CAMPULUNG MOLDOVENESC

Localizare
Municipiul Cmpulung Moldovenesc este situat n partea central-vestic a judeului Suceava, la intersecia
coordonatelor 47 32' latitudine nordic cu 25 33' longitudine estic. Oraul este localizat n depresiunea
intramontan Cmpulung, ce desparte Obcinele Bucovinei de Munii Stnioarei.
Zona locuit a localitii este de aproximativ 24 km i se ntinde pe o lungime de peste 10 km de-a lungul
rului Moldova, care traverseaz oraul. Suprafaa intravilan msoar aproape 11 km.

Legende i atestare documentar

Legenda spune c dintre toi cei care i-au ncercat puterile n lupta cu balaurul doar haiducul Hluceanu i-a
venit fiarei de hac. Rsplata sa au fost libertatea i pmnturi, iar cutnd apoi o fat i un loc n care s se
aeze, a ajuns i n inutul unde astzi e oraul Cmpulung Moldovenesc, exclamnd cu sincer uimire: O, ce
cmp lung!

Monumentul statuar Drago Vod i zimbrul

inut de legende i meleag pitoresc, nconjurat de codrii de brad i molid, Cmpulung Moldovenesc are o
istorie ndelungat, care ncepe cel puin odat cu ntemeierea Moldovei. Aezarea a fost rnd pe rnd centrul
unei uniuni de obti steti libere, capital a unei formaiuni politice prefeudale, pe unde, potrivit tradiiei, au
trecut, venind din Maramure, i Drago desclectorul i Bogdan I (13591365), ntemeietorul Moldovei.
Istoricul Dimitrie Onciul afirma: Voievodatul Cmpulungului a fost, dup tradiie, primul centru al
desclectorilor din ara vlahilor de peste muni. De aici, ct i din alte surse, Teodor Blan conchide c:
Voievodatul cmpulungean a fost primul centru politic al desclectorilor maramureeni, ntemeiat fiind de
Drago Vod odat cu Principatul Moldovei.
Prima meniune scris despre Cmpulung Moldovenesc i cunoscut pn acum dateaz din 14 aprilie 1411, din
vremea lui Alexandru cel Bun (14001432), prin care Mnstirea Moldovia primea satul Vama, mai jos de
Cmpulung.
n anul 1717 Mihai Vod Racovi poposete i el n zona Cmpulungului, ridicnd la Vama un monument
numit pn astzi Stlpul lui Vod, n amintirea victoriei asupra trupelor austriece. Monumentul este un
monolit n form de column ptrat, de 3 metri nlime, cu o plrie piramidal de piatr aezat pe vrf. Pe
pereii monumentului sunt gravate n limb romn veche, cu litere chirilice, faptele campaniilor sale
victorioase.

Autonomia Ocolului Cmpulung rezult din privilegiul locuitorilor din acea vreme de a-i ierna fr plat oile
pe moiile mnstireti i boiereti, din scutirile vamale pentru comer (de exemplu taxa vinritului), din
scutirile de a da cai de olac i de-a plti bir la ntemeierea unei noi gospodrii. Coninutul drepturilor,
privilegiilor i scutirile de care se bucur locuitorii zonei rezult fie din obiceiul pmntului, fie din crile
domneti cu privilegii pentru locuitorii Cmpulungului. Conducerea treburilor din ocol era lsat n seama
vornicilor, vatamanilor i btrnilor, alei din mijlocul stenilor. Slujitorii domniei intrau rar n ocol i atunci
numai pentru cercetarea i judecarea unor situaii deosebite.

Hotelul Comunal nainte de anul 1919

Cartea domneasc din 18 august 1747 a lui Grigore Alexandru Ghica menioneaz urmtoarele: Am nnoit i
ntrit tuturor cmpulungenilor toate drepturile ce le-au avut de la domnia mea i de la naintaii notri cu cri
domneti, nti pentru vama s nu plteasc vam pentru vitele lor, al doilea pentru mortasipie, al treilea
pentru oamenii domneti, al patrule pentru strnsul banilor i pentru gortin, al cincile pentru iernatul oilor,
s fie volnici a le pate pe a oricui moie, al asele pentru vinul ce-l vor aduce din gios de la Odobeti, s nu
plteasc tult sau 22 bani i jumtate pentru un vas i 12 bani starostelui, nici prclabului.
Etapa ocupaiei austriece ncepe n anul 1774, cnd trupele habsburgice ocup nord-vestul Moldovei, n
momentul n care armatele ruseti se retrseser, iar Imperiul Otoman ieise slbit n urma rzboiului de ase ani
(17681774).
ntre 1775 i 1918, ceea ce mai rmsese din Ocolul Cmpulungului parcurge mai multe etape distincte:
perioada de administraie militar (17751786), perioada ncorporrii prii de nord a Moldovei la cercul
administrativ teritorial al Galiiei (17861848) i perioada n care Bucovina este recunoscut ca ducat autonom
al imperiului, i n care, pe fondul politicii habsburgice de exploatare economic, social i naional, se
declaneaz lupta patrioilor romni din aceste teritorii pentru a-i pstra fiina naional (18481918).
Primul guvernator militar dup ocupaia din 1775 este generalul Gabriel Freiheer von Splny,
pn n anul 1779. l urmeaz generalul baron Karl von Ensenberg, pn n noiembrie 1786, cnd
Bucovina trece sub administraie civil, ea fiind ncorporat guvernmntului civil din Liov
(centrul administrativ al Galiiei) ca al nousprezecelea cerc al acestei provincii. Evenimentul se
petrece dup ce mpratul Iosif al II-lea vizitase a doua oar Bucovina ntre 2427 iulie 1786.
Aceast msur nemulumete profund populaia autohton, fapt care ajunge pn la guvernul
central din Viena, astfel c la 27 septembrie 1790 se public o declaraie n care se afirm c
unirea din 1786, fcut numai cu intenia de a simplifica administraia public, nu mai poate
dinui din cauza deosebirilor de limb, obiceiuri i datini, i n consecin, se hotrte ca
Bucovina s nu mai fie socotit parte integrant a Galiiei, dar totui, pentru uurin,
administraia s rmn mai departe n jurisdicia administrativ a Galiiei.

Perioada ce a urmat Marii Uniri din 1918 constituie pentru dezvoltarea zonei o epoc de puternic
avnt, reconstruindu-se din temelii ceea ce distrusese Primul Rzboi Mondial. Urme ale luptelor
pot fi vzute i astzi n pdurile Obcinilor Feredeului i Mestecniului.
La data de 1 septembrie 1953 se nfiineaz coala Militar Medie nr. 1 Cmpulung Moldovenesc,
succesoarea colii militare nfiinate la Cernui n anul 1924. n august 1956 instituia de
nvmnt se mut n garnizoana construit la ieirea estic din Cmpulung Moldovenesc, n
cartierul Capu Satului, dup ce timp de trei ani a funcionat la Iai. La 1 ianuarie 1957 numele
colii se schimb n Liceul Militar tefan cel Mare, iar n prezent se numete Colegiul Militar
Liceal tefan cel Mare. n curtea liceului este amplasat statuia lui tefan cel Mare, oper a
sculptorului Vladimir Florea. Monumentul a fost mutat din Parcul Central din Suceava, la ordinul
prim-secretarului PCR Emil Bodnra.

ALBA IULIA
Numeroase izvoare istorice atesta, inainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice
scrise, existenta pe acest teritoriu si in imprejurimile lui imediate, a unor asezari preistorice datand din mileniul
al V- lea i.Ch; in partea de nord a orasului s-a descoperit o importanta asezare neolitica (5000 - 1900 i.Ch.), care
a fost locuita de triburi de pastori si agricultori.
In numeroase puncte de pe teritoriul orasului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveala obiecte din
epoca bronzului (1700 - 1000 i.e.n.).
Demna de mentionat este si cetatea de pamant din epoca fierului, descoperita pe inaltimile din stanga
Muresului, la Teleac.
Aceasta cetate, datata pe la jumatatea mileniului I i.e.n. este fortificata cu valuri de pamant si santuri, ingloband
un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Muresului a fost, probabil, un centru tribal tracic de
seama.
O ramura a tracilor va atinge in curand un apogeu politic, social si economic al acestor locuri si acestia sunt
dacii. Ei pun bazele unei asezari puternice APOULON ce va inspaimanta mai tarziu lumea romana.
Istoria medie a orasului Alba Iulia incepe cu cetatea dacica de la Piatra Craivei - un masiv stancos ce domina
orizontul dinspre nord - descoperita in ultimii ani. Vechiul Apoulon dacic era resedinta unui trib sau a unei
uniuni de triburi care stapanea zona centrala a Muresului si o parte din muntii Apuseni.
In epoca romana, Apoulon-ul dacic devenit APULUM, cunoaste o mare dezvoltare.
Primul nucleu al orasului, ale carui inceputuri trebuie puse imediat dupa anul 106 d. Ch., a fost
castrul legiunii a XIII - a Gemina. Pentru ca era propus drept un castru permanent, castrul de la
Apulum a fost unul dintre cele mai mari din Dacia romana.
Construirea lui s-a facut pe o intindere de 30 de ha ; forma sa era dreptunghiulara, conform
arhitecturii militare romane. Caramizile purtau stampila legiunii a XIII - a Gemina.
La 1177 se aminteste ca aici episcopia romano - catolica a Transilvaniei, Alba Iulia devenind
orasul cel mai important.
Conditiile in care s-a dezvoltat Balgradul in sec. XI - XIII au fost destul de favorabile, pana in anul
1241 cand invazia tatara a oprit pentru scurt timp dezvoltarea orasului si chiar a regatului ungar;
a fost una dintre cele mai cumplite devastari pe care le-a cunoscut acest oras. Distrugerile
tatarilor au fost amintite de cronicarul Rogerius in termeni zguduitori. Ne-a mai ramas de la un
martor ocular o patetica marturie despre devastarea Albei Iulia, si anume un calugar italian cea scris Carmen Mizzerabile care ne spune ca totusi dupa retragerea tatarilor, s-au ridicat multe
cetati.
Intr-adevar, pe locul vechiului castru roman si al fortificatiilor romano-slave s-a construit imediat

o noua cetate.
Prin dispersarea populatiei catre locuri de refugiu - paduri, munti - se saraceste mana de lucru.
Prigoana impotriva cnezilor romani continua chiar in forme oficiale. Asfel ca vechiul Balgrad,
numit de acum si Alba Transilvana (1299,1303) si unde isi aveau resedinta multi voievozi ai
Transilvaniei - va fi martor viu la toate acestea si la multe altele, care au dus la instaurarea
dominatiei straine.
Episcopia catolica din Alba Iulia ajunsese a fi unul dintre factorii feudali de asuprire sociala de
anvergura.
O deosebita atentie acorda orasului si episcopia Iancu de Hunedoara. La 1442 el pregateste, in
cetatea Alba Iulia atacul impotriva turcilor, care au invadat Transilvania. Lupta s-a dat la
Sintimbru.
Dupa moartea sa, de ciuma, in 1456, Iancu de Hunedoara este inmormintat in Alba Iulia,
sarcofagul sau se afla in Catedrala romano-catolica din oras.
Evenimente politice, sociale si culturale, momente de mare importanta din viata poporului
nostru, au loc la Alba Iulia. Cel mai memorabil eveniment se petrece la sfarsitul sec. al XVI - lea :
intrarea triumfala in oras a lui Mihai Viteazul (1593 - 1601) impreuna cu oastea sa, la 1
noiembrie 1599, trei zile dupa biruinta de la Selimbar. Alba Iulia avea sa devina astfel dupa
cucerirea Moldovei, prima capitala a celor trei tari unite sub sceptrul marelui voievod.
Actiunea lui constituia prima incercare de unificare politica a tarilor romane. Din Alba Iulia Mihai
Viteazul a condus cele 3 tari romanesti, prin masuri menite sa-i consolideze domnia; aici se
intituleaza voievod si domn a toata tara Romaneasca si al Ardealului si al tarii Moldovei
.
In scurta lui domnie Mihai Viteazul a pus bazele unui mare ideal care a animat lupta generatiilor
viitoare. Dupa moartea naprasnica a lui Mihai Viteazul, capitala principatului a fost distrusa si
devastata, in mai multe randuri, de armatele rivale ale lui Grigore Basta si Moise Secuiul.
Alba Iulia a ramas cu simbolul sau imaginat atunci, acela al unitatii romanesti, iar faptele de
vitejie ale lui Mihai Viteazul au ramas si ele vii si nu numai pentru poporul roman. Lupta sa
antiotomana va intra in legendele popoarelor balcanice inrobite, ca simbol al dorintei, ce va
strabate printre veacuri, pentru eliberare nationala iar realizarea sa politica de o clipa va
constitui un testament negrait pentru toti domnii si principii veacului.
Unitatea politica realizata de Mihai Viteazul la Alba Iulia continua sa se manifeste sub diverse
aspecte.
Ideea de a stapani toate trei principatele a intrat si in ambitia si orgoliul lui Bathory Gabriel,
inscaunat la Alba Iulia, cu ajutorul domnitorilor romani din principatele vecine este ales principe
al Transilvaniei in 1613. A fost o domnie buna pentru Alba Iulia care va atinge o culme de glorie
si belsug, a progresului politic constitutional dublat de o propasire culturala, de data asta si in
favoarea maselor romanesti.

SIGHISOARA
Istoric- Sighisoara, o farama de lume care a invatat sa pacaleasca trecerea vremii, o parte de Romanie care

ne vorbeste astazi despre frumusetea, gloria si demnitatea istoriei noastre si a Europei

. Povestea cetatii incepe cu mult inaintea zidurilor pastratoare de istorie si legenda, ce mai stau inca si astazi in
picioare. Intreaga zona, cu valea Tarnavei Mari, cu Dealul Turcului sau vatra orasului de astazi au fost locuite
inca din preistorie, ajungand pana la noi numeroase artefacte ce fac dovada vechimii locuirii umane in acest
perimetru. Numeroase arme, obiecte de cult, podoabe, statuete etc. se gasesc astazi in muzeele Sighisoarei.
La numai cinci kilometri de Sighisoara se afla Dealul Turcului, un loc incarcat de vestigii istorice din epoca
bronzului si chiar mai vechi. Numit in literatura de specialitate Wietemberg, locul a imprumutat acest nume unei
intregi culturi arheologice din epoca bronzului, cultura ce acopera intregul podis al Transilvaniei. Creatorii
acestei culturi pot fi considerati printre cei mai vechi stramosi directi ai poporului roman de astazi.
Frumoasa si bogata regiune a Tarnavei Mari nu a fost ocolita nici de migratiile semintiilor care au lasat urme si
in restul Romaniei. Este atestata aici prezenta scitilor si a celtilor. In acelasi timp se poate urmari arheologic
evolutia trIburilor dacice spre unificare si intarirea lor militara. Pozitia geografica a Sighisoarei, pe valea
Tarnavei - unul dintre principalele drumuri ale Transilvaniei, indreptateste pe specialisti sa creada in existenta
unei puternice cetati dacice aici, poate de aceeasi importanta si anvergura ca si cetatile din Muntii Orastiei sau
cea de la Piatra Craivii. Drumul de care pomeneam aduce mai tarziu in zona legiunile victorioase ale
Imparatului Traian. Pe platoul Dealului Podmoale, situat in imediata apropiere a Dealului Turcului au fost
identificate ramasitele unui castru roman apartinand Legiunii a XIII-a Gemina.
Inceputurile cetatii medievale Sighisoara sunt plasate de catre cronicarul sighisorean Georgius
Kraus in anul 1191. Conform acestuia, initial cetatea a fost construita doar pe varful dealului inalt de 425 m.
Asezat in mijlocul localitatii, dealul poarta si astazi numele de "Dealul cetatii".
In anul 1298 este mentionata denumirea germana Schespurch (mai tarziu "Schburg"). Localitatea este
mentionata in anul 1367 ca "civitas" (oras). Numele romanesc al orasului este atestat in scris din anul 1435.
Forma "Sighisoara" a patruns in romana pe filiera maghiara, fiind o adaptare a numelui "Segesvr".
Nascut in jurul anului 1431, Vlad, viitorul Tepes, isi petrece primii ani ai copilariei si isi incepe
educatia in atmosfera cosmopolita a Sighisoarei. Cunostintele de limba germana, maghiara, latina, precum si
contactul cu diferitele etnii ale orasului si ale zonei vor contribui la desavarsirea celui ce avea sa devina unul
dintre cei mai inzestrati conducatori militari si politici ai romanilor.
Nici data si nici locul nasterii lui Vlad Basarab al III-lea nu sunt cunoscute exact. O alta posibila locatie a
nasterii voievodului este orasul german Nurnberg, acolo unde tatal sau a prticipat la celebrul turnir organizat de
catre Imparatul Sigismund si unde a fost admis in Ordinul Crestin al Dragonului. Cert este ca Vlad Tepes isi
petrece primii ani din viata la Sighisoara si ca de aici tatal sau, cunoscut in istorie sub numele de Vlad Dracul,
pleaca spre Targoviste, capitala Valahiei.
Puternicul razboi taranesc al lui Gheorghe Doja, ce a cuprins Transilvania in anul 1514, lasa urme adanci si la
Sighisoara. Taranii din jurul orasului, condusi de Ioan Secuiul, preiau vremelnic conducerea orasului si omoara
pe primarul Anton Polner si pe sotia acestuia.
Mai putin de o suta de ani mai tarziu, in 1601, cetatea este atacata si devastata de trupele generalului Basta. Se

pare ca locuitorii au platit atunci suma de 50 000 de florini ca pret al lasarii lor in viata.
Un adversar mult mai putin dispus la negocieri ataca cetatea in 1603. Ciuma secera atunci peste doua mii de
vieti in Sighisoara. Aceeasi boala revine in 1709, cand numarul victimelor este dublu.
In timpul razboiului din 1703-1711, desfasurat in Transilvania impotriva Habsburgilor, Cetatea, declarata de
partea lobontilor (aparatori ai Imperiului habsburgic) rezista atacurilor si ramane intacta.
In timpul revolutiei ce a cuprins aproape intreaga Europa la 1848, Sighisoara este martora luptelor dintre trupele
interventioniste tariste si armata revolutionara ungara. Pe campia dintre Sighisoara si Albesti moare la 19 iulie
1849 poetul maghiar Petofi Sandor.
In ciuda celor doua razboia mondiale care au zguduit secolul XX, Sighisoara isi pastreaza intacte aproape toate
cladirile sale emblematice si isi continua drumul prin timp.
In perioada interbelica, orasul devine resedinta judetului Tarnava Mare. In prezent face parte din judetul Mures.
Turnul cu ceas
Constructie emblematica a Sighisoarei si a Transilvaniei, Turnul cu ceas a fost construit in partea de est a
platoului inferior al cetatii. Construit in scopuri militare pentru paza portii localitatii, Turnul a gazduit si Sfatul
Cetatii pana in anul 1556. Aceasta dubla functie a conferit inca de a inceput turnului un aspect nu doar
impresionant si puternic, ci si elegant.
Turnul Fierarilor
Se afla in apropiera Bisericii Manastirii. Este construit in anul 1631, dupa un plan dreptunghiular si este unul
din cele mai impunatoare si masive turnuri ale cetatii Sighisoara.