Sunteți pe pagina 1din 10

Protecţia juridică a mediului artificial

Unitate de învăţare Nr. 11

PROTECŢIA JURIDICĂ A MEDIULUI ARTIFICIAL

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 11……………………………………………........ 2


11.1 Protecţia juridică a mediului artificial..................................................................... 2
11.2 Protecţia juridică a mediului de viaţă al populaţiei………………………………. 5
11.3 Protecţia juridică a obiectivelor din afara asezărilor umane……………………... 8
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 11…………………………………......... 10
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare…………………............................ 10
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 11…………………………………………........... 10

Dreptul mediului
Protecţia juridică a mediului artificial

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 11


Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 11 sunt:

 să cunoască noţiunea de mediu artificial;


 să înteleagă necesitatea protecţiei acestuia.

11.1 Protecţia juridică a mediului artificial

Prin mediu artificial intelegem asezarile umane, dar si obiectivele din afara
aşezărilor umane.

Mediu artificial Mediul artificial din afara aşezărilor umane cuprinde tot ce este creat de
om şi aşezat în mijlocul naturii: autostrazi, sosele, căi ferate, sisteme de
transport a energiei electrice, conducte de transport a gazelor naturale, a
apei, a tiţeiului, etc, poduri, viaducte, baraje, etc.

Noţiunea de aşezare umană desemnează o localitate de orice nivel: oraş,


comună, etc, ce constituie o unitate administrativ-teritorială.

Asezare umană Aşezările umane sunt create de om şi cuprind construcţiile de locuinţe,


construcţiile publice, instituţiile private, platformele industriale, pieţele şi
strazile, locurile de odihnă şi agrement, etc.

În prezent putem spune că ne aflam în plin proces de “deruralizare’, adică


a unei urbanizari complexe deoarece influenţa sistemelor de comunicaţie şi
educaţionale este mai mare ca oricand.

Legislaţia mediului trebuie să se refere nu numai la protecţia factorilor


naturali ci şi la protecţia mediului artificial, în primul rând a aşezărilor
umane în scopul dezvoltarii acestor aşezari dar şi a nivelului de trai în
cadrul aşezărilor existente.

Protecţia asezărilor umane este realizată prin unele reglementari


fundamentale cuprinse în Constituţia Romaniei dar şi în O.U. protecţia
mediului nr. 195/2005 modificată si completată.

Reglementarile speciale privitoare la protecţia aşezărilor umane sunt


cuprinse în Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii construcţiilor
şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, Legea 10/1995 privind
calitatea în constructţi, Ordinul ministrului sănătăţii nr.536/1997 pentru
aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă
al populaţiei, Legea 157/1997 privind ratificarea Convenţiei pentru
protecţia patrimoniului arhitectural al Europei, etc.

Dreptul mediului
Protecţia juridică a mediului artificial

În scopul respectării principiilor ecologice şi asigurarii unui mediu de viaţă


sănătos, organelor centrale şi locale ale puterii executive le revin o serie de
sarcini pe care le realizeaza în temeiul atribuţiilor stabilite de lege.

Autoritatea centrală pentru protecţia mediului trebuie să elaboreze şi să


promoveze strategia naţională de mediu, inclusiv recomandările pentru
strategiile şi politica în domeniu precum şi planificarea de mediu corelată
cu cea de amenajare a teritoriului şi de urbanism; creează cadrul
organizatoric care să permită accesul la informatii si participarea la
deciziile privind mediul, inclusiv cu privire la planurile de dezvoltare a
teritoriului şi urbanism; în situaţii speciale poate să declare zone de risc
înalt în anumite regiuni ale ţării şi obligaţia de a elabora programe speciale
pentru înlăturarea riscului survenit în acele zone, etc.

Consiliile locale răspund de îmbunătăţirea microclimatului urban, prin


amenajarea şi întreţinerea izvoarelor şi a luciilor de apă din interiorul
localităţilor şi din zonele limitrofe acestora, înfrumuseţarea şi protecţia
peisajelor şi menţinerea curateniei stradale etc.

Autorităţile pentru protecţia mediului şi consiliile locale trebuie să iniţieze


acţiuni de informare şi participare prin dezbatere publică privind
programele de dezvoltare urbanistică şi gospodarire comunală, asupra
importanţei măsurilor destinate protecţiei mediului şi asezărilor umane.

Administraţia publică centrală de specialitate trebuie să aplice strategia


dezvoltarii şi politica Guvernului în domeniile amenajării teritoriului,
urbanismului, lucrărilor publice şi construcţiilor cu respectarea autonomiei
locale.

Protecţia mediului este o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice.

Pentru construcţia unei clădiri persoanele trebuie să ceară şi să obţină acord


sau autorizatie de mediu.

Acord de mediu Acordul de mediu – este un act tehnico-juridic prin care sunt stabilite
condiţiile de realizare a unui proiect sau a unei activităţi din punctul de
vedere al impactului asupra mediului, acesta este emis de autoritatea
centrală sau teritorială pentru acele obiective şi activităţi care sunt
prevazute în O.U. privind protecţia mediului nr. 195/2005.

Autorizaţie de Autorizaţia de mediu - este un act tehnico-juridic prin care sunt stabilite
mediu condiţiile şi parametrii de funcţionare pentru activitatile existente şi pentru
cele noi pe baza acordului de mediu; este emisă de autoritatea teritorială
pentru protecţia mediului pentru toate activităţile, cu excepţia unora ce fac
obiectul unor reglementări speciale (centrale nuclearo-electrice, etc.).

Legislaţia mediului stabileste obiective şi activităţi care necesită studiu de


impact, contribuindu-se astfel la prevenirea unor potenţiale riscuri
ecologice.
3

Dreptul mediului
Protecţia juridică a mediului artificial

Programul de conformare este un plan de măsuri care cuprinde etape ce


trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei
de mediu de către autoritatea competentă în scopul respectării
reglementarilor privind protecţia mediului.

Programul de conformare cuprinde lucrările şi măsurile ce se vor lua pentru


protecţia mediului, specificăndu-se normele de emisii aplicabile activităţii
şi termenul final de conformare, descrierea proiectelor şi a măsurilor
necesare încadrarii în normele stabilite, specificarea surselor de finanţare
asigurate, responsabilităţile atribuite pentru realizarea fiecărui element al
programului de conformare.

Programul de conformare va conţine şi o secţiune distinctă privind măsurile


de refacere a calităţii mediului în zona de impact a activitătilor respective.

Programul de comformare poate avea in functie de situatie doua sectiuni:


- măsuri pentru reducerea efectelor prezente şi viitoare ale activităţilor
asupra mediului.
- măsuri de remediere a efectelor activitatţlor anterioare asupra mediului.

Deţinătorii proiectelor sau activităţilor trebuie să informeze în scris


autoritatea competentă pentru protecţia mediului atunci când intervine o
schimbare de fond a datelor care au stat la baza eliberării acordului sau
autorizaţiei de mediu.

Autoritatea competentă stabileşte dacă este necesară revizuirea acordului


sau autorizaţiei de mediu.

Revizuirea autorizatiei de mediu urmează procedura de emitere a unei


autorizaţii de mediu.

Schimbarea proprietarului sau a destinaţiei activităţilor sau a oricăruia


dintre obiectivele aferente acestora, fostul proprietar efectuează bilantul de
mediu şi îl prezintă autorităţii competente pentru protecţia mediului în
scopul eliberarii unei noi autorizaţii de mediu cu program de conformare,
dacă este cazul.

Există situaţii în care procedura de emitere a autorizaţiei de mediu necesită


o perioadă de tranziţie pentru aprofundarea unor aspecte tehnice şi sociale
ce decurg din elaborarea bilanţului de mediu; în aceste situaţii se stabilesc
condiţii pentru funcţionarea provizorie pâna la finalizarea procedurii de
autorizare.

Test de autoevaluare 11.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.


Acordul de mediu?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 3.

Dreptul mediului
Protecţia juridică a mediului artificial

11.2 Protecţia juridică a mediului de viaţă al populaţiei

În cadrul sistematizării teritoriului şi urbanismul se urmareşte ca terenurile


destinate amplasării şi dezvoltării aşezărilor umane să asigure protecţia
populatţiei contra surpărilor şi inundaţiilor, avalanselor şi inundaţiilor,
emanaţiilor si infiltraţiilor de substante toxice, inflamabile sau explozive,
poluării mediului. Trebuie să se ţină seamă şi de posibilităţile de alimentare
cu apa potabilă, de îndepartare şi neutralizare a apelor meteorice, a apelor
uzate şi a rezidurilor, precum şi de dezvoltarea normală a zonelor verzi, de
recreaţie şi odihnă.

Unităţile comerciale şi de prestări servicii ce pot crea riscuri pentru sănătate


sau disconfort pentru populaţie prin producerea de zgomot, vibraţii, miros,
praf, fum, gaze toxice sau iritante se amplasează în clădiri separate la
distanţe de minim 15 m de ferestrele clădirilor.

Zonele de recreere se amplasează în locuri avantajoase din punct de vedere


natural: păduri, suprafeţe de apă, relief variat, etc. fiind necesară asigurarea
alimentării cu apă potabilă, locuri pentru colectarea deşeurilor, copletarea
şi îndepărtarea apelor uzate.

Teritoriile Teritoriile protejate sunt zonele de locuit, parcurile, rezervaţiile naturale,


protejate zone de interes balneoclimateric, de recreere, de odihnă, dar şi unităţile
economice ale căror procese tehnologice necesită factori de mediu lipsiti
de împurităţi.

Obiectivele economice care prin natura activităţii lor pot polua atmosfera
şi pentru care nu există mijloace tehnice de reţinere a poluanţilor şi de
reducere a emisiilor se amplasează în zonele destinate industriilor poluante.

Sistemele de aprovizionare cu apă a localităţilor trebuie să furnizeze apa


potabilă în cantitatea necesară şi de calitate corespunzatoare normelor
naţionale astfel încât să nu afecteze starea de sănătate a populaţiei.

Reteaua de distribuţie a apei trebuie să asigure regimul continuu, cantitatea


necesară şi nu trebuie să permită contaminarea exterioară a acesteia.

Administraţia publică locală trebuie să asigure exploatarea şi întreţinerea


sistemelor de tratare, inmagazinare şi distribuţie a apei potabile şi controlul
calităţii apei.

Primăriile şi agenţii economici trebuie să asigure îndepărtarea şi epurarea


apelor uzate menajere, apelor uzate industriale, apelor meteorice astfel
încât să nu se creeze disconfort sau îmbolnavirea membrilor comunităţii.

Îndepărtarea apelor uzate menajere şi industriale se face numai prin reţeaua


de canalizare a apelor uzate, în lipsa acestora unitaţile sunt obligate să-şi

Dreptul mediului
Protecţia juridică a mediului artificial

prevadă instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor


uzate astfel încât să nu constituie un pericol pentru sănătatea umană.

Primariile, agenţii economici, asociaţiile de locatari şi cetăţenii au obligaţia


să asigure colectarea, îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide, fiind
interzis să se depoziteze deseuri în alte locuri decât în cele amenajate
special şi autorizate sanitar.

Pentru asigurarea igienei publice şi salubrităţii localităţii cetăţenii sunt


obligaţi să respecte întocmai măsurile stabilite de primarii în regulamentele
de salubritate.

Administraţia locală vă asigură colectarea, îndepartarea şi neutralizarea


rezidurilor stradale, acestea fiind sortate în reciclabile şi nereciclabile.

Vehiculele pentru transportul rezidurilor solide trebuie să fie acoperite şi


prevăzute cu dispozitive de golire automată şi să nu permită răspăndirea
conţinutului în timpul transportului, ele fiind întreţinute igienic şi
dezinfectate periodic.

Sistemul individual de îndepartare şi neutralizare a rezidurilor menajere


este permis numai în localităţi rurale, fiind necesară prevenirea răspăndirii
rozatoarelor şi a insectelor. Locul de amplasare a depozitelor de reziduuri
menajere se va alege astfel încăt să nu producă disconfort vecinilor, să nu
impurifice sursele locale de apă şi să fie la cel puţin 10 m de ferestrelor
locuinţelor.

La proiectarea şi construcţia autobuzelor, troleibuzelor şi tramvaielor se vor


lua măsuri pentru a se evita emisiile poluante şi sursele de zgomot, pentru
evitarea accidentarii oamenilor, etc.

Pentru asigurarea transportului de persoane în bune condiţii trebuie să se


aibă în vedere o serie de norme de igienă ce privesc atât transportul în
comun urban, transportul aerian, transportul naval, transportul rutier
interurban. Se au astfel în vedere o serie de măsuri ce privesc atat realizarea
unui transport confortabil pentru călatori aceste măsuri sunt luate în
considerare încă de la construcţia vehiculului, de asemenea se urmăresc şi
emisiile de poluanţi, etc.

Astfel vagoanele pentru călători vor fi construite din materiale cu stabilitate


chimică - coeficient scăzut de conductibilitate termică şi electrică, cu
protejarea platformelor de trecere între vagoane împotriva factorilor
meteorologici, cu grad se securitate a treptelor şi uşilor potrivit legii.

Amplasarea, proiectarea şi realizarea porturilor se vor face ţinăndu-se


seama de distanţele faţă de apă şi de localitate, de posibilitatea de amenajare
a acvatoriului, a malurilor, a cheiurilor, a instalaţiilor de acostare a navelor
şi a spaţiilor de depozitare astfel încăt să nu se influenţeze în mod negativ
starea de sănătate şi confortul populaţiei şi al personalului.
6

Dreptul mediului
Protecţia juridică a mediului artificial

Colectarea şi evacuarea apelor uzate se fac prin instalaţii proprii, cu


evacuare în apa mării, în larg dar numai după separarea deşeurilor lichide
uleioase şi a grasimilor şi dupa dezinfecţia cu substanţe clorigene.

Precolectarea primară a deseurilor menajere se face în recipiente din


material plastic sau din metal, iar precolectarea secundară în
compartimentele etanse situate în puncte accesibile, cu evacuare finală prin
preluarea în porturi de către mijloace auto specifice.

In profilaxia sanitar-umană sunt utilizate produse pesticide, dar trebuie să


se aibă în vedere efectul toxic al acestora asupra stării de sănatate al
populaţiei.

Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, primariile şi


agenţii economici au obligaţia de a organiza şi desfăşura acţiuni de
combatere a artropodelor şi rozatoarelor vectoare de maladii la solicitarea
şi cu îndrumarea tehnica de specialitate a inspectoratului de poliţie sanitară
şi medicină preventivă teritorial.

Cetatenii cu gospodarii individuale şi asociaţiile de locatari au obligaţia de


a asigura combaterea şi stingerea focarelor de artropode şi rozatoare de
maladii transmisibile sau generatoare de disconfort din gospodaria proprie
sau din spaţiile pe care le deţin.

Inspectoratele de poliţie sanitară şi medicină preventivă teritoriale au


obligaţia informării populaţiei cu privire la existenţa în teritoriu a vectorilor
care prezintă un risc pentru sănătate sau care produc un disconfort deosebit
şi la măsurile de combatere ce trebuie luate împotriva acestora.

În caz de deces prin boli transmisibile, carantinale se vor lua măsurile de


prevenire a răspandirii infecţiei impuse de unităţile sanitare teritoriale,
transportul acestor cadavre se va realiza numai cu avizul sanitar de
transport eliberat de autoritatea sanitară teritorială.

Transportul internaţional al cadavrelor se face numai pe baza unui pasaport


de transport mortuar eliberat de inspectoratul de poliţie sanitară şi medicină
preventivă din judeţul unde s-a produs decesul sau deshumarea.

Înhumarea cadavrelor umane se face numai în cimitire autorizate sanitar de


către inspectoratul de poliţie sanitără şi medicină preventivă judeţean.

Test de autoevaluare 11.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.


Teritoriile protejate?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 5.

Dreptul mediului
Protecţia juridică a mediului artificial

11.3 Protecţia juridică a obiectivelor din afara aşezărilor umane

Obiectivele din afara asezărilor umane sunt create de om şi aşezate în afara


localităţilor: ex. drumuri publice, autostrăzi, poduri, viaducte, baraje, etc.

Aceste obiective ca şi cele din interiorul asezărilor umane sunt afectate de


poluare impunandu-se astfel protecţia lor, deoarece aceste obiective sunt
bunuri cu funcţii proprii dar supuse unor influenţe naturale sau umane
Protecţia negative, adică afectate de poluare.
obiectivelor din
afara asezărilor Ele trebuie protejate tehnic împotriva acestor efecte negative, împotriva
umane uzurii fizice şi a celei morale, fiind prevazute astfel o serie de măsuri
tehnice de supraveghere, exploatare, întreţinere şi protejare ale fiecarui
astfel de obiectiv asigurandu-se astfel protecţia juridică a acestora.

Astfel este obligatorie menţinerea în bună stare a drumurilor publice fiind


interzisă circulaţia autovehiculelor pe partea necarosabilă, pe acostamente,
pe spaţii verzi sau pe spaţiile de siguranţa a drumurilor; este interzisă
recoltarea fructelor, florilor din plantaţiile aferente drumurilor; se interzice
spălarea autovehiculelor, scurgerea şi evacuarea lubrifianţilor, ale unor
produse toxice sau de alta natură; nu este permisă murdarirea părţii
carosabile, a spaţiilor verzi, a locurilor de parcare, a staţiilor mijloacelor de
transport în comun, etc.

Conform O.U. privind protecţia mediului nr.195/2005 modificată şi


completată sunt necesare studii de impact pentru orice lucrare de
infrastructură rutiera ce poate avea impact asupra mediului prin natură,
dimensiunea sau amplasare a lucrării.

Modalităţile de implementare a principiilor şi elementelor strategice pentru


protecţia mediului sunt: armonizarea programelor de dezvoltare a
drumurilor cu politicile de protecţia a mediului, obligativitatea procedurii
de evaluare a impactului drumului asupra mediului în faza iniţială a
proiectelor, programelor sau activităţilor.

Evaluarea impactului asupra mediului cuprinde urmatoarele etape:


- studiul situaţiei existente a factorilor de impact, înaintea începerii
lucrarilor de construcţie a drumurilor;
- pe parcursul execuţiei lucrărilor de drumuri antreprenorul general este
răspunzator de respectarea tuturor condiţiilor legate de impactul asupra
mediului;
- la terminarea lucrărilor de execuţie a drumurilor în cadrul lucrărilor de
recepţie se va verifica realizarea lucrărilor de protecţie a mediului conform
documentaţiei de proiectare.

Răspunderea juridică
Răspunderea Încalcarea normelor legale privitoare la protecţia mediului artificial atrage
contravenţională răspunderea juridică: contravenţională, penală şi civilă.
8

Dreptul mediului
Protecţia juridică a mediului artificial

În procesul dezvoltării economico-sociale, în planurile de urbanism şi


amenajare a teritoriului este stabilită obligaţia de a respecta principiile
ecologice pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos, în acest scop
consiliile locale răspund pentru nerespectarea obligaţiilor legale de
îmbunataţire a microclimatului urban, neamenajarea şi neîntreţinerea
izvoarelor şi a luciilor de apă din interiorul localităţilor , menţinerea
curăţeniei stradale, sancţiunea constand într-o amendă contravenţională
stabilită diferenţiat în funcţie de calitatea autorului faptei.

Constituie contravenţie nerespectarea de către autorităţile administraţiei


publice locale, persoanele fizice sau juridice care administrează domeniul
public a obligaţiei de a asigura realizarea măsurilor şi a condiţiilor de
menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecarei
zone şi localităţi.

Se sanctionează cu amenda contravenţională stabilită distinct pentru


persoane fizice şi juridice încălcarea prevederilor legii privind amplasarea
obiectivelor industriale, a căilor şi mijloacelor de transport, a reţelelor de
canalizare, a staţiilor de epurare a apelor uzate, a depozitelor de deşeuri
menajere, stradale şi industriale.

De asemenea, constituie contravenţie şi se sancţionează ca atare


nerespectarea regimului de protecţie specială a localităţilor
balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic şi de agrement, a
monumentelor istorice, etc.

Dacă unele din aceste fapte au fost săvărsite în astfel de condiţii încât
potrivit legii pot fi considerate ca fapte penale ele se pedepsesc potrivit
prevederilor Codului penal.

Test de autoevaluare 11.3 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.


Evaluarea impactului asupra mediului?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 8.

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 11.

Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în


În loc de această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.
rezumat
Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare Nr.
11 pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.

Dreptul mediului
Protecţia juridică a mediului artificial

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 11

Protecţia juridică a mediului artificial?

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 11.1
Acordul de mediu – este un act tehnico-juridic prin care sunt stabilite
condiţiile de realizare a unui proiect sau a unei activităţi din punctul de
vedere al impactului asupra mediului, acesta este emis de autoritatea
centrală sau teritorială pentru acele obiective şi activităţi care sunt
prevăzute în O.U. privind protecţia mediului nr. 195/2005 modificată şi
completată.

Răspuns 11.2
Teritoriile protejate sunt zonele de locuit, parcurile, rezervaţiile naturale,
zone de interes balneoclimateric, de recreere, de odihnă, dar şi unităţile
economice ale căror procese tehnologice necesită factori de mediu lipsiţi
de impurităţi.

Răspuns 11.3
Evaluarea impactului asupra mediului cuprinde urmatoarele etape:
- studiul situaţiei existente a factorilor de impact, înaintea începerii
lucrarilor de construcţie a drumurilor;
- pe parcursul execuţiei lucrarilor de drumuri antreprenorul general este
răspunzator de respectarea tuturor condiţiilor legate de impactul asupra
mediului;
- la terminarea lucrărilor de execuţie a drumurilor în cadrul lucrărilor de
recepţie se va verifica realizarea lucrărilor de proţectie a mediului conform
documentaţiei de proiectare.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 11

1. Florica Brașoveanu, Dreptul mediului, Editura Sitech, Craiova, 2016.


2. Mircea Duţu, Tratat de dreptul mediului, Editura. Lumina Lex, Bucureşti,
2008.
3. Daniela Marinescu, Tratat de dreptul mediului, Editura. Lumina Lex,
Bucureşti, 2009.

10

Dreptul mediului

S-ar putea să vă placă și