Tehnologia de cultivare a castravetilor in sere

Student:Penciuc Gabriel Emanuel

Grupa 514, horticultura

Profesor indrumator: Teliban Ciprian-Gabriel

Cultura hidroponica a legumelor:
Se practica in intreaga lume, aceasta metoda reprezentand de fapt modalitatea moderna de
cultivare a plantelor fara a folosi solul ca mediu de inradacinare si hrana.
Cultura hidroponica reprezinta un mod artificial de furnizare a apei si a substantelor nutritive
necesare plantelor, acestea pot fi cultivate cu radacinile introduse direct in solutiile cu nutrient
fara alt fel de substrat sau in substraturi. Substantele nutritive anorganice la culturile pe substrat
absorbite de catre radacinile plantelor sunt oferite prin intermediul apei de irigare.
Culturile hidroponice, radacinile cultivate pot creste direct in solutie(apa si fertilizanti) sau in
substraturi (muschi, pietris, nisip, turba)

Conceperea mediului de cultura hidroponic presupune asigurarea a trei factori:Modalitatea de

aerare-oxigenare a solutiei, crearea unor sisteme de sustinere a plantelor si atentia sporita pentru
ca lumina sa nu patrunda la solutie, evitand astfel formarea algelor in bazine si pe instalatie.
Plantele cu inaltimi mai reduse nu necesita sisteme de sustinere
Plantele ce se preteaza pentru genul acesta de cultura sunt: tomatele, castravetii, capsunii, salata,
spanacul, andivele, etc.

Care sunt avantajele culturilor hidroponice:

Permit culturi intensive, cu o mare densitate de plante cultivate
Ocupa suprafete relativ mici in comparative cu numarul de plante cultivate
Culturile nu sunt influentate de anotimp, pot dura 12 luni pe an
Culturile hidroponice protejeaza mediu inconjurator
Culturile hidroponice protejeaza mediu inconjurator
Plantele cultivate astfel sunt mult mai bine monitorizate in ceea ce privesc bolile si daunatorii iar
frecventa atacurilor este mult diminuata.

Dezavantajele culturilor hidroponice:

Consumul unei cantitati mari de apa, necesara pentru intreaga instalatie
Obligativitatea aerari in continuu
Costurile de infiintare a unei astfel de culturi sunt foarte ridicate, intrucat tehnologia este foarte
avansata si scumpa. Studiile arata ca doar culturile de tomate, castravete, salata, andive pot
acoperi cu succes investitia

Castravetii (Cucumis sativus)

Castravetele (Cucumis sativus) este o plantă legumicolă din familia Cucurbitaceae care include
dovlecelul, dovleacul, pepenele galben și cel verde etc., și este cultivat pe scară largă. Provine din India și
este cultivat în regiuni tropicale și temperate. Se cultivă în numeroase varietăți, datorită diversității
fructelor.
Planta de castravete este o viță târâtoare de 1,5 – 2 m lungime, care crește agățându-se pe spaliere sau
alte structuri de susținere cu ajutorul cârceilor. Planta are frunze mari care acoperă fructul. Acesta este
cilindric, alungit, cu margini rotunjite, și poate crește până la 60 cm, cu un diametru de 10 cm. De obicei
crește cam de 10 cm lungime. Castraveții pot fi mâncați în stare crudă sau murați (murături).

Planta se dezvoltă dintr-o sămânță închisă. Din punct de vedere științific, rezultatul polenizării plantei de
castravete este un fruct. Clasificarea acesteia ca legumă, ca și în cazul roșiilor și a dovlecelului, de
exemplu, este arbitrară și se bazează în principal pe folosirea acestuia în bucătărie.

Inflorire si polenizare

Câteva varietăți de castravete sunt partenocarpice, rezultând fructe fără semințe, pentru aceste varietăți
polenizarea reducându-le potențialul calitativ. De obicei aceste varietăți sunt crescute în sere, unde
polenizarea prin insecte este eliminată. În Europa sunt preferate soiurile de castravete care pot produce
semințe și care necesită polenizare. Polenizarea acestor varietăți este făcută de albine, bondari și
diverse alte soiuri de insecte, apicultorii preferând să-și aducă stupii în preajma terenurilor însămânțate
cu legume.

În cazul în care polenizarea nu a avut succes, fructul rezultat se poate îngălbeni, cădea, sau poate crește
strâmb. Fructele parțial polenizate pot fi verzi la capătul de lângă pețiol dar galbene și prost formate
lângă locul unde a fost floarea.

Castravetele in sistem hidroponic in sera

Castravetele este o specie excelenta pentru productia de sera. Samanta de castravete de sera are o rata
de germinare mare.

Ca metoda de lucru se recomanda ghidarea firului de castravete pe fir, palisand mereu varful plantei.

Pentru a pastra plantele de castravete cat mai productive trebuie sa defoliem de la baza mereu frunzele.
Daca le lasam sa creasca pot deveni o problema in mentenanta culturii. De asemenea, pentru a avea o
calitate buna a castravetilor trebuie sa rupem inflorescentele pentru a lasa un singur fruct ce se va
dezvolta mult mai calitativ.

Incalzirea cu LED este cea mai eficienta in conditiile in care dorim o productie mai mare atunci cand
conditiile exterioare nu sunt suficiente.

Cultura hidroponică însă cere un nivel mediu de cunoștințe, deoarece pe lângă datele legate de
exigențele ecologice ale plantelor (lumină, temperatură, umiditate, etc) mai trebuie identificate și toate
componentele sistemului împreună cu funcționarea acestora. Aspecte importante de luat în considerare
pentru acest tip de cultură este nevoia determinării exacte a pH-ului, calcularea necesarului de nutrienți,
etc toate acestea având un efect direct asupra produsul final.
Culesul

In cele mai standard culturi de castravete, culesul are loc in momentul in care fructul are dimensiunea
de 20-25 centimetri. Totusi, sunt unele varietati de castraveti ce se culeg si la dimensiuni mai mici

Una din calitatile cele mai mari ale castravetilor de sera sunt unul din motivele popularitatii. Pentru a
pastra castravetii dupa recoltare acestia trebuie sa fie vidati in folie.

Daunatori, boli si buruieni: cultura in sol vs cultura hidroponica

Într-o seră cu cultură în sol, deși numărul de dăunători se micșorează față de cultura în câmp, nu dispare
complet. Din cauza umidității pot apărea tipuri diferite de musculițe sau râme care dăunează culturii. În
cazul legumelor hidroponice însă numărul dăunătorilor și bolilor sunt reduse semnificativ, aproape
complet. Și în plus, în cultura hidroponică nu mai există deloc buruieni!

Erbicide si pesticide

Deoarece dispar complet buruienile, în cultura hidroponică nu se folosesc deloc erbicide. În sol, însă,
trebuie folosite pentru a asigura că plantele își găsesc toată nutriția de care au nevoie, și nu o pierd din
cauza prezenței buruienilor. Având în vedere că dăunătorii care apar în culturile de sol pot fi combătuți
doar cu ajutorul pesticidelor, folosirea unui sistem hidroponic reduce considerabil numărul dăunătorilor,
implicit reduce cantitatea de pesticide necesare pentru a-i combate.
Sistemul de picurare

Sistemul de picurare necesita mult spatiu, fiind utila cel mai mult in sere comerciale, fata de cele
rezidentiale.

Toate plantele vor fi prinse cu radacinile cat mai aproape de solul hidroponic.

Solurile hidroponice sunt conectate cu canale unde apa este in continua miscare si se pompeaza oxigen
si nutrienti.

La sfarsit, apa se scurge intr-un rezervor pentru a fi reutilizata.

Bibliografie:
https://whyfarmit.com/hydroponic-cucumbers/
https://kwekerijnoordoost.nl/de-teelt/ https://ro.wikipedia.org/wiki/Castravete
https://www.greenhousegrower.com/production/everything-you-need-to-know-about-
hydroponic-cucumber-production/
https://www.horticultorul.ro/legume/cultura-hidroponica-a-legumelor/
https://gardeningtips.in/growing-cucumber-hydroponically-nutrient-solution
https://www.greenhousegrower.com/production/everything-you-need-to-know-about-
hydroponic-cucumber-production/