Denumirea testului: Bazele antreprenoriatului

Grupul (tema): Tema01

Întrebarea 1.

Cum este definit antreprenoriatul potrivit legislaţiei Republicii Moldova („Legea R.M. cu privire la
antreprenoriat şi întreprinderi”)?

Variante de răspuns:

1. Activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de

şefii şi specialiştii din cadrul autorităţilor publice;

2. Activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor,

desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în
numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială în scopul de a-şi asigura o
sursă permanentă de venituri;

3. Activitatea de căutare de noi produse, de noi metode de producţie, noi pieţe şi noi forme de
organizare, are la bază inovaţia şi dorinţa de schimbare;

4. Munca depusă conform contractului de muncă încheiat;

Întrebarea 2.

Cine poate desfăşura activitate de antreprenoriat?

Variante de răspuns:

1. Şefii şi specialiştii din autorităţi ale administraţiei publice;

2. Atît persoanele juridice, cît şi cetăţenii (persoanele fizice);

3. Persoanele fizice;

4. Persoanele juridice;

Întrebarea 3.

Care sunt caracteristicile de bază ale întreprinderii sau organizaţiei antreprenoriale?

Variante de răspuns:

1. Gradul sporit de risc, inovaţia, creşterea rapidă, îmbunătăţirea profitabilităţii;

2. Politica fiscală, inovaţia, necesităţile proprii, îmbunătăţirea profitabilităţii;

3. Gradul sporit de risc, motivaţia, creşterea rapidă, îmbunătăţirea profitabilităţii;

4. Gradul sporit de risc, inovaţia, mijloacele financiare, interesele proprii;

Întrebarea 4.

Unul din cei patru piloni, pe care se bazează antreprenoriatul ca tip specific de activitate, este:

Variante de răspuns:

1. Resursele disponibile;

2. Legislaţia;

3. Familia;

4. Iniţiativa;

Întrebarea 5.

Care din următoarele variante nu reprezintă unul din cei patru piloni, pe care se bazează
antreprenoriatul ca tip specific de activitate?

Variante de răspuns:

1. Riscul;

2. Satisfacerea necesităţilor pieţei;

3. Luarea deciziei;

4. Inovaţia;

Întrebarea 6.

Ce etape cuprinde antreprenoriatul ca proces tehnologic?

Variante de răspuns:

1. Elaborarea ideilor şi estimarea posibilităţilor de realizare a lor; elaborarea planului de afaceri;

căutarea resurselor necesare; conducerea cu întreprinderea formată;

2. Elaborarea planului de afaceri; căutarea resurselor necesare; estimarea riscului;

3. Elaborarea ideilor şi estimarea posibilităţilor de realizare a lor; căutarea resurselor

necesare; conducerea cu întreprinderea formată; lichidarea întreprinderii;
4. Elaborarea ideilor şi estimarea posibilităţilor de realizare a lor; elaborarea strategiilor; căutarea
punctelor de desfacere; conducerea cu întreprinderea formată;

Întrebarea 7.

Ce reprezintă intenţia unei persoane de a întemeia o firmă în mod individual sau în asociere cu alte
persoane, pentru a desfăşura anumite activităţi în scopul obţinerii de profit?

Variante de răspuns:

1. Afacerea;

2. Omul de afaceri;

3. Mediul de afaceri;

4. Planul de afaceri;

Întrebarea 8.

Care tipuri de întreprinderi se referă la micile afaceri în Republica Moldova?

Variante de răspuns:

1. Întreprinderile mici şi întreprinderile mijlocii;

2. Întreprinderile mici; microîntreprinderile; întreprinderile mijlocii;

3. Numai întreprinderile mici;

4. Microîntreprinderile şi macroîntreprinderile;

Întrebarea 9.

Care sunt criteriile ce stau la baza clasificării micilor afaceri în Republica Moldova?

Variante de răspuns:

1. Numărul angajaţilor, suma anuală a veniturilor din vânzări, suma totală a cheltuielilor;

2. Numărul angajaţilor, nivelul salarizării, valoarea anuală de bilanţ a activelor;

3. Numărul angajaţilor, suma lunară a veniturilor din vânzări, valoarea de bilanţ a activelor;

4. Numărul angajaţilor, suma anuală a veniturilor din vânzări, valoarea anuală de bilanţ a
activelor;

Întrebarea 10.
Care întreprinderi se consideră micro conform „Legii privind susţinerea sectorului întreprinderilor
mici şi mijlocii” în Republica Moldova?

Variante de răspuns:

1. Numărul mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 500 de persoane, sumă anuală a veniturilor
din vânzări de cel mult 100 milioane de lei, valoarea totală anuală de bilanţ a activelor ce nu
depăşeşte 50 milioane de lei;

2. Numărul mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 249 de persoane, sumă anuală a veniturilor
din vânzări de cel mult 50 milioane de lei, valoarea totală anuală de bilanţ a activelor ce nu
depăşeşte 50 milioane de lei;

3. Numărul mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 49 de persoane, sumă anuală a veniturilor
din vânzări de cel mult 25 milioane de lei, valoarea totală anuală de bilanţ a activelor ce nu
depăşeşte 25 milioane de lei;

4. Numărul mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 9 persoane, sumă anuală a veniturilor
din vânzări de cel mult 3 milioane de lei, valoarea totală anuală de bilanţ a activelor ce nu
depăşeşte 3 milioane de lei;

Întrebarea 11.

Care întreprinderi se consideră mici conform „Legii privind susţinerea sectorului întreprinderilor
mici şi mijlocii” în Republica Moldova?

Variante de răspuns:

1. Numărul mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 500 de persoane, sumă anuală a veniturilor
din vânzări de cel mult 100 milioane de lei, valoarea totală anuală de bilanţ a activelor ce nu
depăşeşte 50 milioane de lei;

2. Numărul mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 49 de persoane, sumă anuală a
veniturilor din vânzări de cel mult 25 milioane de lei, valoarea totală anuală de bilanţ a
activelor ce nu depăşeşte 25 milioane de lei;

3. Numărul mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 249 de persoane, sumă anuală a veniturilor
din vânzări de cel mult 50 milioane de lei, valoarea totală anuală de bilanţ a activelor ce nu
depăşeşte 50 milioane de lei;

4. Numărul mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 9 persoane, sumă anuală a veniturilor din
vânzări de cel mult 3 milioane de lei, valoarea totală anuală de bilanţ a activelor ce nu depăşeşte 3
milioane de lei;

Întrebarea 12.
Care întreprinderi se consideră mijlocii conform „Legii privind susţinerea sectorului întreprinderilor
mici şi mijlocii” în Republica Moldova?

Variante de răspuns:

1. Numărul mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 9 persoane, sumă anuală a veniturilor din
vânzări de cel mult 3 milioane de lei, valoarea totală anuală de bilanţ a activelor ce nu depăşeşte 3
milioane de lei;

2. Numărul mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 249 de persoane, sumă anuală a
veniturilor din vânzări de cel mult 50 milioane de lei, valoarea totală anuală de bilanţ a
activelor ce nu depăşeşte 50 milioane de lei;

3. Numărul mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 49 de persoane, sumă anuală a veniturilor
din vânzări de cel mult 25 milioane de lei, valoarea totală anuală de bilanţ a activelor ce nu
depăşeşte 25 milioane de lei;

4. Numărul mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 500 de persoane, sumă anuală a veniturilor
din vânzări de cel mult 100 milioane de lei, valoarea totală anuală de bilanţ a activelor ce nu
depăşeşte 50 milioane de lei;

Întrebarea 13.

Indicaţi varianta care se referă la beneficiile (satisfacţiile) pe care le poate avea întreprinzătorul în
urma iniţierii unei afaceri:

Variante de răspuns:

1. Posibilitatea unui cîştig nelimitat, autorealizarea, siguranţa muncii, folosirea independentă a

capitalului acumulat, incertitudinea veniturilor, angajarea membrilor familiei; povara
responsabilităţii totale; ieşirea din rutină;

2. Posibilitatea unui cîştig nelimitat, autorealizarea, siguranţa muncii, folosirea independentă

a capitalului acumulat, independenţa, putere şi influenţă; aplicarea cunoştinţelor şi abilităţilor
proprii;

3. Posibilitatea unui cîştig nelimitat, autorealizarea, riscul de carieră, folosirea independentă a

capitalului acumulat, program de lucru foarte încărcat, deteriorarea relaţiilor familiale, aplicarea
cunoştinţelor şi abilităţilor proprii;

4. Posibilitatea unui cîştig nelimitat, autorealizarea, siguranţa muncii, folosirea independentă a

capitalului acumulat, independenţa, riscul pierderii capitalului investit; aplicarea cunoştinţelor şi
abilităţilor proprii;

Întrebarea 14.
Ce tip de activitate ocupă ponderea cea mai mare în structura micului business în Republica
Moldova?

Variante de răspuns:

1. Agricultura, economia vînatului şi silvicultura;

2. Transport şi comunicaţii;

3. Industria prelucrătoare;

4. Activitatea în domeniul comerţului;

Grupul (tema): Tema02

Întrebarea 15.

Din ce perioadă datează ca termen ştiinţific noţiunea de „antreprenor”?

Variante de răspuns:

1. Sec. XVIII;

2. Sec. XIX;

3. Anul 1723;

4. Sec. XVII;

Întrebarea 16.

În ce limbă îşi are originea termenul „întreprinzător”?

Variante de răspuns:

1. Greacă;

2. Limba franceză;

3. Engleză;

4. Latină;

Întrebarea 17.

Cu ce a asociat economistul francez Richard Cantillon asumarea de riscuri în economie?

Variante de răspuns:
1. Derularea unei afaceri;

2. Un efort enorm;

3. Iniţierea unei afaceri;

4. Antreprenoriatul;

Întrebarea 18.

Cine a formulat primele teorii cu privire la antreprenoriat?

Variante de răspuns:

1. P.Druker;

2. R. Cantillon;

3. J.Shumpeter;

4. H.Stevenson;

Întrebarea 19.

Cine a asociat activitatea întreprinzatorului cu activitatea inovaţională ?

Variante de răspuns:

1. J.Shumpeter;

2. H.Stevenson;

3. P.Druker;

4. R. Cantillon;

Întrebarea 20.

Indicaţi varianta care conţine definirea corectă a întreprinzătorului:

Variante de răspuns:

1. Persoana care desfăşoară activităţi în scopul de a obţine satisfacţii materiale şi personale;

2. Persoana care iniţiază şi derulează un set de activităţi caracterizate prin risc şi inovare în
scopul de a obţine satisfacţii materiale şi personale;

3. Persoana care efectiv deţine posturi de conducere, căreia îi sunt nemijlocit subordonaţi alţi
membri ai întreprinderii;
4. Persoana care ia decizii de conducere, care influenţează în mod direct acţiunile şi comportamentul
altor persoane;

Întrebarea 21.

Care din variantele de mai jos nu reprezintă motiv ce stă la baza transformării unei persoane în
întreprinzător?

Variante de răspuns:

1. Schimbări dramatice în situaţia personală (şomaj, divorţ, conflict permanent la locul de muncă,
etc.);

2. Riscul şi inovaţia;

3. Abilităţi antreprenoriale nefructificate;

4. Disponibilităţi de resurse (bani, idei, bunuri materiale neutilizate);

Întrebarea 22.

Unul din motivele ce stă la baza transformării unei persoane în întreprinzător este:

Variante de răspuns:

1. Confortul psihologic la locul de muncă;

2. Riscul şi inovaţia;

3. Insuficienţa de resurse;

4. Exemplul altor antreprenori, ale căror afaceri merg bine;

Întrebarea 23.

Indicaţi varianta care se referă la caracteristicile întreprinzătorului de succes:

Variante de răspuns:

1. Încrederea în sine, experienţa , capacitatea de asumare a riscului, experienţa managerială,

perseverenţa, studiile, potenţialul energetic ridicat, responsabilitatea;

2. Încrederea în sine, sesizarea oportunităţilor, capacitatea de asumare a riscului, spiritul de inovator,

perseverenţa, studiile, potenţialul energetic ridicat, responsabilitatea;

3. Studii, capacitatea de a decide, cunoştinţe manageriale şi economice, capacitatea de a menţine

relaţii umane, bune, capacitatea de a se perfecţiona continuu;
4. Încrederea în sine, sesizarea oportunităţilor, capacitatea de asumare a riscului, spiritul de
inovator, perseverenţa, nevoia de realizare, potenţialul energetic ridicat, responsabilitatea;

Întrebarea 24.

Care din variantele de mai jos nu reprezintă caracteristică a întreprinzătorului de succes?

Variante de răspuns:

1. Perseverenţa;

2. Capacitatea de asumare a riscului;

3. Spiritul de inovator;

4. Indiferenţa;

Întrebarea 25.

Ce roluri îndeplineşte întreprinzătorul în societate?

Variante de răspuns:

1. Proprietar, inventator, investitor, manager, executant;

2. Proprietar, inventator, investitor, vînzător, executant;

3. Proprietar, negociator, investitor, manager, executant;

4. Proprietar, negociator, investitor, manager, profesor;

Întrebarea 26.

Care este problema cea mai mare cu care se confruntă antreprenorii din Republica Moldova în
procesul desfăşurării activităţii de antreprenoriat?

Variante de răspuns:

1. Rata înaltă a dobînzii;

2. Politica fiscală;

3. Legislatia imperfectă;

4. Politica financiară;

Intrebarea 27

Ce se subintelege prin susutinerea de catre stat a antreprenoriatului?

 1. Creare conditiilor pentru fabricarea productiei pentru necesitatile statului.

2. Crearea conditiilor pentru dezvoltarea businessului precum si investirea in el a resurselor

umane in condtii avantajoase.

3. Creare conditiilor economice, juridice si stimulenteleor pentru dezvoltarea busnissului

precum si investirea in a resurselor materiale si financiare in conditii avantajoase.

4. Crearea condtiilor sociale si stimulentelor pentru dezvoltarea busnessului precum si

investirea in el a tuturor resurselor in condintii avantajoase.

Intrebarea 28 De datoria cui tine crearea conditiilor in care antreprenoriatul sa-si poata atinge
eficient scopurile?

1. Camerii inreistrarii de stat a ministerului dezvoltarii informationale

2. Inspectorialtul fiscal de sta

3. Camerii de licetire

4. Statului

Intrebarea 29

Care este unul din principalele tipuri de sustiere statala a agentilor micului business?

1. Indentificarea punctelor tari si punctelor slabe ale afacerii.

2. Sprijinul financiar si economic acordat sub forma de credite preferintiale si

subventii, de inlesniri fiscale, inlesniri la asigurarea agentilor miculu business de
privilegiii vamale

3. Stimularea materiala si morala a angajatilor pentru realizarea eficienta a obiectivelor

4. Preatirea managerilor din firmele mici precum si prestarea serviciilor de consultanta in

domeiul managementului

Intrebarea 30

Care lege in RM prevede directile sustinerii de stat a IMM, subectele si obiectele sustinerii,
fondurile specializate, strategiile de stat?

1. Legea RM privindul licentierea unor genuri de activitate

2. Legea RM privind protectia inventiilor

3. Legea RM privind sustinerea sectorului IMM

4. Legea Rm cu privire la inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorului

individuali.
Intrebarea 31

De catre cine se efectuiaza sustinerea dezvoltarii sectorul IMM in RM

1. Compania nationala de asigurari in medicina

2. Autorritatile juridice si catre organizatiile nestatale

3. De catre inspectoratul fiscal principal de stat si de catre organizatiile nestale

4. De autoritatile publice, conform strategiilor si programeleor de stat aprobate de guver

si de catre organizatile nestatale.

Intrebarea 32

Cine se considera subiecte ale sustinerii nestatale a dezvoltarii IMM?

1. Persoanele fizice si juridice, inclusiv straine.

2. Autirtati ale administratii publice centrale

3. Ministerele

4. Autoritati ale administratiei publice locale

Intrebarea 33

Care este unul din documentele cele mai complete in care se evidentiaza politica de stat
actuala in privinta sustinerii businessului mic din RM

1. Strategiile de stat de susutinere a dezvoltarii sectorului IMM

2. Planul de afaceri \

3. Programul de stat de sustinere a micului busness

4. Organizatia pntru dezvoltarea sectorului IMM

Intrebarea 34

Care este unul din scopurile principale ale programul de stat de susutinere a micului
businerss din RM?

1. Implimentare apoliticii guvernului RM orientata spre crearea conditiilor social

economice favorabile petru asigurarea cresterii bunastarii populatiei tari

2. Implimentarea politicii guvernului RM orientata spre crearea condtiilor stabile si

favorabile pentru dezvoltarea microintreprinderilor si intreprinderilor mici in
domeniile prioritare ale economie

3. Crea si sustinerea institutiilor financiare

 4. Implimentarea politici de stat privind susutinerea dezvoltarii
intreprinderilor micro, mici si mijlocii in cofirmitate cu strategiile de
susutinere a dezvoltarii acestui sector si cu alte strategii si programe ale
guvernului

Grupul (tema): Tema03

Întrebarea 35.

Care sunt factorii de bază de care trebuie să ţină cont întreprinzătorul în procesul identificării ideii
oportune de afaceri?

Variante de răspuns:

1. Resursele naturale; dorinţele şi interesele proprii; piaţa;

2. Resursele disponibile; dorinţele şi interesele proprii; piaţa;

3. Resursele disponibile; rata dobînzii; piaţa;

4. Profitul preconizat; dorinţele şi interesele proprii; piaţa;

Întrebarea 36

Ce ar trebui sa cunoască viitorul antreprenor pentru a transforma ideea într-o afacere cu şanse reale
de succes?

Variante de răspuns:

1. Viitorii parteneri de afaceri;

2. Capacitatea de plată a consumatorilor;

3. Ce produse sau servicii lipsesc pe piaţă; care necesităţi sunt nesatisfăcute, sau prost
satisfăcute; care sunt punctele slabe ale produselor sau serviciilor existente;

4. Disponibilităţile de resurse ale consumatorilor;

Întrebarea 37

Care din variantele de mai jos reprezintă o sursa importanta de noi idei de afaceri?

Variante de răspuns:

1. Contactele sociale;

2. Piaţa;
3. Publicaţiile din ziare şi reviste;

4. Hobbiurile şi vocaţiile;

Întrebarea 38

Care din următoarele variante nu reprezintă sursă de idei pentru lansarea în afaceri?

Variante de răspuns:

1. Afacerile deja existente;

2. Relaţiile familiale;

3. Cunoştinţele, calificarea şi experienta precedentă în muncă;

4. Constatări personale;

Întrebarea 39.

Ideea oportună de business poate fi materializată prin:

Variante de răspuns:

1. Autorealizare şi independenţă;

2. Autorealizare şi dezvoltare personală;

3. Afacere;

4. Lipsa de capital;

Întrebarea 40.

Ce reprezintă oportunitatea?

Variante de răspuns:

1. Este o idee ce nu are şanse de succes;

2. Este o cale de acţiune pentru a ajunge la un anumit rezultat;

3. Este o idee noua, originala, atractiva, fixata pe un produs sau serviciu, care are un potential
comercial si aduce un venit acceptabil;

4. Este un proces de evaluare şi estimare a ideii de afaceri;

Întrebarea 41.
Care proces permite întreprinzătorului să realizeze o estimare a ideii de afaceri, determinind care vor
fi cheltuielile posibile, care va fi venitul, cine vor fi clienţii, etc.?

Variante de răspuns:

1. Procesul de identificare a ideii de afaceri;

2. Procesul de realizare în practică a ideii de afaceri;

3. Procesul de înregistrare a afacerii;

4. Procesul de evaluare a ideii de afaceri;

Întrebarea 42.

Care din variantele de mai jos nu reprezintă metodă de evaluare neformală a ideii de afaceri?

Variante de răspuns:

1. Acceptul spontan;

2. Realizarea prototipului;

3. Studiul de fezabilitate;

4. Testul bancherului sfătuitor;

Întrebarea 43

Specificaţi metodele de evaluare neformală a ideii de afaceri:

Variante de răspuns:

1. Realizarea prototipului; planul de afaceri; testul bancherului sfătuitor; studiul de fezabilitate;

2. Realizarea prototipului; acceptul spontan; planul de afaceri; tehnica BEST;

3. Realizarea prototipului; acceptul spontan; testul bancherului sfătuitor; tehnica BEST;

4. Realizarea prototipului; acceptul spontan; testul bancherului sfătuitor; studiul de fezabilitate;

Întrebarea 44.

Pe ce se bazează evaluarea formală a ideii de afaceri?

Variante de răspuns:

1. Pe verificarea acceptării de către client a prototipului;

2. Pe studiul de fezabilitate sau planul de afaceri;

3. Pe studierea opiniei referitoare la ideea de afaceri în rindul prietenilor şi rudelor;

4. Pe sfaturile bancherului;

Întrebarea 45

Analiza mai rapidă şi mai puţin complexă a oportunităţii de afaceri, care permite aprecierea faptului
cît de realizabilă este aceasta, care sunt perspectivele şi merită eforturile de analiză şi valorificare
reprezintă:

Variante de răspuns:

1. Studiul concurenţei;

2. Studiul pieţei;

3. Studiul de caz;

4. Studiul de fezabilitate;

Întrebarea 46.

Care sunt componentele de bază a unui studiu de fezabilitate?

Variante de răspuns:

1. Piaţa şi clienţii, produsele şi tehnologia, concurenţii, personalul, evaluarea riscurilor,

finanţele necesare;

2. Piaţa şi clienţii, produsele şi tehnologia, concurenţii, factorii politici, evaluarea riscurilor,

finanţele necesare;

3. Piaţa şi clienţii, produsele şi tehnologia, mediul natural, personalul, evaluarea riscurilor, finanţele
necesare;

4. Piaţa şi clienţii, politica fiscală, concurenţii, personalul, evaluarea riscurilor, finanţele necesare;

Întrebarea 47

Care din componentele de bază ale studiului de fezabilitate se referă la componenţa personalului;
formele de angajare şi motivare a personalului; caracteristicile angajaţilor-cheie; descrierea obligaţii-
lor şi limitelor de autoritate; experienţa în conducere?

Variante de răspuns:

1. Piaţa şi clienţii;
2. Personalul;

3. Produsele şi tehnologia;

4. Finanţele necesare;

Întrebarea 48.

Care din componentele de bază ale studiului de fezabilitate se referă la sursele financiare necesare
pentru realizarea proiectului afacerii şi modul de utilizare a acestora; veniturile şi cheltuielile
posibile; fluxul de mijloace băneşti; pragul de rentabilitate?

Variante de răspuns:

1. Finanţele necesare;

2. Produsele şi tehnologia;

3. Evaluarea riscurilor;

4. Concurenţii;

Întrebarea 49.

“Piaţa şi clienţii” ca componentă de bază a studiului de fezabilitate se referă la:

Variante de răspuns:

1. Tendinţele de dezvoltare a pieţei alese; mărimea pieţei date şi cota pe piaţă a întreprinderii;
măsurile întreprinse pentru pătrunderea pe piaţa respectivă şi lărgirea poziţiei pe piaţă;
caracteristica clienţilor;

2. Descrierea detaliată a produselor şi serviciilor, cu indicarea caracteristicilor calitative şi a

avantajelor acestora;

3. Studierea potenţialilor concurenţi, a punctelor lor tari şi slabe;

4. Caracteristica angajaţilor-cheie; descrierea obligaţiilor şi limitelor de autoritate; experienţa în

conducere; componenţa personalului; formele de angajare şi motivare a personalului;

Întrebarea 50.

Care se consideră a fi cele mai mari greşeli pe care le fac întreprinzătorii în procesul de evaluare a
oportunităţilor?

Variante de răspuns:
1. Cercetarea superficială a pieţei; estimări financiare optimiste; ignorarea aspectelor legale;
gestionarea riscurilor; neintelegerea corespunzătoare a cerinţelor tehnice;

2. Cercetarea superficială a pieţei; estimări financiare optimiste; ignorarea aspectelor legale;

obiectivitatea; neintelegerea corespunzătoare a cerinţelor tehnice;

3. Cercetarea superficială a pieţei; estimări financiare optimiste; ignorarea aspectelor legale;

subiectivismul; neînţelegerea corespunzătoare a cerinţelor tehnice;

4. Cercetarea superficială a pieţei; gestiunea personalului; ignorarea aspectelor legale;

subiectivismul; neintelegerea corespunzătoare a cerinţelor tehnice;

Grupul (tema): Tema04

Întrebarea 51.

Care lege reglementează formele organizatorico-juridice de desfăşurare a activităţii de antreprenoriat

în Republica Moldova?

Variante de răspuns:

1. Legea privind susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii;

2. Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali;

3. Legea cu privire la patenta de întreprinzător;

4. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;

Întrebarea 52.

Sub ce forme organizatorico-juridice poate fi practicată activitatea de antreprenoriat în Republica

Moldova?

Variante de răspuns:

1. Societate cu răspundere limitată, societate în nume colectiv, societate pe acţiuni, societate în

comandită, întreprindere cu investiţii străine, cooperativă de producţie, întreprindere de stat şi
municipală, cooperativă de întreprinzător;

2. Societate cu răspundere limitată, societate în nume colectiv, societate pe acţiuni, societate

comercială, întreprindere individuală, cooperativă de producţie, întreprindere de stat şi municipală,
cooperativă de întreprinzător;

3. Societate cu răspundere limitată, societate în nume colectiv, societate pe acţiuni, societate în

comandită, întreprindere individuală, cooperativă de producţie, întreprindere de stat şi
municipală, cooperativă de întreprinzător;
4. Societate cu răspundere limitată, societate în nume colectiv, societate pe acţiuni, societate în
comandită, întreprindere cu investiţii străine, cooperativă de producţie, întreprindere cu capital mixt,
cooperativă de întreprinzător;

Întrebarea 53

Care formă organizatorico-juridică ocupă ponderea cea mai mare în totalul întreprinderilor
înregistrate în Republica Moldova după forma organizatorico-juridică?

Variante de răspuns:

1. Întreprinderea individuală;

2. Societatea pe acţiuni;

3. Cooperativele de producţie şi de întreprinzător;

4. Societatea cu răspundere limitată;

Întrebarea 54

Cum poate fi definită întreprinderea individuală

Variante de răspuns:

1. Întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privata, sau membrilor

familiei acestuia, cu drept de proprietate comuna şi care desfăşoară activitate de
întreprinzător în numele şi pe riscul propriu;

2. Întreprinderea înfiinţată de către cinci sau mai multe persoane fizice în scopul desfăşurării în
comun a activităţii de producţie şi a altei activităţi economice, bazate preponderent pe munca
personală a membrilor ei şi pe cooperarea cotelor de participare la capitalul acesteia;

3. Întreprinderea care este constituită prin asocierea mai multor persoane, care contribuie la
formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri, numite acţiuni;

4. Întreprinderea fondată de cel puţin cinci persoane juridice şi (sau) fizice care practică activităţi de
întreprinzător, ce are scopul de a contribui la obţinerea de către membrii săi a profitului;

Întrebarea 55.

Care tip de întreprindere nu se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană juridică ?

Variante de răspuns:

1. Societatea pe acţiuni;
2. Societatea cu răspundere limitată;

3. Întreprinderea individuală;

4. Cooperativa de producţie;

Întrebarea 56.

Care este documentul de constituire a întreprinderii individuale?

Variante de răspuns:

1. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;

2. Statutul;

3. Hotărîrea cu privire la înfiinţarea întreprinderii;

4. Contractul de constituire;

Întrebarea 57

Sub ce formă poate fi practicată activitatea individuală de întreprinzător în agricultură?

Variante de răspuns:

1. Societate cu răspundere limitată;

2. Întreprindere individuală;

3. Cooperativă de producţie;

4. Gospodărie ţărănească;

Întrebarea 58

Ce reprezintă gospodăria ţărănească?

Variante de răspuns:

1. O societate care este constituită prin asocierea mai multor persoane, care contribuie la formarea
capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri, numite acţiuni, pentru
desfăşurarea unei activităţi comerciale, împărţirea profitului şi care răspund pentru obligaţiile
sociale în limita acţiunilor lor;

2. O întreprindere înfiinţată de către 5 sau mai multe persoane fizice în scopul desfăşurării în comun
a activităţii de producţie şi a altei activităţi economice, bazate preponderent pe munca personală a
membrilor ei şi pe cooperarea cotelor de participare la capitalul acesteia;
3. O întreprindere individuală, bazată pe proprietatea privată asupra terenurilor agricole şi
asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii, avînd ca scop obţinerea de
produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei
producţii agricole;

4. O societate constituită pe baza deplinei încrederi,de una sau mai multe persoane, care pun în
comun anumite bunuri pentru a desfăşura o activitate comercială în vederea împărţirii profitului şi,
care răspund pentru obligaţiile sale în limita aportului lor.

Întrebarea 59.

Cine poate fi fondator al Gospodăriei ţărăneşti?

Variante de răspuns:

1. Statul, reprezentat de organele administraţiei publice, state străine şi organizaţii internaţionale;

2. Persoane fizice şi juridice;

3. Persoana fizică care a atins vîrsta de 18 ani şi posedă teren cu drept de proprietate privată;

4. Persoane fizice, care au cel puţin 16 ani;

Întrebarea 60.

Ce reprezintă societatea cu răspundere limitată?

Variante de răspuns:

1. O întreprindere constituită pe baza deplinei încrederi, de una sau mai multe persoane fizice
şi / sau juridice, care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a unei activităţi de
antreprenoriat, al cărei capital social este divizat în părţi sociale conform actului de
constituire, iar obligaţiile sunt garantate cu patrimoniul societăţii;

2. O întreprindere înfiinţată de către 5 sau mai multe persoane fizice în scopul desfăşurării în comun
a activităţii de producţie şi a altei activităţi economice, bazate preponderent pe munca personală a
membrilor ei şi pe cooperarea cotelor de participare la capitalul acesteia;

3. O întreprindere care este constituită prin asocierea mai multor persoane, care contribuie la
formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri, numite acţiuni.

4. O întreprindere individuală, bazată pe proprietatea privată asupra terenurilor agricole şi asupra

altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii, avînd ca scop obţinerea de produse
agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole;
Întrebarea 61.

Cine poate fi fondator al Societăţii cu răspundere limitată?

Variante de răspuns:

1. Statul reprezentat de organele administraţiei publice;

2. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare;

3. Persoane fizice şi juridice;

4. Numai persoane fizice;

Întrebarea 62

Care este numărul maximal de asociaţi în cazul fondării societăţii cu răspundere limitată?

Variante de răspuns:

1. 20;

2. 50;

3. 200;

4. 2;

Întrebarea 63.

Care sunt organele de conducere ale societăţii cu răspundere limitată?

Variante de răspuns:

1. Adunarea generală a membrilor cooperativei, consiliul de observatori al cooperativei, comisia de

revizie sau revizorul;

2. Adunarea generală a asociaţilor, consiliul societăţii, administratorul, comisia de cenzori sau

cenzorul;

3. Adunarea generală a acţionarilor, consiliul societăţii, organul executiv, comisia de cenzori;

4. Fondatorul, consiliul de administrare, managerul;

Întrebarea 64.

Care din variantele de mai jos nu reprezintă avantaj al societăţii cu răspundere limitată?
Variante de răspuns:

1. Lipsa obligaţiei de a face publice rapoartele financiare;

2. Modalitatea relativ simplă de constituire şi conducerea relativ simplă;

3. Obligaţia constituirii capitalului social;

4. Răspunderea limitată a asociaţilor;

Întrebarea 65.

Ce reprezintă societatea pe acţiuni?

Variante de răspuns:

1. O întreprindere înfiinţată de către 5 sau mai multe persoane fizice în scopul desfăşurării în comun
a activităţii de producţie şi a altei activităţi economice, bazate preponderent pe munca personală a
membrilor ei şi pe cooperarea cotelor de participare la capitalul acesteia;

2. O întreprindere constituită pe baza deplinei încrederi, de una sau mai multe persoane, care şi-au
asociat bunurile pentru a desfăşura o activitate comercială şi, care răspund pentru obligaţiile sale în
limita aportului lor;

3. O întreprindere care este constituită prin asocierea mai multor persoane, care contribuie la
formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri, numite
acţiuni, pentru desfăşurarea unei activităţi comerciale, împărţirea profitului şi care răspund
pentru obligaţiile sociale în limita acţiunilor lor;

4. O întreprindere individuală, bazată pe proprietatea privată asupra terenurilor agricole şi asupra

altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii, avînd ca scop obţinerea de produse
agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole;

Întrebarea 66

Care sunt actele de constituire ale Societăţii pe Acţiuni?

Variante de răspuns:

1. Decizia fondatorului de înfiinţare şi statutul întreprinderii;

2. Declaraţia de constituire;

3. Contractul sau declaraţia de constituire şi Statutul;

4. Statutul;

Întrebarea 67
Cine poate fi fondator al Societăţii pe acţiuni?

Variante de răspuns:

1. Numai persoane juridice;

2. Numai persoane fizice, care au cel puţin 16 ani;

3. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare;

4. Persoane fizice şi juridice, statul reprezentat de organele administraţiei publice, state

străine şi organizaţii internaţionale;

Întrebarea 68.

Care din variantele de mai jos nu reprezintă organ de conducere a societăţii pe acţiuni?

Variante de răspuns:

1. Organul executiv (comitetul de conducere şi/sau directorul);

2. Adunarea generală a asociaţilor;

3. Adunarea generală a acţionarilor;

4. Consiliul societăţii, , comisia de cenzori;

Întrebarea 69.

Care este capitalul social minim necesar pentru înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni?

Variante de răspuns:

1. 20000 lei;

2. 50000 lei.

3. 5400 lei;

4. 10000 lei;

Întrebarea 70.

Fondatorii căror tipuri de întreprinderi au răspundere limitată faţă de obligaţiile întreprinderii?

Variante de răspuns:

1. Societăţii cu răspundere limitată, cooperativei de producţie;

2. Societăţii pe acţiuni, societăţii în nume colectiv;

3. Cooperativei de producţie, gospodăriei ţărăneşti;

4. Societăţii cu răspundere limitată, societăţii pe acţiuni;

Întrebarea 72.

Care din variantele de mai jos nu este corectă?

Variante de răspuns:

1. Societatea în nume colectiv reprezintă o societate comercială creată prin încheierea unui contract
între persoane fizice sau între persoane fizice şi juridice în scopul desfăşurării în comun a activităţii
de antreprenoriat, numărul minimal de asociaţi fiind de 2 şi maximal de 20;

2. Societatea în comandită trebuie să aibă în componenţa sa cel puţin un comanditat şi un

comanditar;

3. Organele de conducere al cooperativei de producţie sunt: adunarea generală a membrilor

cooperatori, consiliul de administrare, preşedintele cooperativei şi comisia de revizie a cooperativei
sau revizorul;

4. Asociaţii societăţii în nume colectiv poartă răspundere pentru obligaţiile acesteia doar prin
cotele de participare la capitalul social;

Întrebarea 73

Cum poate fi definită cooperativa de întreprinzători?

Variante de răspuns:

1. Întreprindere fondată de 5 sau de mai multe persoane fizice care au atins vârsta de 16 ani, asociate
benevol în calitate de membri în scopul desfăşurării în comun a activităţii de producţie şi a altei
activităţi economice, bazate preponderent pe munca personală a membrilor ei şi pe cooperarea
cotelor de participare la capitalul acesteia;

2. O întreprindere ce se constituie în urma încheierii unui contract de asociere a două sau mai multe
persoane fizice şi juridice în scopul desfăşurării în comun a activităţii de antreprenoriat sub aceeaşi
firmă;

3. Întreprindere comercială care poate fi fondată de 5 sau de mai multe persoane fizice şi/sau
juridice în scopul desfăşurării în comun a activităţii de întreprinzător, scopul ei fiind de a
contribui la obţinerea profitului de către membrii săi;

4. Societate comercială al cărei capital social este divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sunt
garantate cu patrimoniul societăţii;
Grupul (tema): Tema05

Întrebarea 74.

Cînd întreprinzătorul este obligat să înregistreze afacerea sa?

Variante de răspuns:

1. În timpul desfăşurării activităţii economice;

2. La sfîrşitul anului de activitate;

3. Pînă la începerea activităţii economice;

4. Pînă la data de 01 ianuarie a fiecărui an;

Întrebarea 75

De către care organ de stat se efectuează înregistrarea de stat a unei întreprinderi, societăţi, firme sau
companii în R. Moldova?

Variante de răspuns:

1. Inspectoratul fiscal de stat;

2. Guvern;

3. Camera de licenţiere;

4. Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale;

Întrebarea 76

Care din documentele enumerate mai jos nu face parte din pachetul de documente necesare pentru
înregistrarea de stat a întreprinzătorului individual?

Variante de răspuns:

1. Cererea de inregistrare, conform modelului aprobat de Camera Inregistrării de Stat;

2. Documentul ce confirmă depunerea aportului în capitalul social;

3. Buletinul de identitate a fondatorului sau a reprezentantului acestuia, împuternicit prin procură

autentificată;

4. Documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare;

Întrebarea 77.
Care sunt documentele necesare pentru inregistrarea de stat a persoanei juridice?

Variante de răspuns:

1. Documentul ce confirmă depunerea aportului în capitalul social; buletinul de identitate a

fondatorului sau a reprezentantului acestuia; documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare;
cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de Camera Înregistrării de Stat;

2. Buletinul de identitate al fondatorului sau al reprezentantului acestuia; documentul ce confirmă

achitarea taxei de înregistrare; cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de Camera
Înregistrării de Stat;

3. Cererea de înregistrare; actele de constituire ale persoanei juridice; documentul eliberat de

organul fiscal teritorial; documentul ce confirmă depunerea de către fondatori a aportului în capitalul
social;

4. Cererea de înregistrare; buletinele de identitate ale fondatorilor sau ale persoanelor

împuternicite şi ale managerului principal; actele de constituire ale persoanei juridice;
documentul eliberat de organul fiscal teritorial; documentul ce confirmă depunerea de către
fondatori a aportului în capitalul social; documentul ce confirmă achitarea taxei de
înregistrare;

Întrebarea 78.

În termen de cîte zile de la data depunerii documentelor, Camera Înregistrării de stat adoptă decizia
de înregistrare a întreprinzătorului individual?

Variante de răspuns:

1. 10 zile;

2. 2 zile;

3. 3 zile lucrătoare;

4. 5 zile lucrătoare;

Întrebarea 79.

În procesul înregistrării unei întreprinderi Camera Înregistrării de Stat va verifica:

Variante de răspuns:

1. Resursele disponibile;

2. Dacă pe numele fondatorilor sunt înregistrate întreprinderi care nu funcţionează şi care nu

au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii faţă de bugetul public naţional;
3. Studiile fondatorilor;

4. Planul de afaceri;

Întrebarea 80

Ce documente se eliberează întreprinderii după efectuarea înregistrărilor în Registrul de Stat?

Variante de răspuns:

1. Documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare; extrasul din registrul de stat; actele de
constituire; ştampila persoanei juridice;

2. Decizia de înregistrare a persoanei juridice nou create; certificatul de înregistrare; actele de

constituire; ştampila persoanei juridice; extrasul din registrul de stat;

3. Decizia de înregistrare a persoanei juridice nou create; certificatul pentru deschiderea contului
temporar în instituţiile bancare; actele de constituire; ştampila persoanei juridice; extrasul din
registrul de stat;

4. Decizia de înregistrare a persoanei juridice nou create; documentul ce confirmă achitarea taxei de
înregistrare; extrasul din registrul de stat; actele de constituire; ştampila persoanei juridice;

Întrebarea 81

Unul din documentele ce se eliberează fondatorului după efectuarea înregistrărilor în Registrul de

Stat este:

Variante de răspuns:

1. Licenţa;

2. Autorizaţia;

3. Extrasul din Registrul de Stat;

4. Certificatul bancar;

Întrebarea 81(1)

Unul din documentele ce se eliberează fondatorului după efectuarea înregistrărilor în Registrul de

Stat este:

Variante de răspuns:

1. Documentul bancar;

2. Licenţa;
3. Autorizaţia;

4. Decizia de înregistrare a persoanei juridice;

Grupul (tema): Tema06

Intrebarea 82

Incetarea activitatii de antreprenoriat poate fi:

1. Simpla si complicate.
2. Obligatorie si benevola
3. Definitiva si temporarar
4. Partiala si totala

Intrebarea 83
Unde trebuie sa fie declarata informatia privind incetarea temporara a activitatii
antreprenoriale?
1. La oficiul teritotial al fortei de munca
2. La oficiul territorial al camerii inregistrarii de stat
3. La oficiul territorial al inspectorialtuilui fiscal de stat
4. La oficiul teritorila al casei nationale de asigurari sociale

Intrebarea 84
Pec e perioada de timp poate fi suspedata temporar o activitate de antreprenoriat:

1. Pna la 1 luna
2. Pe 6 luni
3. Pina la 3 ani
4. Pina la 5 ani

Intrebarea 85
Care este prima etapa pe care trebuie sa o parcurga antreprenorul pentru suspendarea temporara a
activitati
1. Informarea creditorilor privind incetarea temporara a activitatii
2. Publicarea in monitorul ofical al RM a avizului referitor la suspendarea activitatii
intreprinderii cu indicarea termenului suspendarii
3. Predare stampilii pentru pastrare ofiului territorial al camerii de inregistrari de stat
4. Prezentarea in scris la oficiul teritoeial al camerii inregistrarii de stat a cerii privind
suspendarea activitatii intreprinderii

Intrebarea 86
Ce etape trebuie sa parcurga antreprenorul pentru suspendarea temporara a activitatii ?
 1. Prezentarea cererii privind suspendare activitatii intreprinderii la oficiul teritotial CIS;
informarea creditorilor privin incetarea temporara a activitati; prezentarea
certificateor de la instantele financiare cu privire la inchiderea conventionala a
conturilo; publicarea in monitoriul official a avizului referitor la suspendarea
activiitatii intreprinderii cu indicarea termenului susupendari; predarea stampilei
pentru pastrare oficiului territorial al CIS.
2. Prezentarea cererii privind suspendare activitatii intreprinderii la oficiul teritotial CIS;
publicarea in monitoriul official a RM a avizului referitor la suspendarea activiitatii
intreprinderii cu indicarea termenului susupendari; predarea stampilei pentru pastrare
oficiului territorial al CIS.
3. Prezentarea cererii privind suspendare activitatii intreprinderii la oficiul territorial al Camerii
Inregistrarii de stat; informarea creditorilor privin incetarea temporara a activitati; formarea
comisiei de lichidare care se va ocupa cu lichidarea afacerii; publicarea in monitoriul official
a RM a avizului referitor la suspendarea activiitatii intreprinderii cu indicarea termenului
susupendari; predarea stampilei pentru pastrare oficiului territorial al Camerii de Inregistrari
de stat.
4. Prezentarea cererii privind suspendare activitatii intreprinderii la oficiul territorial al Camerii
Inregistrarii de stat; informarea creditorilor privin incetarea temporara a activitati;
prezentarea certificatelor de la instantele financiare cu privire la inchiderea conventionala a
conturilor; intocmirea proiectului bilantului de lichidare; predarea stampilei pentru pastrare
oficiului territorial al Camerii de Inregistrari de stat.

Intrebarea 87

In ce baza poate fi realizata lichidarea activitatii de antreprenoriat?

1. In baza deciziei comisiei de lichidare

2. In baza deciziei fondatorului si a statului
3. In baza deciziei fondatorului sau a instantei de judecata
4. In baza deciziei fondatorului sau a certiicatului de la instantele financiare

Intrebarea 88

Una din caile prin care poate avea loc incetarea definitiva a activitatii de antrreprenoriat este:

1. Planificarea afacerii
2. Suspendarea temporara
3. Vinzarea afacerii
4. Informarea creditorilor privind incetarea temporara a activitatii

Intrebarea 89

Una din caile prin care poate avea loc incetarea definitive a activitatii de antreprenoriat este:
 1. Promovarea afacerii
2. Reorganizarea afacerii
3. Suspendarea temporara
4. Lichidarea afacerii

Intrebarea 90

Care din etapele de mai jos nu este specifica procedurii de lichidare a afacerii?

1. Formarea comisiei de lichidare care se va ocupa de lichidarea afacerii

2. Depunerea in termini de 3 zile de la data aprobarii bilantului de lichidare la CIS a cererii de
radiere a intreprinderii din Registrul de Stat al intreprinderilor si organizatiilor
3. Prezentarea, la oficiul territorial al CIS, a cererii privind suspendarea temporara a
activitatii intreprinderii
4. Publicarea in 2 numere consecutive ale Monitorului Oficial a RM a avizului despre lchidarea
intreprinderii

Întrebarea 91.

Care sunt principalele modalităţi de lansare în afaceri?

Variante de răspuns:

1. Crearea unei întreprinderi noi, cumpărarea unei francize, stabilirea modalităţii de organizare a
afacerii;

2. Crearea unei întreprinderi noi, cumpărarea unei întreprinderi, luarea deciziei de a intra în afaceri;

3. Cumpărarea unei întreprinderi, cumpărarea unei francize, determinarea obiectivelor afacerii,

evaluarea posibilităţilor proprii;

4. Crearea unei întreprinderi noi, cumpărarea unei întreprinderi, cumpărarea unei francize;

Întrebarea 92.

Care este considerată cea mai riscantă modalitate de lansare în afaceri ?

Variante de răspuns:

1. Procurarea unei francize;

2. Cumpărarea unei afaceri existente;

3. Deschiderea unei afaceri de la zero;

4. Procurarea unei francize şi unei afaceri existente;

Întrebarea 93.
Simpla înregistrare a afacerii şi obţinerea certificatului de înregistrare nu permit întreprinzătorului să
înceapă activitatea, deoarece există o serie de proceduri obligatorii. Care sunt acestea?

Variante de răspuns:

1. Înregistrarea în calitate de plătitor al contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, luarea

deciziei de a intra în afaceri, alegerea genului de activitate;

2. Punerea în evidenţa fiscală, înregistrarea în calitate de plătitor al contribuţiilor de asigurări

sociale de stat obligatorii, înregistrarea în calitate de plătitor al primelor de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală, deschiderea contului bancar, obţinerea licenţei,
autorizaţiilor;

3. Punerea în evidenţa fiscală, luarea deciziei de a intra în afaceri, alegerea genului de activitate,
obţinerea licenţei, autorizaţiilor;

4. Înregistrarea în calitate de plătitor al primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală,

deschiderea contului bancar, evaluarea posibilităţilor proprii, stabilirea modalităţii de organizare a
afacerii;

Întrebarea 94.

Care din variantele de mai jos nu reprezintă avantaj al deschiderii unei întreprinderi proprii?

Variante de răspuns:

1. Timp mult pentru lansarea afacerii;

2. Posibilitatea de a crea afacerea pornind de la viziunea proprie;

3. Implimentarea nelimitată a propriilor idei;

4. Posibilitatea de a selecta, motiva şi dezvolta independent personalul;

Întrebarea 95.

Care din variantele de mai jos reprezintă avantaj al deschiderii unei întreprinderi proprii?

Variante de răspuns:

1. Saturaţia pieţei sau existenţa unei concurenţe puternice;

2. Riscul legat de realizarea unei idei noi;

3. Costul ridicat legat de lansarea în afaceri;

4. Alegerea amplasamentului afacerii;

Întrebarea 96.

Indicaţi varianta care se referă la etapele deschiderii unei întreprinderi de la zero?

Variante de răspuns:

1. Luarea deciziei privind deschiderea unei afaceri noi; identificarea şi evaluarea ideii de
afaceri; alegerea formei organizatorico-juridice şi înregistrarea întreprinderii; punerea în
evidenţa fiscală; înregistrarea în calitate de plătitor al contribuţiilor de asigurări sociale de
stat obligatorii; înregistrarea în calitate de plătitor al primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală; deschiderea contului bancar; obţinerea licenţei şi autorizaţiilor;

2. Luarea deciziei privind deschiderea unei afaceri noi; identificarea şi evaluarea ideii de afaceri;
alegerea formei organizatorico-juridice şi înregistrarea întreprinderii; punerea în evidenţa fiscală;
diagnosticarea şi evaluarea afacerii ce se vinde; obţinerea licenţei şi autorizaţiilor;

3. Identificarea şi evaluarea ideii de afaceri; alegerea formei organizatorico-juridice şi înregistrarea

întreprinderii; punerea în evidenţa fiscală; înregistrarea în calitate de plătitor al contribuţiilor de
asigurări sociale de stat obligatorii; determinarea motivului vînzării afacerii; deschiderea contului
bancar; obţinerea licenţei şi autorizaţiilor;

4. Luarea deciziei privind deschiderea unei afaceri noi; identificarea şi evaluarea ideii de afaceri;
alegerea formei organizatorico-juridice şi înregistrarea întreprinderii; căutarea afacerii pe care dorim
să o procurăm; înregistrarea în calitate de plătitor al contribuţiilor de asigurări sociale de stat
obligatorii; înregistrarea în calitate de plătitor al primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală;

Întrebarea 96.

Cum se numeşte actul administrativ, care atestă capacitatea şi dreptul titularului de a desfăşura,
pentru o perioadă stabilită, genul de activitate cu respectarea obligatorie a condiţiilor stipulate?

Variante de răspuns:

1. Autorizaţia;

2. Certificatul de înregistrare;

3. Statutul;

4. Llicenţa;

Întrebarea 97.

Care tip de autorizaţie legalizează amplasamentul afacerii?

Variante de răspuns:

1. Autorizaţia de construire;

2. Autorizaţia de funcţionare a unităţilor comerciale şi de prestare a serviciilor sociale;

3. Autorizaţia sanitară de funcţionare;

4. Autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor la exploatarea construcţiilor, obiectivelor;

Grupul (tema): Tema07

Întrebarea 98.

Care din variantele de mai jos nu reprezintă avantaj al cumpărării unei afaceri?

Variante de răspuns:

1. Nivelul redus al riscului;

2. Durata de lansare este relativ mai mică;

3. Obţinerea unor venituri imediate;

4. Existenţa unui personal necalificat;

Întrebarea 99.

Care este următoarea etapă, ce trebuie parcursă în procesul cumpărării unei afaceri, după ce a fost
determinat motivul vînzării şi oferta l-a interesat pe întreprinzător?

Variante de răspuns:

1. Încheierea contractului de vînzare-cumpărare a întreprinderii;

2. Negocierea condiţiilor privind determinarea valorii întreprinderii şi stabilirea preţului afacerii;

3. Evaluarea întreprinderii;

4. Diagnosticarea afacerii;

Întrebarea 100.

Ce etape cuprinde cumpărarea unei afaceri existente?

Variante de răspuns:
1. Stabilirea criteriilor după care va fi căutată afacerea dorită, căutarea afacerii, determinarea
motivului vânzării afacerii, diagnosticarea afacerii, evaluarea întreprinderii, negocierea
condiţiilor privind determinarea valorii întreprinderii şi stabilirea preţului afacerii, încheierea
contractului de vînzare-cumpărare a întreprinderii;

2. Luarea deciziei privind deschiderea unei afaceri noi; identificarea şi evaluarea ideii de afaceri;
alegerea formei organizatorico-juridice şi înregistrarea întreprinderii; punerea în evidenţa fiscală;
înregistrarea în calitate de plătitor al contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii;
înregistrarea în calitate de plătitor al primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;
deschiderea contului bancar; obţinerea licenţei şi autorizaţiilor;

3. Stabilirea criteriilor după care va fi căutată afacerea dorită, alegerea formei organizatorico-
juridice şi înregistrarea întreprinderii, diagnosticarea afacerii, evaluarea întreprinderii, negocierea
condiţiilor privind determinarea valorii întreprinderii şi stabilirea preţului afacerii, încheierea
contractului de vînzare-cumpărare a întreprinderii;

4. Stabilirea criteriilor după care va fi căutată afacerea dorită, căutarea afacerii, determinarea
motivului vânzării afacerii, obţinerea licenţelor şi autorizaţiilor, evaluarea întreprinderii, negocierea
condiţiilor privind determinarea valorii întreprinderii şi stabilirea preţului afacerii, încheierea
contractului de vînzare-cumpărare a întreprinderii;

Întrebarea 101

Care etapă se consideră a fi cea mai dificilă în procesul de cumpărare a unei întreprinderi?

Variante de răspuns:

1. Determinarea motivului vînzării;

2. Evaluarea întreprinderii;

3. Diagnosticarea afacerii;

4. Încheerea contractului de vînzare-cumpărare;

Întrebarea 102.

Ce prevede diagnoza unei întreprinderi?

Variante de răspuns:

1. Determinarea precisă a situaţiei existente la întreprindere sub aspect comercial, tehnologic,

al resurselor umane şi al managementului, financiar şi juridic;

2. Existenţa personalului calificat;

3. Tendinţele de dezvoltare a pieţei;

4. Determinarea valorii întreprinderii la o dată concretă, ţinându-se cont de factorii fizici, economici,
sociali şi de altă natură care influenţează asupra valorii ei;

Întrebarea 103.

La analiza căror aspecte se referă diagnoza tehnica?

Variante de răspuns:

1. Tendinţele de dezvoltare a pieţei, mărimea pieţei şi cota pe piaţă; clienţii şi structura clientelei;
amplasamentul; acţiunile publicitare, bugetul promoţional; furnizorii; concurenţii; produsul şi preţul;

2. Calitatea producţiei şi nivelul inovaţiilor; echipamentul existent; tehnologia aplicată şi

modul de organizare a procesului de producţie; clădirile şi terenurile;

3. Productivitatea muncii; relaţiile din colectiv; numărul, structura şi calificarea personalului;

competenţa echipei manageriale; mărimea salariilor;

4. Situaţia fluxurilor de numerar; cheltuielile suportate de întreprindere şi veniturile obţinute;

rentabilitatea; lichiditatea financiară; capacitatea de plată;

Întrebarea 104.

Cînd se stabileşte preţul de vînzare a afacerii?

Variante de răspuns:

1. În procesul încheierii contractului de vînzare-cumpărare;

2. În procesul negocierilor dintre vânzător şi cumpărător;

3. În procesul evaluării afacerii;

4. În procesul diagnosticării afacerii;

Grupul (tema): Tema08

Întrebarea 105.

Cum poate fi definit franchisingul?

Variante de răspuns:

1. Relaţiile dintre vânzător (franchiser) şi cumpărător (franchisee) privind acordarea asistenţei din
partea vânzătorului în schimbul unei plăţi pe o anumită perioadă de timp;
2. Relaţiile contractuale dintre vânzător (franchiser) şi cumpărător (franchisee) privind
acordarea drepturilor de operare a afacerii şi obţinerea asistenţei din partea vânzătorului în
schimbul unei plăţi pe o anumită perioadă de timp;

3. Un document analitic, confidenţial în care sunt reflectate obiectivele şi scopurile întreprinderii,

demonstrîndu-se în detaliu modalităţile de atingere a acestora;

4. Dreptul de a utiliza o anumită marcă comercială cunoscută sau un concept de afacere care a fost
deja testat în practică;

Întrebarea 106.

Cărui fapt se datorează apariţia franchisingului în Republica Moldova?

Variante de răspuns:

1. Costului scăzut al francizelor;

2. Apariţiei marilor centre comerciale;

3. Adoptării în a. 1992 a Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;

4. Adoptării în a. 1997 a Legii cu privire la franchising;

Întrebarea 107.

Cum se clasifică franchising-ul după nivelul de intermediere?

Variante de răspuns:

1. Franchisingul comercial, franchisingul corporativ; master franchising;

2. Franchisingul numelui, franchisingul comercial; franchisingul corporativ;

3. Franchising direct şi franchiser-producător;

4. Franchising direct şi master franchising;

Întrebarea 108.

În ce constă master franchisingul?

Variante de răspuns:

1. Franchiserul oferă franchisee-ului un pachet complet al afacerii care este deja cunoscută pe piaţă;

2. În încheierea unui contract direct cu fiecare franchisee locală, asigurându-se astfel o legătură
strânsă între franchiser şi franchisee;
3. În oferirea de către franchiser unei francize locale a dreptului de subfranchiser în regiunea
dată;

4. Franchiserul oferă franchiseeului dreptul de a comercializa produsele sale pe un teritoriu limitat;

Întrebarea 109.

În ce constă franchisingul comercial?

Variante de răspuns:

1. În încheierea unui contract direct cu fiecare franchisee locală, asigurându-se astfel o legătură
strânsă între franchiser şi franchisee;

2. În oferirea de către franchiser unei francize locale a dreptului de subfranchiser în regiunea dată;

3. Franchiserul oferă franchisee-ului un pachet complet al afacerii care este deja cunoscută pe piaţă;

4. Franchiserul oferă franchiseeului dreptul de a comercializa produsele sale pe un teritoriu

limitat;

Întrebarea 110.

În ce constă franchisingul numelui?

Variante de răspuns:

1. Franchiserul oferă franchiseeului dreptul de a comercializa produsele sale pe un teritoriu limitat;

2. În oferirea de către franchiser unei francize locale a dreptului de subfranchiser în regiunea dată;

3. Franchiserul oferă franchisee-ului un pachet complet al afacerii care este deja cunoscută pe piaţă;

4. Franchiserul oferă franchiseeului dreptul de a se folosi de marca sa comercială;

Întrebarea 111.

Ce taxe de frachising trebuie să plătească franchiseeul franchiserului pentru practicarea afacerii în

bază de franchiză?

Variante de răspuns:

1. Royalty, taxa din venitul din vînzări; taxa iniţială unică;

2. Taxa iniţială unică; taxa pentru arenda spaţiilor;

3. Royalty, taxa pe valoarea adăugată;

4. Royalty, taxa iniţială unică;