Sunteți pe pagina 1din 16

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

Tema 1:Izvoarele dreptului


ecologic. (S- 2ore)
 

CHIȘINĂU 2022
Cuprins:

1.1. Istoricul apariţiei şi dezvoltării dreptului


mediului.
1.2. Definiţia dreptului ecologic ca ramură de
drept. Obiectul dreptului mediului.
1.3. Principiile dreptului mediului.
1.4. Metoda de reglementare a dreptului
mediului.
1.5. Corelaţia dintre dreptul ecologic şi alte
ramuri de drept.
Izvorul principal de drept al mediului in plan intern il reprezinta
legea in sens larg, ca text scris adoptat de catre o autoritate
competenta (constitutia, legea propriu-zisa, actele guvernamentale
s.a.), urmate, in secundar, de cutuma, precum si de o serie de
mijloace auxiliare (jurisprudenta, doctrina si dreptul comparat).
Dreptul comu­nitar cunoaste drept surse: cele trei tratate
constitutive ale comunitatilor europene (izvoare primare), cu
modificarile ulterioare, regulamentele, directivele, deciziile si reco­
mandarile (reprezentand dreptul comunitar derivat). Izvoarele
dreptului international al mediului sunt mai putin precise si
obligatorii, dar mai variate decat cele existente in sistemele juridice
nationale ori in cadrul Uniunii Europene. Ele sunt enumerate si
definite in mod clasic in art. 38 alin. (1) din Statutul Curtii
Internationale de Justitie, respectiv: tratatele si cutuma
(generatoare de norme obligatorii), principiile generale de drept
recunoscute de catre natiunile civilizate si mijloacele auxiliare
(deciziile judiciare internationale si doctrina), acestea din urma cu o
influenta, mai ales indirecta, asupra dezvoltarii si orientarii
dreptului. Ca noi izvoare se afirma rezolutiile organizatiilor
internationale.
1.Legea

2. Actele guvernamentale

3. Actele autoritatilor publice locale

4. Cutuma

5. Uzurile internationale

6. Mijloace auxiliare

8. Dreptul comunitar
1.Legea

In mod uzual, legea – lato sensu – reprezinta dreptul scris (ius


scriptum), expresia, prin intermediul puterii publice competente in
acest sens, a unei reguli, a unei vointe formulate pentru viitor si
enuntate intr-un text oficial.

In acest context, in sens larg, termenul de lege cuprinde orice regula


juridica scrisa, indiferent de titlul dat actului legislativ: constitutie,
cod, lege, ordonanta, regulamente, hotarari ale guvernului etc.
Ca o regula generala, constitutiile stabilesc structura si ierarhia
normelor juridice, contin declaratii scrise ori carte ale
drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, stabilesc
institutiile statului si reglementeaza functionarea si competenta
acestora.
Constitutia Ele delimiteaza relatiile existente, pe de o parte, intre diferitele
categorii de norme juridice (cuprinse in legi, acte emanand de
la puterea executiva) si, pe de alta parte, intre dreptul national,
dreptul comunitar si dreptul international.
Totodata, legea fundamentala defineste normele si garantiile
fundamentale ale oricarei societati si stabileste proce­durile de
elaborare a normelor juridice ordinare.
- poate fi izvor al dreptului mediului in masura in care reglementeaza relatiile sociale
privind protectia, conservarea sau dezvoltarea mediului. Reprezinta unul dintre
Legea izvoarele cele mai frecvente ale acestei ramuri de drept. Datorita particularitatilor
propriu- domeniului supus reglementarii, in numeroase tari s-au adoptat legi-cadru pentru
zisa protectia mediului, care enunta principiile generale de actiune, la nivelul intregului
domeniu si pe „sectoare“, preluate si concretizate apoi prin legi speciale,
„sectoriale“.
- constituie izvor de drept al mediului in
masura in care reglementeaza probleme
care fac obiectul acestuia. Dat fiind
caracterul lor exceptional, aceste acte
normative se regasesc greu in aceasta
Decretele- calitate. In plus, frecventa lor
lege caracterizeaza un regim politic autocratic
sau, oricum, inadecvat pentru o
democratie, ceea ce justifica prezenta lor
doar accidentala in cadrul izvoarelor
dreptului.
2. Actele
guvernamentale

Practica internationala in acest sens este destul


de diversa. Unele constitutii acorda puterii
executive competenta de a adopta ori de a
promulga acte normative cu putere de lege prin
decret (Italia, Spania etc.). Acest procedeu este
adesea utilizat pentru transpunerea in dreptul
national a directivelor Comunitatii Europene
(CE). De asemenea, actele guvernamentale pot
fi utilizate pentru aplicarea concreta a unor
legi-cadru.
3. Actele autoritatilor
publice locale

Actele, respectiv hotararile adoptate de catre


consiliile locale in exercitarea atributiilor
privind ,,protectia si refacerea mediului;
conservarea, restaurarea si punerea in valoare a
monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor
si rezervatiilor naturale” [art. 36 alin. (6) pct. 9 din
Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale,
republicata], precum si cele ale consiliilor judetene
referitoare la organizarea si dezvoltarea urbanistica
a teritoriului si amenajarea acestuia [art. 91 alin. (3)
lit. e) din Legea nr. 215/2001 a administratiei
publice locale] constituie izvoare ale dreptului
mediului.
4. Cutuma

Definita drept „uzaj implantat intr-o colectivitate si


considerat de ea ca obligatoriu din punct de vedere
juridic“ (Du Pasquier), cutuma (sau dreptul creat de
moravuri – ius moribus constitum) a avut un
important rol de drept inaintea adoptarii codurilor
moderne. Astazi, rolul sau este deosebit de redus.
5. Uzurile
internationale

Uzurile stabilite intr-un mediu comercial si care


servesc la completarea ori interpretarea
contractelor pot sa se refere si la obiceiuri, norme
sau standarde ecologice folosite.
6. Mijloace auxiliare

Dintre mijloacele auxiliare, jurisprudenta, doctrina


si dreptul comparat se regasesc si in cadrul
dreptului mediului.
7. Conflictele de legi

Ca regula generala, o lege se aplica si se executa in


cadrul teritorial al satului de adoptare si fata de toate
persoanele aflate aici. In consecinta, eventualele
conflicte pot aparea in cazul aplicarii legilor cu privire
la mediu in afara statului de origine, din ratiuni de
politica ecologica sau ca urmare a faptului ca pagubele
ecologice pot avea efecte transfrontaliere. De altfel, in
cazul Europei Vestice, asemenea probleme au
favorizat adoptarea primelor reglementari
comunitare.
8. Dreptul comunitar

Actele, respectiv hotararile adoptate de catre


consiliile locale in exercitarea atributiilor
privind ,,protectia si refacerea mediului;
conservarea, restaurarea si punerea in valoare a
monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor
si rezervatiilor naturale” [art. 36 alin. (6) pct. 9 din
Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale,
republicata], precum si cele ale consiliilor judetene
referitoare la organizarea si dezvoltarea urbanistica
a teritoriului si amenajarea acestuia [art. 91 alin. (3)
lit. e) din Legea nr. 215/2001 a administratiei
publice locale] constituie izvoare ale dreptului
mediului.

S-ar putea să vă placă și