Criticul literar subliniaz unirea perfect ntre tradiie i modernitate, impresia de

autenticitate a creaiilor poetului

trateaza subiectul aparitieiomului pe Pamant in viziunea crestina, imbratisand teoria
creationista. Arghezireuseste cu succes sa transpuna intr-o forma ludica, usor de
inteles pentru copii untext atat de complex ca Vechiul Testament, din care s-a
inspirat. Totusi, el lasaamprenta originalitatii sale asupra poeziilor si isi permite chiar
sa modifice anumite pasaje din textul biblic
Titlul volumului are o conotatie religioasa; se povesteste cum Dumnezeu a creat
primii oameni si care a fost in final soarta lor dupa doctrina crestina. Constructia din
paranteza Versuri de Abecedar sugereaza in primul rand categoria de cititori
careiaii sunt adresate poeziile. Ea are, insa, si o semnificatie mai adanca; poetul
comparaindirect faptele relatate de el cu abecedarul, exprimand importanta
cunoasteriilor(Geneza/Biblia devine un abecedar al crestinilor si nu numai) si
convingerea luineclintita fata de aceste idei
Arghezi arata, astfel, ca dispune de indrazneala si denonconformismul necesar ca sa
conteste perfectiunea divinitatii, lucru considerat o blasfemie. Primul om este astfel
creat destul de stangaci. Epitetele frumosi,cinstiti si nevinovati ilustreaza
schema dupa care Adam si Eva trebuiau sa fieconceputi. Intaiul copil, insa, iese
cam somnoros si cam/ Trandav si naravas(...);aceste epitete se opun intr-o
masura destul de mare planului divin.
in cea de-a doua etapa
ne este descrisa minunata viata dusade primii copii in Rai. Ei nu aveau reguli de
respectat si nici treburi de facut. Dupa ceDumnezeu i-a creat, cei trei S-au luat de
maini si au cutreierat/ Gradina toata-n lungsi-n lat. Poetul descrie viata in Eden din
viziunea proprie prin epitete ca de gluma,
ncalca poruncadivina
. Dumnezeu se infurie, fiind descrisa reactia Sa prin imaginea de miscare
El,Dumnezeu, venind in rotogoale/In supararea Prea Sfintiei Sale. Poetul scrie ca,
drept pedeapsa, cei doi sunt izgoniti in rai, in furtuna, metafora ce sugereaza
lumea duradin afara Edenului. De asemenea, pedeapsa este descrisa prin epitete ca
fiindcrancena si dreapta. Biblia sustine ca Dumnezeu i-a spus lui Adam ca daca
vamanca din pomul interzis va muri. In poezie nu se vorbeste despre moarte
deoarece, pentru un copil, este un subiect considerat prea dur.
El utilizeaza termeni populari, argotici si regionalisme, ca de exemplu scapatat,
azamislit,se julea,nitelus,cata,sa puie sau scuipat. De asemenea,
elfoloseste pe alocuri un ton ironic si chiar peiorativ. De exemplu, in versurile Ca,
deurat, scuipand in patru zari, stingher/Facuse si luminile din cer Arghezi ia peste
picior puterea divina. El ii ironizeaza si pe Adam si pe Eva, numindu-i neroada

sinetot, subliniind lipsa de judecata specifica varstei lor.Tratand o tema religioasa,

ar fi fost de asteptat ca in aceste poezii sa abunde cuvinteledin campul semantic
religios. Predomina, insa, cuvintele apartinand campuluisemantic al jocului, cum ar
fi copii,jucandu-se,sareau,gluma sau joaca.Astfel creeaza o ambianta
jucausa, indepartandu-se de stilul grav in care este redactataBiblia pentru ca acesta
este prea complicat si prea sobru pentru a capta atentia unuicopil.
Prin geniul sau poetic a reusit sa explice pe intelesul celor mici un pasaj complex
dinScriptura si anume Geneza. Desi a fost un scriitor matur, a reusit cu succes sa
setranspuna in mintea unui copil si sa conceapa versuri care sa-l distreze si sa-l
invete inacelasi timp.
A doua creaie a lui Arghezi, Porunca, continu ideea prezent din prima poezie,
descriind traiul fericit pe care cei doi copii il duceau in rai. Raiul este descris ca un
loc perfect, in care lucrurile erau pe placul tuturor: absena activitilor colare, a
parinilor, a profesorilor, dar nu n ultimul rnd lipsa total a regulilor i a
responsabilitailor
Prin versurile ,, Domnul i-a dat afar, n furtuna, autorul subliniaz, prin
metafora ,,furtun, pedeapsa pe care Dumnezeu o aplic pentru ncalcarea
cuvntuluiDomnesc, izgonirea din Paradis n lumea cea rea ca o ,,furtun. Prin
versurile ,, Ca s ncerce dac un altoi/ De stea putea s prind pe noroi, autorul
surprinde construcia antinomic a fiinei umane: libertatea deplin a spiritului
evideniat prin metafora ,,altoi/ De stea i limitarea conferit de corporalitatea
sugerat de cuvntul folosit figurat ,,noroi
Limbajul este demonstrat de construirea unor imagini artistice si a unor figuri de stil
ce confer expresivitate discursului liric, dar i prin conotaia ludic, termenii
utilizai fiind din registrul copilresc.Arghezi i demonstreaz viziunea ludic asupra
universului descris. Astfel ,,raiul este populat de gze i iezi, de pomi nmugurii,
dar mai ales de copii ce se bucur de absena adulilor.