SIGHISOARA

Sighisoara este opera constructiva a colonistilor germani adusi in

Transilvania pentru paza vechilor frontiere ale regatului maghiar.
Descoperiri mai vechi sau mai noi arata ca in subsolul dealului pe care se afla actuala
Cetate, exista urme ale unor asezari si mecropole datand de la inceputul epocii
fierului.
Pe varful Dealul Scolii, unde se afla acum Biserica din Deal, a existat inca din
antichitatea preistorica o cetate de pamant cu santuri si valuri intarite cu palisade,
amplificata de secui si distrusa de tatari, apoi demolata de sasi pentru a face loc unei
cetati medievale de piatra cu rol de refugiu pentru asezarea de pe deal.
Locuitorii orasului medieval au fost de la inceput meseriasi organizati in asociatii
(bresle).Cele mai multe bresle (15) si branse (20) sunt precizate dupa anul 1400:
cizmari, butnari, lacatusi, strungari in lemn, fierari, blanari, tesatori de panza
manusari, pictori, rotari, aurari, croitori, etc.
Asezarile mai importante din Transilvania aveau dreptul la targuri saptamanale.
La Sighisoara targul era miercurea, singura zi din saptamana in care populatia din
sate avea dreptul sa vina in oras. La portile Cetatii pazeau halabardierii si existau tot
felul de inscriptii care atentionau asupra corectitudinii. Furtul, inselatoria, greutatile
false, vinderea de produse slabe calitativ, erau pedepsite pe loc. Vinovatii erau inchisi
sau pusi sa calareasca magarul de lemn, cu doua greutati mari legate de picioare.
Sighisoara avea dreptul la trei mari targuri anuale, la care participau majoritatea
oraselor din zona. Asadar, atmosfera medievala si vechea ordine a breslelor bazata pe
cinste si calitate s-a mentinut la Sighisoara pana tarziu, cand au aparut primele
corporatii si apoi fabricile, cu care vechile bresle nu au mai putut concura, si au iesit
treptat din istorie. Pentru locuitorii Sighisoarei perioada cea mai grea a fost intre anii
1601-1676, aproape un secol incarcat de calamitati naturale, razboaie, jafuri, molime
si incendii.

ATACURI
n anul 1600 cetatea este atacat de trupele conduse de Mihai Viteazul i mai
trziu este atacat i prdat de trupele conduse de generalul Basta, dar oamenii
scap cu via din cauza plii unei rscumprri de 50.000 de florini, bani
mprumutai, cum menioneaz cronicarul Krauss. Mai trziu n anul 1603 cetatea
este atacat de Moise Szkely cu trupele turcesti, n anul 1605 este atacat de
trupele condus de tefan Bocskai i n anul 1662 este atacat de trupele conduse de
Ioan Kemny. n Sighioara este ales principe al Transilvaniei Gheorghe Rkczi I n
anul 1 Decembrie 1630, Francisc Rhdei n anul 2 Noiembrie 1657 i Acaiu Barcsay n
anul 7 Octobrie 1658.
CIUMA
n anul 1646 2.000 de locuitori mor din cauza ciumei, iar n 1709 numrul victimelor
este de 4.000.[6]. n anul 1676 oraul este distrus de conflagraie. n anul 1788 este
din nou conflagraie.

ntre 1703-1711 are loc micarea anti-habsburgic din Ungaria i Transilvania. Curuii
(anti-habsburgicii) - condui n regiunea Trnavelor de Vasile Neagu i Bucur
Cmpeanu - au atacat cetatea Sighioara care era vzut ca fiind de partea lobonilor
(aprtorii imperiului habsburgic). Dup lupte grele, curuii i dau seama c nu pot
ocupa cetatea, i se retrag.

n anul 1849 oraul este ocupat de trupele conduse de generarul Forr i mai trziu
din nou este ocupat de trupele conduse de Jzef Bem.

Prin btlia ntre trupele ariste intervenioniste i armata revoluionar ungar de pe

cmpia dintre Sighioara i Albeti din 31 iulie 1849, Sighioara a intrat n istoria
luptelor revoluionare din sec. al XIX-lea. n aceast btlie a murit, printre alii,
poetul maghiar Sndor Petfi.

n perioada interbelic a fost reedina judeului Trnava Mare.

ASTAZI
Tobosarul cetatii Sighisoarei, singurul din lume
angajat de o primarie, n-are doar rol decorativ. Ii
indruma pe turisti, le raspunde la intrebari si le da
sfaturi (Nu uitati, vorbele bune nu strica niciodata
dintii! Am zis!). Iar pe cersetori, despre care
spune ca incalca legea locului, ii ameninta cu
camera de tortura.
Culmea e ca in istoria orasului nu se mentioneaza,
concret, existenta vreunui tobosar. Exista doar un
document care aminteste de un gornist, la care se
adauga doua figurine care infatiseaza tobosari,
aflate in Turnul cu Ceas, care dateaza din secolul
XVII.
Arme si fortificatii
La doar cativa pasi de locul in care tobosarul cetatii isi tine discursul de bun venit
gasim o colectie impresionanta de arme, echipamente si tehnica militara: spade, sabii
de cavalerie si de parada, camasi de zale, scuturi, lanci, ghiulele, flinte, pistoale si un
jug de tortura... Sunt expuse, cu mandrie, la Muzeul de Istorie Sighisoara.

Tradatori executati si vrajitoare arse pe rug

Tradarea cetatii, adulterul, omorul si vrajitoria erau sanctionate cu pedeapsa capitala.
Orasele sasesti aveau marele privilegiu de a condamna la moarte in numele Regelui.
Simbol al dreptului spadei, sau jus gladii, stau cele 4 turnulete de pe acoperisul

Turnului cu Ceas. Existau doi judecatori: unul scaunal, care se ocupa de lucrurile
marunte, si un altul regal, in atributiile caruia intrau asa-numitele procese criminale.
Acestea aveau loc in Piata Cetatii, iar executiile se faceau afara, pe Dealul Cetatii.
Daca urci Vila Franca din partea Serchesului, atunci strabati acelasi drum cu
condamnatii la moarte. O singura persoana a fost executata in cetate: primarul Johann
Schuller
Prostituatelor li se taia limba, pentru ca se considera ca astfel nu-si mai pot practica meseria, ne
mai fiind capabile sa negocieze pretul. Hotii erau legati de stalpul infamiei si li se atarna de gat
o piatra de 6 kg. Iar acolo unde acum e parcul orasului se afla un magar de lemn, de care erau
legati si supusi oprobriului public cei care inselau. Se spune insa ca, vreme de doua secole, n-a
avut nimeni onoarea de a sta pe magar.
Presupusele vrajitoare erau arse pe rug, deoarece se credea ca numai in acest fel diavolul poate
fi invins. Ultimele procese de vrajitorie din Europa au avut loc nu departe de Sighisoara, la Tirgu
Mures, la sfarsitul secolului XVIII. etatii. Daca urci Vila Franca din partea Serchesului, atunci
strabati acelasi drum cu condamnatii la moarte.
Biserica Leprosilor
A fost ridicata in jurul anului 1.500, pe malul Tarnavei. Un secol mai tarziu a inceput sa
deserveasca azilul de leprosi. Bolnavilor li se predica printr-un amvon, pentru ca nu aveau voie
sa intre in lacas. Se vorbeste despre zeci de sighisoreni care si-au dedicat viata ingrijirii leprosilor.

Sighisoara este supranumita Perla Tarnavei (fiind situata pe raul Tarnava Mare, afluent al Muresului), margaritar
al Transilvaniei, Nurnberg transilvanean sau orasul-muzeu.

Asezarea a fost intemeiata in 1191, dar a fost atestata documentar in 1280, sub numele de Castrum Sex. Acum, e
singura cetate medievala locuita din sud-estul Europei.

Un incediu puternic avea sa distruga Sighisoara in aprilie 1676. In 6 ore, trei sferturi din oras a cazut prada focului.
Majoritatea cladirilor au fost reconstruite in urmatorii doi ani, cu putin ajutor din partea sibienilor.

Sighisoara a fost inclusa, in 1999, in patrimoniul cultural UNESCO.

In 2002, municipiul numara 32.304 locuitori: 76% romani, 18% unguri, 4% tigani si 2% nemti. In 1930 insa, peste
30% din populatie era de origine germana.

Festivalul comunitatilor etnice din Romania, ProEtnica, are loc la Sighisoara, in fiecare an, in august.

ALBA IULIA
Alba Iulia, n romna veche Blgrad, n antichitate pe locul actualei ceti s-a aflat castrul
roman Apulum) este un municipiu, reedin a judeului Alba din Romnia, situat n zona de sudvest a Transilvaniei, pe malul rului Mure. Oraul a fost ntre anii 1541 i 1711 reedina
principilor Transilvaniei i astfel capitala politic a Principatului Transilvaniei. ntre 1595-1596,
sub Sigismund Bthory, respectiv ntre 1600-1601, sub Mihai Viteazul, a fost reedina
conductorului politic al Moldovei, Transilvaniei i rii Romneti, aflate n uniune personal. La
1 decembrie 1918 a fost locul de desfurare a Marii Adunri Naionale de la Alba Iulia, care a
legitimat popular unirea Transilvaniei i a Banatului cu Regatul Romniei. n anul 1922 a avut loc

la Alba Iulia ceremonia oficial de ncoronare a regilor Romniei Mari, Ferdinand I i Maria,
moment care a consfinit importana simbolic a oraului, datorit rolului su de capital istoric.

Numeroase izvoare atest, nainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise,
existena pe acest teritoriu i n mprejurimile lui imediate, a unor aezri preistorice datnd din mileniul al Vlea .C.; n partea de nord a oraului s-a descoperit o important aezare neolitic (5000-1900 .C.), care a fost
locuit de triburi de pstori i agricultori. n numeroase puncte de pe teritoriul oraului - La vii, Platoul
romanilor - au fost scoase la iveal obiecte din epoca bronzului (1700-1000 .C.).
Demn de menionat este i cetatea de pmnt din epoca fierului, descoperit pe nlimile din stnga
Mureului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Aceast cetate, datat pe la jumtatea mileniului I .C.
este fortificat cu valuri de pmnt i anuri, ngloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al
Mureului, a fost, probabil, un centru tribal tracic de seam. O ramur a tracilor va atinge n curnd un apogeu
politic, social i economic al acestor locuri i acetia sunt dacii. Ei pun bazele unei aezri puternice - Apoulon ce se va impune mai trziu. astfel nct ntre anii 1542-1690, Alba Iulia devenea capitala Principatului
Transilvaniei. Dup devastatoarea nfrngere de la Mohacs din anul 1526, suferit n faa armatei otomane a lui
Suleiman Magnificul, n urma creia regatul ungar avea s dispar, Principatul Transilvaniei a devenit tributar
Imperiului Otoman, dar n acelai timp a dobndit un grad deplin de autonomie intern.
Cu siguran unul dintre cele mai importante momente din cronologia acestui ora, este cel din data de 1
noiembrie 1599, cnd voievodul Mihai Viteazul avea s intre n Alba Iulia ca nvingtor i prim unificator de
stat, care a realizat atunci unirea politic a Transilvaniei, rii Romneti i Moldovei sub conducerea sa.
Momentul a fost marcat i de oferirea cheilor oraului de ctre episcopul catolic Demetrius Napagy, care avea s
fie numit cancelar al Transilvaniei n timpul lui Mihai Viteazul. Voievodul valah fondeaz aici i o Mitropolie,
distrus ulterior de ctre habsburgi. Dup asasinarea lui Mihai Viteazul, Alba Iulia, devenit capital a
principalului, a fost distrus de mai multe ori de ctre armatele rivale ale lui Gjerj Basta i Moise Secuiul.
Oraul a fost refcut de-a lungul timpului, astfel nct la data de 7 octombrie 1698, a avut loc aici Sinodul de
Unire cu Biserica Romei, sinod n urma cruia o parte a romnilor transilvani, iniial ortodoci, au fost silii s
treac la catolicism, moment marcat i de apariia Bisericii Romne Unit cu Roma, n fond o biseric grecocatolic.
Dup ce mpratul austriac Carol al VI-lea a decis n secolul al XVIII-lea reorganizarea Transilvaniei ca
provincie de grani, Alba Iulia a primit trupe austriece destinate aprrii. Majoritatea construciilor importante
din ora au fost transformate n cazrmi pentru aceste trupe, iar cetatea oraului a fost puternic avariat n
timpul rscoalei curuilor. Noua cetate Alba Iulia a fost apoi construit dup planurile arhitectului Giovanni
Morando Visconti. Sub dinastia habsburgilor situaia romnilor transilvneni se agraveaz, iar la Alba Iulia n
data de 14 februarie 1761 preoii ortodoci in o adunare sinodal soldat cu izbucnirea rscoalei condus de
clugrul ortodox Sofronie de la Cioara. Rscoala este nbuit, la fel fiind i cea condus de Horea, Cloca i
Crian.
n urma nfrngerii rscoalei, cele trei mari cpetenii ale romnilor transilvneni sunt arestate, iar Horia i
Cloca sunt martirizai la Alba Iulia prin cumplita zdrobire cu roata.
Alba Iulia a jucat un rol important i n decursul Revoluiei de la 1848 din Transilvania, cnd garnizoana
oraului alctuit n mare parte din etnici romni se aliaz cauzei naionale pentru care Avram Iancu lupta n
Munii Apuseni. ns marele moment de glorie al Albei urma s se petreac pe data de 1 decembrie 1918, cnd
zeci de mii de romni soseau aici pentru a definitiva pe veci actul nceput cu trei sute de ani n urm n acelai
loc de ctre Mihai Viteazul. Cei 1228 de delegai oficiali s-au strns n cldirea care n prezent gzduiete i
Muzeul Naional al Unirii din Alba Iulia pentru a hotr unirea Transilvaniei cu regatul Romniei.

n Alba Iulia, n anul 1922 s-a ridicat Catedrala Rentregirii Neamului, unde pe data de 14 octombrie 1922
regele Ferdinand I i regina Maria aveau s fie ncoronai ca monarhii care au reunit toate provinciile istorice
romneti sub un singur sceptru.
Cu o asemenea istorie tumultoas, oraul este deosebit de bogat n obiective istorice,
culturale i turistice. Aici se pot vizita Categrala romano-catolic Sfntul Mihail, Catedrala
Rentregirii, Biserica greceasc cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Biserica Memorial Mihai
Viteazul, Biserica cu hramul Sfintei Treimi, Biserica cu hramul Sfinilor Apostoli Petru i Pavel,
Castrul roman i cetatea veche, Palatul Princiar, fostul Comisariat i Manutana, Palatul Apor,
Palatul Arhiepiscopiei, Cetatea Bastionar Alba Carolina, Biblioteca Batthyaneum i multe edificii
martore ale istoriei acestui loc unic n lume, edificii incluse n prezent n circuitul turistic i cel
cultural.
CAMPUKUG