Ca regiune istorică, Bucovina a

început să existe din anul:

a) 1918, când s-a realizat unirea
tuturor românilor;

b) 1359, când s-a întemeiat Moldova;

c) 1774, când a intrat sub stăpânire

austro-ungară;
 Steagul Moldovei, în timpul lui
Ștefan cel Mare era:
a) roșu, având stema cap de bour;

b) bicolor (roșu și albastru);

c) tricolor (roșu, galben și

albastru);
 Bucovina s-a unit cu România în
anul:

a) 1600;

b) 1859;

c) 1918;
 Primul conducător al României
Mari a fost:
a) Mihai Viteazul;

b) Alexandru Ioan Cuza;

c) Ferdinand I;
 Bucovina este un cuvânt de
origine slavă, care însemnă:
a) țara brazilor;

b) țara fagilor;

c) țara molizilor;
 Dacii liberi din Moldova se
numeau:

a) geți;

b) carpi;

c) daci mari;
 Bucovina, ca regiune istorică,
acoperea următorul teritoriu:
a) Județul Suceava în întregine;
b) o mare parte din Județul Suceava și
o comună din Județul Botoșani;
c) o mare parte din Județul Suceava,
o comună din Județul Botoșani și
regiunea Cernăuți din Ucraina;
 Prima capitală a Moldovei a fost
la:

a) Suceava;
b) Siret;
c) Baia;
 Bucovina a mai fost numită:

a) Făget;
b) Arboroasa;
c) Țara de Jos;
 Dragoș Vodă a fost înmormântat
la :
a) biserica de lemn din Volovăț;
b) biserica de piatră Bogdana din
Rădăuți;

c) Mănăstirea Putna;
 În urma cererii adresate
împăratului Imperiului Austro-Ungar
în anul 1848, Bucovina devine:

a) Țara Bucovinei;
b) Ducatul Bucovinei;
c) Ducatul Moldovei;
 Ca realitate istorică și ca
nume de teritoriu, Bucovina a
început să existe odată cu
anexarea acestui teritoriu la
Imperiul Austro-Ungar, în anul
1774, când Imperiul Otoman a
acceptat să cedeze Austriei
nordul Moldovei, fără a avea
acest drept. Motivul era că
Austria avea nevoie de o fâșie
de pământ prin care să facă
legătura dintre Transilvania și
celelalte teritorii ocupate.
 Steagul Moldovei din perioada domniei lui
Ștefan cel Mare era roșu, având în mijloc stema
Moldovei care reprezintă, în mod tradițional, un
cap de bour privit frontal, simbolizând puterea,
cu soarele simbolizând luminăția bunei domnii,
plasat între coarnele bourului, cu un trandafir în
stânga simbolizând credința, și în dreapta luna
în faza de crai-nou simbolizând renașterea.
Fondul roșu, simbolizează vitejia.
 La sfârșitul Primului Război Mondial (1918),
Imperiul Austro-Ungar începea să se destrame.
Austria, Ucraina și Rusia doreau alipirea Bucovinei la
teritoriul lor. La 11 noiembrie, o mare unitate militară
din România, la solicitarea Consiliului Național
Român, a intrat în Bucovina, pentru a apăra viața și
libertatea locuitorilor. La 28 noiembrie 1918, a avut
loc la Cernăuți Congresul General al Bucovinei, unde
s-a hotărât, cu majoritate de voturi unirea Bucovinei
cu România. Apoi, actul Unirii Bucovinei cu
România a fost adus la cunoştinţa guvernelor din
Iaşi, Paris, Londra și Roma. Un an mai târziu, a
avut loc și recunoașterea internațională a unirii.
 Era al doilea mare moment al Marii Unirii, după ce
Basarabia se unise cu Ţara Mamă în aprilie. După unirea
Bucovinei cu România, a urmat unirea Transilvaniei cu
România, la 1 Decembrie 1918, și întregirea României.
Ferdinand a fost încoronat rege al României Mari la
15 octombrie 1922 la Catedrala din Alba Iulia. Se spune
că, în fața mulțimii adunate, regele și-a așezat pe cap o
coroană simplă de oțel, tivită cu mătase roșie. Apoi, a
așezat pe fruntea reginei Maria o coroană de aur
împodobită cu pietre prețioase. În acel moment, pe
obrajii reginei curgeau lacrimi de emoție și de bucurie.
 Teritoriile care nu au fost cucerite de romani au rămas
sub stăpânirea dacilor liberi. Numele dacilor liberi din
Moldova (carpi) provenea de la Munții Carpați. Neamul
carpilor a locuit, inițial, in zona Carpaților Răsăriteni, zona
de la vest de Siret, cuprinsă între râul Putna la sud și râul
Moldova la nord. Deseori, carpii au atacat romanii. Pentru
că erau greu de învins, împărații romani care reușeau să-i
învingă primeau titlul de Carpicus. Imperiul Roman plătea
sume mari carpilor pentru a-i determina să nu mai atace și
să nu mai prade teritorii ocupate de romani. În plus,
existau schimburi comerciale între carpi și romani. Așa
se explică monedele romane găsite pe teritoriul locuit de
carpi și faptul că, deși nu erau sub ocupație romană, dacii
din nordul Moldovei au învățat limba latină.
Bucovina este o
regiune istorică, cuprinzând un
teritoriu de 10.441 km² care
acoperă următoarea zonă:
•județul Suceava (Rădăuți,
Suceava, Gura Humorului,
Câmpulung Moldovenesc,
Vatra Dornei, Siret,
Vicovu de Sus și zonele
adiacente);
•comuna Mihăileni din Județul
Botoșani
•regiunea Cernăuți din Ucraina.
Aici au fost primele capitale: la Baia, la Siret şi
la Suceava.
Acest teritoriu a mai
avut de-a lungul
istoriei și alte nume:
Țara de Sus,
Arboroasa.
Dragoș Vodă, o figură legendară, ce a dăruit un nume şi o stemă
statului nostru medieval de la răsărit de arcul carpatic, a pus
temelia unei noi localităţi, satul Volovăţ, întemeiat de către
supuşii săi, proveniţi din Maramureş, care l-­au însoţit pe plaiurile
moldovene. În 1353, Dragoş porunceşte construirea, în această
aşezare, a unei bisericuţe din lemn (considerată drept cea mai
veche biserică domnească din Moldova). În vârstă de peste
șaptezeci de ani, s-a stins din viață și a fost înmormântat în incinta
bisericuţei sale de lemn de la Volovăţ (aflată în apropierea
Siretului), însă, din păcate, mormântul său nu s-a păstrat până în
zilele noastre. După aproximativ 120 de ani, Ștefan cel Mare a
construit în locul bisericuței de lemn, care ajunsese într-un avansat
stadiu de degradare, o alta din piatră. Izvoare istorice locale
afirmă că, în timpul lucrărilor, s-a descoperit într-­o pivniţă un
sicriu mare de piatră în care se aflau oase de om. Pe o cruce de
aur, care se afla în acel sicriu, era scris Dragoș Vodă.
 În anul 1848, mișcarea revoluționară cuprinsese
întreaga Europă. În acest context internațional, la 13
februarie 1848, o delegație a bucovinenilor a înaintat un
memorandum împăratului Imperiului Austriac prin care
cereau crearea unui ducat românesc, ca o recunoaștere
a românității Bucovinei, iar "împăratul austriac să poată
purta și titlul de mare duce al românilor". Cererea lor a
fost acceptată. Astfel, Bucovina devine Ducatul
Bucovinei. Primește dreptul de a avea drapel propriu
(culorile erau albastru și roșu, dispuse orizontal, având
la mijloc stema Bucovinei).