UNIVERSITATEA CREŞTINǍ „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE

ANUL III semestrul II, IFR
DISCIPLINA: DEZVOLTARE ȘI PLANIFICARE URBANĂ

TEMĂ PROIECT

PROIECT DE DEZVOLTARE, PROTEJARE ȘI AMENAJARE A

COMUNEI CHIRNOGI, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

Cadru didactic titular disciplină:

Conf. univ. dr. Andreea Mihaela Băltărețu

Student: Andrei (căs. Matei) Doina Felicia

2020

1
 CUPRINS

Capitolul 1. Așezare geografică și căi de acces

Capitolul 2. Scurt istoric al comunei Chirnogi din punct de vedere teritorial
Capitolul 3. Situatia demografica
Capitolul 4. Mediul economic, social și forța de muncă
Capitolul 5. Atractii turistice
Capitolul 6. Calitatea factorilor de mediu in județul Călărași, inclusiv comuna Chirnogi
Capitolul 7. Servicii publice ale comunei
Capitolul 8. Administrație publică locală
Capitolul 9. Proiecte de dezvoltare a comunei
Capitolul 10. Planul Urbanistic General (PUG)
Capitolul 11. Propuneri de regenerare urbană. Analiză SWOT
Surse de informare
Anexe: Strategia de dezvoltare locală a comunei Chirnogi 2014-2020; PUG

2
 Program de dezvoltare, protejare și promovare a Comunei Chirnogi

Capitolul 1. Așezare geografică și căi de acces

Comuna Chirnogi, judeţul Călăraşi este aşezată în partea de Vest a judeţului Călăraşi, pe
coordonatele 26034' longitudine estică şi 44015' latitudine nordică la 7 km Vest de municipiul
Olteniţa, la 7 km Nord de fluviul Dunărea, într-o zonă formată din extremitatea sud-estică a Câmpiei
Burnazului şi compartimentul de luncă de la confluenţa râului Argeş cu fluviul Dunărea.
Există numeroase urme arheologice descoperite pe teritoiul comunei Chirnogi, este atestată
existenţa omului şi dezvoltarea social - economică din cele mai vechi timpuri, mai precis în cursul
anului 1922, când sub îndrumarea domnului Vasile Pîrvan, cu prilejul unor cercetări arheologice a fost
descoperit un fragment ceramic ornamentat cu motive decorative caracteristice culturii Boian (faza
Bolintineanu - cultură neolitică - circa 4.000 - 3.400 î.e.n.), fragment care face parte dintr-un vas cu
picior. Comuna Chirnogi are o suprafață totală de 196,95 km2, reprezentând astfel 2,94% din suprafața
totală a județului Călărași (6.696 km2) și o populație de 7.455 de locuitori (2011). Relieful teritoriului
se desfăşoara pe două mari unităţi geomorfologice: Lunca Dunării (contopită cu lunca finală a
Argeşului) și Câmpia Burnazului la est.
Reţeaua rutieră este compusă din DN41 (12 km pe teritoriul comunei), cu îmbrăcăminte
permanent (asfalt), cu două benzi de circulaţie, care strabate localitatea din direcţia E (Olteniţa), în
direcţia S-V (Căscioarele - Giurgiu) şi de DJ411 (4 km pe teritoriul comunei) asfaltat. Reteaua stradala
are în general un traseu regulat, distribuția străzilor facându-se în mare parte perpendicular și paralel
cu DN41. Străzile care fac legătura între nivelul luncii și terasă au un pronunțat aspect denivelat.

Capitolul 2. Scurt istoric al comunei Chirnogi din punct de vedere teritorial

Comuna se află în sud-vestul județului, pe malul stâng al Dunării și pe cel drept al Argeșului,
la confluența celor două râuri, la limita cu regiunea Silistra din Bulgaria. Este traversată de șoseaua
națională DN41, care leagă Oltenița de Giurgiu. La Chirnogi, din acest drum se ramifică șoseaua
județeană DJ411, care duce spre nord-vest la Radovanu, Crivăț și mai departe, în județul
Giurgiu, la Hotarele (unde se termină în DN5A).
Cele mai vechi urme aparţin neoliticului. Cu prilejul cercetărilor arheologice au fost
descoperite fragmente ceramice aparţinând culturilor Boian şi Gumelniţa. Descoperirile ulterioare în
punctele "şuviţa lui Vulpe şi şuviţa lui Iorgulescu" au atestat locuirea comunei şi în timpul epocii
fierului. În apropierea "şuviţei lui Ghiţan" s-au găsit 7 morminte din epoca bronzului. Aşezată în locul
de confluenţă a Argeşului cu Dunărea, zona a oferit din cele mai vechi timpuri terenuri bune pentru
agricultură, iar cele două ape au constituit căi lesnicioase pentru dezvoltarea schimbului de bunuri.
Descoperirile monetare din 1921 - vas de lut care conţinea monezi de argint în grădina şcolii - atestă şi
ele schimburile comerciale intense. Mormântul tumular geto-dacic descoperit în 1961 la marginea de
nord-vest a comunei, în incinta fostei unităţi agricole „8 Martie" avea un diametru de peste 30m şi în
el s-au găsit şi s-au recuperat 7 obiecte (o cană, un urcior, o strachină, un vas askos, o amforă, o situlă

3
şi o aplică de aur reprezentând un cap de leu). In această zonă se presupune că era amplasată cetatea
lui Dromihete. Opt obiective din comuna Chirnogi sunt incluse în lista monumentelor istorice din
județul Călărași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice — așezarea din
punctul „Rudari” (secolele al III-lea–I î.e.n.); necropola din nord-estul acesteia; așezarea din punctul
„Șuvița lui Vulpe” (secolele al IV-lea–al III-lea î.e.n.); și cele două așezări din perioada Latène, una
aflată la „cariera de Lut” (500 m est de punctul „Cișmeaua Mare”) și cealaltă aflată la „Șuvița
Hotarului”, în via lui Codin Stanca Bănățeanu. Celelalte trei obiective sunt cruci de piatră, clasificate
ca monumente memoriale sau funerare, toate aflate în cimitirul vechi: două datând din 1804, respectiv
1897, și una aflată mai aproape de biserica din cimitir, datând din 1876.
Originea numelui localității nu este precisă, el ar putea să vină de la Chir Hogea sau de la
numele marilor proprietari de pamânt, frații Neagu (Negi la plural), care sub influența grecească se
ziceau Chir Negi (Sursa: profesor Robu Maria "Scurta monografie a comunei Chirnogi"). În evul mediu s-a
dovedit că localitatea noastră era menționată sub denumirea de Nenciulești.
Din punct de vedere geologic această zonă constituie una din cele mai vechi părți ale Câmpiei
Române. La sfârșitul secolului al XIX-lea făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era a doua
cea mai mare comună din județ, după comuna Lipia-Bojdani. Era formată numai din satul de reședință,
cu 4620 de locuitori, ce trăiau în 778 de case și 8 bordeie. În comună funcționau trei biserici, două
mori cu aburi, două mașini de treierat cu aburi, o școală de băieți cu 128 de elevi și o școală de fete cu
42 de eleve.  Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, cu o populație de 6187 de
locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița, din regiunea București, până în 1968,
când a revenit la județul Ilfov, reînființat, iar în 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la
transferarea comunei la județul Călărași, situație care se paăstrează și astăzi.

Capitolul 3. Situația demografică

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Chirnogi se ridică la 7.455

de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
8.136 de locuitori.  Majoritatea locuitorilor sunt români (74,8%), cu o minoritate de romi (20,25%).
Pentru 4,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional,
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,2%), cu o minoritate de penticostali (1,82%). Pentru 4,87%
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Structura pe sexe a populatiei

În ceea ce priveste structura pe sexe, cei 7.455 de locuitori ai comunei Chirnogi (recensământ
2011) se împart în 3.728 femei, respectiv 3.727 bărbați, diferența dintre cele două categorii fiind de 1
persoana în favoarea populației feminine.

Structura populatiei pe grupe de varstă

Analizând structura populației comunei Chirnogi pe grupe de vârstă și ținând cont de gruparea
pe sexe se constată următoarele:

➢ Grupa 0-19 ani – populația de gen masculin are un ușor avans față de cea de gen feminin, depășind-
o în valori absolute cu 93 persoane;
➢ Grupa 20-59 ani – populația de gen feminin este devansată în valori absolute, de populația de gen
masculin, diferența fiind de 190 persoane;
➢ Grupa peste 60 ani – balanța înclină în favoarea persoanelor de gen feminin, care la nivelul acestei
grupe dețin majoritatea, respectiv 1211 persoane, față de 923 persoane de gen masculin.

4
Analizând datele cu privire la structura populației stabile pe grupe de vârstă și sexe observăm că la
nivelul comunei, paritatea populației de gen feminin și masculin este echilibrată. Populația cu vârstă
școlară deține o pondere mai scăzută ca urmare a scăderii ratei natalității în ultimii ani, scăderea ratei
fertilității și a modificării comportamentului demografic al femeilor. Raportându-ne la proiectarea
structurii ocupaționale, la nivel de comună, trebuie asigurate locuri de muncă cu o calificare specifică,
în mod egal pentru femei și pentru bărbați.

Structura populatiei dupa religie

Structura populației după religie relevă faptul că predomină credincioșii ortodocși, în pondere
de 93,25%. Alte religii declarate la Recensământul Populației și al Locuințelor 2011: sunt greco-
catolică, creștini după evanghelie și persoane care nu și-au declarat religia.

Calitatea locuirii
Comuna Chirnogi numără 2.305 locuințe convenționale conform datelor din recensământul
anului 2011,iar indicele de locuire al acesteia este de 3,23 persoane/locuință. Suprafața totală a
comunei este de 196,95 km2 din care spațiul intravilan are o suprafatță de 560,33 ha. Densitatea
populației raportată la suprafața intravilană este de 1.330 locuitori/km 2 (Sursa: prelucrare proprie pe
baza informațiilor furnizate www.recensamantromania.ro). Zona rezidentială cuprinde locuințe
individuale, marea majoritate de tip P, existâd totuși și unele construcții de tip P+1 și P+2. Starea
generală și confortul locuințelor diferă de la un caz la altul, în funcție de perioada de execuție sau
renovare sau de materialele utilizate. Locuințele sunt racordate în proporție de 97,6% la reteaua de
energie electrica, 65% beneficiaza de încălzire cu centrala termică proprie racordată la rețeaua publică
de distribuție a gazelor natural, restul locuintelor folosesc ca sursă de încălzire lemnul. Rețeaua de
alimentare cu apă potabilă deservește circa 31,3% din locuintțle totale.

Capitolul 4. Mediul economic, social și forța de muncă

Principalele activități economice ale zonei sunt:

➢ Cultivarea cerealelor;
➢ Depozitarea și comercializarea produselor agricole.
În ceea ce privește facilitățile oferite investitorilor de către administrația locală, se numără existența
rețelei de apă potabilă şi curent electric situată pe DN 41 și a terenurilor pentru construcţii civile sau
industriale ce pot fi achiziționate la prețuri avantajoase.
Industrie și servicii:
In urma analizei domeniului de activitate al firmelor înregistrate în comuna Chirnogi, după codul
CAEN
principal, s-a constat faptul că sunt 87 societăți înregistrate în comună, astfel:
CAEN 0111 – Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare
de semințe oleaginoase – 4 firme
CAEN 0161 – Activități auxiliare pentru producția vegetală – 1 firmă
CAEN 2223 – Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții – 1 firmă
CAEN 2822 – Fabricarea echipamentelor de ridicat și manipulat – 1 firmă
CAEN 3109 – Fabricarea de mobilă n.c.a. – 1 firmă
CAEN 3511 – Producția de energie electrică – 2 firme
CAEN 4120 – Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – 4 firme
CAEN 4322 – Lucrări de instalații sanitare, de încalzire și de aer condiționat – 1 firmă
CAEN 4333 – Lucrări de pardosire și placare a pereților – 2 firme
CAEN 4339 – Alte lucrări de finisare – 2 firme

5
CAEN 4399 – Alte lucrări speciale de construcții n.c.a. – 2 firme
CAEN 4613 – Intermedieri în comerțul cu material lemnos și materiale de construcții – 1 firmă
CAEN 4618 – Intermedieri în comerțul specializat în vânzarea produselor cu caracter specific, n.c.a. –
1 firmă
CAEN 4621 – Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat – 1 firmă
CAEN 4661 – Comerț cu ridicata al mașinilor agricole, echipamentelor și furniturilor – 1 firmă
CAEN 4671 – Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al produselor derivate –
2 firme
CAEN 4673 – Comerț cu ridicata al materialului lemnos și a materialelor de construcție
șiechipamentelor sanitare – 2 firme
CAEN 4675 – Comerț cu ridicata al produselor chimice – 3 firme
CAEN 4711 – Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse
alimentare, băuturi și tutun – 40 firme
CAEN 4719 – Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse
nealimentare - 7 firme
CAEN 4730 – Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate – 1
firmă
CAEN 4773 – Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate – 3 firme
CAEN 4776 – Comerț cu amănuntul al florilor, plantelor și semințelor; comerț cu amănuntul al
animalelor de companie și a hranei pentru acestea, în magazine specializate – 1 firmă
CAEN 4778 – Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate – 2 firme
CAEN 4781 – Comerț cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor și produselor din tutun
efectuat
prin standuri, chioșcuri și piețe – 2 firme
CAEN 4791 – Comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet – 1 firmă
CAEN 5811 – Activități de editare a carților – 1 firmă
CAEN 4941 – Transporturi rutiere de mărfuri – 7 firme
CAEN 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată – 1 firmă
CAEN 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor – 3 firme
CAEN 6831 – Agenții imobiliare – 1 firmă
CAEN 7500 – Activităti veterinare – 2 firme
CAEN 9329 – Alte activități recreative și distractive n.c.a. – 1 firmă
Societățile comerciale de pe raza comunei Chirnogi angajează în medie 888 persoane (sursa:
lista firme 2013). 19 dintre societățile comerciale au cel putin un angajat la nivelul anului 2013, iar SC
AGRO CHIRNOGI SA angaja la vremea respectivă 671 de persoane (nr. mediu de angajați pentru
anul 2013). Cifra de afaceri generată de societățile de pe raza comunei este de 906.038.170 lei.
Categoria Întreprinderilor Micro, Mici şi Mijlocii (IMM) este formată din întreprinderi care angajează
mai puţin de 250 de persoane şi care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de
euro şi/sau
deţin active totale de până la 43 de milioane de euro. Întreprinderile micro, mici şi mijlocii (IMM)
joacă un rol esenţial în economia naţională. Ele reprezintă o sursă de abilităţi antreprenoriale, inovare
şi creare de locuri de muncă. Totuşi, ele sunt adeseori confruntate cu imperfecţiunile pieţei. IMM-urile
au de multe ori dificultăţi în obţinerea de capital sau credite, mai ales în faza de start-up. Resursele lor
limitate pot de asemenea să reducă accesul la noi tehnologii sau inovare. De aceea, sprijinul pentru
IMM-uri reprezintă una din priorităţile Comisiei Europene pentru creşterea economică, crearea de
locuri de muncă şi coeziune socială şi economică.
Agricultură

6
Conform datelor furnizate de Direcția Județena de Statistică a județului Călărași structura de folosință
a
terenurilor se prezintă astfel:
Comuna Chirnogi are o suprfața totala de 19.695 de ha din care suprafața agricolă însumează 15.476
de
ha, împărțit pe categorii de folosință astfel:
➢ 2.622,95 ha suprafață agricolă utilizată
o 15.292 ha suprafață arabilă
o 73 ha pașuni si fânețe
o 111 ha vii și pepiniere viticole

➢ 4.219 ha terenuri neagricole

o 1.048 ha păduri și altă vegetație forestieră
o 2.361 ha ocupate de ape și bălți
o 312 ha ocupare de construcții
o 299 ha căi de comunicații și căi ferate
o 199 ha terenuri degradate și neproductive

Capitolul 5. Atracții turistice

Potenţialul turistic este determinat în mare măsură de turismul piscicol datorită lacului natural
Chirnogi care prezintă o importanță științifică atât pentru flora și fauna sa cât și pentru pescuit.
Turismul de agrement şi pentru pescuit sportiv se poate îmbina în judeţul Călărași și cu alte forme de
turism care se pot practica în zonă. Este vorba de turismul ecvestru, cu programe şi trasee variate în
zona de deal a comunei.
Obiective turistice:
Cişmeaua Mare (Ruinele Gumelniţa)
Plaja de la Fluviul Dunărea

Pădurea Tufele Grecului

Biserica Sfântu Nicolae

7
Biserica Stupinele

Monumente istorice

Vestigii arheologice
Malul stâng al Dunării

Evenimente locale:
Ziua comunei - 2 septembrie
Ziua Eroilor
Ziua Recoltei
Revelion
Nunta de aur

Capitolul 6. Calitatea factorilor de mediu in județul Călărași, inclusiv comuna Chirnogi

➢ Nivel scăzut al emisiilor de noxe

8
➢ Existenţa unor puncte de monitorizare a nivelului de poluare a aerului
➢ Resurse de apă potabilă şi pentru industrie şi agricultură suficiente
➢ Protejarea mediului prin dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de management al apei,
apelor uzate şi deşeurilor dezvoltate la nivel judeţean
➢ Proiect pilot pentru analiza poluării cu nitraţi
➢ Definirea liniilor strategice la toate nivelele administrative privind gestionarea deşeurilor
➢ Existenţa documentelor strategice pentru dezvoltare ecologică
Factorul de mediu aer
În prezent, sursele de emisie a poluanţilor atmosferici din judeţul Călăraşi pot fi caracterizate ca
având, în general un impact mediu sau redus asupra calităţii aerului, datorat în principal, restructurării
economice în mai multe sectoare de activitate, precum şi extinderii utilizării gazelor naturale drept
combustibil de către societăţile comerciale, ca şi pentru încălzirea rezidenţială şi instituţională.
Deşi pe teritoriul judeţului nu mai există obiective industriale majore, în ultimii ani a crescut
contribuţia
surselor de tip urban la poluarea aerului. Acest fenomen este generat de intensificarea traficului rutier,
menţinerea şi extinderea sistemelor proprii pentru încălzirea rezidenţială, creşterea volumelor de
deşeuri
spitaliceşti, extinderea reţelelor de staţii de distribuţie a carburanţilor. Aceste tipuri de surse pot
genera, în anumite condiţii de emisie, meteorologice şi/sau în anumite perioade ale anului, creşterea
concentraţiilor de poluanţi peste valorile limită pentru protecţia receptorilor, în arii mai mult sau mai
puţin extinse. Starea atmosferei pe teritoriul judeţului Călăraşi, respectiv și a comunei Chirnogi, a fost
evaluată pe baza aspectelor referitoare la poluarea de impact produsă de dioxid de sulf, dioxid de azot,
amoniac, hidrogen sulfurat, fenol, particule sedimentabile şi particule în suspensie, calitatea
precipitaţiilor atmosferice, situaţia emisiilor de gaze cu efect de seră. Impurificarea aerului în aşezările
urbane din judeţul Călăraşi se datorează în principal activităţilor industriale, traficului rutier, emisiilor
de noxe datorate încălzirii locuinţelor cu sisteme proprii bazate pe utilizarea combustibililor solizi
precum şi eroziunii eoliene care determină antrenarea de particule de pe sol. Analizând flora sălbatică
din judeţul Călăraşi, din punct de vedere al poluării, se poate concluziona că pericolul esenţial în
dispariţia acesteia îl constituie erbicidele care se administrează pe canale, diguri, căi de acces în câmp,
păduri, zone de baltă de către unele societăţi. Datorită implicării operatorilor economici şi a
autorităţilor locale, problema calităţii aerului în municipiul Călăraşi tinde spre îmbunătăţire.
Această tendinţă de îmbunătăţire a calităţii aerului s-a realizat prin mai multe modalităţi, cum
ar fi :
- operatorii economici care se află sub incidenţa directivelor europene au luat măsuri pentru limitarea
emisiilor prin aplicarea măsurilor cuprinse în programele de conformare, astfel încât să se respecte
cerinţele BAT şi limitele impuse prin autorizaţiile de mediu. În acest sens, în anul 2013 nu au fost
cazuri de sistare a activităţii economice pe teritoriul judeţului Călăraşi din cauza neconformării
operatorilor economici faţă de cerinţele prevăzute în autorizaţiile de mediu.
- îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor interioare din municipiul Călărași prin refacerea și
modernizarea străzilor interioare din municipiul Călărași
- reducerea impactului traficului intern asupra calităţii aerului (Sursa: Raportul anual privind starea
factorilor de mediu în judeţul Călăraşi în anul 2013).
Factorul de mediu apă
Apa reprezintă o resursă naturală, regenerabilă, vulnerabilă și limitată, element indispensabil
pentru viață și societate, materie primă pentru activități productive, sursă de energie și cale de
transport, factor determinant în menținerea echilibrului ecologic. O problemă importantă în legătură cu

9
folosirea apei o constituie lupta împotriva poluarii acesteia. Principalele forme de poluare a apei, în
funcție de sursele și natura lor sunt:
- poluarea organică (au ca sursă principală deversările menajere din orașe);
- poluarea toxică (sursa principală de poluare o reprezintă industria);
- poluarea bacteriană (afectează calitatea apei potabile);
- poluarea termică (provenită de la apele de răcire din industrie care sunt evacuate în stare caldă);
- poluare chimică (principalele surse de poluare sunt: îngrășămintele chimice, petrolul, diferite
substanțe
chimice deversate de întreprinderi industriale);
- poluarea biologică.
Resursele de apă ale judeţului Călăraşi sunt constituite din ape de suprafaţă - fluviul Dunărea, râuri şi
ape subterane. În spatiul hidrografic administrat de Administratia Bazinala Buzau – Ialomita au fost
identificate si delimitate 18 corpuri de apa subterana freatica; dintre acestea doar in 3 sunt
monitorizate foraje din judetul Calarasi. Cu exceptia municipiilor Calarasi si Oltenita care au ca sursa
de alimentare cu apa potabila fluviul Dunarea, celelalte localitati urbane de pe teritoriul judetului sunt
alimentate din surse de apa subterana. Reţeaua hidrografică a judeţului Călăraşi se află sub jurisdicţia
Administraţiei Bazinale de Apă Buzău - Ialomiţa şi a Administraţiei Bazinale de apă Argeş - Vedea.
La nivelul Județului Călărași strategia de bază pentru managementul durabil al resurselor de apă
presupune gestiunea şi implementarea cerinţelor Directivei Cadru Apă transpusă în Planurile de
management al Bazinelor hidrografice, pâna la obţinerea unui mediu funcţional şi durabil la nivelul
Bazinului hidrografic. Ca acţiuni de bază pentru un management durabil al resurselor de apă,
menţionăm:
- reducerea considerabilă a poluării organice
- acţiuni pentru reducerea poluării cu nitraţi a apelor subterane , obiectivul principal fiind
atingerea “stării chimice bune
- reducerea poluării cu nutrienţi
- reducerea poluării cu substanţe prioritar pericuroase deversate în apele de suprafaţă.
Implementarea Planului Bazinal şi punerea măsurilor lor în operare, sunt provocări pentru toţi cei
implicaţi în managementul apei si/sau a operatorilor din domeniul utilizării apei din
bazinele hidrografice (Sursa: Planul de dezvoltare a judeţului Călăraşi pentru perioada 2014-2020).
Factorul de mediu sol
În conformitate cu normele internaţionale, din cauza potenţialului nociv pe care îl reprezintă,
nitraţii au fost incluşi în clasa substanţelor toxice din apă. Pe lângă nitraţi, în sol se mai găsesc şi
importante cantităţi de nitriţi, care provin din gazele de ardere emise în atmosferă de automobile şi
ajung în sol asemeni metalelor grele cu prin apele pluviale. Nitraţii şi nitriţii au efecte grave şi uneori
ireversibile asupra omului. Conform unei directive europene, statele membre au obligaţia să elaboreze
programe de acţiune pentru zonele identificate ca fiind poluate cu nitriţi din surse agricole.
Datorită gradului scăzut de industrializare, zonele agricole din judeţ sunt mai puţin afectate de factorii
poluanţi caracteristici acesteia, în schimb suportă acţiunea unor factori de mediu limitativi, cum sunt:
eroziunea, sărăcia în substanţe nutritive şi poluarea chimică, factori ale căror efecte negative sunt
evidente în productivitatea agricolă şi calitatea mediului de trai. Folosirea pe scară largă a substanţelor
chimice pentru tratarea solurilor şi a culturilor în contextul practicării de-a lungul timpului a unei
agriculturi intensive, a influenţat negativ calitatea apelor subterane, gradul de poluare al acestora fiind
destul de ridicat. O problemă deosebită o constituie de asemenea şi depozitarea deşeurilor menajere şi
nemenajere, judeţul dispunând de un număr redus de locuri de depozitare ecologică
a acestora. Presiunile asupra stării de sănătate a solurilor în judeţul Călăraşi, sunt determinate de:
- Utilizarea de îngraşăminte chimice
- Utilizarea produselor pentru protecţia plantelor (fitosanitare)

10
- Soluri afectate de reziduuri zootehnice
- Poluările accidentale (Sursa: Planul de dezvoltare a judeţului Călăraşi pentru perioada 2014-2020).

Capitolul 7. Servicii publice ale comunei

 Serviciul de Cadastru, Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei comunei

Chirnogi;
 Serviciul de Iluminat Public
 Serviciul public de apă, canalizare și stație de epurare delegat către S.C. ECOAQUA S.A.
 Serviciul de alimentare cu energie electrică – GETICA 95
 Serviciul de furnizare gaze natural – S.C. GAZMIR IAȘI S.R.L.
 Servicii sportive: VICTORIA CHIRNOGI
 Serviciul public de colectare selective a deșeurilor menajere șu industrial delegate către S.C.
IRIDEX GROUP S.A.
 Serviciul de Asistență Socială din subordinea Consiliului Local Chirnogi
 Bibliotecă
 3 școli generale cu clasele I-VIII
 2 grădinițe
 3 cabinete medicale de medicină de familie

Capitolul 8. Administrația Publică Locală

Comuna Chirnogi este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri.
Primarul, Irinel Roman, de la Partidul Național Liberal, a fost ales încă din anul 2012. Începând cu
alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
- 5 consilieri locali din partea PSD
- 4 consilieri locali din partea PNL
- 2 consilieri locali din partea UNPR
- 1 consilier local din partea Partidul Verde
- 1 consilier local din partea ALDE
- 1 consilier din partea Partidului Romilor
- 1 consilier local candidat independent.

11
12
 Amplasarea în teritoriu
 
Clima din zona comunei Chirnogi se înscrie în formula clima continentală de câmpie silvo-stepică de tip Vlasie-
Burnaz (lunca) şi se caracterizează prin următoarele aspecte:
 Temperatura medie anuală peste 11ºC, în luna ianuarie (cea mai rece),între -1 si -2, deci mai ridicată
decât în părţile centrale ale Câmpiei Române, iar în luna iulie (cea mai caldă) peste 23 ºC, echivalent cu media
maximă din ţara noastră.
 
 Numărul zilelor fără îngheţ este între 210 şi 220. Frecvenţa medie a zilelor de iarnă cu temperatura sub
0ºC este în jur de 30, iar a zilelor tropicale (cu temperature maximă de peste 30ºC) este de cca. 30. Prima zi de
ingheţ apare după 21 octombrie, iar ultima zi de ingheţ înainte de 11 aprilie.
 
 Regimul vânturilor este dominat de componentele de vest, respectiv sud-vest (Austrul) şi de nord
(Crivatul).
 
 Ele sunt determinate de culoarul dunărean, care concomitent atenuează tăria curenţilor de aer pe fundul
văii. Pe podul de câmpie intervin destul de des şi vânturile din sectorul de nord şi nord-est.
 
 Media precipitaţiilor anuale depăşeşte 550 l/mp.
 
 Grosimea medie anuală a stratului de zapada pe sol este de cca. 30 cm. Numărul zilelor cu solul
acoperit de zăpadă este de 30 pe an, ca în majoritatea câmpiilor române.

Populaţia comunei a cunoscut în perioada ultimilor ani o serie de schimbări, manifestate în special printr-un spor
natural negativ şi migrarea populaţiei către alte zone cauzată, în primul rând, de motive economice.
Populaţia comunei Chirnogi, conform ultimelor date statistice din 2005 era de 8009 locuitori, în scădere faţă de
ultimii 10 ani cu 185 de locuitori.
 
Densitatea populaţiei în anul 2002 era de 41.39 loc/kmp, mult sub media judeţului Călăraşi de 63,8 kmp, în anul
2005 scăzând şi mai mult, pâna la 40.66 loc/kmp.

Structura populaţiei
Informaţiile demografice consideră strctura populaţiei pe sex şi vârstă. Datele statistice arată o relativă egalitate
între cele două sexe, cu un uşor avantaj, de 2% în favoarea populaţiei feminine.
 
Structura pe vârste din anul 2005 denotă că grupul de vârstă 16-64 ani este cel mai reprezentativ, circa 56 % din
totalul populaţiei, în timp ce grupul de vârstă (0-15 ani) este reprezentat de numai 13% din numărul total al
populaţiei.
Se observă o îmbătrânire a populaţiei din comună şi totodată o scădere a numărului populaţiei masculine după
vârsta de 50 de ani.
 
Spor natural/mortalitate
Natalitatea populaţiei în anul 2005 era de 62 de nou născuţi vii, înscriindu-se cu mult sub nivelul mortalităţii
generale, de 129 de persoane, având drept consecinţă un spor natural negativ de - 67 persoane. Rata natalităţii în
comuna Chirnogi se înscrie pe o curbă descendentă de la 10.6 ‰ in 1995 la 7.74‰ în 2005, deşi în judeţul
Călăraşi ea este mult mai ridicată, 10.5 ‰ în anul 2004.
 
În schimb, rata mortalităţii în 1995 a fost 15.86 ‰, crescând în anul 2005 până la 16.1 ‰, cunoscând un maxim
in 2003 de 17.87 ‰. Anuarul statistic din 2005 indică în judetul Calarasi o valoare a ratei mortalitatii de 9.8 ‰,
si o medie naţionala de 11.9 ‰, mult mai scăzute decât rata mortalităţii în Chirnogi.

13
Sporul natural a evoluat de la -5.26 la -8.36 în 2005 când a atins un maxim în comună, comparativ cu sporul
natural pozitiv în judeţul Călăraşi, înregistrat în 2004, de 0.7‰. (Sursa: Anuarul Naţional de Statistică, 2005).
 
Mortalitatea infantilă în 1995 era de 22.9 ‰, scăzând în 2005 la 0, în timp ce media în judeţul Călăraşi în anul
2004 era de 27.5‰.
 
Migraţia
În anul 2006 se înregistrează o triplare a numărului de persoane care părăsesc comuna în căutarea unui loc de
muncă, comparativ cu anul 2004.

Cele mai vechi urme aparţin neoliticului. Cu prilejul cercetărilor arheologice au fost descoperite fragmente
ceramice aparţinând culturilor Boian şi Gumelniţa.
 
Descoperirile ulterioare în punctele "şuviţa lui Vulpe şi şuviţa lui Iorgulescu" au atestat locuirea comunei şi în
timpul epocii fierului. În apropierea "şuviţei lui Ghiţan" s-au găsit 7 morminte din epoca bronzului.
 
Aşezată în locul de confluenţă a Argeşului cu Dunărea, zona a oferit din cele mai vechi timpuri terenuri bune
pentru agricultură iar cele două ape au constituit căi lesnicioase pentru dezvoltarea schimbului de bunuri.
 
Descoperirile monetare din 1921 - vas de lut care conţinea monezi de argint în grădina şcolii - atestă şi ele
schimburile comerciale intense.
 
Mormântul tumular geto-dacic descoperit în 1961 la marginea de nord-vest a comunei, în incinta fostei unităţi
agricole „8 Martie" avea un diametru de peste 30m şi în el s-au găsit şi s-au recuperat 7 obiecte (o cană, un
urcior, o strachină, un vas askos, o amforă, o situlă şi o aplică de aur reprezentând un cap de leu). In această zonă
se presupune că era amplasată cetatea lui Dromihete.
 
Originea numelui acestei localităţi nu este precisă. Numele ar putea să vină de la Chir Hogea sau de la numele
marilor proprietari de pământ, fraţii Neagu (Negi la plural), care sub inluenţa greceasca se ziceau Chir Negi
(Sursa: profesor Robu Maria "Scurta monografie a comunei Chirnogi").

Educaţie: În instituţiile de învăţamânt din comuna Chirnogi îşi desfăşurau procesul de educaţie cca 687 elevi în
anul 2004, ceea ce reprezintă 8.1% din totalul populaţiei.
Educaţia era asigurată în anul 2004 de 47 cadre didactice, în scădere faţă de anii precedenţi, revenind câte 1
cadru didactic la 5 elevi pentru învăţamântul primar şi 1 cadru didactic la 7.5 elevi în învăţamântul gimnazial.
În anul 2004, 160 de copii frecventau grădiniţa în comună, numărul de cadre didactice care asigura învăţamântul
preşcolar fiind de 10.

În ceea ce priveşte rata medie de promovabilitate a examenului de capacitate, aceasta este în creştere de la 63%
în anul 2004 la 72% în anul 2006.
 
Cultura: Există numeroase urme arheologice descoperite pe teritoriul comunei Chirnogi, este atestată existenţa
omului şi dezvoltarea social - economică din cele mai vechi timpuri, mai precis în cursul anului 1922 sub
îndrumarea domnului Vasile Pîrvan, cu prilejul unor cercetări arheologice a fost descoperit un fragment ceramic
ornamentat cu motive decorative caracteristice culturii Boian (faza Bolintineanu - cultură neolitică - circa 4.000 -
3.400 î.en.) fragment care face parte dintr-

Economia. Populaţia activă din punct de vedere economic este de 2912 persoane adica 36.35% din numărul
total al populaţiei.

Repartiţia populaţiei active pe cele 3 sectoare economice se face astfel: în sectorul primar (agricultura,
silvicultura, pescuit) sunt angajate 1395 de persoane, în cel secundar (industrie, construcţii) 456 de persoane, iar
în cel terţiar (comerţ, servicii etc.) sunt angajate 478 de persoane.

Numărul firmelor variază de la un an la altul, în anul 2006 fiind peste 60.

14
15