SIGHISOARA

Sighisoara este opera constructiva a colonistilor germani adusi in Transilvania pentru paza
vechilor frontiere ale regatului maghiar.
Descoperiri mai vechi sau mai noi arata ca in subsolul dealului pe care se afla actuala Cetate, exista urme ale unor
asezari si mecropole datand de la inceputul epocii fierului.
Pe varful Dealul Scolii, unde se afla acum Biserica din Deal, a existat inca din antichitatea preistorica o cetate
de pamant cu santuri si valuri intarite cu palisade, amplificata de secui si distrusa de tatari, apoi demolata de sasi
pentru a face loc unei cetati medievale de piatra cu rol de refugiu pentru asezarea de pe deal.
Locuitorii orasului medieval au fost de la inceput meseriasi organizati in asociatii (bresle).Cele mai multe bresle
(15) si branse (20) sunt precizate dupa anul 1400: cizmari, butnari, lacatusi, strungari in lemn, fierari, blanari,
tesatori de panza manusari, pictori, rotari, aurari, croitori, etc.
Asezarile mai importante din Transilvania aveau dreptul la targuri saptamanale. La Sighisoara targul era
miercurea, singura zi din saptamana in care populatia din sate avea dreptul sa vina in oras. La portile Cetatii
pazeau halabardierii si existau tot felul de inscriptii care atentionau asupra corectitudinii. Furtul, inselatoria,
greutatile false, vinderea de produse slabe calitativ, erau pedepsite pe loc. Vinovatii erau inchisi sau pusi sa
calareasca magarul de lemn, cu doua greutati mari legate de picioare. Sighisoara avea dreptul la trei mari
targuri anuale, la care participau majoritatea oraselor din zona. Asadar, atmosfera medievala si vechea ordine a
breslelor bazata pe cinste si calitate s-a mentinut la Sighisoara pana tarziu, cand au aparut primele corporatii si
apoi fabricile, cu care vechile bresle nu au mai putut concura, si au iesit treptat din istorie. Pentru locuitorii
Sighisoarei perioada cea mai grea a fost intre anii 1601-1676, aproape un secol incarcat de calamitati naturale,
razboaie, jafuri, molime si incendii.

ATACURI
n anul 1600 cetatea este atacat de trupele conduse de Mihai Viteazul i mai trziu este atacat i prdat
de trupele conduse de generalul Basta, dar oamenii scap cu via din cauza plii unei rscumprri de 50.000 de
florini, bani mprumutai, cum menioneaz cronicarul Krauss. Mai trziu n anul 1603 cetatea este atacat de
Moise Szkely cu trupele turcesti, n anul 1605 este atacat de trupele condus de tefan Bocskai i n anul 1662
este atacat de trupele conduse de Ioan Kemny. n Sighioara este ales principe al Transilvaniei Gheorghe
Rkczi I n anul 1 Decembrie 1630, Francisc Rhdei n anul 2 Noiembrie 1657 i Acaiu Barcsay n anul 7
Octobrie 1658.
CIUMA
n anul 1646 2.000 de locuitori mor din cauza ciumei, iar n 1709 numrul victimelor este de 4.000.[6]. n anul 1676
oraul este distrus de conflagraie. n anul 1788 este din nou conflagraie.
ntre 1703-1711 are loc micarea anti-habsburgic din Ungaria i Transilvania. Curuii (anti-habsburgicii) - condui n
regiunea Trnavelor de Vasile Neagu i Bucur Cmpeanu - au atacat cetatea Sighioara care era vzut ca fiind de
partea lobonilor (aprtorii imperiului habsburgic). Dup lupte grele, curuii i dau seama c nu pot ocupa cetatea, i
se retrag.

n anul 1849 oraul este ocupat de trupele conduse de generarul Forr i mai trziu din nou este ocupat de trupele
conduse de Jzef Bem.

Prin btlia ntre trupele ariste intervenioniste i armata revoluionar ungar de pe cmpia dintre Sighioara i
Albeti din 31 iulie 1849, Sighioara a intrat n istoria luptelor revoluionare din sec. al XIX-lea. n aceast btlie a
murit, printre alii, poetul maghiar Sndor Petfi.

n perioada interbelic a fost reedina judeului Trnava Mare.

ASTAZI
Tobosarul cetatii Sighisoarei, singurul din lume angajat de o
primarie, n-are doar rol decorativ. Ii indruma pe turisti, le
raspunde la intrebari si le da sfaturi (Nu uitati, vorbele bune nu
strica niciodata dintii! Am zis!). Iar pe cersetori, despre care spune
ca incalca legea locului, ii ameninta cu camera de tortura.
Culmea e ca in istoria orasului nu se mentioneaza, concret, existenta
vreunui tobosar. Exista doar un document care aminteste de un
gornist, la care se adauga doua figurine care infatiseaza tobosari,
aflate in Turnul cu Ceas, care dateaza din secolul XVII.

Arme si fortificatii
La doar cativa pasi de locul in care tobosarul cetatii isi tine discursul de bun venit gasim o colectie impresionanta
de arme, echipamente si tehnica militara: spade, sabii de cavalerie si de parada, camasi de zale, scuturi, lanci,
ghiulele, flinte, pistoale si un jug de tortura... Sunt expuse, cu mandrie, la Muzeul de Istorie Sighisoara.

Tradatori executati si vrajitoare arse pe rug

Tradarea cetatii, adulterul, omorul si vrajitoria erau sanctionate cu pedeapsa capitala. Orasele sasesti aveau
marele privilegiu de a condamna la moarte in numele Regelui. Simbol al dreptului spadei, sau jus gladii, stau
cele 4 turnulete de pe acoperisul Turnului cu Ceas. Existau doi judecatori: unul scaunal, care se ocupa de lucrurile
marunte, si un altul regal, in atributiile caruia intrau asa-numitele procese criminale. Acestea aveau loc in Piata
Cetatii, iar executiile se faceau afara, pe Dealul Cetatii. Daca urci Vila Franca din partea Serchesului, atunci
strabati acelasi drum cu condamnatii la moarte. O singura persoana a fost executata in cetate: primarul Johann
Schuller
Prostituatelor li se taia limba, pentru ca se considera ca astfel nu-si mai pot practica meseria, ne mai fiind capabile sa
negocieze pretul. Hotii erau legati de stalpul infamiei si li se atarna de gat o piatra de 6 kg. Iar acolo unde acum e parcul
orasului se afla un magar de lemn, de care erau legati si supusi oprobriului public cei care inselau. Se spune insa ca, vreme
de doua secole, n-a avut nimeni onoarea de a sta pe magar.
Presupusele vrajitoare erau arse pe rug, deoarece se credea ca numai in acest fel diavolul poate fi invins. Ultimele procese
de vrajitorie din Europa au avut loc nu departe de Sighisoara, la Tirgu Mures, la sfarsitul secolului XVIII. etatii. Daca urci
Vila Franca din partea Serchesului, atunci strabati acelasi drum cu condamnatii la moarte.

Biserica Leprosilor
A fost ridicata in jurul anului 1.500, pe malul Tarnavei. Un secol mai tarziu a inceput sa deserveasca azilul de leprosi.
Bolnavilor li se predica printr-un amvon, pentru ca nu aveau voie sa intre in lacas. Se vorbeste despre zeci de sighisoreni
care si-au dedicat viata ingrijirii leprosilor.

Sighisoara este supranumita Perla Tarnavei (fiind situata pe raul Tarnava Mare, afluent al Muresului),
margaritar al Transilvaniei, Nurnberg transilvanean sau orasul-muzeu.
Asezarea a fost intemeiata in 1191, dar a fost atestata documentar in 1280, sub numele de Castrum Sex. Acum, e
singura cetate medievala locuita din sud-estul Europei.
Un incediu puternic avea sa distruga Sighisoara in aprilie 1676. In 6 ore, trei sferturi din oras a cazut prada focului.
Majoritatea cladirilor au fost reconstruite in urmatorii doi ani, cu putin ajutor din partea sibienilor.
Sighisoara a fost inclusa, in 1999, in patrimoniul cultural UNESCO.
In 2002, municipiul numara 32.304 locuitori: 76% romani, 18% unguri, 4% tigani si 2% nemti. In 1930 insa, peste
30% din populatie era de origine germana.
Festivalul comunitatilor etnice din Romania, ProEtnica, are loc la Sighisoara, in fiecare an, in august.

ALBA IULIA
Alba Iulia, n romna veche Blgrad, n antichitate pe locul actualei ceti s-a aflat castrul roman Apulum) este
un municipiu, reedin a judeului Alba din Romnia, situat n zona de sud-vest a Transilvaniei, pe malul rului Mure.
Oraul a fost ntre anii 1541 i 1711 reedina principilor Transilvaniei i astfel capitala politic a Principatului
Transilvaniei. ntre 1595-1596, sub Sigismund Bthory, respectiv ntre 1600-1601, sub Mihai Viteazul, a fost reedina
conductorului politic al Moldovei, Transilvaniei i rii Romneti, aflate n uniune personal. La 1 decembrie 1918 a
fost locul de desfurare a Marii Adunri Naionale de la Alba Iulia, care a legitimat popular unirea Transilvaniei i a
Banatului cu Regatul Romniei. n anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficial de ncoronare a regilor Romniei
Mari, Ferdinand I i Maria, moment care a consfinit importana simbolic a oraului, datorit rolului su de capital
istoric.
Numeroase izvoare atest, nainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existena pe
acest teritoriu i n mprejurimile lui imediate, a unor aezri preistorice datnd din mileniul al V-lea .C.; n partea de
nord a oraului s-a descoperit o important aezare neolitic (5000-1900 .C.), care a fost locuit de triburi de pstori i
agricultori. n numeroase puncte de pe teritoriul oraului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveal obiecte din
epoca bronzului (1700-1000 .C.).
Demn de menionat este i cetatea de pmnt din epoca fierului, descoperit pe nlimile din stnga Mureului,
la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Aceast cetate, datat pe la jumtatea mileniului I .C. este fortificat cu
valuri de pmnt i anuri, ngloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Mureului, a fost, probabil, un
centru tribal tracic de seam. O ramur a tracilor va atinge n curnd un apogeu politic, social i economic al acestor locuri
i acetia sunt dacii. Ei pun bazele unei aezri puternice - Apoulon - ce se va impune mai trziu. astfel nct ntre anii
1542-1690, Alba Iulia devenea capitala Principatului Transilvaniei. Dup devastatoarea nfrngere de la Mohacs din anul
1526, suferit n faa armatei otomane a lui Suleiman Magnificul, n urma creia regatul ungar avea s dispar, Principatul
Transilvaniei a devenit tributar Imperiului Otoman, dar n acelai timp a dobndit un grad deplin de autonomie intern.
Cu siguran unul dintre cele mai importante momente din cronologia acestui ora, este cel din data de 1
noiembrie 1599, cnd voievodul Mihai Viteazul avea s intre n Alba Iulia ca nvingtor i prim unificator de stat, care a
realizat atunci unirea politic a Transilvaniei, rii Romneti i Moldovei sub conducerea sa. Momentul a fost marcat i
de oferirea cheilor oraului de ctre episcopul catolic Demetrius Napagy, care avea s fie numit cancelar al Transilvaniei
n timpul lui Mihai Viteazul. Voievodul valah fondeaz aici i o Mitropolie, distrus ulterior de ctre habsburgi. Dup
asasinarea lui Mihai Viteazul, Alba Iulia, devenit capital a principalului, a fost distrus de mai multe ori de ctre
armatele rivale ale lui Gjerj Basta i Moise Secuiul. Oraul a fost refcut de-a lungul timpului, astfel nct la data de 7
octombrie 1698, a avut loc aici Sinodul de Unire cu Biserica Romei, sinod n urma cruia o parte a romnilor transilvani,
iniial ortodoci, au fost silii s treac la catolicism, moment marcat i de apariia Bisericii Romne Unit cu Roma, n
fond o biseric greco-catolic.

Dup ce mpratul austriac Carol al VI-lea a decis n secolul al XVIII-lea reorganizarea Transilvaniei ca provincie de
grani, Alba Iulia a primit trupe austriece destinate aprrii. Majoritatea construciilor importante din ora au fost
transformate n cazrmi pentru aceste trupe, iar cetatea oraului a fost puternic avariat n timpul rscoalei curuilor. Noua
cetate Alba Iulia a fost apoi construit dup planurile arhitectului Giovanni Morando Visconti. Sub dinastia habsburgilor
situaia romnilor transilvneni se agraveaz, iar la Alba Iulia n data de 14 februarie 1761 preoii ortodoci in o adunare
sinodal soldat cu izbucnirea rscoalei condus de clugrul ortodox Sofronie de la Cioara. Rscoala este nbuit, la fel
fiind i cea condus de Horea, Cloca i Crian.
n urma nfrngerii rscoalei, cele trei mari cpetenii ale romnilor transilvneni sunt arestate, iar Horia i Cloca sunt
martirizai la Alba Iulia prin cumplita zdrobire cu roata.
Alba Iulia a jucat un rol important i n decursul Revoluiei de la 1848 din Transilvania, cnd garnizoana oraului alctuit
n mare parte din etnici romni se aliaz cauzei naionale pentru care Avram Iancu lupta n Munii Apuseni. ns marele
moment de glorie al Albei urma s se petreac pe data de 1 decembrie 1918, cnd zeci de mii de romni soseau aici pentru
a definitiva pe veci actul nceput cu trei sute de ani n urm n acelai loc de ctre Mihai Viteazul. Cei 1228 de delegai
oficiali s-au strns n cldirea care n prezent gzduiete i Muzeul Naional al Unirii din Alba Iulia pentru a hotr unirea
Transilvaniei cu regatul Romniei.
n Alba Iulia, n anul 1922 s-a ridicat Catedrala Rentregirii Neamului, unde pe data de 14 octombrie 1922 regele
Ferdinand I i regina Maria aveau s fie ncoronai ca monarhii care au reunit toate provinciile istorice romneti sub un
singur sceptru.
Cu o asemenea istorie tumultoas, oraul este deosebit de bogat n obiective istorice, culturale i turistice. Aici se
pot vizita Categrala romano-catolic Sfntul Mihail, Catedrala Rentregirii, Biserica greceasc cu hramul Adormirea
Maicii Domnului, Biserica Memorial Mihai Viteazul, Biserica cu hramul Sfintei Treimi, Biserica cu hramul Sfinilor
Apostoli Petru i Pavel, Castrul roman i cetatea veche, Palatul Princiar, fostul Comisariat i Manutana, Palatul Apor,
Palatul Arhiepiscopiei, Cetatea Bastionar Alba Carolina, Biblioteca Batthyaneum i multe edificii martore ale istoriei
acestui loc unic n lume, edificii incluse n prezent n circuitul turistic i cel cultural.

Campulung moldovenesc
Legende i atestare documentar
Legenda spune c dintre toi cei care i-au ncercat puterile n lupta cu balaurul doar haiducul Hluceanu i-a venit fiarei
de hac. Rsplata sa au fost libertatea i pmnturi, iar cutnd apoi o fat i un loc n care s se aeze, a ajuns i n inutul
unde astzi e oraul Cmpulung Moldovenesc, exclamnd cu sincer uimire: O, ce cmp lung!
Monumentul statuar Drago Vod i zimbrul
inut de legende i meleag pitoresc, nconjurat de codrii de brad i molid, Cmpulung Moldovenesc are o istorie
ndelungat, care ncepe cel puin odat cu ntemeierea Moldovei. Aezarea a fost rnd pe rnd centrul unei uniuni de
obti steti libere, capital a unei formaiuni politice prefeudale, pe unde, potrivit tradiiei, au trecut, venind din
Maramure, i Drago desclectorul i Bogdan I (13591365), ntemeietorul Moldovei. Istoricul Dimitrie Onciul afirma:
Voievodatul Cmpulungului a fost, dup tradiie, primul centru al
desclectorilor din ara vlahilor de peste muni. De aici, ct i din
alte surse, Teodor Blan conchide c: Voievodatul cmpulungean a
fost primul centru politic al desclectorilor maramureeni, ntemeiat
fiind de Drago Vod odat cu Principatul Moldovei.
Prima meniune scris despre Cmpulung Moldovenesc i cunoscut
pn acum dateaz din 14 aprilie 1411, din vremea lui Alexandru cel

Bun (14001432), prin care Mnstirea Moldovia primea satul Vama, mai jos de Cmpulung.

Monumentul statuar Drago Vod i zimbrul

Ocolul Cmpulung
Ocolul Cmpulungului Moldovenesc apare frecvent n documentele epocii, n hrisoave i urice din vremea domnitorilor
tefan cel Mare (14571504), Bogdan al III-lea cel Orb (15041517) sau Petru Rare (15271538, 15411546), care
druiesc mnstirilor muni i vi din inutul ocolului.
ntre anii 15321537 Petru Rare construiete pe valea rului Moldovia, la Vatra Moldoviei, o mnstire, devenit n
timp monument istoric i de art, prin arhitectura sa i prin picturile murale. Voievodul trece prin Cmpulung
Moldovenesc n anul 1541, venind din Transilvania, aa cum arat cronicarul Grigore Ureche: Ptru Vod s-au ntors de
la Bistria, fr de nici o zminteal i trecnd muntele au ieit la Cmpul Lung. n acelai an, Petru Rare ridic n
Poiana Sihstriei de la poalele Rarului, o mnstire din lemn, mutat mai trziu, dup anexarea Bucovinei, dincolo de
Raru, spre Chiril, unde se afl i astzi.
Dimitrie Cantemir, n opera sa Descriptio Moldaviae, scris ntre 17141716, amintete de Ocolul Cmpulungului, care
constituia un fel de republic, compus din 15 sate de pe vile Moldovei, Bistriei i Dornei, cu legi i judectorii proprii:
Cele ce am spus mai sus despre supuii Moldovei nu trebuie s se aplice ranilor din trei inuturi ale Moldovei, care,
este drept, nu sunt nobili, totui nu ascult de nici un boier i alctuiesc un fel de republic. Primul este Cmpulungul din
inutul Sucevei, ncins de un lan nentrerupt de muni foarte nali. Cuprinde cam cincisprezece sate, care toate i au legi
i judectori proprii. Uneori primesc i doi vornici trimii de domn, dar nu rareori, dac acetia jignesc pe rani, i
izgonesc, bizuindu-se pe acele mijloace de aprare pe care li le-a dat natura. Acelai lucru l subliniaz i Mihai
Eminescu ntr-un articol: Celula constituitiv a vechilor sate romne este republica rneasc, precum s-a pstrat mult
timp la Cmpulung (n Bucovina) i la Vrancea.
n anul 1717 Mihai Vod Racovi poposete i el n zona Cmpulungului, ridicnd la Vama un monument numit pn
astzi Stlpul lui Vod, n amintirea victoriei asupra trupelor austriece. Monumentul este un monolit n form de
column ptrat, de 3 metri nlime, cu o plrie piramidal de piatr aezat pe vrf. Pe pereii monumentului sunt
gravate n limb romn veche, cu litere chirilice, faptele campaniilor sale victorioase.
Etapa ocupaiei austriece ncepe n anul 1774, cnd trupele habsburgice ocup nord-vestul Moldovei, n momentul
n care armatele ruseti se retrseser, iar Imperiul Otoman ieise slbit n urma rzboiului de ase ani (17681774).
In perioada 1888-1918, orasul a cunoscut o evolutie puternica, fiind influentat de construirea caii ferate principale
si a celor doua ramificatii: una de la Vama spre Moldovita si alta de la Pojorata spre Fundu Moldovei, cand se construiesc
numeroase fabrici de cherestea pentru prelucrarea materialului lemnos. Tot acum, s-a inceput exploatarea subsolului
comunei Fundu Moldovei, extragandu-se minereuri de fier, cupru, plumb, zinc si s-a construit o turnatorie la Prisaca
Dornei.
Primul razboi mondial da un nou impuls luptei nationale a romanilor din Bucovina, in conditiile destramarii Imperiului
Austro-Ungar, trecand hotarat la infaptuirea idealului de secole: unitatea nationala.
Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, la care participa si numerosi bucovineni, consfinteste hotararea
luata la Cernauti, in data de 28 noiembrie 1918, implinirea idealului de unitate a tuturor romanilor. Pentru realizarea
acestui deziderat, au avut loc actiuni pregatitoare in toate asezarile zonei. Citam in acest sens un fragment din Raportul
asupra adunarii nationale tinute la Fundu Moldovei la 8 noiembrie (stil nou) 1918: ... conform Constituantei tarii
Bucovinei precum si adunarii nationale districtuale din Campulung din 4 noiembrie 1918 stil nou s-a
conchiemat pe ziua de 8 noiembrie stil nou adunarea nationala a poporului din aceasta comuna.

Perioada ce a urmat Marii Uniri din 1918 constituie pentru dezvoltarea zonei o epoca de puternic avant, reconstruindu-se
din temelii ceea ce distrusese primul razboi mondial, urmele luptelor putind fi vazute si astazi in padurile obcinilor
Feredeului si Mestecanisului.
Existenta orasului Campulung Moldovenesc ca resedinta de judet a fost curmata de catre noua impartire
administrativa legiferata in anul 1950, dupa model sovietic. Astfel, orasul Campulung devine un simplu orasel inglobat
mai intai in regiunea, si ulterior, in judetul Suceava.