and mendments.htm vines and grapes, originating from various
amendments countries.
New Zealand Ministry for Primary http://mpi.govt.nz/importing/plants/ (general Biosecurity Organism Register for Imported
Industries (MPI) site for importing plant material) Commodities (BORIC), identifies the
regulatory status for organisms which may be
http://mpi.govt.nz/news-and- associated with plants or plant products
resources/resources/registers-and- imported into New Zealand.
lists/biosecurity-organisms-register-for-
imported-commodities (BORIC)
Uruguay Reporting obligation https://www.ippc.int/sites/default/files/docu List of quarantine pests for host plants-
under the IPPC ments/20130423/1195224976185_listado_P regulated including Vitis vinifera or Vitis spp.)
(1997) C_Uy_Setiembre2007_2013042321%3A18 and their possible origins.
Es.pdf
http://www.mgap.gub.uy/dgssaa/DivProtAgr
ic/DPA.htm
1.4. Situaţia actuală naţională. Tendinţe, orientări, strategii
Necesitate
Suprafețe
Înființarea unor noi plantații
Perioada de preaderare: 220.000

ha în anul 2014
după aderare 240.000 ha în anul
2025
practic o rată anuală de înlocuire a
plantaţiilor viticole de 5% (9500 ha/an).
Soiuri de masă - 12.500 ha

(2005)
previziune: 24.000 ha în anul
(2014)
(2015- circa 10.000 ha!!!!!!!)
1.4. Situaţia actuală naţională. Tendinţe, orientări, strategii
Prezent:
Direcţiile de producţie a soiurilor de struguri raportată la suprafaţa viticolă:
- soiuri pentru struguri de masă: de la 6% la 6, 9%
Struguri de masă 6.9%
- soiuri pentru vinuri albe: de la 64% la 45% Stafide 0.0%
- soiuri pentru vinuri roşii: de la 23% la 40% Struguri pentru vin
93.1%
- soiuri pentru vinuri aromate: de la 7% la 8,1% Sursa: O.I.V. 2019
Ponderea în cultură a soiurilor de struguri pentru vin:

- soiuri autohtone şi clone realizate din aceste soiuri 45%.
- soiuri sortimentul mondial şi clone realizate în ţară din aceste soiuri 55 %.
Creşterea suprafeţelor apte să producă vinuri DOC- 2018 – 32800 ha D.O.C.

Denumire Suprafata (ha) %
Fetească Regală 12639,32 6,91
Fetească Albă 12486,06 6,83
Merlot 11684,72 6,39
Riesling Italian 7606,75 4,16
Aligoté 6087,51 3,33
Sauvignon 5513,63 3,01
Cabernet Sauvignon 5345,83 2,92
Muscat Ottonel 4478,22 2,45
Roşioară 2811,32 1,53
Băbească Neagră 2708,89 1,48
Fetească Neagră 2965 1,42
Chardonnay 1925,10 1,05
Pinot Noir 1887,95 1,03
Pinot Gris 1519,46 0,83
Tămâioasa Românească 1515,17 0,82
Burgund Mare 721,94
Grasa de Cotnari 566,67
Syrah 470,24
Traminer Roz 453,87
Crâmpoşie 452,72
Rkatiteli 448,55
Galbenă De Odobeşti 427,11
Frâncuşă 377,26
Oporto 330,12
Busuioacă de Bohotin 328,25
Iordană 314,92
Băbească Gri 295,00
Mustoasa de Măderat 287,80
Şarba 264,56
Alte soiuri 96 164,05
Total suprafeţe cultivate 182 714,16
 182 716.78 ha
32 800.28 ha - Suprafeţe cultivate cu soiuri din care se obţin vinuri D.O.C.

17,25%
(ha)
18 265.14 ha - Suprafeţe cultivate cu soiuri din care se obţin vinuri cu

10,17%
indicaţie geografică (ha)
131 651.36 ha – Suprafeţe cultivate cu soiuri din care se obţin vinuri fără
72,58%
D.O.C. şi indicaţie geografică ( ha)
Regiunea Viticolă Total Suprafeţe Suprafeţe Suprafeţe
suprafeţe cultivate cu soiuri cultivate cu cultivate cu
cultivate din care se obţin soiuri din care soiuri din care
(ha) vinuri D.O.C. se obţin vinuri se obţin vinuri
(ha) cu indicaţie fără D.O.C. şi
geografică indicaţie
(ha) geografică
( ha)
Regiunea Viticolă a Podişului Transilvaniei 6953.13 3919.99 80.62 2952.52
53,14%
Regiunea Viticolă a Dealurilor Moldovei 69 156.73 8267.69 11901.23 48 987.81
12%
Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei şi 52 829.18 8300.78 1596.43 42931.97
Olteniei 15%
Regiunea Viticolă a Dealurilor Banatului 2962.43 1774.72 22.94 1164.77
60%
Regiunea Viticolă a Dealurilor Crişanei şi 9614.48 1957.98 710.55 6945.95
Maramureşului 20%
Regiunea Viticolă a Colinelor Dobrogei 17 008.88 8333.3 3239.57 5436.01
50%
Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării 11 250.6 0 417.57 10 833.03
Regiunea Viticolă a nisipurilor şi a altor terenuri 12 941.35 245.82 296.23 12 399.3
favorabile din sudul ţării 2%
182 716.78 18 265.14 131 651.36
32 800.28
Obiective
EVOLUŢIA PATRIMONIULUI ȘI A PRODUCȚIEI VITIVINICOLE
Defrişarea şi înlocuirea cu soiuri nobile

(30.000 ha )
Puritatea soiului (maniera în care se face selecţia la recoltarea coardelor

altoi, stabilirea identității reale a soiurilor;
Dovedește fidelitatea materialului de înmulțire;
Selecţia clonală la viţa-de-vie şi realizarea, în cadrul unităţilor de

cercetare, a plantaţiilor-mamă „bază“ şi „certificat“ pentru producerea
materialului săditor liber de viroze.
Redresarea sectorului de producere a materialului săditor viticol,
producerea de material săditor viticol liber de viroze în conformitate cu
normele stabilite de UE. (50 mil.)
Orientări: In producerea materialului de înmulțire viticol s-au
stabilit trei directii principale:
1. multiplicarea rapidă a materialului biologic sănătos și cu valoare
culturală ridicată ce reprezintă principala politică a calității în Filiera
națională a certificării materialului de înmulțire viticol din România;
2. producerea materialului de înmulțire viticol din categorii
biologice superioare prin utilizarea tehnologiilor moderne pentru
realizarea si menținerea unor performante culturale ridicate;
3. asigurarea in perioada premultiplicării a condițiilor necesare
menținerii stării de tinerete biologică fără a afecta valoarea culturală
înregistrată oficial.
In gestionarea resurselor genetice și a materialului Inițial de
înmulțire la viță-de-vie au responsabilități:
 - ICDVV VALEA CALUGAREASCA cu rețeaua unităților de
cercetare de profil viticol (SCDVV Iasi, SCDVV Blaj, SCDVV
Bujoru, SCDVV Odobesti, SCDVV Pietroasa, SCDVV Murfatlar,
SCDVV Dragasani, SCDVV Minis, INCDBH Stefanesti);
 - unități de invatamant superior cu activitate de ameliorare si
creare de soiuri de vita-de-vie, detinatori ai colecțiilor
ampelografice cu rol important in formarea tinerilor specialiști;
 - domeniul privat (pepinieriști).
Tendinţe. Evoluția patrimoniului viticol naţional
Unități reprezentative producătoare de material săditor viticol

Judetul Numar Unitati reprezentative
Alba 18 SCDVV Blaj, SC Jidvei SRL
Arad 13 SCDVV Minis, SC Plant protect SRL
Arges 2 INCDBH Stefanesti
Buzau 29 USAMV-Fil. SCDVV Pietroasa
Constanta 8 SCDVV Murfatlar, SC Duvigneau Murfatlar SRL
Galati 19 SCDVV Bujoru
Prahova 11 ICDVV Valea Calugareasca, SERVE Ceptura
Timis 13 SC Agricola Butas SRL
Portaltoii sunt procurați din staţiunile de cercetare. Ca unităţi

reprezentative, amintim staţiunile de cercetare: Blaj, Miniş,
Pietroasele, Murfatlar, Bujoru, ICDVV Valea Călugărească, INC-
DBH Ştefăneşti, SC Jidvei și SC Serve Ceptura (35,20% (53,77 ha)
din totalul supafețelor (152,72 ha) cu soiuri de portaltoi)
REALIZĂRI
SPECIFICARE UM
Anul Anul
2006 2016
1.Suprafata
-plantaţii portaltoi mii ha 0.35 0.054
-pepiniere viticole mii ha 0.04 0.043
2. Producţia de material săditor

viticol
a) Butaşi portaltoi – Total, din
care: mil but. 25.0 4.2
-pentru nevoi interne - ” - 25.0 4.2
-pentru export - ” - - -
b) Viţe altoite mil buc 4.3 5.6
Sursa informatică: Strategia viticulturii elaborată de MAA; Buletinul OIV; MADR (ONVPV); MADR (INCS)
Judetul Suprafata Productia estimata

(ha) (mb)
Constanta 18.00 1475
Alba 15.36 3374
Timis 1.93 189
Buzau 1.91 190
Prahova 1.44 26
Bistrita Nasaud 1.02 192
Galati 1.00 53
Iasi 0.96 37
Arges 0.71 35
Arad 0.65 32
Mures 0.04 2
Total 43.03 5604
Sursa informatică: MADR (INCS)

Programul de multiplicare 2018 - vita altoita
71,25 ha școli de vițe
Dinamica creşterii suprafeţelor cu plantaţii mamă “BAZĂ” cu soiuri
şi clone de portaltoi în cadrul unităţilor de cercetare vitivinicole în
Dinamica creşterii suprafeţelor cu plantaţii mamă “bază” cu soiuri şi clone
perioada 2009-2014
de portaltoi în cadrul unităţilor de cercetare vitivinicole
25
22,75
20 18,96
16,49
14,99
15 13,63
12,39
ha
10
La nivel
național sunt
5
152,72 ha
destinate
0 obținerii de
2009 2010 2011 2012 2013 2014 butași portaltoi;
53,77 ha - 2018
(35%)
La nivel național sunt 17,17 ha destinate obținerii de coarde altoi;
Situaţia plantaţiilor7,1 mamă “BAZĂ
ha in total ” cu(60%)
- 2018 soiuri şi clone pentru
struguri
Sinteză desituaţia
privind masă plantaţiilor
înfiinţate îmamă
n cadrul unită
“bază” ilor de
cu ţsoiuri cercetare
şi clone de soiuri de
vitivinicole în perioada 2004-2008 (ha)
struguri pentru masă în cadrul unităţilor de cercetare vitivinicole
Soiul ICDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV INCDBH TOTAL
Valea Blaj Bujoru Drăgăşani Iaşi Miniş Murfatlar Odobesti Pietroasa Stefanesti
Călug.
Italia 25 Gr 0,005 - 0.011 - - - - - - - 0.016
Afuz-Ali 93 Mf. 0.008 - - - - - 0.080 - - - 0.088
Xenia 0.004 - - - - - - - - - 0.004
Cardinal 0.012 - - - - - - - - - 0.012
Transilvania 0.014 0.080 - - - - - - - - 0.094
Timpuriu Pietroasa 0.017 - - - - - - - 0.038 - 0.055
Chasselas dore 20 Is - - 0.011 - 0.007 - - - - - 0.018
Muscat de Hamburg 4 Pt - - 0.011 - - - - - 0.008 - 0.019
Otilia - - - - - - - - 0.025 - 0.025
Coarnă neagră selecţionată - - 0.022 - - - - - - - 0.022
Milcov - - - - - - - 0.018 - - 0.018
Silvana - - - - - 0.170 - - - - 0.170
Napoca - 0.105 - - - - - - - - 0.105
Splendid - 0.058 - - - - - - - - 0.058
Somesan - 0.080 - - - - - - - - 0.080
Cetăţuia - 0.035 - - - - - - - - 0.035
Timpuriu de Cluj - 0.043 - - - - - - - - 0.043
Muscat d’Adda 5 Pt - - - - - - - - 0.020 - 0.020
Centenar - - - - - - - - 0.001 - 0.001
Istrita - - - - - - - - 0.057 - 0.057
TOTAL 0.060 0.401 0.055 - 0.007 0.170 0.080 0.018 0.149 - 0.940
1 Ha/ICDVV
Situaţia plantaţiilor mamă “CERTIFICAT” cu soiuri şi clone pentru
Sinteză privind
struguri desituaţia
masă plantaţiilor mamă
înfiinţate în “CERTIFICAT”
cadrul unităţilor de cu soiuri şi clone
cercetare
vitivinicol
de soiuri de struguri pentruemasă
în perioada
în cadrul200 5-2008
unităţilor de(ha)
cercetare vitivinicole
Soiul ICDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV SCDVV INCDBH TOTAL
Valea Blaj Bujoru Dragasani Iasi Minis Murfatlar Odobesti Pietroasa Stefanesti
Calug
Cardinal 0.037 - - - - - - - - - 0.037
Timpuriu Pietroasa 0.108 - - - - - - - 0.026 - 0.134
Transilvania 0.128 - - - - - - - - - 0.128
Xenia 0.036 - - - - - - - - - 0.036
Italia 25 Gr 0.036 - - - - - - - - - 0.036
Afuz Ali 93 Mf 0.050 - - - - - - - - - 0.050
Chasselas doré 20 Is - - - - 0.020 - - - - - 0.020
Muscat de Hamburg 424 Gr - - - - - 0.100 - - - - 0.100
Argessis - - - - - - - - - 1.000 1.000
Muscat de Adda 5 Pt - - - - - - - - 0.026 - 0.026
Otilia - - - - - - - - 0.008 - 0.008
Muscat de Hamburg 4 Pt - - - - - - - - 0.026 - 0.026
Istriţa - - - - - - - - 0.026 - 0.026
TOTAL 0.395 - - - 0.020 0.100 - - 0.112 1.000 1.627
2 ha

Strategie de țară- Refacerea structurală a patrimoniului viticol al României necesită un
ritm anual de 10 000 ha/an
3200 ha 5545 ha 5545 ha doar 10% din

2016 12,2 21,0 21,0 nevoia anuală de
butași și se
2015 11,5 20,5 20,8 cunoaşte că
reconversia din
2014 11,0 20,4 20,3
ultimii ani a
2013 10,5 20,1 20,0 folosit în
proporţie
2012 9,0 19,7 19,7 covârşitoare
material săditor
0 10 20 30 40 50 60
mil. viţe din străinătate.
pentru creşterea patrimoniului viticol naţional
pentru realizarea ratei anuale de înlocuire a plantaţiilor
pentru înlocuirea suprafeţelor cu HDP
Exemplu: REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/561
al Comisiei din 7 aprilie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al
Consiliului în ceea ce priveşte sistemul de autorizaţii pentru plantări de
viţă-de-vie;
Perioada de referinta 1/01/2018 to 31/12/2018
► Total area (ha) actually planted (on last 31 July) 182 488.00 ha
Percentage to be applied at național level 1.00 %
► Total area (ha) for new plantings at național level, on the basis of the %
decided
1 824.88 ha
Justifications on limitation of the percentage at național level (where below
1 %)
Strategii:
Cresterea accelerată a suprafețelor cu plantații mama „Bază” si
„Certificat” atât din soiuri de portaltoi cât și din soiuri vinifera pentru
struguri de vin si de masa.
Materialul de înmulțire viticol Inițial G0 - in strategia de dezvoltare a

sectorului vitivinicol, constituie prima treaptă de multiplicare a
genotipurilor valoroase si de interes pentru viticultura romaneasca. (G0
in sera depozitar previne dispariția naturală sau accidentală a soiurilor
de viță-de-vie autohtone, protejează si promovează în cultură un
material biologic cu un statut bun din punct de vedere sanitar si
fiziologic).
Strategii:
 INCDBH Stefanesti, unic mentinator al materialului Initial de înmulțire viticol G0,
plante /genotip, asigura, obligatie legala conform Ordinului 1267/2005, identitatea și
puritatea plantelor din sera depozitar cu privire la soi respectiv clona si ofera garanții
asupra substratului de cultura, pe baza analizelor efectuate de organismele abilitate,
privind absența organismelor dăunătoare sau vectorilor acestora, nematozii,
vectori ai virusurilor specifice vitei de vie cat si dezvoltarea normala a plantelor.
 Păstrarea la nivel național a patrimoniului inestimabil al varietatilor si speciilor

la vita-de-vie, prevenirea saracirii globale a diversitatii prin disparitia definitiva a
unor soiuri originale (autohtone), cat si interesul strategic al resurselor genetice ca
perspectiva in ameliorarea vitei de vie, solicită depunerea tuturor eforturilor
umane și materiale pentru imbogatirea si studierea permanenta a acestui
conservator.
CAPITOLUL II
Principii teoretice
privind procesele 2.1. Definirea principiilor şi factorilor biologici
implicaţi în înmulţirea viţei-de-vie pe cale
biologice care stau vegetativă și efectele acestora asupra calităţii
la baza tehnicilor materialului săditor viticol
de înmulţire a viţei 2.2. Metode de inmulțire vegetativă a viței-de-vie
de vie pe cale 2.3. Metode de altoire a viței-de-vie
vegetativă.
Generalități: Biologia înmulțirii vitei-de-vie
Vita-de-vie se poate înmulți pe cale:
-sexuata (prin seminte)
-asexuata sau vegetativa (prin butasire, marcotaj, altoire si culturi “in vitro”).
In practica viticolă, in mod curent, vita-de-vie se înmultește prin butășire si

altoire si in mai mica masura prin marcotaj;
- in domeniul ameliorarii genetice – prin seminte
si mai nou,
tehnologia de producere a vitelor altoite in verde și inrădăcinarea lor direct
în plantația de portaltoi, metoda mai simplă, mai economică.
Înmulțirea viței-de-vie prin semințe. Avantaje si dezavantaje.
 Metoda este folosita in lucrarile de ameliorare pentru obtinerea soiurilor noi

de viţă-de-vie roditoare, de portaltoi si a hibrizilor direct producatori.
Dezavantajele acestei metode:

 plantele obținute din seminte au insuțiri deosebite de cele ale părintilor (nu
reproduc intocmai insusirile plantei mamă)
 intra tarziu pe rod (dupa 5-7 ani)
 fructificarea este neuniformă
 descendentele soiurilor roditoare sunt sensibile la filoxeră.
2.1.Definirea principiilor şi factorilor biologici implicaţi în înmulţirea
viţei de vie pe cale vegetativă si efectele acestora asupra calităţii
Principii:
Producerea materialului saditor viticol este o activitate complexă si de inaltă
tehnicitate care presupune o buna cunoaștere a factorilor care intervin in realizarea
producției respective.
Calitatea materialului saditor reflectată in valoarea lui biologică este un

element de importanta majora.
Orice rabat de la calitatea vitelor are consecinte negative asupra viitoarelor

plantații de viță-de-vie care se infiintează cu materialul respectiv.
Valoarea biologică si calitatea tehnologică a materialului săditor viticol folosit la

plantare constituie veriga fundamentala pentru reușita unei plantații viticole
sub aspectul durabilității si productivitatii sale.
Factorii implicați în inmulțirea vegetativă:
 genetici
 ecologici
 biologici
 tehnici
se bazează pe posibilitatea de obtinere a unei plante, pornind de la un mugure, în mod

obişnuit se folosesc porţiuni de organe (cu 1 sau mai multi muguri), preluate de la o
plantă, pentru a obţine altele cu caracteristici asemănătoare.
altoi, destinat obţinerii părţii aeriene a plantei

portaltoi, care dă naştere sistemului radicular.
Portaltoiul reprezintă factorul fundamental al adaptării

viței-de-vie la solul unui areal, fiind un factor vital, iar reușita unei
plantații ține de acesta în proporție de 50%, ceea ce arată că nu
este un rol marginal, nu este un rol ce poate fi substituit cu alte
intervenții.
2.2. Metode de înmulțire a vitei-de-vie
înmulțirea vegetativa se bazeaza pe posibilitatea de obtinere a unei plante, pornind de

la un mugure.
Avantaje:
 plantele obtinute reproduc cu fidelitate insusirile de productie si calitative ale
soiurilor din care provin (zestrea genetică)
 intra mai devreme pe rod comparativ cu înmulțirea prin seminte
 fructificarea este uniforma si relativ constanta de la un an la altul
Dezavantaje
există riscul transmiterii bolilor virale prin materialul vegetativ folosit la
înmulțire (coarde, lastari).
Metodele de înmulţire vegetativă folosite în viticultură sunt următoarele:

butăşirea, marcotajul, altoirea şi microînmulţirea „in vitro”.
2.2.1. Înmulţirea prin butaşi
utilizată pe terenurile nisipoase unde filoxera nu întâlneşte

condiţii favorabile de dezvoltare:
înmulţirea portaltoilor,
hibrizilor direct producători,
înmulţirea rapidă a soiurilor şi clonelor noi valoroase (Vitis
vinifera).
Înmulţirea prin butaşi
1. După gradul de lignificare deosebim:

- butaşi lignificaţi, proveniţi din coardele de un an;
- butaşi verzi, proveniţi din lăstari, folosiți numai la înmulţirea rapidă a soiurilor
valoroase, nou create sau a celor deficitare.
2. După lungime exprimată în centimetri, butaşii pot fi:

-scurţi, cu lungimea de maximum 30 cm;
-mijlocii (30-45 cm) şi lungi – peste 45 cm.
În general, la butăşirea în verde se folosesc numai butaşi scurţi, pe când la butăşirea în
uscat (butaşi lignificaţi) se folosesc butaşi de toate lungimile.
3. După grosime exprimată în mm, deosebim:

- butaşi subţiri, cu diametrul < 7 mm;
- mijlocii 7-12 mm ;
- groşi, cu diametrul > 12 mm.
Înrădăcinarea butaşilor
Reuşita butăşirii este condiţionată de factorii genetici, ecologici, biologici şi tehnici.
1. Factorii genetici
 -unele specii înrădăcinerază uşor (Vitis vinifera, V. riparia)- înrădăcinează greu (V.
berlandieri), nu emit rădăcini (V. aestivalis, V. cordifolia, speciile asiatice).
2. Factorii ecologici
 Temperatura optimă 24 şi 30°C. Umiditatea ridicată a substratului, precum şi buna
oxigenare a ţesuturilor
3. Factorii biologici se referă la gradul de maturare (conţinutul butaşilor în hidraţi de
carbon); vârsta plantelor şi organelor folosite la butăşire; prezenţa mugurelui pe butaş.
 Butaşii proveniţi de la plantele tinere înrădăcinează mai uşor decât cei care provin de
la viţele bătrâne. (Butaşul verde, coarde de un an, coarde de 2 ani).
4. Factorii tehnici
 - lungimea şi grosimea butaşilor;
 -folosirea fitohormonilor de sinteză şi a procedeelor tehnice de stimulare a
înrădăcinării.
 S-a constatat că butaşii cu cât sunt mai lungi şi mai groşi, cu atât înrădăcinează
mai bine.
 Fitohormonii asigură obţinerea randamentelor ridicate de butaşi înrădăcinaţi.
2.2.2. Înmulţirea prin altoire
înmulțirea viței de vie prin altoire a reprezentat si continua sa reprezinte o

problematica complexa, cu multe variabile si cu multe metode de rezolvare
in pepiniere.
Fiecare metoda în parte, precum şi reuşita altoirii este influentata decCondiții

specifice:
dotari tehnologice,
puterea investitiei financiare şi orizontul de recuperare a acesteia,
factorii meteorologici,
amplasamentul,
pregatirea personalului implicat etc.
Scopul final este obtinerea unui material saditor viticol, în al cărui preţ să se
regăsească parametrii ce definesc calitatea acestuia, la un cost de producţie
eficient.
Bazele teoretice
Altoirea se bazează pe principiul sudării suprafeţelor
secţionate, prin formarea unui ţesut intermediar denumit calus,
diferenţierea calusului în ţesuturi specializate şi realizarea
concreşterii dintre cei doi simbionţi (vascularizare).
 formarea calusului - cambiul intră în activitate, atât la altoi cât

şi la portaltoi, dând naştere unui ţesut albicios, amorf, alcătuit din
celule parenchimatice nediferenţiate, denumit calus sau „ţesut de
rană”.
 La formarea calusului, rolul principal revine celulelor

meristematice ale cambiului altoiului.
 Un contact bun între zonele generatoare ale altoiului şi

portaltoiului.
 La început, calusul apare sub forma unor puncte mici de

culoare albă-sidefie care se unesc între ele şi formează un
inel continuu de jur-împrejurul punctului de altoire.
Sudarea. Celulele calusului încep să se
diferenţieze şi să formeze celule noi cambiale.
Cambiul care îşi face apariţia în calus îşi începe
activitatea producând floem şi xilem nou.
Aceste ţesuturi umplu spaţiul dintre altoi şi
portaltoi şi creează un suport prin care circulă
apa şi substanţele nutritive.
Vascularizarea reprezintă a treia etapă a

prinderii la altoire şi constă în stabilirea
legăturilor între vasele libero-lemnoase ale
altoiului, cu cele ale portaltoiului.
Calus
abundent
Școala de
vițe
Soiul altoi
Buta
s
altoit
Vițe la
ghivece
Soiul portaltoi
Factorii implicati in reusita procesului de altoire
 I. Factorii anatomo-fiziologici,
 II. Factorii tehnici,
 III. Factorii ecologici
I. Factorii anatomo-fiziologic
I.a. Afinitatea
 Cu cât diferenţele morfologice, anatomice şi biochimice dintre altoi şi portaltoi
sunt mici, cu atât afinitatea este mai bună, iar sudarea este mai completă şi mai
durabilă.
4. Influenţa reciprocă dintre altoi şi portaltoi.
 afinitatea se manifestă mai întâi în şcoala de viţe (afinitatea de altoire) şi se
apreciază prin procentul de viţe cu sudura completă.
 fiecare soi realizează procente diferite de prindere la altoire în funcţie de

portaltoi, ceea ce indică existenţa unor grade diferite de afinitate.
Definiție: afinitate culturală, afinitate de producţie, afinitate morfologică, afinitatea
economică, compatibilitate, incompatibilitate, adaptabilitate, însă conform opiniei
unor autori:
 afinitatea este definită prin calitatea sudurii, exprimată prin procentul de viţe bune
pentru a fi plantate, în sensul că un procent mare de viţe altoite arată o afinitate mai
ridicată şi invers;
I. Factorii anatomo-fiziologici
I.b. Vârsta partenerilor – parteneri tineri - concreşterea este mai bună.
Randamentele mari care se obţin la altoirea în verde (80-90 %) unde se folosesc
lăstari, faţă de randamentele scăzute (40-50 %) la altoirea în uscat, unde se
operează cu coardele de un an.
I.c. Gradul de maturare a lemnului - coardele portaltoi să conţină peste 12 % hidraţi C
I.d. Densitatea lemnului coardelor - se urmăreşte ca la un soi de viţă roditoare cu

lemnul dens (Cabernet Sauvignon) să se folosească un portaltoi tot cu lemnul dens
(Kober 5 BB) şi invers.
I.e. Umiditatea fiziologică a materialului - ţesuturile să fie viabile şi să conţină 50-53

% apă.
I.f. Grosimea partenerilor - suprapunerea cât mai exactă a zonelor generatoare care
participă la calusare şi sudare.
A-altoiul;
B- portaltoiul;
C-măduva;
D-diafragma;
E-liber; F-lemn; G-scoarţa;
H-cambiu;
I-calus necrozat;
J-ţesuturi sinuoase
Modificările care au loc în zona de

Cambiu concreştere la altoirea în uscat
necrozat
Modificările anatomice volumul şi
suprafaţa vaselor conducătoare,
determină un traiect neregulat,
sinuos al vaselor conducătoare
Modificările fiziologice sunt

determinate de cele anatomice şi se
referă, în principal, la circulaţia sevei
prin zona de concreştere.
II. Factorii tehnici
 Modul de pregătire a materialului în vederea altoirii interesează: fasonare, extirparea
ochilor, hidratarea (umectarea) etc.
 Poziţia secţiunii faţă de ochi la altoi - poziţia cea mai favorabilă sudării este de partea
ochiului, practic într-o poziţie mai favorabilă calusării.
 Distanţa secţiunii faţă de ochiul altoiului se corelează negativ cu prinderea la altoire,

distanţa de la secţiune la ochi să nu depăşească 5 mm (substanţele de rezervă şi cele
fitohormonale sunt în cantitate mai mare în zona nodului).
 Planicitatea secţiunilor reprezintă o condiţie importantă pentru asigurarea unei bune

suduri. Obţinerea unor secţiuni netede este posibilă prin folosirea unor bricege (sau cuţite,
în cazul folosirii altoirii mecanizate) de bună calitate şi perfect întreţinute.
 Rapiditatea efectuării altoirii se opune oxidării şi deshidratării ţesuturilor secţionate; de

aceea, timpul dintre momentul efectuării secţiunilor şi îmbinării lor, trebuie să fie foarte
scurt.
 Igiena altoirii se dezinfectează împotriva mucegaiurilor folosind Ronilan 0,05 %, Benomyl
50 WP 0,1 %, Topsin 70 PU, 2006).
 Parafinarea efectuată după altoire are rolul de a proteja zona de altoire împotriva
infecţiilor.
III. Factorii ecologici
Temperatura
Calusul începe să se formeze la temperatura de 15ºC, procesul se intensifică odată cu
creşterea temperaturii până la 32ºC; La temperaturi de 18-27ºC se formează un calus fin
şi dens de jur împrejurul punctului de altoire.
La începutul procesului de forţare, în primele 4-5 zile, se administrează un „şoc termic”

(28-30ºC) pentru ca butaşii altoiţi să treacă rapid de la viaţa latentă la cea activă, apoi
temperatura se menţine la 22-24ºC pe toată durata forţării.
-se recomandă metoda electrostratificării prin care se creează un plus termic (cu 3-4ºC) la
nivelul punctului de altoire, faţă de baza butaşilor.
III. Factorii ecologici
Umiditatea
 la începutul formării calusului, umiditatea aerului trebuie
menţinută la peste 90 %, timp de 4-5 zile, după care se
reduce treptat la 75-80 %.
Lumina
 la începutul perioadei de forţare contribuie la prevenirea
apariţiei mucegaiurilor, iar mai târziu, după apariţia
lăstarilor, lumina naturală cu o intensitate de peste 1 000 de
lucşi preîntâmpină etiolarea acestora;
Influenţa reciprocă dintre altoi şi portaltoi
Cu cât diferenţele dintre portaltoi şi altoi sunt mai mari, cu atât influenţele
reciproce dintre cei doi parteneri sunt mai puternice.
Influentele sunt date de:

 caracteristicile sistemului radicular al portaltoiului, care exercită o
acţiune selectivă de absorbţie a elementelor nutritive;
 Schimbul de substanţe dintre cei doi parteneri.
Influenţa portaltoiului asupra altoiului
• modificarea
lungimii •producţia de
perioadei de creşterea diferită a
struguri
vegetaţie; lăstarilor; mărimea
longevitate suprafeţei foliare
a plantaţie acumularea
•fertilitatea şi
zaharurilor
productivitatea diferită
portaltoi de cantitate (viguroși), Kober 5 BB, 140 Ruggeri – soiuri V. vinifera de

cantitate;
portaltoi de calitate (vigoare medie) R.G, 41 B - soiuri V. vinifera de calitate;
portaltoi intermediari, Teleki 8B, Crăciunel 2 – diferite areale;
Influenţa altoiului asupra portaltoiului
repartizarea acestora pe
diferite adâncimi ale
solului
lungimea
diferită a
rădăcinilor
2.3. Metode de altoire
După natura organelor folosite la altoire se distinge:

 altoirea în verde când se folosesc lăstari
 altoirea în uscat, în cazul folosirii coardelor.
După procedeele tehnice de execuţie metodele de altoire se clasifică în:
 altoirea în copulaţie simplă, prin suprapunerea secţiunilor;

 altoirea în copulaţie ameliorată, cu pană sau limb de îmbinare;
 altoirea mecanizată cu secţiuni de îmbinare în profil „omega”, „vârf de

lance”, „nut şi feder” etc;
 altoirea pe loc, în despicătură, realizată atunci când altoiul a dispărut, iar
portaltoiul are o grosime de 20-50 mm.
Altoirea în uscat
 executa manual (folosind copulaţia
perfecţionată, cu limb sau pană de
îmbinare)
 cu ajutorul maşinilor şi dispozitivelor de

altoit care realizează îmbinarea
partenerilor în sistem „vârf de lance”,
„omega”
Altoirea în verde
completarea golurilor din plantaţiile viticole, în
scopul înmulţirii rapide a soiurilor noi şi pentru
înlocuirea soiurilor mai puţin valoroase, cu altele
mai bune.
când altoiul a dispărut, iar din portaltoi au
crescut lăstari;
când în locul butucilor lipsă s-au plantat, cu un
an înainte, viţe portaltoi înrădăcinate.
Se folosesc lăstari roditori (1/3 mijlocie), recoltati

dimineaţa, prin secţionare cu foarfeca de la punctul
de inserţie şi se introduc imediat într-un vas cu apă.
Acestor lăstari li se suprimă limbul frunzelor cu o
parte din peţiol, cârceii şi vârfurile mai fragede.
Alte metode de înmulțire
Microînmulţirea „in vitro ”
 metodă de înmulţire vegetativă modernă, cu o rată superioară de multiplicare a

plantelor, comparativ cu metodele convenţionale (butăşire, marcotaj, altoire).
 Ea constă în obţinerea unor plante noi, cu caracteristici similare plantelor mamă

şi cu o stare sanitară satisfăcătoare, pornind de la ţesuturi meristematice a căror
dezvoltare are loc „in vitro”, după o prealabilă sterilizare şi într-un mediu aseptic
(Fregoni M.,1987).
 Metoda foloseşte explante vegetale de provenienţă diferită: ţesuturi meristematice,

organe (muguri, minibutaşi, antere, ovare, celule de calus sau celule regenerate
din protoplaşti.
 Microînmulţirea se bazează pe totipotenţa celulei vegetale, însuşire potrivit căreia

orice celulă nucleată vie din corpul plantei conţine toată informaţia genetică
necesară pentru a reproduce fidel întreaga plantă.
AVANTAJE:
 clonarea rapidă a soiurilor valoroase, nou create, (cantităţi mari de material
săditor);
 eliberarea plantelor de virusuri şi de fitoplasme (devirozarea soiurilor) prin culturi

de meristeme;
 obţinerea unor plante cu diferite grade de ploidie, stabile genetic, embriogeneză

somatică;
 inducerea mutagenezei „in vitro”, urmată de selecţia mutantelor cu însuşiri

valoroase; înlăturarea incompatibilităţii sexuate a unor soiuri folosite în diferite
combinaţii de hibridare (embriocultură);
 posibilitatea păstrării materialului de înmulţire la temperaturi scăzute, în diferite

faze de dezvoltare;
 producerea materialului săditor în regim programat, fără dependenţă de un

anumit sezon, întrucât lăstarii iniţiali se pot obţine din butaşi lignificaţi, dezinfectaţi,
păstraţi la temperatură joasă (2ºC), în saci de polietilenă şi introduşi la forţare în perioada
dorită etc.
CAPITOLUL III 3.1. Plantaţia mamă furnizoare de coarde portaltoi
3.1.1. Portaltoiul – factor de optimizare a cantitatii
Aspecte tehnologice si calitatii recoltei de struguri
privind pepiniera
3.2. Plantaţia mamă furnizoare de coarde altoi
viticolă – definiţie,
compartimentele 3.2.1. Soiuri de vita-de-vie admise la inmultire in
Romania
acesteia
3.3. Şcoala de viţe
3.4. Aspecte practice privind producerea
materialului săditor viticol – de la butașii de
portaltoi si altoi, la vita altoita
3.4.1. Aplicarea unor soluţii tehnice în vederea
creşterii eficienţei economice în producerea
PEPINIERA VITICOLA
Pepiniera viticolă reprezintă o unitate specializată în
producerea materialului săditor viticol
Obiective:
 Infiintarea noilor plantatii - producerea materialului săditor viticol cu valoare

biologică ridicată;
 completarea golurilor din viile tinere şi cele aflate în producţie;
 producerea de viţe altoite în conformitate cu cerinţele actuale, ca structură de

soiuri, un sortiment alcătuit din soiurile recomandate pentru fiecare podgorie.
 producerea de viţe altoite sub un control biologic şi sanitar riguros, conform

stasurilor în vigoare (Legea viei și vinului, GENET 14-565, “OIV recommendations for production,
certification and trading of viticultural plant material”. These recommendations are based on genetic (VITI-GENET
565B) and health (VITI-PROTEC 565A).
COMPARTIMENTELE PEPINIEREI VITICOLE
1.Plantația de portaltoi – de 1,5 – 2 ori mai mare decat școala de vițe
(70.000-120.000 butași p.a/ha)
2.Plantația furnizoare de coarde altoi – 2,5 – 3 ori mai mare decat școala de vițe
(64.000 ochi/ha)
3.Complexul de altoire si forțare – mărimea depinde de:

-nr. total de vițe altoite
-% vițelor altoite bune de plantat
-cantitatea de material ce intra in procesul de altoire
-durata altoirii
-plantarea in timp optim in școala de vițe a butașilor altoiti
4.Școala de vițe – marimea se stabileste cu ajutorul unei formule

Școala de vițe – suprafața se stabilește, astfel:
Nt
S = -------- în care:
Ba x R
S = suprafata scolii de vițe, in ha

Nt = nr. total de vițe ce se doreste a fi obtinut
Ba = nr. total de butași ce se plantează la ha
R = randamentul de vițe altoite (% planificat de vițe calitatea I – bune de plantat)
Link - Pepiniera viticola, compartimente, pregatirea pentru altoire
 https://youtu.be/aWOW0sIdVMk
Link- Plantația mama coarde altoi, portaltoi

 https://youtu.be/816uRMdb4nI
Schița unui complex de altoire și forțare (după Vivai Cooperativi Rauscedo,
http://www.vivairauscedo.com/news)
Sere pestru testarea rezistenței soiurilor la diferiți agenți patogeni –
înmulțirea la ghivece (după Vivai Cooperativi Rauscedo,
http://www.vivairauscedo.com/news)
În procesul de producere a materialului săditor viticol
se întâlnesc mai mulţi termeni:
M.S.V. are 2 destinaţii:
I. înființarea de plantații viticole pentru producție - vițele altoite sau

înrădăcinate din soiuri roditoare sau portaltoi;
II. înmulțire - (plantații mamă, pepiniere viticole/școli de vițe).

1 2
Materialul de
înmulţire
vegetativă a 3.
Material
săditor viţei-de-vie Categoriile
viticol de biologice de
(coarde altoi, material de
plantare butași din soiuri
înmulțire
roditoare pentru
(viţe altoite, înrădăcinare, vegetativă a
viţe nealtoite
din soiuri
coarde portaltoi, viței-de-vie
butaşi de portaltoi
roditoare,
pentru altoire,
viţe portaltoi) butaşi portaltoi
pentru
înrădăcinare)
1. Materialul săditor viticol (de plantare) este constituit din:
a) viţe altoite
obţinute prin altoire, are lungimea minimă de 30 cm, având cel puţin 3
rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime minimă de 10 cm,
destinate înfiinţării de plantaţii sau plantării în goluri;
b) viţe nealtoite din soiuri roditoare

obţinute prin înrădăcinarea butaşilor de viţă-de-vie roditoare, de diferite
lungimi, având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe
minimum 10 cm, destinate plantării pe terenuri nisipoase, (în care nu există pericolul
atacului de filoxeră radicicolă sau pe orice tip de sol, în cazul soiurilor rezistente la filoxeră, forma radicicolă);
c) viţe portaltoi
obţinute prin înrădăcinarea butaşilor portaltoi, cu lungimea de minimum 30
cm, având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime
minimă de 10 cm, destinate înfiinţării de plantaţii de portaltoi sau plantării
în goluri.
2. Materialul de înmulţire vegetativă al viţei-de-vie este constituit din:
a) coarde altoi - bine maturate, lungimea de cel puţin 8 ochi viabili şi
diametrul minim de 7 mm, (7-12 mm) obţinute din plantaţii recunoscute de viţe
nobile, destinate obţinerii de altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare;
b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare - porţiuni provenite din

coarde altoi, cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul de cel puţin 7 mm, având 1
- 2 ochi viabili în partea lor superioară;
c) coarde portaltoi - cu lungimea de 40 - 80 - 120 cm (de 1 - 2 - 3 lungimi),

obţinute în plantaţiile recunoscute de portaltoi, destinate obţinerii de butaşi portaltoi cu
lungimea de minimum 30 cm şi diametrul de minimum 7 mm;
d) butaşi de portaltoi pentru altoire - porţiuni provenite din coarde portaltoi

cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 7 mm, măsurat
la mijlocul butaşului;
e) butaşi portaltoi pentru înrădăcinare - porţiuni din coarde portaltoi, cu

lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 6 mm, măsurat la
mijlocul butaşului, având în partea lor superioară 1 - 2 ochi viabili.
3. Categoriile biologice de material săditor viticol
Categoria PREBAZĂ (INIȚIAL)

Categoria BAZĂ
Categoria CERTIFICAT
Categoria STANDARD
3. Categoriile biologice de material săditor viticol admise în România sunt următoarele:
a) materialul amelioratorului;
b) materialul iniţial;
c) materialul bază;
d) materialul certificat;
e) materialul standard.
Materialul amelioratorului este materialul săditor viticol care:
A fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate;
- este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică prebază,
pornind de la o plantaţie cu material iniţial.
Prin ameliorator se înţelege instituţia sau persoana care a creat sau a identificat prin
metode ştiinţifice un soi sau o clonă.
Amelioratorii pot fi:

 institute şi staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă,
instituţii de învăţământ superior de profil agricol,
întreprinderi particulare specializate,
 asociaţii între instituţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă,
 întreprinderi particulare şi firme străine,
persoane fizice.
3. Categoriile biologice de material săditor viticol admise în România sunt următoarele:
Materialul amelioratorului poate fi pastrat sau mentinut in piata de el sau de un mentinator.
Prin menţinător se înţelege instituţia sau persoana indicată în Registrul de stat, având
responsabilitatea de a menţine un soi cu caracteristicile avute la data înscrierii.
Menţinătorul poate fi:
amelioratorul soiului
o persoană juridică ori fizică autorizată, căreia amelioratorul i-a transferat acest
drept printr-o tranzacţie legală;
3. Categoriile biologice de material săditor viticol admise în România sunt
următoarele:
 produs de menţinător;
 constituit din clone libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările
în vigoare, plantate pe familii sanitare;
 provine din plantaţii cu materialul iniţial,* în care există o garanţie
totală că solul nu este infestat cu organisme dăunătoare sau cu vectori ai
acestora, în special cu nematozi - vectori ai virusurilor;
 destinat producerii de material de înmulţire vegetativă din categoria
biologică bază//certificat.
* Plantaţiile cu material iniţial se înfiinţează în unităţile titulare de brevet al

soiului nou, respectiv al clonei, cu material provenit din plantaţia de conservare, în
prealabil testat la bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, în
condiţiile în care solul nu este infestat cu nematozi - vectori;
următoarele:
 produs de menţinător sau sub directa sa responsabilitate;

 provine din plantaţii înfiinţate cu material săditor din categoria biologică iniţial,
pe soluri pentru care există o garanţie maximă că sunt libere de organisme
dăunătoare sau de vectori ai acestora;
 liber de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare;
 destinat producerii de material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie din
categoria biologică material certificat;
următoarele:
produs de operatorii economici autorizaţi;

 care provine din plantaţii-mamă (iniţial/bază), furnizoare de coarde şi de butaşi
portaltoi, libere de bolile virotice, prevăzute prin reglementările în vigoare;
 destinat obţinerii viţelor altoite certificate;
viţe altoite certificate:

 produse de operatorii economici autorizaţi;
 provin din plantaţia de material certificat;
 destinate înfiinţării plantaţiilor de producţie (comerciale);
 nu pot fi utilizate pentru multiplicarea altei categorii biologice;
următoarele:
 produs de operatorii economici autorizaţi;

 provine din plantaţii rezultate din viţe altoite certificate;
 destinat înfiinţării de plantaţii de producţie (comerciale).
Calitatea materialului biologic folosit la altoire trebuie analizată prin

următoarele aspecte: valoarea biologică, starea de sănătate, maturarea
lemnului, compatibilitatea morfologică şi fiziologică.
În producerea materialului de înmulţire - categoria biologică se stabileşte în funcţie de
categoria materialului de înmulţire folosit la altoire, după cum urmează:
material iniţial
se obţine prin folosirea la altoire a materialului amelioratorului atât pentru viţele
altoi, cât şi portaltoi pentru înfiinţarea plantaţiilor iniţial;
material bază
se obţine prin folosirea de altoi din plantaţii de material iniţial şi portaltoi din
plantaţii de material iniţial pentru obţinerea plantaţiilor bază;
-
material certificat
se obţine prin folosirea de altoi din plantaţii bază şi portaltoi din plantaţii bază
sau din altoi material iniţial şi plantaţii portaltoi material certificat pentru
obţinerea plantaţiilor certificat.
Din plantaţiile certificat se poate obţine material de înmulţire vegetativă a viţei-
de-vie din categoria certificat;
material standard
se obţine din toate combinaţiile de altoire în care unul dintre partenerii altoi sau
portaltoi este din categoria biologică standard.
CONCLUZIE
Categoria biologică se stabileşte în funcţie de categoria materialului

de înmulţire folosit la altoire, astfel:
vițele altoite constituite din combinatii de material de inmultire din

aceeasi categorie se clasifica la acea categorie
dacă sunt provenite din combinatie de materiale de

categorii diferite se clasifica la categoria cea mai scazută a
elementelor componente.
2. Acestea ofera 250 but/ochi/soi/clona, inradacinate si plantate in vase veg.
3. Aceste sunt
considerate
nuclee de
premultiplicar
e
1. Din planta
selectionata
de A sau M
se obtin 3-4
plante si se
trec in sera
nucleu
isolator.
Descendența categoriilor
biologice de material săditor
B. 1 ha EX: Rata:
plantatie baza 9500 ha, 2 ha
A. Din 250 plantatie
de plante M I asigura cca
100 000 ochi mama baza
G1, realizate in 2
Anul I: 2 in anul I,
cca 250.000 ani, in anul I,
coarde 20 nucleul de
ochi ˜10.000 ochi in anul II,
cca 500.000 premultiplicar
but/ ochi, din e MIG1, in
ochi in anul
care (50% anul II se
III.
vițe altoite realizeaza
stas) = 1 ha ˜90 ha materialul de
plantatie plantatie inmultire si
mama baza mama plantare, si
certificat. 200 Ha
plantatie
mama
certificat
Descendența categoriilor (realizate in 3
biologice de material săditor
ani), care sa
O.I.V.
recunoaște numeroasele categorii sau niveluri de material și recomandă folosirea unei
nomenclaturi comune când se stabilesc diferitele categorii de material de inmultire,
care ar trebui definite si standardizate printre statele membre OIV si recomanda
armonizarea urmatoarelor categorii, care pot fi definite:
 G1: nucleu sau material pre-baza (material initial). Plantele și materialul de

inmultire din categoria G1. Nu este disponibil plantatiilor comerciale.
 G2: elite, material de baza. Plante obținute direct din categoria G1. Nu este
disponibil plantatiilor comerciale.
 G3-G4: Plante certificate sau material pentru inmultire. Plante din pepinieră și
plante mama pentru producerea de material disponibil pe piete și în plantațiile
comerciale.
 G5: standard. Material fara o origine urmarita, disponibil pe piata și în plantațiile
comerciale.
Recomandarile OIV nu trebuie folosite ca un standard de calitate extern pentru

acreditare sau certificare.
Soiuri de vita-de-vie admise la inmultire in Romania
Catalogul ISTIS, 2020, PAG. 62
MENTINATORII, PAG.74 …
In acelasi catalog,
Lista soiurilor şi populaţiilor locale ameninţate de

eroziune genetică, adaptate la condiţiile locale şi
regionale de mediu, menţinute în Catalogul oficial
pentru anul 2020, în conformitate cu art. 32 din
Legea nr. 266/2002, republicată,
PAG. 62 lista soiuri RODITOARE
PAG. 65. lista soiurir VIŢE PORTALTOI
ORDIN nr. 93/2020, 08.04. 2020, privind modificarea anexei la Ordinul Ministrului
agriculturii si dezvoltării rurale nr. 1508/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind condițiile de punere în aplicare a măsurilor de restructurare/reconversie a
plantațiilor viticole, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în
sectorul vitivinicol 2019-2023 (publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I).
ORDIN nr. 1205 din 22 iunie 2018 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi
încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole (publicare în Monitorul
Oficial al României, Partea I).
Institutul de Stat pentru Testarea şi Inregistrarea Soiurilor ISTIS,
CONFORM Legii nr. 266/2002 examinează tehnic soiurile romaneşti şi străine
pentru care se solicită inscrierea in Catalogul oficial al soiurilor de plante de
cultură din Romania, in vederea comercializării pe teritoriul Romaniei şi al
statelor membre UE.
Inregistrarea soiurilor se face pe baza testului de distinctivitate,

uniformitate şi stabilitate (DUS) şi a testului de valoare agronomică şi de
utilizare (VAU).
Un soi este acceptat pentru inregistrare numai dacă este distinct, stabil şi
suficient de uniform şi are valoare agronomică şi de utilizare satisfăcătoare.
Valoarea agronomică şi de utilizare a unui soi trebuie considerată

satisfăcătoare dacă, comparată cu alte soiuri inscrise in Catalogul oficial,
calităţile lui, luate ca un intreg, oferă, cel puţin in privinţa producţiei, in
orice zona luata in considerare, o imbunătăţire clară, fie pentru cultivare, fie
pentru modul de folosinţă a recoltei sau a produselor derivate din ea.
Examinarea soiurilor se organizează in cadrul Centrelor de Testare a Soiurilor (CTS),

care sunt amplasate in diferite condiţii ecologice ale ţării şi care formează reţeaua
oficială a testării soiurilor.
Pentru efectuarea testului DUS la viţa de vie, sunt utilizate

protocoalele UPOVTG/50/9 şi CPVO TP 050/1.
Distinctivitatea se face pe parcursul a minimum două cicluri de

vegetaţie independente, în condiţii normale de creştere.
Distinctivitatea se stabileşte prin măsurători şi observaţii vizuale

ale caracteristicilor din protocol, prin care un soi candidat trebuie să
difere de celelalte soiuri din grupul respectiv prin cel puţin o
caracteristică.
Uniformitatea - considerată când măsurătorile şi
numărătorile au fost făcute la un număr de 10 viţe, 10 părţi de
plantă (câte una pentru fiecare butuc) şi 10 struguri (câte un
strugure tipic de la fiecare din cei 10 butuci; 100 boabe, câte 10
din treimea mijlocie a fiecărui strugure). Un soi este considerat uniform dacă,
exprimarea acelor caractere care sunt incluse în examinarea distinctivității, se mențin la înmulțire.
Un soi candidat va fi considerat suficient de uniform în cazul în
care în eșantionul care face obiectul studiului nu există opțiuni.
Stabilitatea soiului candidat este considerată ca

suficientă, atunci când nu există nici o dovadă care să indice că
este lipsit de uniformitate.
Caracteristicile morfologice examinate în protocolul UPOV-

TG/50/8 sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Stadiul C sau 05 Stadiul D sau 06 Stadiul E sau 09
Stadiul B sau 03 Stadiul F sau 12
sau 09 sau 11 sau 13
sau 05 sau 53
Stadiul A sau 01
Stadiul G sau 15 sau
sau 00
Figura X. Principalele fenofaze ale viţei-de-vie, după sistemul de notare 55
preconizat de Eichorn K. W şi Lorenz H., (1977), care este o scară de la 01 la
47; sistemul de notare Baggiolini M. (o scară notată cu litere de la A la P) şi
scara BBCH (scara universala pentru descrierea Monocotiledonatelor şi
Dicotiledonatelor numerotată de la 00-97). *după Isabelle Pierot, Joël Rochard,
2013, modificat Marinela Stroe
Stadiul 47 sau 97
Stadiul H sau 17
sau 57
Stadiul O sau 43 Stadiul I sau 23

sau 93 sau 65
Stadiul N sau 38 Stadiul M sau 36 Stadiul L sau 33 Stadiul K sau 31

sau 89 sau 81 sau 77 sau 75
Perioada de dezmugurire (50% din muguri la 50% din butuci) –
soiuri roditoare / portaltoi
Lăstarul tânăr : aspectul vârfului
Lăstar tânăr - 5 descriptori - 001 – 005
Lăstar adult - 13 descriptori - 006 – 017
Frunză tânără - 5 descriptori - 051 – 056
Frunză adultă - 30 descriptori 065 – 094
Strugurele - 7 descriptori - 202 – 209
Bobul - 16 descriptori 220 – 240
Sămânţa - 4 descriptori 241- 244
Coardă - 6 descriptori 101-106
In acest sens, OIV promoveaza autenticitatea prin verificarea soiului si/sau clonei ,
astfel:
 conservarea biodiversitatii prin colectiile ampelografice din toata lumea (rezolutiile
OIV-VITI 424-2010 si OIV VITI-539 -2017) in scopul de a preveni eroziunea genetica si
pentru a promova sustenabilitatea la un nivel international.
 “să stii ce comercializezi” - primul pas in comertul cu material vegetal.
 folosirea protocoalelor de identificare propuse: ADN (SNPs vs SSRs), testele
moleculare si ampelografice.
 Identificarea si denumirea unui soi trebuie sa fie in acord cu o lista comuna de soiuri
existente (nume si sinonime) si o baza de date cu descriptorii de referinta (morfologici
si moleculari) – (disponibila, iar aplicarea ei ca referinta internationala este recomandata).
 Recomanda folosirea urmatoarelor liste de soiuri de vita de vie si sinonimele lor:
 Lista internationala OIV a soiurilor de vita de vie si sinonimele lor, www.vivc.de
 Baza de date UPOV
 Lista descriptorilor OIV pentru soiurile de struguri si speciile de Vitis (2009) si
actualizarile ei ( de ex. Noul cod adoptat de OIV in 2012, care contine 151 descriptori),
care ar putea fi folosit pentru a evalua autenticitatea.
3.4.Aspecte practice privind producerea materialului săditor
viticol – de la butașii de portaltoi si altoi, la vita altoita
https://youtu.be/x4HDLCV6Hb0
1. Alegerea terenului pentru amplasarea pepinierei viticole
Factorii decisivi:
 1. factorii ecologici /factorii climatici.
 2. factorii ecopedologici
 3. factorii orografici
 4. factorii social-economici
♣ trebuie să satisfacă cerinţele plantaţiilor de portaltoi, ale celor

furnizoare de coarde altoi şi ale viţelor din şcoală.
1. Factorii ecologici /factorii climatici
Plantaţiile de portaltoi sunt cele mai pretenţioase faţă de factorii ecoclimatici intra în
vegetaţie mai devreme comparativ cu cele roditoare şi îşi încheie perioada de vegetaţie
mai târziu decât acestea.
bilanţul termic activ trebuie să fie mai mare de 3 100ºC, temperatura medie din lunile mai-
iunie să depăşească 18ºC, iar în lunile iulie-august să nu fie mai mică de 21ºC.
trei zone cu grade diferite de favorabilitate pentru cultura portaltoiului: foarte favorabilă,
favorabilă şi mijlociu favorabilă.
Denumirea regiunii viticole Soiurile de portaltoii cultivate

Regiunea Viticolă a Dealurilor Crişanei SC 71, SC 26, SO4-4
şi Maramureşului
≥ 200 Regiunea Viticolă a Podişului SC 2, SO4, SO4-4, Kober 5BB
Transilvaniei
180-200 Regiunea Viticolă a Dealurilor Moldovei SO4-4, 41 B, Kober 5BB, Precoce
Regiunea Viticolă a Dealurilor SO4-4, 125 AA, Kober 5BB,

170-180 Munteniei şi Olteniei 140 Ruggeri 59 Vl
Regiunea Viticolă a Dealurilor Banatului SO4-4, Kober 5BB, SC 71, Precoce
Regiunea Viticolă a Colinelor Dobrogei 41 B, 140 Ru, 140 Ruggeri 59 Vl
Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării 140 Ru, 140 Ruggeri 59 Vl, 125 AA, SO4
1. Factorii ecologici /factorii climatici
Plantaţiile furnizoare de coarde altoi - Cerinţele faţă de factorii ecoclimatici ale soiurilor
sunt asemănătoare cu cele ale aceloraşi soiuri cultivate pentru struguri.
Şcolile de viţă au cerinţe faţă de factorii climatici mai reduse faţă de cele ale
plantaţiilor de portaltoi.
Cele mai bune rezultate sub raport tehnic şi economic se obţin în partea de sud, sud-
est şi sud-vest a ţării.
Se recomandă evitarea pericolului brumelor şi îngheţurilor târzii de primăvară (ce
nu trebuie să depăşească data de 1 mai).
2. Factorii ecopedologici
Cele mai mari cerinţe le manifestă şcolile de viţe
Sunt indicate:
solurile permeabile,
adânci,
bogate în humus (peste 3 %)
bine aprovizionate în elemente nutritive.
cu textură uşoară-medie (luto-nisipoasă sau lutoasă) care au regim termic şi aerohidric
favorabil.
Se evita: solurile cu un conţinut în săruri nocive mai mare de 0,3-0,6 ‰ NaCl
Plantaţiile de portaltoi preferă:

solurile cu textură uşoară-medie (luto-nisipoasă, nisipo-lutoasă şi lutoasă).
conţinutul în carbonat de calciu activ şi de indicele puterii clorozante.
la valori ridicate ale acestor indicatori se recomandă folosirea portaltoilor rezistenţi
(Chasselas x Berlandieri 41 B, Fercal).
3. Factorii orografici, (geomorfologici) – relief, panta, expoziţie, altitudine
Panta terenului - pantele cu înclinare moderată, 12-18%
Expoziţia terenului intervine prin efectul ei asupra calităţii şi intensităţii radiaţiilor solare
interceptate de către frunzişul viţei de vie şi asupra riscurilor unor accidente climatice;
Altitudinea – Influenţează nivelul temperaturii

Altitudinea de 500 m, existând însă şi plantaţii viticole la altitudini mai mari, până la 550-
580 m în centrele viticole Sebeş-Alba, Jidvei şi Şimleul Silvaniei, peste această limită
vânturile devin mai puternice, dând naştere unui microclimat mai puţin favorabil.
Pe măsură ce ne apropiem de zonele nordice de cultură a viţei de vie, cu atât altitudinea

până la care se întâlnesc condiţii favorabile, descreşte.
.
Temperatura medie anuală:

* Cu fiecare 100 m în altitudine, scade temperatura cu 0,65 °C ,
 500 m – climat temperat
 800 m – climat mediteranean
 2500 m – climat ecuatorial
4. factorii social-economici
 posibilităţile de folosire a unui volum mare de forţă de muncă, acest sector
având un caracter intensiv ce solicită multă manoperă.
 Amplasarea sectoarelor pepinierei presupune existenţa în apropiere a unor căi de
comunicaţii practicabile în tot cursul anului.
 O anumită importanţă revine tradiţiei şi pregătirii profesionale a celor ce
lucrează într-un sector de complexitate sporită, aşa cum este cel de producere a
materialului săditor viticol.
Tehnologia producerii coardelor portaltoi
Înfiinţarea plantaţiilor de portaltoi
Pentru plantare se folosesc viţe portaltoi iar

plantarea viţelor se execută obişnuit
primăvara, la sfârşitul lunii martie – începutul
lui aprilie.
conducerea oblica a lăstarilor
În mod obişnuit plantarea se realizează în gropi
executate manual sau mecanizat, la adâncimea
de 45-50 cm, după o prealabilă pichetare a
terenului.
conducerea alternativă a lăstarilor

 Recoltarea coardelor portaltoi - -8....-10ºC (se observă uşor porţiunile de
coarde maturate de cele nematurate), la 10-15 cm de la punctul de inserţie.
 Fasonarea coardelor portaltoi se face în butaşi de 3 lungimi (120 cm), de 2 (80

cm) sau o lungime (40 cm)
 se elimină porţiunile prea groase (peste 12 mm în diametru), sau prea subţiri (sub
7 mm diametru), cele nematurate, vătămate sau lovițe de grindină, resturile de copili,
cârceii sau porţiunile torsionate.
 Butaşii se leagă în pachete de câte 100 de bucăţi (pe categorii de lungime) şi se

etichetează.
 Producţia medie de butaşi portaltoi: 80 000 şi 140 000 bucăţi/ha.
 După recoltare şi fasonare se face un tratament anticriptogamic, prin îmbăiere:

Ronilan 0,05 %, Benomyl WP 0,1 %, Topsin 70 PU
 Păstrarea butaşilor portaltoi se face în depozite frigorifice sau în silozuri de

nisip, construite sub cerul liber.
Tehnologia producerii coardelor altoi
 Înfiinţarea plantaţiilor mamă presupune o alegere atentă a terenurilor în funcţie de

factorii ecologici; vor fi evitate zonele afectate de grindină, de brumele timpurii de
toamnă sau de cele târzii de primăvară.
 Plantarea se execută, la fel ca şi în cazul plantaţiilor de vii roditoare, primăvara, cu
viţe altoite din soiurile recomandate în lucrarea de zonare.
 Se recomandă folosirea unor distanţe de plantare de 2,0-2,2 m între rânduri şi de 0,7-
1,0 m între viţe pe rând.
 Întreţinerea plantaţiilor tinere presupune aplicarea aceloraşi lucrări ca şi în cazul
plantaţiilor de vii roditoare.
 În funcţie de vigoarea soiurilor:
 25-30 lastari/butuc, la cele viguroase
 15-20 lăstari/butuc la cele cu vigoare medie;
 10-15 lăstari/butuc pentru soiurile cu vigoare redusă.
 Recoltarea coardelor se face toamna, după căderea frunzelor, păstrându-se pe
butuc porţiuni bazale de 4-5 ochi.
 Fasonarea coardelor - minim de 8 ochi, un diametru cuprins între 7 şi 12 mm;
ochii să fie viabili, normal dezvoltaţi, sănătoşi, nevătămaţi; coardele să nu prezinte
leziuni produse de grindină sau ger, simptome ale organismelor dăunătoare, fisuri,
porţiuni torsionate etc.
 Prin operaţia de fasonare se păstrează atât la baza coardelor cât şi la vârful lor
porţiuni de internod de minimum 4 cm; se înlătură, de asemenea, cârceii şi resturile
de copili.
 Coardele altoi fasonate se aşază bază la bază şi se leagă în pachete de câte 100 de
bucăţi din acelaşi soi şi categorie biologică şi se etichetează.
 Pachetele de coarde se supun tratamentelor anticriptogamice şi se păstrează peste
iarnă la fel ca şi butaşii portaltoi.
Tehnologia producerii viţelor altoite
Tehnologiile folosite pentru producerea viţelor altoite comportă parcurgerea a două

etape:
 1. obţinerea butaşilor altoiţi şi forţaţi în serele de altoire-forţare (Noutati in
obtinerea materialului saditor)
 2.Cultura viţelor altoite în câmp (şcoala de viţe) sau în spaţii protejate (solarii,
sere).
1. Obţinerea butaşilor altoiţi şi forţaţi în serele de altoire-forţare
Pregătirea butaşilor portaltoi in vederea altoirii
În vederea altoirii, materialul se scoate de la păstrare, se verifică viabilitatea ochilor la

altoi, integritatea şi starea de sănătate a ţesuturilor la coardele altoi şi butaşii
portaltoi, după care se trece la pregătirea propriu-zisă a materialului.
 Butaşii portaltoi, se umectează în apă de peste 15ºC, 4-5 zile, iar cele cu lemnul mai
puţin dens (ex.: Riparia gloire), 2-3 zile. La sfârşitul umectării butaşii trebuie să
conţină 53-55 % apă.
 Lucrarea de fasonare - în lungimi standard de minimum 30 cm şi din efectuarea unei

tăieturi la 0,5 cm sub nodul bazal al butaşului.
 extirpare a ochilor, cu ajutorul briceagului, fără să se producă răni prea mari,

resturile de cârcei şi copili prin secţionare cât mai aproape de punctul de inserţie.
Pregătirea coardelor altoi
 Pentru soiurile altoi, umectarea durează 24-36 de ore;
 Fasonatul - secţionarea fiecărui internod la 1,5 cm deasupra ochiului şi cu

păstrarea restului de internod sub ochi.
 Dezinfectarea materialului. Se aplică dezinfecţia anticriptogamică prin îmbăiere

cu aceleaşi produse folosite înaintea introducerii butaşilor portaltoi sau a
coardelor altoi la păstrarea peste iarnă.
Altoirea butaşilor
Momentul executării altoitului se stabileşte în funcţie de perioada fixată pentru plantare.

 Considerând perioada de forţare de 21 de zile, urmată de cea de aclimatizare de 5-7 zile,
rezultă că altoitul trebuie început cu o lună înainte de momentul plantării
 Parafinarea butaşilor altoiţi. Înainte de parafinare, butaşii altoiţi se introduc cu capătul
superior în apă, timp de aproximativ 3-5 secunde, fapt ce împiedică pătrunderea
ulterioară a masticului de parafinare între secţiuni.
Stratificarea butaşilor altoiţi
Metode de stratificare:
în rumeguş de esenţe răşinoase, cu acoperirea totală a butaşilor;
în rumeguş cu acoperirea parţială a butaşilor până la nivelul punctului de altoire;
stratificarea cu consum redus de rumeguş;
stratificarea în nisip, stratificarea totală în turbă acidă în saci de polietilenă;
Stratificarea în rumeguș cu acoperire parțială Monitorizarea parametrilor din timpul forțării
Randament
47% în câmp
49% în ghivece nutritive
!!!!Stratificarea în rumeguș cu acoperire totală se observă un pronunțat
proces de etiolare a noilor creșteri iar sudura la punctul de altoire se
produce însă altoiul nu porneşte în vegetație.
Randament 33.77% în câmp

Menținerea umidității cu ajutorul polietilenei și a
vaselor cu apă
Sera inmultitor
Așezarea (stratificarea)butașilor altoiți în saci de Perforarea sacilor
polietilenă în turbă tratată –poziţie orizontală
Avantajul de a nu mai fi nevoie de ajustarea umiditații pe timpul forțării, fapt datorat polietilenei.
Turba tratată cu substanța CANTUS ( 50% boscalid, acționează asupra patogenilor în procesul de
respirație, prin interferarea complexului 2 al ciclului Krebs şi
are acțiune directă asupra putregaiului și indirectă asupra făinării).
Randament vițe obţinute 53% în câmp

55% la ghivece nutritive
Forţarea butaşilor altoiţi
Momentul:
 În mod obişnuit, după altoire şi stratificarea butaşilor. Se face forţare, dar dacă
altoirea se realizează iarna (februarie-martie), până la declanşarea forţatului butaşii
stratificaţi se păstrează la rece (1-4ºC).
 Forţarea = dirijarea factorilor - temperatură, higroscopicitate, aeraţie şi iluminare în

spaţiile de forţare.
 În primele 4-5 zile de forţare se realizează un şoc termic, prin asigurarea unor
temperaturi de 28-30ºC, pentru ca butaşii să treacă mai rapid de la faza de repaus la
cea de viaţă activă. În continuare, forţarea trebuie făcută la o temperatură de 22-23ºC.
 Durata forţării este de 18-20 de zile şi se consideră terminată atunci când majoritatea
butaşilor prezintă calus moderat şi uniform în jurul punctului de altoire.
 Aclimatizarea sau călirea butaşilor. Prin aclimatizare sau călire se urmăreşte

acomodarea butaşilor altoiţi la condiţiile de mediu exterior pe care le vor întâlni în
şcoala de viţe (8-10ºC) şi de 12-13ºC, când se plantează în solarii. Durata călirii este
de 5-8 zile.
Heterogenitatea materialului altoit în lada de forţare
Calitatea butaşilor altoiţi după forţare
 După forţare, butaşii trebuie să prezinte un calus circular (inelar) la punctul

de altoire, ochiul să fie pornit în vegetaţie sau cu o lungime de 3-5 cm şi să
aibă primordii ale rădăcinii sau calus la bază.
primordii ale
Ochiin
rădăcinii sau vegetatie 3-5
calus la bază. cm
Rizogeneza Sfîrşitul perioadei de forţare
rădăcini la bază
calus circular
Fasonarea după forţare a butaşilor altoiţi
 Prin fasonare se înlătură lăstarii porniţi din portaltoi, se ciupesc lăstarii altoi
atacaţi de mucegaiuri, se reduc la aproximativ 4 cm cei ce au crescut prea
mult, se scurtează rădăcinile la circa 1 cm;
 Parafinarea butaşilor după forţare - doar când se plantează în şcoala de viţe

sau în solarii fără acoperire integrală cu pământ.
Temperatura masticului de parafinare trebuie reglată în funcţie de starea
butaşilor după forţare şi de modul lor de plantare.
 pe întreaga porţiune care nu se introduce în pământ la plantare (plus 2-3
cm) în vederea protejării împotriva deshidratării.
2.Cultura viţelor altoite în câmp (şcoala de viţe) sau în spaţii protejate (solarii,
sere).
 În şcoala de viţe se pot folosi următoarele

sisteme de cultură:
 -în biloane, prin acoperirea totală a butaşilor
cu pământ, mai ales în zonele în care pot
surveni temperaturi negative după data de 1 mai
şi în pepinierele în care se practică irigarea prin
brazde;
 -pe biloane, prin introducerea parţială în sol
a butaşilor la plantare, în zonele în care nu
survin îngheţuri târzii şi pepinierele dispun de
posibilităţi de irigare prin aspersiune;
 -în teren nebilonat, în zonele în care nu mai
survin îngheţuri târzii, pe soluri cu textură
uşoară, în condiţiile irigării prin aspersiune.
Cultura viţelor altoite în câmp (şcoala de viţe) – pregatirea terenului,
plantare, lucrari de ingrijire
Lucrările de întreţinere din şcoala de viţe
Lucrările solului
 teren curat de buruieni şi distrugerea crustei;
folia neagră (distrugerea crustei, praşilele manuale sau erbicidarea postemergentă, nu se
mai fac, se reduce forţa de muncă).
Fertilizarea
viţele altoite extrag anual cantităţi însemnate de elemente nutritive.
îngrăşăminte foliare complexe ce conţin N, P, K şi microelemente odată cu tratamentele
fitosanitare (compatibilitate).
fertirigarea, utilizând îngrăşăminte complexe de tip cristalin, cu solubilitate completă în apa
de irigare, (reducerea cantităţilor de îngrăşăminte, deoarece creşte gradul de utilizare)
Irigarea şcolilor de viţe este obligatorie.

umiditatea solului în şcoala de viţe este de 70% din intervalul umidităţii active (IUA), pe
adâncimea de 60 cm.;
săptămânal, cu norme de udare cuprinse între 250 – 300 m³ apă/ha.
Cele mai practicate sisteme, atât pe plan mondial cât şi în ţara noastră, sunt irigarea prin
picurare şi irigarea prin microaspersie
bilon acoperit cu folie, irigare prin picurare
şi microaspersie
Protecţia fitosanitară
Mană şi de făinare, împotriva cărora se aplică în medie între 15 şi 20 de tratamente;
utilizând produse sistemice, cu excepţia ultimelor două tratamente la care se
recomandă utilizarea produselor pe bază de cupru, pentru a favoriza maturarea lemnului
lăstarilor
Lucrările de îngrijire aplicate viţelor.
 Copcit se înlătură rădăcinile formate din altoi precum şi eventualii lăstari daţi din
portaltoi, la cei acoperiţi total.
 Copcitul viţelor se face de 3 ori; în a doua parte a lunilor iunie, iulie şi august.
 Plivitul constă din înlăturarea lăstarilor de prisos, porniţi din altoi, păstrându-se
numai unul, mai viguros, care să ajungă, până în toamnă, la dimensiuni normale şi la
o maturare suficientă. Lucrarea se execută în luna iunie.
 Cârnitul se aplică în luna august şi constă din secţionarea lăstarilor la 4-5 frunze din
vârf, în scopul favorizării maturării cordiţelor.
Recoltarea viţelor altoite.
(25 octombrie-15 noiembrie).
Scoaterea viţelor se execută mecanizat, cu plugul de

scos viţe PSV-1, (dislocă solul) după care sunt scoase
din pământ prin smulgere, apucându-le cu mâna sub
punctul de altoire.
Mănunchiurile de viţe sunt aşezate în spaţii

adăpostite, în grămezi de formă circulară sau ovală,
cu rădăcinile orientate spre interior.
Primul rând se aşază pe un strat de nisip umed sau

de rumeguş, iar peste rădăcini se aruncă cu lopata
nisip sau rumeguş umed. Înălţimea unei grămezi nu
trebuie să depăşească 2 m, iar durata de stratificare
temporară nu va depăşi 4-5 zile.
 Clasarea viţelor altoite /HOTĂRÂRE Nr. 769 din 28 iulie
2010/Publicată în: Monitorul Oficial Nr. 595 din 23 august
2010
 -puritatea varietală 100 %;
 -puritatea tehnică minim 96 % (impurităţi tehnice: material
deshidratat, avariat, contorsionat, vătămări de grindină sau
ger);
 -cordiţele cu o stare de maturare satisfăcătoare;
 -tulpina trebuie să fie de cel puţin 30 cm lungime;
 -fiecare plantă trebuie să aibă o sudură adecvată, uniformă şi
solidă;
 -fiecare plantă trebuie să aibă minimum 3 rădăcini bine
dezvoltate şi bine repartizate radial; portaltoiul 420 A poate avea
numai două rădăcini bine dezvoltate, dispuse opus;
 La clasarea viţelor, cele cu tumori canceroase sau simptome

de viroze şi alte organisme dăunătoare se distrug prin
ardere.
 Viţele sănătoase, care corespund normelor de calitate se leagă în

pachete de câte 25, 50, 100 sau multiplu de 100 de bucăţi din
aceeaşi combinaţie altoi/portaltoi şi categorie biologică.
 Se face o legătură de 8-10 cm sub punctul de altoire şi două
legături pe cordiţe.
La nivelul legăturii de sub punctul de altoire se fixează o etichetă pe

care se înscriu:
 autoritatea responsabilă pentru certificare sau control,
 numele şi adresa persoanei responsabile pentru sigilare,
 soiul de viţă roditoare,
 portaltoiul,
 clona,
 categoria biologică,
 numărul de referinţă al lotului;
 cantitatea,
 anul de cultură etc.
Păstrarea viţelor altoite peste iarnă se face:
în camere frigorifice; în încăperi, prin stratificare cu nisip sau
în silozuri sub cerul liber, prin stratificare în nisip.
Temperatura se menţine la 1-4°C, iar umiditatea relativă a aerului la peste 70 %
Depozit frigorific pentru păstrarea materialului săditor viticol (după catalog VC Rauscedo)
Livrarea viţelor altoite
- se face toamna sau primăvara, numai în perioada în care nu există pericolul ca
temperatura aerului să scadă sub 0ºC.
Transportul
-cu autocamioane sau remorci acoperite cu prelată, (distanţe mici)
-vagoanele în care pachetele se stratifică cu rumeguş uscat sau paie tocate, după o
căptuşire cu un strat de paie sau de rumeguş gros de 10-20 cm (distanţe mari).
Transportul viţelor trebuie însoţit de următoarele documente:
♦ buletinul de liberă circulaţie emis pe baza certificatului fitosanitar;

♦ actul de garantare a valorii biologice;
♦ documentul de recepţie-livrare, semnat de beneficiar.
Sistem radicular puternic
ramificat si dezvoltat
3.4.1. Aplicarea unor soluţii tehnice în vederea creşterii eficienţei economice în
producerea materialului săditor viticol
Prezentare:
Noutăti privind obţinerea unui material
saditor viticol de calitate prin soluţii tehnice
de favorizare a proceselor fiziologice
implicate în calusarea, sudarea şi
vascularizarea viţelor altoite, în scopul
creşterii randamentului în şcoala de viţe.
OBŢINEREA MATERIALULUI SADITOR
VITICOL DE CALITATE
1.
Stabilirea unor soluţii tehnice de favorizare a proceselor fiziologice
implicate în calusarea, sudarea şi vascularizarea viţelor altoite,
în scopul creşterii randamentului în şcoala de viţe.
2.
Creşterea eficienţei economice în producerea materialului săditor
viticol prin mărirea randamentului şi reducerea costului de producţie
în condiţiile aplicării unei tehnologii în şcoala de viţe în care
mecanizarea să deţină o pondere importantă.
3.
Creşterea calităţii materialului săditor viticol şi a competitivităţii

prin optimizarea raportului calitate/preţ.
I. Interventii pentru secvenţele tehnologice realizate în sera de forţare:
1. Stimularea potenţialului de calusare prin utilizarea

câmpului electromagnetic
intensitatea câmpului electromagnetic, cu graduările:

4Å
8Å
timpul de expunere a punctului de altoire la câmpul electromagnetic:
15 secunde
30 secunde
sursă de curent pe baterii şi o

bobină cu o înfăşurare de spire
măsurată care cu ajutorul unui
repartitor poate induce câmpuri
electromagnetice cu intensitatea
câmpului electromagnetic
Cele mai bune rezultate diseminate ca recomandări pentru producţie:

intensitatea de 8 Å timp de 30 secunde;
apei magnetizate
-martor, tratament cu apă normală;

-tratament cu apă magnetizată.
Butaşii altoi şi portaltoi folosiţi la altoire au fost introduşi în apa magnetizată.

Magnetizarea a fost realizată cu ajutorul unui dispozitiv circular
prevăzut cu magneţi ( putere 30000 Gauss) prin care a trecut apa
înainte de a fi utilizată în cadrul experienţei.
Schema unei instalaţii de magnetizare a apei (după www.calorserv.ro)

apei magnetizate

apă magnetizată cu timpul de menţinere
3 zile pentru soiurile de portaltoi
iar a ochilor altoi de 24 ore;
3. Îmbunătăţirea procesului de calusare prin utilizarea
unor tipuri de masticuri adecvate
Variantele experimentale au fost:

V1- amestec format din parafină de tip A (94%), bitum (3%),
colofoniu (3%);
V2- ceară Rebwachs WF;
V3- parafină tip A + stimulator (acid 2,5 diclorbenzoic)
în concentratie de 0,001%;
V4- parafină tip A + stimulator (acid 2,5 diclorbenzoic)
în concentratie de 0,003%;
V5- parafină tip A + ceara de albine 2 %;
V6- parafină tip A + ceara de albine 4%;
V7- parafină tip A + ceara de albine 6%.

Ceara Rebwachs care are înglobate în componenţa ei, pe lângă substanţe care măresc
aderenţa şi elasticitatea, şi diferite substanţe bioactive care, alături de ceilalţi
factori, pot contribui la stimularea calusării şi reducerea pierderilor de material
biologic;
4. Stimularea procesului de calogeneză prin intermediul unor
tratamente fizice aplicate butaşilor portaltoi şi altoi înaintea altoirii
Variantele experimentale au fost:

V1 - butaşi portaltoi umectaţi în apă cu temperatura normală (martor)
V2 - butaşi portaltoi umectaţi 10' în apă încălzită la 50°C;
V3- butaşi portaltoi umectaţi 3 ore în apă încălzită la 45°C;
V4- butaşi portaltoi umectaţi 6 ore în apă încălzită la 30°C.

umectarea prealabilă a butaşilor portaltoi în apă caldă timp de 10' la
temperatura de 50ºC sau timp de 6 ore la temperatura de 30ºC pentru a
determina o pornire în vegetaţie a butaşilor altoiţi mai rapidă;
5. Stimularea calusării folosind stimulatori de creştere
în apa dinaintea parafinării
Schema experimentală a cuprins următoarele variante:

V1- apă obişnuită (martor)
V2- Atonik 0,1 %;
V3- stimulator (acid 2,5 diclorbenzoic) în concentratie de 0,001 %;
V4- stimulator (acid 2,5 diclorbenzoic) în concentraţie de 0,002 %;
V5- stimulator (acid 2,5 diclorbenzoic) în concentraţie de 0,003 %;
V6- stimulator (acid 2,5 diclorbenzoic) în concentraţie de 0,006 %.

stimularea calusării folosind stimulatori în apa dinaintea parafinării cu
acid 2.5 diclorbenzoic în concentraţie de 0,003%.
II Interventii practice pentru secvenţele tehnologice realizate în şcoala de viţe:
6. Optimizarea tehnologiei de producere a viţelor altoite pe

biloane (utilizarea foliei negre şi a sistemelor moderne de irigare)
Schema experimentală a cuprins următoarele variante:

V1 - bilon acoperit cu folie, irigare prin picurare şi microaspersie;
V2 - bilon fără folie, irigare prin picurare şi microaspersie.
1. acoperirea biloanelor în şcoala de viţe cu folie neagră din polietilenă pentru a

induce o creştere a temperaturii solului la nivelul bilonului cu 5˚C, a conservării
apei în sol şi a eliminării în totalitate a lucrărilor de întreţinere a solului pe
biloane;
2. utilizarea sistemului de irigare prin picurare în şcoala de viţe care contribuie la
reducerea normei de irigare cu 35,5% faţă de irigarea prin aspersiune;
3. utilizarea sistemului de irigare prin microaspersie imediat după plantarea viţelor
în şcoala de viţe permite o diminuare a stresului hidric la care acestea sunt supuse,
mai ales dacă regimul termic este excedentar
CAPITOLUL IV.
Producerea materialului
saditor viticol certificat şi
cunoasterea cerintelor
fundamentale privind
infiintarea plantatiilor de  4.1. Producerea materialului saditor
înmulțire si producție viticol certificat – tipuri de unități
autorizate, tipuri de plantatii
 4.2. Trasabilitatea obţinerii unui
material săditor viticol de calitate –
particularitati, cerinte
 4.3. Controlul calitatii materialului
saditor viticol in vederea
comercializarii
CADRUL LEGISLATIV - Producerea materialului saditor viticol certificat
Categoriile biologice de material săditor viticol

Standardele de calitate ale materialului săditor viticol
admise în România
sunt reglementate și legiferate prin Ordinul nr. 1267 din 2005 emis de
Ministerul Agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, pentru aprobarea
Regulilor si normelor tehnice privind producerea in vederea
comercializarii, controlul, certificarea calitatii si comercializarea
materialului de înmulțire vegetativa a vitei de vie.
LEGE nr. 164 din 24 iunie 2015 a viei şi vinului în sistemul

organizării comune a pieţei vitivinicole;
Capitolul III, Structura pietei vitivinicole,
Sectiunea 1, Infiintarea, intretinerea si defrisarea plantatiilor viticole. Materialul saditor viticol
Art. 7. - Vita-de-vie se inmulteste, in principal, pe cale vegetativa, din portiuni de planta sau tesuturi, prin:
a) altoire;
b) butasire;
c) culturi „in vitro“.
Art. 8. - (1) Producerea materialului de înmulțire se face potrivit prevederilor schemei de selectie clonala
stabilita prin ordin al Autoritatii.
Producerea materialului saditor viticol, potrivit prevederilor art. 7, se realizeaza in

urmatoarele tipuri de unități autorizate de Autoritate:
b)unități de conservare
a)unități de selectie; si de preînmulțire
c)unități de înmulțire; d)unități de producție

pentru vite altoite si
nealtoite.
(3) unitățile autorizate produc material biologic din categoriile:
a)material initial;
b)material baza;
c)material certificat;
d)material standard.
Art. 9. - Producerea, controlul calitatii si comercializarea materialului saditor viticol se fac cu respectarea
prevederilor legale in vigoare.
a) b) material
material b) unități de baza
a) unități de conservare
initial selectie; si de
preînmulțire
c) unități de d) unități de
c) material înmulțire; producție d) material
pentru vite
certificat altoite si standard
nealtoite
Tipuri de unităţi autorizate Producerea materialului săditor viticol se realizează
în următoarele tipuri de unităţi autorizate de către
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin
Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor -
I.N.C.S:
b)unități de
conservare si de
a) unități de selectie; preînmulțire
c)unități de
înmulțire;
d)unități de
producție pentru
vite altoite si
nealtoite.
unităţi de selecţie clonală - unităţi ale menţinătorului care preiau capul de clonă/clone,
indiferent de origine, le devirozează, le cultivă în condiţii controlate, le studiază din punct
de vedere genetic, sanitar şi al aptitudinilor culturale şi tehnologice, asigurând
conservarea acestora pe întreaga durată de premultiplicare.
Activitatea acestor unități se desfăşoară potrivit schemelor şi normelor stabilite de Oficiul
Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, la propunerea Institutului de Cercetare şi Dezvoltare
pentru Viticultură şi Vinificaţie, sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor.
ICDVV • propune
INCS • controleaza
• Asigura suportul
ONVPV (scheme si
norme)
Tipuri de unităţi autorizate
b) unități de conservare și de preînmulțire
unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică

bază utilizând numai material din categoria biologică iniţial
furnizat de unităţile de selecţie.
scop: Materialul produs din categoria biologică bază este destinat înfiinţării
plantaţiilor-mamă certificate de multiplicare, care trebuie realizate pe clone,
cu posibilitatea de identificare a fiecărei clone;
Tipuri de unităţi autorizate
c) unități de înmulțire
Unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică certificat,
scop: destinat obţinerii materialului de plantare - viţe-de-vie altoite şi
nealtoite;
d) unități de producție pentru vite altoite si nealtoite

Unităţi care produc material de plantare
scop: necesar în vederea înfiinţării plantaţiilor comerciale de struguri pentru
vin sau completări de goluri;
Tipurile de plantaţii viticole care produc material de înmulţire
1. butuci individuali - unitatea de bază a iniţierii schemei de SELECŢIE
CLONALĂ*, care exprimă capacitatea maximă a caracterelor ampelografice şi
agronomice ale soiului de viţă-de-vie, grupaţi pe următoarele clase de vârste: - de
35 de ani; între 36 - 50 ani; între 51 - 70 ani; 71 – 90 ani; peste 91 de ani;
unități de 2. colecţia naţională de clone - înfiinţate de amelioratori, de menţinători ori cu
selecție consimţământul acestora, cu viţe provenite din materialul iniţial, testate
individual ca libere de bolile virotice prevăzute prin reglementările în vigoare, care
furnizează materialul iniţial;
unități de
conservare si de 3. plantaţii de preînmulţire - înfiinţate cu viţe din materialul iniţial, libere de
bolile virotice prevăzute prin reglementările în vigoare şi care furnizează materialul
preînmulțire din categoria biologică bază;
unități de 4. plantaţii-mamă înfiinţate cu viţe-de-vie din material bază, din care rezultă
înmulțire coarde altoi sau butaşi portaltoi certificaţi;
unități de 5. plantaţii autorizate pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi

portaltoi - plantaţii de producţie destinate obţinerii de material de înmulţire
producție vegetativă a viţei-de-vie din categoria standard;
pentru vite
altoite si 6. şcoli de viţe (pepiniere) destinate obţinerii de viţe altoite ori nealtoite
nealtoite înrădăcinate din soiuri roditoare utilizate pentru producţia de vin.
4.2. Trasabilitatea obţinerii unui material săditor viticol de calitate -
particularitati, cerinte
3. unități de 4. unități de
2. unități de producție
1. unităţi de selecţie conservare si de înmulțire
unităţi care pentru vite
clonală - care preiau preînmulțire altoite si
capul de clonă/clone, produc şi nealtoite
unităţi care
indiferent de origine, produc şi distribuie unităţi care
le devirozează, le distribuie material din produc
cultivă în condiţii material din categoria material de
controlate, le studiază categoria biologică plantare
din punct de vedere biologică bază certificat, necesar în
genetic, sanitar şi al utilizând numai vederea
aptitudinilor culturale destinat
material din obţinerii înfiinţării
şi tehnologice, categoria plantaţiilor
asigurând materialului
biologică iniţial comerciale de
conservarea acestora de plantare - struguri
furnizat de
pe întreaga durată de unităţile de viţe-de-vie pentru vin
premultiplicare. selecţie altoite şi sau
nealtoite; completări de
goluri
Unităţile de selecţie autorizate (1, 2) sunt singurele unităţi
abilitate să producă material iniţial/bază, destinat
unităţilor de multiplicare (3, 4);
1. INDENTIFICAREA BUTUCILOR INDIVIDUALI PROPUŞI PENTRU
1. unităţi de
RECOLTARE CAP DE CLONĂ
selecţie clonală -
care preiau capul Plante mamă pentru recoltare cap clonă
de clonă/clone, le Butuci indiviuali
studiază din punct
de vedere genetic,
sanitar şi al
aptitudinilor PREZENTAREA CAPULUI DE
culturale şi Selecţie agronomică 3 CLONĂ ÎN VEDEREA
tehnologice, ani PREMULTIPLICĂRII ŞI
asigurând MULTIPLICĂRII
conservarea Cap de omologare Examinarea vizuală şi teste
acestora pe virologice în vederea verificării stării
întreaga durată de
sanitare a capului de clonă;
premultiplicare.
Selecţie fitosanitară Selecţie varietală Prelevarea capului de clonă din
plantaţiile autorizate;
Clona selecţionată
Interzicerea recoltării capului de clonă
din alte plantaţii sau butuci
Clonă omologată neautorizaţi;
Selecţia agronomică
Termen: 3 ani
Obiective:
- descrierea ampelografică;
- descrierea condiţiilor eco-pedologice;
- pondere de ocupare în areal;
- zonare;
- coeficient de fertilitate;
- indici de productivitate;
- rezistenţă la boli şi dăunători;
- microvinificare (zahăr, aciditate totală, tărie alcoolică,
extract total, componenţi aromatici, polifenoli, stabilitate,
culoare, antociani, activitate oxidativă);
- analize organoleptice şi fizico-chimice;
- clasa de calitate a vinului;
- preţ pe litru de vin;
2.Aprobarea documentaţiei privind aptitudini culturale
şi tehnologice în vederea selecţiei fitosanitare şi varietale;
3. Lista clonelor agreate;
Cum se stabileste capul de clona?
CONDIŢII DE STABILIRE A CAPULUI DE CLONĂ

1. Identitate şi puritate varietală;
2. Starea culturală a plantaţiei de vie;
3. Garanţii privind controlul organismelor dăunătoare şi a vectorilor
acestora în sol;
4. Excluderea plantelor atacate de boli şi dăunători (în special viroze);
5. Proceduri de inspecţie anuală a plantaţiilor;
6. Metode de selectare şi examinare a capului de clonă;

Conform Art. 8. - (1) Producerea materialului de
înmulțire se face potrivit prevederilor schemei de
selectie clonala stabilita prin ordin al Autoritatii.
Activitatea unităţilor producătoare de material de înmulţire

vegetativă a viţei-de-vie se desfăşoară sub controlul MADR si INCS în
baza:
schemei de selecţie clonală
schemei de comercializare.
Autorizaţia pentru desfăşurarea activităţilor de înmulţire şi

producere a materialului de plantare necesar în vederea înfiinţării
plantaţiilor comerciale se acordă la cerere, însă doar acelora care
dovedesc că dispun de:
Baza materială adecvată

Personal cu pregătire corespunzătoare, conform normelor tehnice
elaborate de M.A.D.R.
Unităţile ţin evidenţa activităţilor şi a rezultatelor obţinute în registre, pentru fiecare
categorie biologică în parte, însoţite de schiţe ale plantaţiilor (prezentate la control).
Registrele de evidenţă stau la baza verificării, îndrumării, certificării şi comercializării

materialului de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie.
Documente insotitoare
I. Stabilirea provenientei si categoriei materialului de înmulțire
II. Controlul aplicarii lucrarilor specifice in culturile de producere a

III. Determinarea autenticitatii, puritatii varietale si categoriei materialului de

înmulțire
IV. Conditii generale de declasare sau de respingere in camp
V. Reinspectia
Producerea materialului săditor viticol - unităţi autorizate
Agentii economici care intentioneaza sa desfasoare o activitate profesionala in

domeniu se inregistreaza la AUTORITATEA OFICIALA pentru fiecare
activitate din domeniul producerii, prelucrarii si comercializarii materialului de
înmulțire, in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii,
alimentatiei si padurilor nr.253/2002, precum si a prevederilor prezentului ordin.
Pasi de urmat (12):
1. producătorii persoane juridice sau fizice, se definesc si se inregistreaza in
functie de tipul de activitate si specialitate pe care pot sa o exercite, ca
activitati complet separate, astfel:
a) unități de selectie;
b) unități de conservare si de preînmulțire;
c) unități de înmulțire;
d) unități de producție pentru vite altoite si nealtoite.
Important:
 autoritatea
În functie de obiectul de activitate al unității sau subunității respective,
oficiala atribuie unul sau mai multe coduri de inregistrare, specifice
producerii materialului de înmulțire vegetativa a vitei de vie, suplimentare codului prevazut in
Ordinul ministrului nr.253/2002, care se completeaza pe autorizatia eliberata agentului
economic care indeplineste conditiile generale de inregistrare si conditiile tehnice
prevazute de prezentele reguli si norme, astfel:
AA - amelioratorul unui soi sau unei clone inregistrate oficial, producător de material de
înmulțire Initial;
AB - mentinatorul, altul decat amelioratorul, unui soi sau unei clone inregistrate oficial
producător de material de înmulțire Initial; sau un prestator de servicii care produce material
de înmulțire Initial in conditiile prevazute de prezentele reguli si norme;
AC - producător de material de preînmulțire din categoria Baza;
AD – producător de coarde altoi;
AE – producător de butasi portaltoi;
AF – pepinierist, producător de plante tinere inradacinate, altoite sau nealtoite.
 ♣ conditii particulare specifice fiecarui tip de activitate pot fi stabilite de ITCSMS sau
LCCSMS in completarea prezentelor reguli si norme.
Inregistrarea si obligatiile producătorilor si comerciantilor
de material de înmulțire a vitei de vie
 2. Dupa inregistrare producătorii si comerciantii de material de înmulțire trebuie

sa respecte obligatiile care le revin in conformitate cu prevederile art.5 din Legea
nr.266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii,
comercializarea semintelor si a materialului saditor, precum si inregistrarea
soiurilor de plante.
 3. producătorii de material de înmulțire trebuie sa dispuna de personal calificat, de

instalatii, echipamente si terenurile necesare realizarii activitatii de profil in
conditiile impuse de reglementarile in vigoare si in limitele atributiilor acordate
prin inregistrare.
 4. Activitatea producătorilor de material de înmulțire se desfasoara sub controlul

autoritatii oficiale si cu acordul amelioratorului titular de brevet al soiului sau
clonei, ori a reprezentantului legal al acestuia, conform prevederilor din contractul
de multiplicare incheiat intre cele doua parti.
Inregistrarea si obligatiile producătorilor si comerciantilor
de material de înmulțire a vitei de vie
 5. producătorii de material de înmulțire vor tine evidenta activitatilor de producție,

prelucrare si comercializare, cu provenienta, lucrarile si observatiile efectuate,
schitele plantatiilor, dotarea tehnica, productia obtinuta si destinatia acesteia in:
 Registrul plantatiei mama si/sau a Registrului de pepiniera,
 conform modelelor unice prevazute, disponibile pentru controlul inspectorilor

autoritatii oficiale.
 ♣Informatiile prevazute in aceste registre pot fi modificate si completate la
cererea inspectorilor oficiali in functie de cazurile particulare sau generale
intalnite.
 6. producătorul sau comerciantul trebuie sa puna la dispozitia inspectorului
autoritatii oficiale toate datele, documentele si informatiile referitoare la
materialul de înmulțire de care dispune sau sa permita acestuia sa faca
investigatiile pe care le considera necesare.
 7. Daca in urma verificarilor sau a altor informatii de care dispun, furnizorii

descopera prezenta unuia sau a mai multor organisme de carantina daunatoare
plantelor sau produselor vegetale in Romania, (aprobate prin Hotararea Guvernului
nr. 1030/2001 cu modificarile ulterioare) sau intr-o masura care sa afecteze calitatea
materialului, au obligaţia sa informeze autoritatea fitosanitara si ITCSMS sau
LCCSMS si sa adopte orice masura necesara eliminarii riscului raspandirii
organismelor daunatoare mentionate.
 8. producătorii trebuie sa faca o identificare foarte clara in camp, in timpul

vegetatiei sau la recoltare si in timpul sortarii, ambalarii si al pastrarii, a materialului
de înmulțire.
Acesta va elimina toate plantele netipice sau neconforme din punct de vedere al
autenticitatii si calitatii materialului de înmulțire.
 9. producătorii de material de înmulțire, vor infiinta parcele de control pentru
verificarea autenticitatii si identitatii soiurilor si clonelor.
 10. producătorul trebuie sa mentina culturile intr-o stare de intretinere

corespunzatoare si in special suficient de libere de buruieni.
 11. Comerciantii trebuie sa comercializeze materialul pe loturi, ambalat si

marcat corespunzator, in respectul si protectia beneficiarului.
 12. producătorii si comerciantii vor lua toate masurile necesare pentru

respectarea prevederilor prezentelor reguli si norme in toate etapele
producerii, prelucrarii si comercializarii materialului de înmulțire
Etapele obţinerii unui material saditor viticol de calitate si
particularităţi privind culturile de producere a materialului de înmulțire
Initial, Baza si Certificat
pe scurt
Amelioratorul sau menţinătorul unui soi uniform si stabil sau clonă efectuează
selecţia materialului descris şi înregistrat în Catalogul oficial pentru a
corespunde:
 autenticităţii,
 calităţii ampelografice,
 cel puţin vizual liber de simptome ale organismelor dăunătoare
pentru a respecta trasabilitatea în procesul de înmulţire (etape):

1. planta selectionata sau parti din
planta recoltate din aceasta se
testeaza privind prezenta
Clonă omologată organismelor daunatoare (in special
a virusurilor) G0- material initial
destinat inceperii procesului de
înmulțire;
Plantaţie material 2. se realizează stocul nucleu de plante
iniţial 30 butuci constituit din plante inmultite pe
cale vegetativa, din plante
Nucleu de selecţionate de ameliorator,
generaţia G1, si unde sunt luate
premultiplicare masurile de prevenire a infectiilor
Plantaţie material cu organisme daunatoare si se
verifica in fiecare an pentru
bază 200 eliminarea plantelor cu simptome
butuci ale organismelor daunatoare,
dublata de retestare daca este cazul;
Plantaţie material 3. plantele care sunt gasite infectate cu

organisme daunatoare la testare sunt
certificat min. 0,5 ha supuse devirozarii prin
Multiplicare termoterapie sau multiplicate ”in
vitro", urmate de retestare si de
verificarea autenticitatii;
Viţe certificate 4. materialul de înmulțire produs din
stocul nucleu de plante prin
metode clasice sau prin alte
metode tehnice, (inrădăcinare,
altoire), in conditii de izolare si
Plantaţii comerciale prevenire totala a infestarii cu
organisme daunatoare, constituie
materialul iniţial, generaţia G2
Premultiplicarea – finanţare 100% buget care este destinat infiintarii
naţional
Multiplicarea – sector privat
plantatiilor mama baza sau direct a
materialului certificate.
(pepinierişti)
Important:
Institutiile si/sau producătorii trebuie sa cunoasca cerintele fundamentale privind
infiintarea plantatiilor, astfel:
1. Plantaţia mamǎ Bazǎ pentru producerea de butaşi portaltoi şi coarde altoi

destinaţi înrǎdǎcinǎrii sau altoirii trebuie sǎ îndeplineascǎ urmǎtoarele condiţii:
 terenul pe care se înfiinţeazǎ plantaţia mamǎ Bazǎ nu trebuie sǎ fi fost cultivat cu

viţa de vie în ultimii 12 ani sau 6 ani daca este supus dezinfecţiei, iar solul trebuie sǎ
fie testat şi gǎsit liber de nematozi vectori ai virusurilor;
 parcela trebuie sa fie amplasatǎ la minimum 5 m faţǎ de orice alte plante de viţǎ de
vie sau pomi fructiferi;
 plantele mamǎ Bazǎ se verificǎ vizual în fiecare an şi nu trebuie sǎ prezinte
simptome ale organismelor dǎunǎtoare. Plantele mamǎ se supun inspecţiei oficiale şi
testǎrii în fiecare an;
Materialul de înmulţire recoltat direct de la plantele mamǎ Bazǎ constituie material de
înmulţire Bazǎ care, în urma înrǎdǎcinǎrii sau altoirii, este destinat înfiintǎrii, de regula, a
plantaţiilor mamǎ Certificat de cǎtre producǎtorii, înregistraţi, de material de înmulţire .
2. Plantaţiile mamǎ Certificat trebuie sǎ îndeplineascǎ urmǎtoarele condiţii:
 terenul pe care se înfiinţeazǎ plantaţiile mamǎ Certificat nu trebuie sǎ fi fost

cultivat cu viţa de vie în ultimii 12 ani sau 6 ani daca este supus dezinfecţiei, iar
solul trebuie sǎ fie testat şi gǎsit liber de nematozi vectori ai virusurilor;
 parcela trebuie sǎ fie amplasatǎ la o distanţǎ de minimum 5 m de alte plantaţii de

viţǎ de vie sau pomi fructiferi;
 plantele mamǎ Certificat se verificǎ vizual în fiecare an şi nu trebuie sǎ prezinte

simptome ale organismelor dǎunǎtoare.
Materialul de înmulţire obţinut din plantele mamǎ Certificat constituie material de

înmulţire Certificat din care se obţin plante înrǎdǎcinate altoite sau nealtoite de viţǎ
de vie din categoria Certificat destinate înfiinţǎrii plantaţiilor de producţie de
struguri.
Producătorul, trebuie să cunoască:
Conditiile privind prevenirea si testarea infectiilor cu virusuri
1. Respectarea perioadei de repaus al terenului un numar de ani potrivit normelor

pentru fiecare categorie biologica sau tip de plantatie este obligatorie.
In aceasta perioada, se urmaresc:
 a) lipsa pe teren a plantelor de vita de vie;

 b) cultivarea terenului cu plante premergatoare care nu favorizeaza
dezvoltarea vectorilor din sol ai virusurilor;
 c) dezinfectarea terenului inaintea infiintarii plantatiei producatoare de
material de înmulțire, in cazul identificarii vectorilor de virusuri;
 d) respectarea distantelor de izolare a culturilor invecinate;
 e) controlul periodic, eliminarea plantelor cu simptome ale organismelor
daunatoare si curatirea atenta a zonelor respective;
 f) combaterea tuturor insectelor care ar putea favoriza infectia cu virusuri
daunatoare.
 2. Materialul initial de înmulțire destinat producerii materialului Baza si Certificat
trebuie sa fie liber de simptomele virusurilor si a celorlalte organisme daunatoare
prevazute in Anexa nr. 5.
 3. Testarea privind existenta virusurilor se face:

 individual in cazul materialului de înmulțire Initial (plante mama);
 pe probe medii in cazul materialului Baza, Certificat conform prevederilor din Anexa
nr.1 si, daca e cazul, a materialului Standard.
 4. Probele prevazute la punctul 3. trimise la un laborator al autoritatii oficiale sau un

laborator recunoscut oficial vor fi supuse testarii pentru virusuri indiferent de
aspectul simptomatic al plantelor de la care au fost recoltate probele.
 5. In cazul obtinerii unui rezultat pozitiv la o anumita proba medie, se poate proceda
la recoltarea de probe medii la un numar mai redus de plante sau probe individuale
de la indivizii de la care a fost constituita proba.
 Aceste probe sunt analizate in vederea depistarii si eradicarii plantelor virozate.
Anexa 5, prevede Lista organismelor daunatoare specifice
care afecteaza calitatea materialului de înmulțire
Nr.crt. Virusuri şi organisme similare
A Degenerarea viţei-de-vie
1 Grapevine fanleaf nepovirus (GFLV) şi Arabis mosaic nepovirus ArMV-scurtnodare
B Răsucirea frunzelor viţei-de-vie
2 Grapevine leafroll-asociat closterovirus (GLRaV-1)
C Lemnul striat al viţei-de-vie
4 Corky bark (GCB)-spongiozitatea scoarţei produsă de virusul B (GVB)*
5 Rupestris stem pitting (RSP)-strierea lemnului pe Rupestris*
6 Kober stem Growing (KSG)-strierea lemnului pe Kober produsă de virusul A (GVA)*
D Mozaicul viţei-de-vie
7 Grapevine fleck virus (GFkV) mozaicul (marmorarea)**
8 Grapevine Vein Necrosis (GVN)*
9 Grapevine Vein Mosaic (GVM)*
 6. In cazul in care la recunoasterea simptomatica au fost depistate si marcate plante
cu simptome specifice virusurilor, acestea se elimina si daca se considera necesar se
pot recolta probe individuale reprezentative pentru starea vegetativa a plantei in scopul
determinarii virusului specific.
 7. Recoltarea probelor se realizeaza de inspectorul autoritatii oficiale, de regula, in
perioada optima din timpul vegetatiei, excluzand perioadele foarte calduroase (iulie,
august).
 8. La livrarea din depozite a materialului de înmulțire, daca exista suspiciuni ca
materialul ar fi infectat, se pot ridica de catre inspectorul autoritatii oficiale probe de
sondaj care sunt supuse testarii virusologice. Rezultatul pozitiv al testarii determina
interzicerea difuzarii si plantarii materialului.
 9. Laboratoarele oficial recunoscute pentru testarea virusurilor prin indexare si/sau
metode serologice: Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara si laboratorul
Institutului National Cercetare Dezvoltare Biotehnologie in Horticultura Stefanesti
 Sunt recunoscute si alte laboratoare, independente sau ale producătorilor, dar numai
pentru propriul material de înmulțire, acreditat (interes concurential).
4.3. CONTROLUL CALITĂTII MATERIALULUI
SĂDITOR VITICOL IN VEDEREA
COMERCIALIZĂRII
Puritatea soiului si categoria biologica se stabilesc pe baza actelor de provenienta, de
recunoastere si a certificatelor de valoare biologica, eliberate de autoritatile abilitate.
La fiecare lot de material saditor viticol se verifica
corectitudinea
modul de
etichetării și
ambalare
marcării
corespunderea
condițiilor de
calitate –
cerințelor
prevăzute de
standard.
Pentru verificarea corespunderii indiciilor de calitate, ambalarii, etichetarii si
marcarii materialului saditor viticol cu conditiile de standard se preleveaza mostre de vite
in urmatorul raport:
VITE MATURATE*
2% din lotul de până la 10000 buc.
1% din lotul de peste 10000 buc.
VITE VEGETANTE, OBTINUTE LA GHIVECE*
2% din numarul total de vite, dar nu mai putin de 50 buc.
* (altoite sau inradacinate)

Culoarea etichetelor:
 alba cu dunga violet pentru materialul

Initial
 alba pentru materialul Baza
 albastra pentru materialul Certificat
 galben inchis pentru materialul

Standard
 puritatea varietală 100 %; (conform documentelor)
 puritatea tehnică minim 96 % (impurităţi tehnice: material deshidratat,

avariat, contorsionat, vătămări de grindină sau ger);
 cordiţele cu o stare de maturare satisfăcătoare;
 tulpina trebuie să fie de cel puţin 30 cm lungime;
 fiecare plantă trebuie să aibă o sudură adecvată, uniformă şi solidă;
 fiecare plantă trebuie să aibă minimum 3 rădăcini bine dezvoltate şi

bine repartizate radial; portaltoiul 420 A poate avea numai două
rădăcini bine dezvoltate, dispuse opus;
La nivelul legăturii de sub punctul de altoire se fixează o etichetă pe care
se înscriu:
 autoritatea responsabilă pentru certificare sau control,
 numele şi adresa persoanei responsabile pentru sigilare,
 soiul de viţă roditoare,
 portaltoiul,
 clona,
 categoria biologică,
 numărul de referinţă al lotului;
 cantitatea,
 anul de cultură etc.
In lot se admite prezenta vitelor, cel mult:
2% - cu abateri de lungime a tulpinii;

2% - cu abateri de lungime a corditei (lastarului) principal;
2% - vite cu leziuni mecanice;
2% - vite afectate de necroza cu pete.
Numarul de vite vegetante cu substratul nutritiv deteriorat (nemonolit), nu trebuie sa

depaseasca 4%.
Nu se admite prezenta vitelor afectate de focul bacterian (forma vizibila).

Lotul se considera corespunzator conditiilor standardului, daca in urma
examinarii probei se constata ca nu depaseste 4% cantitatea totala de vita
necorespunzatoare.
In cazul in care cantitatea totala de vite necorespunzatoare depaseste 4%,

chiar numai la una din caracteristici, lotul se respinge pentru resortare si se supune
unei noi verificari.
Vitele gasite lipsa din pachete, ambalaje necorespunzatoare cerintelor

tehnice de calitate nu se iau in calculul indeplinirii contractului.
Dupa verificarea calitatii vitele ramase din proba unificata se pastreaza in

lotul de material saditor viticol până la utilizarea acestuia.
Vitele maturate se leaga si se sigileaza.

METODELE DE VERIFICARE
Prelevarea probelor
Calitatea materialului saditor viticol se determina pe PROBA UNIFICATA,
alcatuita din vite altoite sau pe radacini proprii (nealtoite) sau vite portaltoi sau vite
vegetante, prelevate conform raportului:
pentru vite maturate:
2% din lotul de până la 10.000 buc.
1% din lotul de peste 10.000 buc
pentru vite vegetante:
2% din numarul total de vite, dar nu mai putin de 50 buc.
Pentru formarea probei unificate, din diferite locuri (cel putin 5) ale lotului se
preleveaza probe elementare a cate 10 vite.
Exemplu: 20 de probe
elementare daca am 10. 000
buc.
METODELE DE VERIFICARE
Pentru vite maturate:
Verificarea ochilor, liberului si lemnului,

afectiunilor de necroza, precum si calusarea,
sistemul radicular si afectiunilor de necroza;
Pentru vite vegetante:
Se efectueaza pe probe de analizat a cate 20

vite, prelevate din proba unificată si care
corespund dupa aspect conditiilor standardului.
VERIFICAREA AMBALARII SI ETICHETARII (MARCARII)
(corectitudinea etichetarii si marcarii)
La vitele maturate se verifica:
modul de legare a pachetelor (durabilitatea legaturii, eventual ranire

a vitelor)
 corectitudinea etichetarii (marcarii)
numarul de vite din pachetele destinate pentru prelevarea probelor
elementare.
La vitele vegetante se verifica:
integritatea substratului nutritiv si ambalajului,

corectitudinea etichetarii (marcarii)
numarul de vite in ambalajele destinate pentru prelevarea probelor
elementare. (şi după caz).
EFECTUAREA CONTROLULUI LA VITELE MATURATE
Pregatirea vitelor pentru analiza
( I. Vitele parafinate, II.Viţe neparafinate)
I. Vitele parafinate, inainte de verificarea calitatii, se elibereaza de

parafina prin scufundarea lor in apa cu temperatura de la 75° C
până la 80°C timp de 3 până la 6 secunde;
Aspectul vitelor se examineaza visual:
1. Prezenta sevei in cordite se verifica prin sectionarea oblica (45°) a
corditelor, apasarea si curbarea spre interior a varfului
sectiunii oblice.
Se considera ca respectivele cordite ca avand un continut normal de
umiditate daca pe sectiune apare seva.
2. Concresterea altoiului cu portaltoiul la vitele altoite si prezenta
sudurii circulare pe perimetrul sectiunii butasilor se
verifica in felul urmator:
cu o mana se tine vita langa punctul de insertie a radacinilor, cu cealalta (cu
degetele aratator si mijlociu) - sub punctul de altoire, iar cu degetul mare se apasa
moderat la baza corditei principale. Apoi se repeta apasarea pe partea opusa a vitei.
Sudura se considera formata circular, daca vita nu cedeaza la aceste apasari.
Prezenta portiunii de neconcrestere cu lungimea de până la 2 mm nu se
considera criteriu de neconformitate.
II.Viţe neparafinate - VERIFICAREA CORDITEI PRINCIPALE
Aspectul si scoarta corditei principale se examineaza vizual.
 Determinarea lungimii partii maturate a corditei principale –

se măsoară distanţa intre punctul de insertie si limita maxima de maturare
(după culoarea scoarţei).
 Determinarea grosimii corditei principale se efectueaza prin

masurarea cu sublerul, pe diametrul mare la jumatatea internodului 2 de la
punctul de insertie al cordite.

 Verificarea viabilitatii ochilor prin sectionarea longitudinala a fiecarui ochi
cu o lama sau un briceag de la varf spre baza (minim 3).
Ochiul se considera viabil daca are cel putin 2 muguri viabili. La mugurele viabil,
conul de crestere este de culoare verde, iar la cel pierit este de culoare neagra-maro.
II.Viţe neparafinate - VERIFICAREA CORDITEI PRINCIPALE
Viabilitatea vaselor lemnoase si liberiene ale cordiţei

Verificarea liberului corditei principale se efectueaza prin
executarea sectionarii longitudinale si oblica indepartand preventiv scoarta.
Cordita este maturata daca tesutul liberian este de culoare verde-intens,
fara pete.
La cordite nematurate culoarea este maro-deschis, maro-inchis sau
neagra.
Verificarea lemnului corditei principale se efectueaza prin

secţionări longitudinale si transversale si examinarea vizuala a acestora.
VERIFICAREA RADACINILOR PRINCIPALE
Pe fiecare vita din proba se verifica modul de amplasare a radacinilor
principale in jurul bazei portaltoiului (la vitele altoite) sau in jurul
tulpinii (la vitele pe radacini proprii), cat si integritatea si starea
fitosanitara a lor pe lungimea minima obligatorie.
Determinarea lungimii radacinilor se efectueaza prin masurarea
cu rigla a portiunii cuprinse intre punctul de insertie a radacinilor si varful
acestora.
Determinarea grosimii radacinii se efectueaza prin masurarea cu

sublerul a diametrului radacinilor, care corespund standardului dupa
lungime, la o distanta de 2 cm de la punctul de insertie a radacinilor.
Determinarea numarului de radacini se

efectueaza prin evidenta radacinilor,
care corespund standardului dupa lungime si
grosime, si care pornesc de la baza portaltoiului
sau a tulpinii. Radacinile pornite din nodurile
si internodurile intermediare nu se iau in calcul.
10-15 cm
VERIFICAREA RADACINILOR PRINCIPALE
Verificarea viabilitatii radacinilor se efectueaza prin sectionari, inlaturand

in prealabil scoarta de pe radacini, pentru a se constata daca acestea nu sunt
deshidratate, nu au pete sau sectiuni necrozate.
Radacinile viabile prezinta sub scoarta culoarea alb-galbuie, iar cele

neviabile culoare maro sau neagra.
Prezenta sevei in radacini se verifica prin sectionarea oblica a

radacinilor, apasarea si curbarea spre interior a varfului sectiunii
oblice.
Se considera ca radacinile au un continut normal de umiditate, daca pe

sectiuni apare seva.
Verificarea afectiunii de boli
Prezenta afectiunii de necroza cu pete se verifica prin

inlaturarea scoartei de pe tulpina si cordite si evidenta petelor
de culoare maro-inchis.
Vita se considera afectata, avand chiar si o singura pata cu

lungimea de cel putin 5 mm.
Prezenta afectiunii de cancerul bacterian se determina vizual.
Vita se considera afectata chiar si cu o singura tumora pe orice

portiune a ei.
III. EFECTUAREA CONTROLULUI LA VITELE VEGETANTE
Varsta vitelor vegetante se stabileste in baza evidentelor din Registrul

de pepiniera (din ziua inceperii fortarii butasilor până la
finalizarea fortificarii vitelor).
Aspectul vitelor se examineaza vizual.
Verificarea prezentei calusului circular, pe perimetrul sectiunii

butasilor portaltoiului si altoiului, se efectueaza vizual dupa
inlaturarea parafinei sau altor materiale, care protejeaza punctul de
altoire, si detasarea altoiului de portaltoi.
Verificarea lăstarului principal

Determinarea diametrului lastarului principal se efectueaza prin
masurarea cu rigla pe diametrul mare, la jumatatea internodului 2
de la punctul de insertie al lastarului.
VERIFICAREA TULPINII
I. vitele altoite - masurarea cu rigla a portiunii cuprinse intre calcai si

locul de sudura;
II. vitele pe radacini proprii- intre calcai si punctul de insertie al
lastarului principal
VERIFICAREA RADACINILOR
Se examineaza vizual eliminându-se mai întâi amestecul nutritiv

prin spalare cu apa.
Determinarea lungimii radacinilor prin masurarea cu rigla a

portiunii cuprinse intre punctul de insertie a radacinilor si varful
acestora.
Determinarea grosimii radacinilor prin masurarea cu sublerul a
diametrului radacinii care corespund standardului dupa lungime, la o
distanta de 1cm de la punctul de insertie a radacinilor.
VERIFICAREA AFECTIUNII DE BOLI
I. vitele altoite
II. vitele pe radacini proprii
Prezenta afectiunii de necroza cu pete se verifica prin inlaturarea epidermei de
pe tulpina si lastar, si evidenta petelor de culoare maro-inchis.
Vita se considera afectata avand chiar si o singura pata cu lungimea de cel putin
5mm.
Pentru cancerul bacterian se considera vita afectata si numai daca exista o
singura tumora
CAPITOLUL V. 5.1. Condiții privind cultura
5.2. Condiții privind materialul de înmulțire
Legislaţia actuală 5.3. Condiții privind calibrarea
în domeniu şi 5.4. Condiții privind ambalarea
documentele 5.5. Condiții privind marcarea
însoţitoare 5.6. Condiții suplimentare privind culturile de producere a
materialului de înmulțire al viței de vie
5.7. Cerințe si proceduri privind inspecția în camp a
5.8. Cerințe si proceduri privind certificarea si
comercializarea loturilor de material de înmulțire
5.9. Comercializarea materialului săditor viticol
5.10. Cadrul legislativ şi măsurile tehnice privind alinierea
activităţii de producere a materialului de înmulţire viticol la
normele impuse în Uniunea Europeană
257
CAPITOLUL V. Controlul calitatii materialului săditor viticol.
Legislaţia în domeniu şi documentele însoţitoare
LEGEA VIEI SI VINULUI
 Producerea, controlul calitatii si comercializarea materialului săditor viticol si de

înmulțire se fac cu respectarea prevederilor
 Legii nr. 266/2002 privind producerea, controlul calitatii, comercializarea si

folosirea semintelor si materialului săditor, precum si inregistrarea soiurilor de
plante agricole – luand in considerare necesitatea armonizarii legislatiei romanesti cu
Directiva Consilului nr. 68/193/CEE privind comercializarea materialului săditor viticol,
ultima data amendata prin Directiva Comisiei 2005/43/CE s-a emis:
 Ordinul privind Regulile si normele tehnice privind producerea in vederea
comercializării, controlul, certificarea calitatii si comercializarea materialului de
înmulțire vegetativa a viței-de-vie, din Monitorul Oficial nr.
18/9.I.2006/HOTĂRÂRE Nr. 769 din 28 iulie 2010/ Monitorul Oficial Nr. 595 din 23
august 2010
Există
5 Cultura- material înmulțire-ambalare-marcare-organisme de carantină
anexe
Condiții PRIVIND CULTURA (Anexa 1)
Condiții PRIVIND MATERIALUL DE înmulțire (Anexa 2)

I. Condiții GENERALE
II. Condiții SPECIALE
III. Condiții PRIVIND CALIBRAREA
1. butașii portaltoi pentru altoire, butașii pentru inradacinare si butașii altoi
2. vițe plantații
Condiții PRIVIND AMBALAREA (Anexa 3)
Compozitia ambalajelor sau legaturilor (pachetelor)
Condiții speciale
Condiții PRIVIND MARCAREA (Anexa 4)

A. ETICHETA
I. Informatii cerute (obligatorii)
II.Condiții minime
III. Derogare cu privire la cantitati mici catre consumatorul final
IV. Derogari cu privire la vițele in ghivece, lazi sau cutii
B. DOCUMENTUL INSOTITOR
I. Condiții de indeplinit
II. Lista informatiilor care sa fie incluse
Lista organismelor dăunătoare specifice care afecteaza calitatea materialului de
înmulțire (Anexa 5)
CONDIȚII SUPLIMENTARE LA PREVEDERILE
1. DIN ANEXA NR.1 PRIVIND CULTURILE DE PRODUCERE A
MATERIALULUI DE înmulțire AL VIȚEI DE VIE
(Inregistrarea si obligatiile producatorilor si comerciantilor de material de înmulțire a

viței de vie )
I. Condiții generale
II. Condiții speciale privind culturile de producere a materialului de
înmulțire initial, Baza si Certificat
III. Condiții privind prevenirea si testarea infectiilor cu virusuri
CERINTE SI PROCEDURI PRIVIND INSPECTIA IN CAMP
2
A MATERIALULUI DE înmulțire

II. Controlul aplicarii lucrarilor specifice in culturile de producere a materialului de
înmulțire
înmulțire
IV. Condiții generale de declasare sau de respingere in camp
V. Reinspecția
CERINTE SI PROCEDURI PRIVIND CERTIFICAREA SI

3. COMERCIALIZAREA
LOTURILOR DE MATERIAL DE înmulțire
Anexa 1. CONDIȚII DE CALITATE PRIVIND CULTURA
identitate  Cultura trebuie sa aiba identitate si puritate cu privire la soi

și si clona
puritate
verificare  Să permită o verificare adecvată a identității culturii cu
adecvată privire la soi si clona, precum și la starea ei de sănătate.
amplasare  plantațiile mama si scolile de vițe trebuie sa fie amplasate in

condiții corespunzatoare pentru a preveni orice risc al
contaminarii cu organisme dăunatoare .
Lipsa  Prezenta organismelor dăunătoare care reduc valoarea de

organismelor utilizare a materialului de înmulțire trebuie sa fie la cel mai
scăzut nivel posibil.
dăunătoare
CONDIȚII DE CALITATE PRIVIND CULTURA
În funcţie de categoria biologică, Inspecţia se realizează diferit şi constă în:
Plantele mama destinate producerii de material de înmulțire initial trebuie sa fie gasite
libere de organisme dăunătoare prin inspectiile oficiale efectuate de catre ITCSMS si
LCCSMS la fiecare 5 ani.
Plantele infectate trebuie eliminate.
Cauzele lipsurilor datorate organismelor dăunătoare trebuie inscrise in registrul unde se
fac inregistrarile privind plantele mama.
Plantele mama destinate producerii de material de înmulțire baza trebuie sa fie gasite
libere de organisme dăunătoare prin inspecție oficiala la fel ca mai sus.
 Inspectia este bazata pe rezultatele testelor fitosanitare efectuata pe toate

plantele la fiecare 6 ani incepand din al 3-lea an de infiintare a plantaţiei
mama.
 In cazul in care inspectiile oficiale se fac anual pe toate plantele, testele
fitosanitare se efectueaza cel putin la fiecare 6 ani incepand de la al 6-lea
an de la infiintarea plantaţiei mama.
Test Elisa
Stocul Sere de testare

nucleu
Plantele mama destinate pentru producerea materialului de

înmulțire certificat trebuie sa fie gasite libere de organisme dăunătoare
prin inspecție oficiala.
Inspectia este bazata pe rezultatele testelor fitosanitare efectuata
prin examinarea conform metodelor de analiza/procedurilor control care
sunt in acord cu normele generale acceptate si standardizate.
Aceste teste trebuie efectuate cel putin la fiecare 10 ani incepand
de la al 5-lea an de la infiintarea plantatiei mama.
In cazul in care inspectiile oficiale se fac anual pe toate plantele,
testele fitosanitare se efectueaza cel putin la fiecare 10 ani incepand
de la infiintarea plantatiei mama.
Proportia plantelor lipsa nu tebuie sa depasesca 5%.
Plantele mama destinate pentru producerea materialului de

înmulțire standard proportia plantelor lipsa atribuite organismelor
dăunătoare nu trebuie să depăsească 10%.
Culturile destinate pentru producerea materialului de înmulțire din
categoriile certificat si standard trebuie sa fie mentinute libere de
plantele care prezinta simptome ale bolilor virusurilor dăunătoare .
Scolile de vițe trebuie sa fie gasite libere de organismele

dăunătoare prin inspecție oficiala anuala bazata pe metode vizuale si,
daca este necesar, urmata de teste si/sau o a 2-a inspecție in camp a
culturii (amplasare la minim 3 m).
De reținut:
 Materialul de înmulțire folosit pentru producerea de butași portaltoi, altoi, butași

pentru inradacinare, vițe plantații si vițe altoite trebuie sa fie luat din plantații
mama care au fost inspectate in camp si aprobate.
 Plantele afectate de virusurile dăunătoare, in special scurtnodarea si răsucirea,

trebuie eliminate din culturile destinate pentru producerea materialului de înmulțire
initial si baza.
 Fără a se afecta inspectiile oficiale prevazute mai sus, trebuie efectuata cel putin o
inspecție oficiala in camp a culturii.
 Inspectii suplimentare in camp se efectueaza in cazurile de contestatii care pot fi

decise fără a se aduce prejudicii calitatii materialului de înmulțire.
CONDIȚII SUPLIMENTARE LA PREVEDERILE
DIN ANEXA NR.1 CONDIȚII DE CALITATE PRIVIND PLANTAȚIILE
(Inregistrarea si obligatiile producatorilor si comerciantilor de material de înmulțire

a viței de vie)
Terenul destinat plantațiilor mama trebuie sa aiba un repaus de min 6

ani si dezinfectat inaintea plantarii.
General Garantie maxima ca solul nu este infestat cu oraganisme dăunătoare,

e indeosebi nematozi.
Buna intretinere in cultura a campurilor pentru un control eficient

privind puritatea varietala.
Plantaţiile mamǎ de portaltoi trebuie sǎ îndeplineascǎ
General urmǎtoarele condiţii:
e
se înfiinţeazǎ pe terenuri pe care nu s-a cultivat vita de vie în ultimii
6 ani;
 sǎ fie asiguratǎ distanţa minimǎ de izolare faţǎ de cea mai apropiatǎ plantaţie de
vitǎ de vie;
 în cazul depistǎrii simptomelor unor organisme dǎunǎtoare şi a celor de

carantinǎ se procedeazǎ la eliminarea butucilor afectaţi;
 butucii debili sau atacaţi de organisme dǎunǎtoare se marcheazǎ distinct şi dacǎ e

posibil se trateazǎ ;
 se aplicǎ cu rigurozitate lucrǎrile specifice de întreţinere în scopul realizǎrii unui

material de înmulţire bine maturat şi dezvoltat corespunzǎtor;
 înaintea recoltǎrii se eliminǎ coardele de la butucii necorespunzǎtori (marcaţi),

procedându-se la recoltare numai dupǎ avizul inspectorului autoritǎţii oficiale
Plantaţiile mamǎ din soiuri roditoare trebuie sǎ îndeplinească
urmǎtoarele condiţii:
Generale
 se înfiinţeazǎ pe terenuri pe care nu s-a cultivat viţa de vie în ultimii 6 ani;
 distanţa minimǎ de izolare faţǎ de cea mai apropiatǎ plantaţie de viţa de vie în
funcţie de categoria materialului;
 modul de conducere şi sistemul de tǎiere în plantaţii trebuie sǎ asigure producerea

de coarde având o bunǎ maturare şi parametrii tehnici corespunzǎtori;
 lucrǎrile de întreţinere a plantaţiilor mamǎ vor viza în principal obţinerea de

material de înmulţire şi în secundar producţia de struguri, admisǎ numai în cadrul
categoriei Standard;
 în cazul unor plante cu simptome de organisme dǎunǎtoare şi a celor de carantinǎ,

se procedeazǎ la eliminarea acestora din plantaţii;
 butucii neautentici, debili sau atacaţi de organisme dǎunǎtoare se marcheazǎ

distinct şi dacǎ e posibil se trateazǎ;
 înaintea recoltǎrii se eliminǎ coardele de la butucii necorespunzǎtori (marcaţi),

trecându-se la recoltare numai dupǎ avizul inspectorului autoritǎţii oficiale.
Scolile de vita trebuie sǎ îndeplinească
urmǎtoarele condiţii:
General
e  pe teren cu un repaus de min 6 ani
 distante min 3m de izolare fata de o plantatie de vita de vie
 pe acelasi teren min 2 ani (5ani)
 soiurile separate pe loturi etichetate
 lucrarile de intretinere vor viza obtinerea unui material de plantare
viguros, sanatos si bine maturat
 impuritatile neidentificate se elimina prin taiere de sub punctul de altoire
 recoltarea se face numai dupa avizul inspectorului oficial
 se pot produce si vițe de 2 ani prin recoltare sau replantare
 in cazul producerii viţelor la ghivece nutritive, în sistemul de cartonaje,
în cultura hidroponicǎ sau pe strat nutritiv, se vor utiliza doar amestecuri
nutritive gǎsite libere de nematozi vectori ai virusurilor, nefolosindu-se
pǎmânt provenit din foste sau actuale plantaţii de viţǎ-de-vie.
CONDIȚII PRIVIND MATERIALUL DE înmulțire (Anexa 2)
I. Condiții generale:
 identitate si puritate varietala (clonala) (toleranta 1% pentru materialul standard la
comercializare);
 puritate tehnica 96%, se considera impurităţi tehnice materialul:
deshidratat total sau partial
contorsionat sau ranit de grindina sau ger, strivit sau fisurat
nematurat
 maturare buna a lemnului (lăstari)
 libere de boli sau daunatori
II. Condiții speciale:

1. vițele altoite provenite din o combinatie de aceeasi categorie de material de înmulțire
se clasifica la aceeasi categorie;
2. vițele altoite provenite din o combinatie de diferite categorii de material de înmulțire
se clasifica la cea mai scăzuta categorie.
 Exemplu> Derogare temporara
 Prevederile de la punctul 1. nu au fost aplicate pana la 31 iulie 2010, in ceea ce priveste vițele altoite din
material de înmulțire Initial altoit pe material de înmulțire Baza. Astfel: vițele altoite constituite din
material de înmulțire Initial altoit pe material de înmulțire Baza vor fi clasificate ca material de
înmulțire Initial.
III. Calibrarea:
►butașii portaltoi si altoi
-diametrul (nu la butașii erbacei):
-butași portaltoi si altoi pentru altoire: 6,5-12 mm, max la baza 15 mm;
-butașii portaltoi sau altoi pentru inradacinare: min la varf 3,5 mm
►vițele plantații
-diametrul : minim 5 mm
-lungimea : - pentru vițele portaltoi plantații 30 cm
-pentru alti butași inradacinati 20 cm
-radacinile : -min 3 radacini bine formate si bine repartizate radial (exceptie !!!!!!!!!!)
-talonajul : max 1 cm sub nod
► vițe altoite
-lungimea : -tulpina min 30 cm
-radacinile : -min 3 radacini bine formate si bine repartizate radial
-sudura : -sudura uniforma si solida
-talonajul : -max 1 cm sub nod
CONDIȚII PRIVIND AMBALAREA (Anexa 3)
1. Tip 2. Numarul de bucăți 3.Cantitate maxima

1.vițe altoite 25,50,100, sau multiplu de 100 500
2.vițe plantații 50,100, sau multiplu de 100 500
3.butași (coarde) altoi

-cu cel putin 5 ochi utilizabili 100 sau 200 200
-cu un ochi utilizabil 500 sau multiplu de 500 5000
4.butași portaltoi pentru altoire 100 sau multiplu de 100 1000
5.butași pentru inradacinare 100 sau multiplu de 100 500

(altoi si portaltoi)
Nota: prevederi suplimentare pentru ambalarea materialului in Romania, daca
contractul de livrare nu prevede Condiții speciale :
butașii de vita portaltoi destinati altoirii sau inradacinarii se leaga in pachete, dupa
fasonare, din acelasi soi, categorie biologica si de aceeasi lungime (de 1-2-3 masuri).
butașii se aseaza cu partea bazala la acelasi capat al pachetului.
Pachetele constituite din butași de 3 masuri se leaga in 3 locuri, iar cele din butași
de 1-2 masuri se leaga in doua locuri ;
coardele de vita roditoare se leaga in pachete din acelasi soi si categorie biologica.
Partea bazala se aseaza la acelasi capat al pachetului.
Pachetele de coarde se leaga in doua locuri ;
vițele altoite si nealtoite se leaga dupa fasonare in pachete din aceeasi combinatie
altoi/portaltoi (respectiv din acelasi soi) si categorie biologica.
vițele altoite se aseaza cu punctul de altoire, iar cele nealtoite cu nodurile din care
pornesc lastarii principali, la acelasi nivel.
Legarea vițelor se face cu o legatura sub punctul de altoire, respectiv a nodurilor

din care pornesc lastarii si cu 2-3 legaturi in zona lastarilor.
CONDIȚII SPECIALE PRIVIND AMBALAREA
1. Cantitati mici
Cand e necesar, marimea (numarul de bucati) ambalajelor si legaturilor din toate tipurile
si categoriile de material de înmulțire listate in coloana 1 din tabelul de mai sus poate fi
mai mica decat cantitatile minime indicate in coloana 2 din tabelul de mai sus.
2. Plante de vita cu radacini in orice substrat in ghivece, lazi sau cutii

Numarul de bucati si cantitatea maxima nu se aplica.
1. Tip 2. Numarul de bucati

1.vițe altoite 25,50,100, sau multiplu de 100
2.vițe plantații 50,100, sau multiplu de 100
3.butași (coarde) altoi

-cu cel putin 5 ochi utilizabili 100 sau 200
-cu un ochi utilizabil 500 sau multiplu de 500
4.butași portaltoi pentru altoire 100 sau multiplu de 100
5.butași pentru inradacinare (altoi si 100 sau multiplu de 100

portaltoi)
CONDIȚII PRIVIND MARCAREA (Anexa 4)
1. ETICHETA şi 2. DOCUMENTUL INSOTITOR

I. Informatii cerute (obligatorii)
A. Norme CE
B. Tara de productie
C. Autoritate responsabila pentru certificare sau control si statul sau initialele statului
(ITCSMS sau LCCSMSM si RO)
D. Numele si adresa persoanei responsabile pentru sigilare sau numarul de identitate
E. Specia
F. Tipul materialului
G. Categoria
H. Soiul sau clona, altoi si portaltoi
I. Numarul de referinta al lotului
J. Cantitate
K. Lungimea - numai pentru butașii portaltoi pentru altoire
L. Anul de cultura
M. Referirea la pasaportul fitosanitar
Culoarea etichetelor:
alba cu dunga violet pentru

materilul Initial
 alba pentru materialul Baza
 albastra pentru materialul

Certificat
 galben inchis pentru materialul

Standard
II. Condiții minime
Eticheta trebuie sǎ îndeplineascǎ urmǎtoarele cerinţe:
1. eticheta trebuie sǎ fie imprimatǎ de neşters şi clar lizibilǎ;
2. eticheta trebuie sǎ fie fixatǎ într-un loc la vedere în aşa fel încât sǎ fie uşor vizibilǎ;
3. informaţiile prevǎzute la punctul I. nu trebuie sǎ fie în nici un fel ascunse, neclare
sau întrerupte prin alte înscrisuri sau desene (imagini);
4. informaţiile pevǎzute la punctul I. vor apare în acelaşi câmp vizual.
III. vițele in ghivece, lazi sau cutii. (Derogare cu privire la cantitati mici catre
consumatorul final)
Loturi separate identificate pe soiuri, clone si pe nr de bucati
Eticheta oficiala nu este obligatorie
Document insotitor
IV.Derogari cu privire la vițele in ghivece, lăzi sau cutii

2. DOCUMENT INSOTITOR (I. Condiții de indeplinit și II. Lista informatiilor
care sa fie incluse)
I. Condiții de indeplinit
a. 2 exemplare
b. Sa insoteasca livrarea
c. Trebuie sa indice toate informatiile stabilite la urmatorul punct II in ceea
ce priveste loturile (legaturile) individuale ale livrarii; (II. Lista
informatiilor care sa fie incluse)
d. Păstrat cel putin 1 an si sa fie disponibil autoritatilor oficiale de control
II. Lista informatiilor care sa fie incluse
1. Norme CE
2. Tara de productie
3. Autoritate responsabila pentru certificare sau control si statul (ITCSMS sau
LCCSMS si RO)
4. Expeditor (adresa, nr de inregistrare)
5. Destinatar (adresa)
6. Specia
7. Tipul materialului
8. Categoria
9. Soiul, clona
10. Nr bucati pe lot
11. Nr de loturi
12. Data livrarii
13. Referirea pe pasaportul fitosanitar
Lista organismelor dăunătoare specifice care afecteaza calitatea

Anexa 5, prevede Lista organismelor dăunătoare specifice
care afecteaza calitatea materialului de înmulțire
Nr.crt. Virusuri şi organisme similare
A Degenerarea viţei-de-vie
1 Grapevine fanleaf nepovirus (GFLV) şi Arabis mosaic nepovirus ArMV-scurtnodare
B Răsucirea frunzelor viţei-de-vie
C Lemnul striat al viţei-de-vie
4 Corky bark (GCB)-spongiozitatea scoarţei produsă de virusul B (GVB)*
5 Rupestris stem pitting (RSP)-strierea lemnului pe Rupestris*
6 Kober stem Growing (KSG)-strierea lemnului pe Kober produsă de virusul A (GVA)*
D Mozaicul viţei-de-vie
7 Grapevine fleck virus (GFkV) mozaicul (marmorarea)**
8 Grapevine Vein Necrosis (GVN)*
9 Grapevine Vein Mosaic (GVM)*
Denumirea româneasca Denumirea stiintifica
Cancerul bacterian Agrobacterium vitis (tumefaciens)
Boli gen cancer: Excorioza viței Phomopsis a
Eutypa lata
Phaeoacremonium spp; Stereum spp.
Putregaiul alb al radacinilor Rosellinia necatrix
Nematozi vectori de virusuri Xiphinema index
Xiphinema italiae
Xiphinema diversicaudatum
Longidorus apulus
Longidorus fasciatus
Longidorus macrosoma
Longidorus elongatus
Longidorus attenuatus
Omida paroasa a dudului Hyphantria cunea
Paduchele lanos Pulvinaria vitis
Paduchele testos Parthenolecanium corni
Acarianul galicol al viței Eriophyes vitis
Acarianul filocoptid al viței Calepitrimerus vitis
Paianjenul rosu Panonychus ulmi
Paianjenul galben al viței Eotetranychus carpini
Eudemisul viței Lobesia botrana
Cochilisul viței Eupoecilia ambiguella
Pirala viței Sparganothis pilleriana
DETECTAREA BOLILOR VIROTICE LA VITA DE VIE
SPECIFICAŢIE SOIURILE INDICATOR METODA SEROLOGICĂ
PRINCIPALELE BOLI VIROTICE

Scurtnodarea: 2 tipuri Rupestris du Lot GFLV
- Grapevine Fanleaf Virus-GFLV ArMV
- Arabis Mosaic Virus-ArMV CNa
Răsucirea frunzelor: 3 tipuri Cabernet franc N GLRaV-1
- Grapevine Leafroll associated Virus Cabernet Sauvignon N GLRaV-2
Pinot noir N GLRaV-3
Marmorarea frunzelor Rupestris du Lot GFkV
- Grapevine Fleck Virus - GFkV
BOLI VIROTICE SECUNDARE
Scoarţa de plută Rupestris du Lot GVA
- Rupestris Stem Pitting – RSP 5 BB
- Kober Stem Grooving – KSG LN 33
- Grapevine Corky Bark – GCB
Necroza nervurilor 110 R
- Grapevine Vein Necrosis - GVN
Mozaicul nervurian - GVM Riparia Gloire
CERINTE SI PROCEDURI PRIVIND INSPECTIA IN CAMP
2
A MATERIALULUI DE înmulțire
II. Controlul aplicarii lucrarilor specifice in culturile de producere a


înmulțire
IV. Condiții generale de declasare sau de respingere in camp
V. Reinspectia
 I. Stabilirea provenienţei şi categoriei materialului de
înmulţire
 1. Provenienţa materialului de înmulţire se stabileşte pe baza documentelor oficiale de
calitate, a Registrului plantaţiei mamǎ sau a Registrului de pepinierǎ, dupǎ caz, care
trebuie completate la zi de cǎtre fiecare agent economic înregistrat pentru producerea
materialului de înmulţire.
 2. Fiecare parcelǎ trebuie sǎ cuprindǎ material de aceeaşi provenienţǎ şi va purta un numǎr

de identitate propriu, atribuit oficial.
 3. Categoria materialului de înmulţire se stabileşte de cǎtre inspectorul autoritǎţii oficiale

pe baza verificǎrii actelor de provenienţǎ, a trasabilitǎţii generaţiilor de multiplicare şi a
inspecţiilor efectuate în diferite faze ale producerii sale.
 4. Inspecţia materialului de înmulţire din toate categoriile se face de autoritatea oficialǎ la

solicitarea scrisǎ a producǎtorului prin documentul denumit „Declaraţie de multiplicare”,
a contractului de multiplicare în cazul materialului de înmulţire Iniţial, Bazǎ şi
Certificat sau a soiurilor şi clonelor protejate prin brevet în cazul materialului Standard
şi cu respectarea obligaţiilor financiare conform tarifelor în vigoare.
 formularele pot fi modificate sau completate de INCS

II. Controlul aplicarii lucrarilor specifice in culturile de producere
a materialului de înmulțire
 modul de intretinere a solului, trebuie sa fie afanat si liber de buruieni si vectori ai virozelor
 protectia fitosanitara a plantelor
 efectuarea lucrarilor in verde, la timp si corespunzator
 selectia in masa pozitiva sau negativa, in plantatia de portaltoi, altoi si in scoala de vițe si
inscrierea vițelor netipice in Registrul plantatiei mama sau in Registrul de pepiniera
III. Determinarea autenticitǎţii, puritǎţii varietale şi categoriei materialului
de înmulţire
 Autenticitatea şi puritatea varietalǎ a materialului de înmulţire sub raportul sortimental

se stabileşte prin examinarea oficialǎ în câmp a caracterelor morfologice şi a însuşirilor
fiziologice conform descrierii oficiale a soiului, tipului sau clonei.
 În plantaţiile mamǎ producǎtoare de coarde de soiuri roditoare se au în vedere şi

caracteristicile strugurilor care, în plantaţiile de material Iniţial, Bazǎ sau Certificat, pot fi
lǎsaţi special pentru aceste determinǎri, fǎrǎ a fi considerat un obiectiv pentru producţie.
 Categoria biologicǎ a materialului de înmulţire va fi aceeaşi pe toatǎ perioada de

existenţǎ a plantaţiei pentru plantaţiile mamǎ, dacǎ cerinţele de puritate varietalǎ şi stare
de sǎnǎtate corespund categoriei.
 Pentru viţele altoite, categoria biologicǎ se stabileşte în funcţie de cea a materialului de

înmulţire folosit la altoire.
 În timpul inspecţiei în câmp inspectorul autoritǎţii oficiale consemneazǎ într-o fişǎ de

control rezultatele examinǎrilor şi a eventualelor mǎsuri de remediere necesare, din care un
exemplar rǎmâne la producǎtor sub semnaturǎ.
 Inspectorul autoritǎţii oficiale elibereazǎ, în urma inspecţiilor în câmp, documentul

oficial denumit ,,Document oficial de inspecţie în câmp” în care consemneazǎ decizia de
admitere, admitere sub rezervǎ sau respingere a materialului în cauzǎ.
IV. Condiții GENERALE DE DECLASARE SAU RESPINGERE IN CAMP
1.Plantațiile mama si materialul de înmulțire rezultat din acesta, nu indeplinesc

Condițiile tehnice pentru categoria stabilita la infiintare, dar indeplinesc
Condițiile pentru o categorie inferioara, se declaseaza pentru aceasta categorie
2.Se respinge materialul care:

-este virozat,
-grav afectate de calamitati,
-nu au acte oficiale de provenienta,
-testare a organismelor dăunătoare;
3. Cazul in care producatorul doreste sa distruga materialul trebuie sa anunte

autoritatile oficiale de modul, data si ora exacta, iar daca nu doreste acest lucru
de asemenea trebuie sa anunte autoritatea oficială
V. REINSPECŢIA
Dacă materialul de înmulţire nu întruneşte condiţiile prevǎzute în norme, inspectorul
autoritǎţii oficiale va anunţa imediat furnizorul, în scris, de respingerea de la
comercializare, prin ,,Documentul de inspecţie în câmp’’ întocmit cu constatǎrile
efectuate în urma inspecţiei în câmp a culturii
sau
printr-un Raport de control dupǎ pregǎtirea materialului pentru comercializare.
(Documentele oficiale vor fi luate la cunoştinţǎ de producǎtor).
 În cazul în care producǎtorul nu este de acord cu decizia luatǎ de cǎtre inspector,

acesta poate cere reinspecţia la ITCSMS sau LCCSMS în maximum 5 zile de la data
primirii deciziei inspectorului.
 Directorul ITCSMS sau LCCSMS trebuie, nu mai tarziu de trei zile de când
solicitarea reinspecţiei a fost primitǎ de cǎtre autoritate, sǎ dispunǎ efectuarea
reinspecţiei sau sǎ trimitǎ furnizorului o notǎ cu motivele din care sǎ reiasǎ cǎ cererea
de reinspecţie a fost respinsǎ. Dupǎ efectuarea reinspecţiei, conducerea ITCSMS sau
LCCSMS va trimite producǎtorului raportul întocmit în urma reinspecţiei.
 În cazul în care producǎtorul contestǎ decizia luatǎ în urma reinspecţiei, litigiul se

rezolvǎ de Inspecţia Naţionalǎ pentru Calitatea Seminţelor pe baza documentelor
întocmite sau a verificǎrilor faptice. INCS poate folosi şi constatǎrile efectuate de alţi
specialişti desemnaţi
Important:
 Autenticitatea si puritatea varietala a materialului de înmulțire se stabileste in
camp prin examinare oficiala a caracterelor morfologice si a insusirilor fiziologice
conform descrierii oficiale a soiului, tipului sau clonei, iar pentru materialul Initial,
Baza sau Certificat se pot urmari si caracteristicile strugurilor
 Inspectorul elibereaza in urma inspectiilor in camp Documentul oficial de inspecție

in camp, in cazul admiterii se intocmeste
Actul de garantie a autenticitatii soiului sau clonei.
CERINTE SI PROCEDURI PRIVIND CERTIFICAREA SI
3. COMERCIALIZAREA
LOTURILOR DE MATERIAL DE ÎNMULȚIRE
1.Controlul pentru certificare se face prin cerere scrisa a agentului economic.

Certificarea se realizeaza in urma intocmirii Declaratiei de certificare de catre
autoritate oficiala.
CERINTE SI PROCEDURI PRIVIND CERTIFICAREA SI COMERCIALIZAREA
LOTURILOR DE MATERIAL DE ÎNMULȚIRE
2.In timpul recoltarii, conditionarii, ambalarii, pastrarii si transportului materialul
trebuie pastrat pe loturi separate si marcat cu denumirea soiului, clonei cand este
cazul
3.Un lot detine acelasi numar de identitate cu al parcelei si atribuit oficial
4. Materialul de înmulțire trebuie sa fie sanatos, viabil, bine dezvoltat si maturat:

 butașii portaltoi pentru altoire trebuie sa aiba o lungime min de 30 cm si max de 2
lungimi
 butașii pentru inradacinare trebuie sa aiba min 30 cm pentru Vitis vinifera si 55 cm

pentru alte varietati
 coardele altoi: - 5 ochi utilizabili, lungimea min 50 cm

- cu 1 ochi utilizabil, lungimea min 6,5 cm, taierea min deasupra acestuia
1,5 cm si 5 cm sub ochi
5. Conditionarea materialului
dupa recoltare (fasonare,
clasare) si ambalarea in pachete
sau alte ambalaje, etichetarea
si sigilarea daca este cazul.
Inspectorul resposabil
intocmeste
Raportul final de
receptie/control pentru
certificarea lotului.
6.Condiții pentru:
-plante obtinute “in vitro”:
 plante neaclimatizate-minibutași proventi din max 4 subculturi livrabile in vase cu mediu
agarizat
 plante aclimatizate-vițe plantații aclimatizate in ghivece nutritive, avand lastarul verde de
min 15 cm
-plante plantații obtinute in sera nucleu in ghivece nutritive:

 butași inradacinati proveniti din lastari verzi – pot fi comercializati numai dupa
lemnificarea butașilor care are un lastar verde de min 20 cm
 butași lemnificati inradacinati de un internod
 de un nod cu ochi viabil si un internod – dimensiuni min internodul 10 cm lungime si 4 mm
diam, iar lastarul min 20 cm
 cu nod bazal si ochi viabil, 10 cm lungime internodul, 4 mm diametru si lastarul 20 cm
lungime
-plante obtinute in pungi nutritive:

 vițele plantații pot fi comercializate si cu lastari verzi de min 25 cm
 vițele altoite pot fi comercializate si cu lastari verzi de min 25 cm
7.Certificarea
materialului se
concretizeaza prin
intocmirea
Documentului
oficial de
certificare
8. Eticheta oficiala poate constitui si pasapotul fitosanitar in conformitate cu
modalitatile convenite intre autoritatile oficiale responsabile
9. Fiecare livrare a materialului de înmulțire Certificat si Standard catre beneficiari

profesionisti, in cantitati de min 25 bucati, trebuie insotite de un document numit
Document de calitate si conformitate al furnizorului eliberat de expeditor
cuprinzand datele inscrise in Documentului oficial de certificare eliberat de
autoritatea oficiala.
Furnizarea catre beneficiari neprofesionisti, eticheta poate tine loc si de

document de calitate si conformitate.
10. In cazul cand materialul nu corespunde normelor fitosanitare, inspectorul
respinge de la certificare si comercializare materialul in cauza.
11. Pastrarea materialului peste iarna – in vederea mentinerii identitatii si starii de

viabilitate si sanatate, depozitarea se face pe loturi din acelasi sortiment, soi,
portaltoi si categorie biologica
12.Transportul - Condiții de igiena corespunzatoare si cu protejarea pentru

prevenirea deshidratarii, inghetului sau ranirii materialului de înmulțire
13. Furnizorii trebuie sa pastreze actele timp de 5 zile, iar beneficiarii toata
durata de exploatare a plantatiei
14. Furnizorul care comercializeaza cu amanuntul trebuie sa aiba etichetat

individual materialul comercializat
Comercializare
Scopul reglementarilor legislative
•Asigurarea protectiei utilizatorilor prin folosirea de material de calitate

corespunzator;
•Mentinerea neschimbata in decursul anilor a tuturor caracteristicilor valoroase

soiului, la nivelul creat de ameliorator;
•Facilitarea comertului;
•Stimularea competitiei, dotarii si raspunderii producatorilor si furnizorilor pentru

asigurarea calitatii materialului săditor viticol in Condiții de concurenta;
•Producerea in vederea comercializării, prelucrarea, controlul si certificarea

calitatii sa se faca in concordanta cu legislatia nationala si cu reglementarile
internationale in acest domeniu, emise de: Uniunea Europeana, Organizatia de
Cooperare si dezvoltare Economica etc.
Comercializare
Materialul de înmulţire viticol poate fi comercializat numai în loturi omogene şi în
ambalaje sau legǎturi (pachete) sigilate.
Ambalajele şi legǎturile de material de înmulţire se sigileazǎ oficial sau sub

supraveghere oficialǎ astfel încât sǎ nu poatǎ fi deschise fǎrǎ a deteriora sigiliul
sau eticheta oficialǎ sau, în cazul ambalǎrii, fǎrǎ ca ambalajul sǎ prezinte urme de
violare.
Pentru a asigura o sigilare adecvatǎ, sistemul de sigilare trebuie sǎ cuprindǎ cel puţin o
etichetǎ oficialǎ sau un sigiliu oficial.
O decizie poate fi luatǎ în conformitate cu procedurile Comunitǎţii când un sistem specific

de sigilare întruneşte cerinţele acestui articol. O viitoare sigilare se poate face numai
oficial sau sub supraveghere oficialǎ.
Etichetele oficiale sunt colorate dupǎ cum urmeazǎ:

• albe cu dunga violet pentru materialul Iniţial;
• albe pentru materialul Bazǎ;
• albastre pentru materialul Certificat;
• galben intens pentru materialul Standard.
Materialul certificat
Material certificat
- se obţine prin folosirea de altoi din plantaţii bază şi portaltoi din plantaţii bază sau din
altoi material iniţial şi plantaţii portaltoi material certificat pentru obţinerea
plantaţiilor certificat. Din plantaţiile certificat se poate obţine material de înmulţire
vegetativă a viţei-de-vie din categoria certificat.
Materialul de înmulţire de categoriile “Certificat” se obţine în plantaţiile portaltoi şi

plantaţiile altoi în care plantele se testează, în modul stabilit, la principalele boli
virotice şi la cancerul bacterian.
Materialul de înmulţire obţinut din plantele mamǎ Certificat constituie material de

înmulţire Certificat din care se obţin plante altoite de viţǎ de vie din categoria
certificat, destinate înfiinţǎrii plantaţiilor de producţie de struguri.
Etichetele oficiale pentru materialul Certificat sunt colorate în albastru.

5.10. Cadrul legislativ şi măsuri le tehnice privind alinierea
activităţii de producere a materialului de înmulţire viticol
la normele impuse în Uniunea Europeană
A. La nivel european B. La nivel naţional

A. La nivel european
♦ Crearea unui sistem unic de certificare în spaţiul UE.
♦ Organizarea pieţei comune a viei şi vinului în funcţie de potenţialul viticol care

presupune un sistem unic de clasificare a soiurilor, clonelor şi a produselor
vitivinicole.
♦ Posibilitatea certificării plantelor obţinute prin tehnologii superioare (vitroplante,

înrădăcinate sau altoite din lăstari verzi, PMG etc.).
♦ Caracteristicile calitative ale materialului de înmulţire viticol.

Prin calitate se va înţelege valoarea agronomică de utilizare a materialului de
înmulţire viticol care asigură şi stabilirea originii materialului biologic utilizat la
înfiinţarea plantaţiilor viticole.
♦ Caracteristicile stării fitosanitare ale materialului viticol care se comercializează.
♦ Responsabilităţi privind menţinerea, producerea, prelucrarea, controlul calităţii şi

circulaţia m.i.v.
♦ Marcarea loturilor destinate comercializării

Crearea unui sistem unic de certificare
 Definirea corectă a termenilor utilizaţi (soi, clonă, lăstari
în spaţiul UE. erbacei, material de înmulţire, plante mamă, categoriile
♦ Organizarea pieţei comune a viei şi biologice, dispoziţii oficiale, comercializare etc.).
vinului în funcţie de potenţialul viticol
care presupune un sistem unic de  Desemnarea organizaţiilor oficiale pentru control şi
clasificare a soiurilor, clonelor şi a
produselor vitivinicole. certificare.
♦ Posibilitatea certificării plantelor
obţinute prin tehnologii superioare  Reglementarea criteriilor de selecţie clonală şi sanitară;
(vitroplante, înrădăcinate sau altoite
din lăstari verzi, PMG etc.).  O schemă unică de certificare a calităţii produselor
♦ Caracteristicile calitative ale vegetale.
materialului de înmulţire viticol.
Prin calitate se va înţelege valoarea
agronomică de utilizare a materialului  Responsabilităţi stricte pentru menţinerea,
de înmulţire viticol care asigură şi premultiplicarea, multiplicarea, prelucrarea şi
stabilirea originii materialului biologic
utilizat la înfiinţarea plantaţiilor comercializarea materialului de înmulţire viticol.
viticole.
♦ Caracteristicile stării fitosanitare ale
materialului viticol care se
comercializează.
♦ Responsabilităţi privind menţinerea,
producerea, prelucrarea, controlul
calităţii şi circulaţia m.i.v.
♦ Marcarea loturilor destinate
comercializării
în spaţiul UE.
Organizarea pieţei comune a viei şi  Genetice – identitate (distinctivitate), puritate
care presupune un sistem unic de varietală şi clonală, uniformitatea şi stabilitatea
produselor vitivinicole.
caracterelor la descendenţe succesive);
Posibilitatea certificării plantelor
obţinute prin tehnologii superioare
din lăstari verzi, PMG etc.).
Caracteristicile calitative ale  Tehnologice sau agronomice – dimensiuni, calibre,
Prin calitate se va înţelege valoarea sistemul radicular şi cel aerian, status fitosanitar şi
agronomică de utilizare a materialului
de înmulţire viticol care asigură şi de mentenanţă, trasabilitate biologică;
utilizat la înfiinţarea plantaţiilor
viticole.
Caracteristicile stării fitosanitare ale
materialului viticol care se  De prezentare (de imagine) – sortare, ambalare,
comercializează.
tipuri de etichete etc.
Responsabilităţi privind menţinerea,
calităţii şi circulaţia m.i.v.
Marcarea loturilor destinate
comercializării
în spaţiul UE.
Organizarea pieţei comune a viei şi  identificarea bolilor şi a organismelor
care presupune un sistem unic de
dăunătoare de carantină;
(vitroplante, înrădăcinate sau altoite  tehnici de testare fitosanitară, termene limită de
executat;
Caracteristicile calitative ale
de înmulţire viticol care asigură şi  corelarea stării fitosanitare cu pretenţiile
viticole.
categoriilor biologice;
comercializează.
 măsuri de evaluare a riscurilor şi de prevenire a
producerea, prelucrarea, controlul infectării cu organisme dăunătoare de carantină
calităţii şi circulaţia m.i.v. atât la plantaţiile mamă cât şi la pepiniere.
comercializării
în spaţiul UE.
Organizarea pieţei comune a viei şi  identificarea bolilor şi a organismelor
dăunătoare de carantină;
(vitroplante, înrădăcinate sau altoite  tehnici de testare fitosanitară, termene limită de
executat;
de înmulţire viticol care asigură şi  corelarea stării fitosanitare cu pretenţiile
viticole.
categoriilor biologice;
comercializează.
 măsuri de evaluare a riscurilor şi de prevenire a
producerea, prelucrarea, controlul infectării cu organisme dăunătoare de carantină
calităţii şi circulaţia m.i.v. atât la plantaţiile mamă cât şi la pepiniere.
comercializării
în spaţiul UE.
Organizarea pieţei comune a viei şi
agronomică de utilizare a materialului  definirea corectă a termenilor;
de înmulţire viticol care asigură şi
viticole.
 acreditarea organizaţiilor de inspecţie şi
materialului viticol care se verificare;
comercializează.
calităţii şi circulaţia m.i.v.  documentele însoţitoare şi oficiale;
comercializării
 documente doveditoare.
în spaţiul UE.
Organizarea pieţei comune a viei şi
de înmulţire viticol care asigură şi
viticole.
comercializează.
 un sistem de sigilare a pachetelor pentru
calităţii şi circulaţia m.i.v. asigurarea inviolabiliăţii legăturilor;
comercializării  etichetarea cu etichete colorate specific fiecărei
categorii biologice;
 claritatea imprimărilor şi a informaţiilor
conţinute în etichetă.
B. La nivel naţional
1.
Cadrul legislativ pentru organizarea comună a pieţei vitivinicole
2.
Cadrul legislativ naţional de stabilire a regulilor şi normelor privind
producerea, prelucrarea, controlul calităţii, comercializarea şi protecţia
noilor soiuri de viţă-de-vie
3.
Cadrul legislativ pentru testarea, înregistrarea şi protecţia noilor soiuri

de plante
1.
Cadrul legislativ pentru organizarea comună a pieţei vitivinicole
 Legea nr. 244 din 29 aprilie 2002 a viei şi vinului în sistemul organizării
comune a pieţei vitivinicole (republicată în 2007)
 HG nr. 769 din 28 iulie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole
nr. 244/2002
 LEGEA Nr. 164/2015, viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei

vitivinicole
2.
Cadrul legislativ naţional de stabilire a regulilor şi normelor privind
producerea, prelucrarea, controlul calităţii, comercializarea şi protecţia noilor
soiuri de viţă-de-vie
 Legea nr. 266 din 23 mai 2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea
calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi
înregistrarea soiurilor de plante republicată în M. Of. nr. 7 din 4 ian. 2011;
 Ordinul nr. 1267/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea
în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de
înmulţire vegetativă a viţei-de-vie;
3.
Cadrul legislativ pentru testarea, înregistrarea şi protecţia noilor soiuri
de plante
 Ordinul nr. 8 din 13 ian. 2006 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi
înregistrarea soiurilor de viţă-de-vie, pomi fructiferi şi plante ornamentale;
 Legea nr. 255/1998 privind protecţia noilor soiuri de plante, republicată în M. Of.
nr. 65 din 26 ian. 2007.

SUPORT de CURS, Controlul Calitatii Materialului Saditor Viticol

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUPORT de CURS, Controlul Calitatii Materialului Saditor Viticol

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTROLUL CALITATII MATERIALULUI

Noțiuni 1.1. Cadrul legislativ privind producerea și

Noțiuni 1.1. Cadrul legislativ privind producerea și

Legea 266/2002, LEGEA nr. 164

* Observator Noua Zeelenda

 Patrimoniu, cultura, istorie si mediul inconjurator

Comisia I Comisia II Comisia III

 Selecția podgoriei  Tehnologia vinului  Analiza economică și

 Nutriție si vin  Lexic

 Aspecte sociale ale consumului de vin

Dezvoltarea Vitivinicola durabila - Trasabilitate - Concursuri internaționale

* Observator Noua Zeelenda

Struguri procesați Struguri neprocesați

* Observator Noua Zeelenda

Rezoluția O.I.V. - VITI 14-539/2017

Rezoluția O.I.V. CI-GENET 03 4.1 - 2017

REZOLUȚIA OIV-VITI 564A-2017

național Clean Plant

care certifică/specifică faptul că materialul este in

Planta mama: o planta de viță-de-vie destinata obtinerii

Protocolul sanitar, metodele de

Boli de carantină și lista dăunătorilor Primul pas in

OIV recomandă mentionarea folosirii urmatoarelor liste de soiuri de viță-de-vie

Respectarea prevederilor legale în activităţile de control, certificare a

Organismele de certificare a materialului săditor în România sunt:

 Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor, denumită INCS, autoritatea

În vederea îndeplinirii atribuțiilor legate de activitățile din

 Autorități de reglementare – atribuții și competente

REGISTRUL PLANTAȚIILOR VITICOLE DIN ROMÂNIA

Gestionarea potențialului de producție vitivinicol al fiecărui stat membru din cadrul

Registrul Plantaţiilor Viticole 2

Funcționalitățile acestui sistem informatic:

 Conversie drepturi de plantare din Rezerva Județeană

 Conversie drepturi de plantare din Rezerva Națională

Funcționalitățile acestui sistem informatic:

Funcționalitățile acestui sistem informatic:

2. Laborator analize, primire prob

3. Biroul de informare si relatii publice

4. Compartimentul financiar – contab

*atributiile sunt indeplinite

 efectueaza instruirea, testarea si atestarea personalului operatorilor economici in

 inregistreaza la cererea operatorilor economici programele anuale de multiplicare si

 efectueaza, prin inspectorii oficiali, inspectia in camp a culturilor semincere si a

 verifica si aproba documentatia operatorilor economici in vederea acreditarii unor

 supravegheaza si monitorizeaza activitatea laboratorului oficial in cadrul

 verifica si supravegheaza aplicarea etichetelor, eventual a vignetelor de catre

 efectueaza teste de laborator in vederea testarii semintelor, a materialului de

 elibereaza documente oficiale de atestare a calitatii semintelor si ale materialului

 asigura exercitarea controlului in scopul mentinerii calitatii semintelor si a

 asigura si urmareste evidenta informatizata a activitatii de control si certificare;

 asigura si elibereaza, prin programul informatizat eliberarea documentelor oficiale

 elibereaza si retrag autorizatiile de functionare pentru operatorii economici care

 urmareste aplicarea prevederilor legale, a normelor tehnice si a standardelor in

 fac propuneri Inspectiei naționale pentru Calitatea Semintelor privind

 executa sarcinile si instructiunile stabilite de catre Inspectia naționala pentru

 Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor si Materialului Saditor functionează ca

 înregistrează, eliberează si retrage autorizatiile de functionare pentru agentii

 Contribuția la realizarea programelor de sprijin derulate cu fonduri

TRASABILITATEA - în obtinerea materialului săditor este esențială, având în

Comitetul Știintific și Tehnic

Comisia I Comisia II Comisia III

 Selecția podgoriei  Tehnologia vinului  Analiza economică și

 Aspecte sociale ale consumului de vin

verificarea varietală și sanitară;