T E S T n r .

30

Subiectul 1. Părţi constitutive şi elemente de structură ale legii.

1.1.Caracterizaţi legea ca act normativ juridic.
Printre actele normative, locul central îi revine legii. În sensul general, prin lege se înţelege orice
act normativ elaborat de autorităţile publice. în sens restrîns, termenul”lege” desemnează actul
normativ care emană de la organul legislativ. Legile sunt situate după un criteriu, există trei
categorii de legi:
legi constituţionale – legi care introduc texte noi în constituţie, abrogă anumite texte
constituţionale sau le modifică pe cele existente.
legi organice – se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi după cel puţin două lecturi,
modificarea lor la fel necesită votul majorităţii deputaţilor.
legi ordinare – se regl. Orice materie care nu ţine de domeniul legilor constituţionale sau
organice, rămînînd Parlamentului puterea de a decide cînd o materie necesită reglementarea
legislativă.

1.2.Determinaţi părţile constitutive ale legii şi interacţiunea acestora.

Legea are următoarele părţi constitutive:
expunerea de motive – se găseşte în legile de o importanţă deosebită şi conţine o succintă
prezentare a legii, si scopul acesteia pentru care a fost adoptată.
titlul legii – e constituit din o exprimare sintetică a obiectului reglementării. Titlu se înregistrează
cu un număr de ordine în cadrul anului în care acesta a fost adoptat. Titlu e de două feluri:
1.formă descriptivă – începe de obicei cu prepoziţia „privind”, „cu
privire la” urmată de exprimarea sintetică a obiectului
reglementării.
2.formă substantivă - obiectul reglementării fiind sintetizat într-un
cuvînt dau două.
preambulul – constituie o introducere ce prevede reglementarea propriu-zisă, prin care se
exprimă motivaţia politico-socială a intervenţiei legislative. Se foloseşte, de regulă, în cazul
legilor legilor de proporţii mai mari sau în cazul legilor ce prezintă un interes major pentru
societate.
formula introductivă – temei legal ai unui act normativ
dispoziţiile (principii) generale – prevederi prin care se determină obiectul, scopul, sfera
relaţiilor sociale ce se reglementează. Se mai găsesc şi definirea unor noţiuni de concepte, pe
care le instituie şi cu care operează actul normativ.
dispoziţiile de conţinut – urmează după dispoziţii generale, ocupă partea cea mai mare a actului.
În ele se reflectă principalele reglementări normative. Se grupează în diferite grade, titluri,
capitole, secţiuni.
dispoziţiile finale – cuprind prevederi în legătură cu:
1.punerea în aplicare a actului normativ;
2.intrarea în vigoare a actului normativ;
3.rezolvarea incidentelor pe care actul normativ dat le are asupra unor alte acte cu care vine în
atingere.
dispoziţiile tranzitorii – rezolvă un conflict al legilor în timp, generat de imposibilitatea adoptării
imediate unor soluţii la prevederile legii noi.
anexe(după caz) - se folosesc pentru a se reda unele prevederi ce presupun exprimări cifrice sau
statistice, organigrame, desene, tabele, schiţe etc.

1.3.Estimaţi elementele de structură ale legii.

Elementul structural de bază al actului normativ este articolul. Articolul reflectă conţinutul
actului normativ şi se întîlneşte în toate părţile constitutive ale actului, excepţie fiind preambulul
care, prin natura şi funcţia sa juridică, nu are conţinut dispozitiv.
Fiecare articol cuprinde, de regulă, o singură dispoziţie, dar sînt situaţii cînd unul şi acelaşi
articol conţine mai multe dispoziţii.
Pentru identificare, articolele dintr-un act normativ se numerotează cu cifre arabe, începînd cu 1,
2, 3 ... în unele cazuri, articolul poate fi intitulat, titlul scoţînd în evidenţă imaginea articolului,
conţinutul acestuia. în cazul completării textului unui act cu noi articole, numerotarea poate fi
făcută cu numere însoţite de indici de diferenţiere. Asemenea procedeu permite păstrarea
numerotaţiei vechi a articolelor.
Un alt element de structură al actului normativ este alineatul. Alineatul reprezintă o parte dintr-
un articol şi poate fi format, după caz, dintr-o propoziţie, o frază sau mai multe fraze aşezate în
text într-o anumită formă.
De regulă, articolele sînt formate din două sau mai multe alineate. Se recomandă, pentru
claritate, precizie şi caracterul unitar al articolului, ca acesta să nu fie format dintr-un număr prea
mare de alineate.
în cazul actelor normative voluminoase, alineatele pot fi marcate, în cadrul fiecărui articol, în
ordinea succesivă cu cifre arabe puse între paranteze.
Determinarea cu precizie a alineatelor dintr-un articol prezintă importanţă, în special, în cazul
abrogării sau în cazul existenţei unor norme de trimitere. In asemenea situaţii, o eronată
determinare a alineatelor este de natură de a crea confuzii sau chiar de a da o aplicare greşită a
textelor.

Subiectul 2. Noţiunea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

2.1 Definiţi noţiunea drepturilor şi libertăţilor fundamentale omului şi cetăţeanului şi
descrieţi trăsăturile lor caracteristice.
Drepturi si libertati fundamentale- ansambu de drepturi si libertati ale cetatenilor
consecrate prin constitutie in vederea asigurarii si liberei manifestari a lor. Drepturi
fundamentale- dr. subiective indispensabile pentru libera dezvoltare a personalitatilor umane
drepturi stabilite si garantate pruin constitutie si legi.
Trasaturi : - ansmblu de drepturi si libertati; - consecrate prin Constitutie; - asigura libera
manifestare a cetatenilor; - drepturi subiective indispensabile.

2.2 Determinaţi corelaţia dintre reglementările interne şi cele internaţionale privind

drepturile şi libertăţile fundamentale şi stabiliţi evoluţia istorică a drepturilor şi
libertăţilor.
in timpul care a trecut de la crearea Organizatie Natiunilor Unite si desigur de la adoptarea
Declaratiei Universale a Drepturilor Omului (decembrie 1948), institutia drepturilor, libertatilor
si indatoririlor fundamentale a cunoscut o dinamica aparte, plina de semnificatii.
Evolutia institutiei s-a exprimat prin exceptia a doua mari categorii de reglementari si anume
reglementari interne si reglementari internationale. Pactele, conventiile, declaratiile si alte
asemenea acte adoptate pe plan international pun in valoare realitatea in sensul careia aplicarea
conventiilor relative la drepturile omului trebuie facuta tinând seama de necesitatea permanenta a
amortizarii cerintelor cooperarii internationale in acest domeniu cu principiul suveranitatii
statelor, deoarece procedurile care ar nesocoti acest raport ar duce la un amestec in afacerile lor
interne.20
Carta Organizatie Natiunilor Unite este formularea acestor drepturi si libertati pe calea unor
conventii internationale urmând ca realizarea lor sa aiba loc prin reglementari de drept intern.
Articolele 4 si 8 (1) din Constitutia Republicii Moldova prevad:
Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile omului se interpreteaza si se aplica in
concordanta cu 1 Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la
care Republica Moldova este parte. Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare
la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte si legile ei interne,
prioritate au reglementarile internationale.
Republica Moldova se obliga sa respecte Carta Organizatiei Natiunilor Unite si tratatele la care
este parte, sa-si bazeze relatiile cu alte state pe principiile si normele unanim recunoscute ale
dreptului international.
Drepturile si libertatile civile, politice (libertatile individuale mai ales prima generatie) au aparut
ca masuri de protectie a individului contra violentei si arbitrariului guvernantilor, ca revendicari
ale unei pozitii juridice egale in fata legii. Apoi s-au impus drepturile sociale, economice si
culturale -drepturile din a doua generatie - intre care s-au inclus indeosebi dreptul la munca,
dreptul la educatie, dreptul la asigurare materiala de batrânete, boala sau incapacitate de munca
Se considera totodata ca un drept al omului este dreptul la un nivel de viata satisfacator.
Notiunea de nivel de viata satisfacator include, dreptul la

alimentatie, la imbracaminte si la o locuinta satisfacatoare. Sau este teoretizat ca drept al omului

dreptul de intimitate (la respentul vietii personale), subliniindu-se in mod corect ca trebuie
remarcata amplasarea materiei cuprinsa sub aceasta notiune cu uneori riscul de a include aici
qvasi-totalitatea drepturilor fundamentale ale persoanei umane.

2.3 Estimaţi gradul de respectare a prevederilor constituţionale, conform cărora

„demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane
reprezintă valori supreme şi sunt garantate în Republica Moldova”.
In RM, dupa cum se vede conform Hotaririlor CEDO impotriva RM, DO nu se prea respecta,
acest fapt este cel mai bine observat in activitatea organelor de stat, unde sunt constatate cele mai
multe incalcari.
Folosind criteriul drepturilor si libertatilor cetatenesti vom clasifica drepturile fundamentale ale
cetatenilor Republicii Moldova.24
Prima categorie a formeaza inviolabilitatile
A doua categorie o formeaza drepturile social-economice si culturale,
O a treia categorie de drepturi o formeaza drepturile exclusive politice
A patra categorie o formeaza drepturile social-politice
A cincea categorie o formeaza drepturile garantiil
in clasificarea expusa nu este cuprins dreptul de azil, deoarece el nu este un drept al cetatenilor
Republicii Moldova