Potenţialul turismului rural şi agroturismului

din judeţul Călăraşi

DATE GENERALE

Pamânt cu vechi tradiţii în istorie, teritoriul actual al judeţului Călăraşi a cunoscut, odată
cu scurgerea veacurilor, toate etapele dezvoltării istorice a poporului român. Dovezile materiale
scoase la iveal de săpăturile arheologice sistematice sau întâmplătoare, precum şi mărturiile
documentare, atestă pe de o parte, vechimea existenţei populaţiei româneşti pe aceste meleaguri,
preocupările ei productive, iar pe de altă parte, unitatea şi continuitatea în timp şi spaţiu a
populaţiei autohtone.

LOCALIZARE

Călărași este un județ în sud-estul regiunii Muntenia din România. Reședința sa este
mun.Călărași.
Vecini:
 la est: județul Constanța
 la vest: județul Ilfov (nord-vest) și județul Giurgiu (sud-vest)
 la nord: județul Ialomița
 la sud: Bulgaria — regiunea Silistra și regiunea Ruse
ISTORIC

Cele mai recente descoperiri arheologice demonstrează existenţa societăţii omeneşti în

spaiul călăreşean încă din perioada neoliticului timpuriu, ceea ce face ca teritoriul actual al
judeţului Călăraşi să fie inclus în aria geografică în care s-a desfăşurat procesul de
antropogeneză.

Orizontul cultural neolitic este bogat ilustrat în prezenţa a două culturi materiale
autohtone: Boian şi Gumelniţa-cele mai reprezentative culturi neolitice din sudestul Europei,
descoperite, prima, în aşezarea eponimă de la Grădiştea Ulmilor, pe malul fostului lac Boian, iar
cea de-a doua în telul Gumelniţa de pe teritoriul comunei Ulmeni.
 Din analiza documentelor vremii se desprinde concluzia că ocupaţiile de bază ale
locuitorilor erau agricultura şi creşterea animalelor. Se cultiva cu precădere grâu, mei şi orz şi,
începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea şi porumb. Creşterea vitelor era o ocupaţie strâns
legată de producţia agricolă, iar în cadrul ei creşterea oilor se situa pe primul plan. De asemenea,
pescuitul era o altă îndeletnicire de bază a locuitorilor satelor călărăşene, peştele găsindu-se din
belşug în bălţile şi râurile din judeţ.

Un factor important, care a contribuit la dezvoltarea vieţii economice în această zonă a

ţării, îl constituie meşteşugurile şi comerţul. Documentele medievale amintesc prezenţa, în satele
călărăşene, a unor meseriaşi, precum tăbăcarii, morarii, lemnarii, postăvarii, făurarii.

Creşterea producţiei a determinat intensificarea schimbului de produse atât între

producătorii autohtoni, cât şi în afara graniţelor, în strânsă legătură cu practicarea comerţului
dezvoltându-se căile de comunicaţie. Intensificarea schimbului de mărfuri a făcut ca, începând cu
secolul al XV-lea, să apară la răscruci de drumuri (mai întâi sub formă de sate, apoi târguri şi mai
târziu ca oraşe Olteniţa şi Călăraşi) adevărate centre de schimb ale produselor agricole şi
meşteşugăreşti. Astfel, la 1515 este atestată documentar Olteniţa şi la 1 iunie 1541 Călăraşi
(Crăciani). Însă de la sfârşitul secolului al XIV-lea, în apropiere de vărsarea Mostiştei în Dunăre,
se dezvoltă oraşul medieval Cornăţel (Mănăstirea de azi) .

Devenit, la sfârşitul secolului al XVII-lea căpitănie de margine a Ţării Româneşti şi, mai
apoi, reşedinţă a Călăraşilor ştafetari ai lui Constantin Brâncoveanu, Călăraşiul devine târg, în
1734, iar în aprilie 1833, odată cu învestirea sa în funcţia de reşedinţă a judeţului Ialomiţa, este
ridicat la rangul de oraş.

POTENȚIAL NATURAL

Județul Călărași face parte din bazinul hidrografic al fluviului Dunărea, principalul curs
de apă al județului. Alte cursuri de apă importante sunt: râul Argeș, care se varsă în Dunăre la
Oltenița, râul Dâmbovița, care se varsă în Argeș la Budești și salba de lacul Andreier care se
varsă în Dunăre la Mănăstirea. La Călărași, Dunărea se divide în două brațe: Dunărea Veche și
Borcea, pe malul căreia se află Călărașiul, între acestea formându-se mlaștini și lacuri. Cele mai
importante lacuri ale județului sunt: lacul Mostiștea (parte a salbei de lacuri Mostiștea), lacul
Gălățui și lacul Călărași (în prezent rămânând doar o mică parte din vechea suprafață a lacului în
urma desecărilor și îndiguirilor).
Riveranitatea judeţului Calarasi la Dunăre creează o atractivitate turistică deosebită, dar
insuficient exploatată. Numărul mare de ostroave cu un pitoresc nemaiîntâlnit, ramificarea
cursurilor principale prin braţe unice, creează  atât un cadru natural ce predispune la relaxare, cât
şi condiţii  propice pentru practicarea vânătorii şi a pescuitului sportiv.  În acest sens amintim
cele trei rezervaţii naturale: Ostrovul Ciocăneşti, Ostrovul Haralambie si Ostrovul Şoimul. La
Săruleşti se organizează anual campionatele naţionale de pescuit sportiv la crap iar în anul 2000
a fost organizat campionatul mondial de pescuit sportiv, stabilindu-se un record greu de egalat -
un exemplar de 40 kg.
Ramurile turistice constituite de fluviul Dunărea care delimitează judeţul în zona de sud
şi sud-est pe o lungime de 152 km sunt extrem de bogate şi menite a fi puse în valoare. Incintele
îndiguite dintre Fluviu şi braţul Borcea în suprafaţă de cca 30.000 ha, canalele naturale cu zona
de vegetaţie forestieră,  floră şi faună pot fi introduse în circuite turistice cu amenajări şi
cheltuieli relativ mici pot arăta vizitatorului un peisaj mirific asemănător celui din Delta Dunării.
Acest potenţial turistic insuficient exploatat se află la mai puţin de 130 km de Bucureşti şi la cca
100 km de municipiul Constanţa şi litoralul Mării Negre având legături auto pe DN 3B (Călăraşi
- Feteşti - Cernavodă - Basarabi-Constanţa) şi pe DN 3A (Ostrov-Adamclisi-Constanţa). Judeţul
Calarasi beneficiază de un potenţial  turistic ce permite dezvoltarea unor forme diverse de turism:
cultural, monahal, turism verde şi agroturism. O atractie deosebita o reprezinta obiectivele
cultural istorice si arhitectonice.
1. Biserica fostei Mănăstiri Negoeşti este monument istoric şi de arhitectură religioasă.
Biserica este ctitorie din anii 1648-1649 a domnitorului Matei Basarab şi a soţiei sale
Elina.
A fost refăcută în anul 1777 (s-au refăcut ferestrele, zidul împrejmuitor şi s-au reparat chiliile).
Restaurată în anul 1850.
 2. Biserica fostei Mănăstiri Plătăreşti este monument istoric şi de arhitectură religioasă.
Mănăstirea înfiinţată în 1642 de Matei Basarab, soţia sa Elina şi alţii. Cuprinde biserica 
Sf. Mercurie, construită între 1642-1646. Este un monument remarcabil prin clara
compoziţie a formelor arhitecturale  si picturi murale interioare.

Acces: la 1 km departare de centru, pe DJ 301,25 km SE de Bucuresti

Adresa: com. Piataresti, 917200, jud. Calarasi
3. Mănăstirea Sf. Gheorghe din Radu Negru este situată la 10 km est de Călăraşi, la 123 km
S-E de Bucureşti.
A fost înfiinţată în 1991 cu hramul "Sf. Mucenic Gheorghe", fiind ctitorită de localnici din
cărămidă pe temelie de piatră. Arhitectura este în stil bizantin, exteriorul fiind marcat de un brâu
din cărămidă roşie presată.
 Acces: la 10 km departare de Calarasi. Din DN 21,2 km pe DJ 31
Adresa: com. Modelu, 917181, jud. Calarasi
4. Schitul Coslogeni a fost infiintat in anul 2003. Schitul Coslogeni "Izvorul Tamaduirii"
este un loc in care merita sa te opresti fie chiar si pentru un scurt timp. Intrand pe poarta, dupa
numai cativa metri, vezi ca acea casuta modesta are o cruce deasupra si ca este de fapt un mic
paraclis. Surpriza vine o data ce treci pragul si vezi Sfanta Cruce, o cruce mare din piatra
strajuind la intrarea in Sfantul Altar.
Oamenii intra si se inchina la aceasta Sfanta Cruce. Ieromonahul Nifon se roaga si pentru
noi, pelerinii, si ne spune povestea Crucii facatoare de minuni de la Coslogeni:
Sfanta Cruce dateaza din anul 1620. A fost facuta de un boier din Calarasi pentru a fi dusa la
Fetesti. A fost transportata cu un car spre locul de destinatie. Cand a ajuns in acest loc carul a
cedat din cauza greutatii, s-a stricat. Crucea a fost data jos pentru a se putea repara carul. Apoi
crucea a fost ridicata din nou in car dar boii n-au mai putut merge. Crucea a ramas in acest loc.

Acces: schitul se afla la 13 km E de Calarasi pe DN 3B CalarasiFetesti (30 km)

Adresa: sat Coslogeni, com. Dichiseni, 917051, jud. Calarasi
5. Manastirea Sfanta Treime - Libertatea se afla pe drumul dinspre Calarasi spre Fetesti, nu
departe de malul bratului Borcea. Manastirea Sfanta Treime - Libertatea a  fost infiintata in anul
2000. Primul hram al bisericii a fost Sf. imparati Constantin si Elena. In aprilie 2001 mica obste
creata la Libertatea incepe reparatia bisericii. Stareta provine din obstea Manastirii Miclauseni,
lasi, fiind originara insa din Baragan. In 2003 biserica a fost pictata, fiind sfintita de PS
Damaschin al Sloboziei si Calarasilor.

Acces: la 4 km N de loc.Coslogeni, DN 3B Calarasi (14 km)-Fetesti (30 km). Adresa: sat

Coslogeni, com. Dichiseni, 917051, jud. Calarasi.

6. Manastirea Tariceni a fost infiintat in 2001. Biserica de la 1834, este ctitorie a

negustorului grec Hristofor Guva. Biserica a fost transformata cu timpul in manastire de egumeni
greci si romani care apartinea Parohiei Odaia Vladichii (azi Sultana). Dupa terminarea bisericii a
fost inchinata Sfantului Munte. Manastirea a fost desfiintata odata cu secularizarea lui A.I. Cuza,
iar biserica a ramas in grija locuitorilor satului pana in 1970-1971, cand acestia au fost stramutati
de regimul comunist.

Acces: din Sarulesti (7 km S din DN3), loc. situata langa Autostrada Soarelui, DJ303 spre SE pana la
Tariceni, 20 km din Autostrada Soarelui; 18 km din Lehliu
Adresa: sat Tariceni, com. Frasinet, 917096,jud.Calarasi
MONUMENTE DE ARHITECTURĂ:
1. Catedrala Ortodoxă Sf. Nicolae este monument de arhitectură religioasă. Edificiul a fost
construit în anul 1838.

2. Palatul Prefecturii  este monument de arhitectură laică. Clădirea a fost construită în anul
1897 în stil neoclasic.
Bibliografie:

 Dr. Pompei Samarian, Istoria orasului Călăraşi de la orgine până în anul 1852, Bucureşti, Institutul de
Arte Grafice E. Marvan, 1931
 Constantin Tudor, Istoria oraşului Călăraşi, Călăraşi, Editura Agora, 2008
 Cojocaru, S. (2010), Management în turism şi servicii, Editura Universitară, Bucureşti
 Stegerean, R. (2006), Management în comerţ şi turism, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
 http://www.ostroaveledunarii.ro/userfiles/flora%20si%20fauna%20ostroavelor.pdf