AUTONOMII LOCALE ȘI INSTITUȚII CENTRALE ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC

ÎN SECOLELE VII-XVIII

· CAUZELE CARE AU FAVORIZAT FORMAREA STATELOR MEDIEVALE

ROMÂNEȘTI:

· Cauze interne
· existența unor autonomii locale care au deja unele instituții incipiente favorizează
unirea acestora și apariția statelor medievale;
· viață economică prosperă, și este determinată și de existența drumurilor comerciale care
trec prin spațiul românesc cum ar fi, de exemplu, Drumul Moldovenesc dar și drumul care
trece prin Țara Românească, ambele legând Marea Neagră și Dunărea de restul Europei.
· Cauzele externe
a. Stingerea dinastiei Arpadiene în anul 1301 determină o criza dinastică în Ungaria,
întrucât exista mai mulți candidații care doresc tronul. De aceea, o perioadă, statul maghiar nu
mai poate să-și exercite influența în spațiul extracarpatic. Cel care reușește sa preia coroana
Ungariei este CAROL ROBERT DE ANJOU, însă acesta trebuie mai întâi să-și impună
autoritatea asupra marii nobilimii maghiare și abia apoi sa se ocupe de politica externă. Acesta
este contextul în care Basarab I a unit autonomiile locale și a format statul medieval Țara
Românească.
b. Scăderea puterii tătarilor din Hanatul Hoardei de Aur în secolul al XIV-lea favorizează
întemeierea Moldovei. Deși scăzuse puterea acestora, tătarii aveau încă forța de a ataca
drumul comercial care trecea prin Moldova. De aceea, maghiarii și transilvănenii vor lupta
împotriva tătarilor care le puneau în pericol interesele economice care erau legate de drumul
comercial. Acesta este contextul în care Dragoș va realiza în N Moldovei o
TRANSILVANIA

A. AUTONOMIILE LOCALE - exista izvoare istorice care menționează autonomiile locale din
spațiul intracarpatic
I. GESTA HUNGARORUM (FAPTELE UNGURILOR) a fost scrisa în secolul al XII-lea de
către ANONYMUS(notarul regelui Ungariei), dar face referire la evenimentele de la sfârșitul
secolului al IX-lea, când ungurii au pătruns în Transilvania. Ei au găsit mai multe autonomii
locale.
· Voievodatul condus de Menumorut
· Voievodatul lui Gelu
 · glad
II. LEGENDA SF. GERARD este un izvor istoric care amintește despre autonomiile locale din
spațiul intracarpatic în secolul al XI-lea:
· Voievodatul condus Ahtum;
· Voievodatul condus de către Gyula.

2. VOIEVODATUL CONDUS DE CĂTRE GYULA

Gyula conducea un voievodat din zona Transilvaniei care avea capitala la BÂLGRAD(Alba-
Iulia de astăzi). El nu vrea să treacă la catolicism, așa cum făcuse regele Ștefan. De aceea, a
fost atacat de armata regelui Ștefan, învins și luat prizonier.
· FORMAREA STATULUI MEDIEVAL

· Transilvania a devenit principat autonom, aflat sub suzeranitate otomană.

ȚARA ROMÂNEASCĂ

· AUTONOMIILE LOCALE
În izvorul istoric, DIPLOMA CAVALERILOR IOANIȚI, din 1247, dată de regele Ungariei
Bela al IV-lea sunt amintite cinci autonomii locale aflate între Carpați și Dunăre:
· Țara Severinului
· Cnezatul lui Ioan
· Cnezatul lui Farcaș
· Voievodatul lui Litovoi
· Voievodatul lui Seneslau
· FORMAREA STATULUI MEDIEVAL
Ț. Românească s-a format ca stat medieval prin unirea autonomiilor locale. Există doi
întemeietori ai Țării Românești:
· Negru Vodă(sau Radu Negru Vodă) care este descălecătorul legendar;
· Basarab I(1310-1352)

· NEGRU VODĂ – era conducătorul Ț. FĂGĂRAȘULUI, o zonă din S Transilvaniei. El

 este nemulțumit deoarece regele Ungariei, a desființat autonomia de care se bucurau
românii în Ț. Făgărașului. Negru Vodă și apropiații săi au trecut la S de Carpați unde
conform legendei ar fi unit teritoriile dintre Carpați și Dunăre, formând Țara
Românească, care avea capitala la CÂMPULUNG. Nu știm cu siguranță daca Negru Vodă a
existat sau nu, dar știm că în perioada de la sfârșitul secolului al XIII-lea(atunci când trece la
S de Carpați și Negru Vodă adică 1290-1291) a existat o migrație a populației dinspre
Transilvania către spațiul extracarpatic. De aceea, e mare probabilitate ca printre aceștia să se
fi aflat și Negru Vodă.
*Descălecători= întemeietor de țară venit din afara spațiului respectiv

POLTICA EXTERNĂ A LUI VLADISLAV VLAICU

· Campania din 1368
Armata Ungariei a atacat Țara Românească pentru că Vladislav Vlaicu nu a depus omagiu
de vasalitate față de regele Ungariei(Ludovic I). Au avut loc mai multe confruntări în zona
Banatului, în apropiere de râul Ialomița și în apropiere de râul Bistrița. Campania s-a
încheiat cu victoria românilor.

· Pacea din 1368

Este o pace de compromis încheiată de domnitorul Țării Românești, Vladislav Vlaicu cu
regele Ungariei. Vladislav a recunoscut suzeranitatea regele, iar regele a recunoscut
stăpânirea lui Vladislav Vlaicu asupra Severinului și Făgărașului. Domnitorul oferea și
privilegii comerciale negustorilor Transilvăneni pe drumul din Muntenia care ducea
către Dunăre și Marea Neagră.

MOLDOVA
· FORMAREA STATUTULUI MEDIEVAL MOLDOVA
Moldova s-a format ca stat medieval prin unirea autonomiilor locale de către cei doi
descălecători: DRAGOȘ și BOGDAN.
· DESCĂLECATUL LUI DRAGOȘ
Dragoș era un voievod din Maramureș, care la mijlocul secolului al XIV-lea a participat
alături de armata maghiară la campaniile organizate la E de Carpați împotriva tătarilor care
atacau frecvent drumul comercial care trecea prin Moldova. Tătarii au fost respinși. Dragoș a
întemeiat în zona de N a Moldovei o marcă de apărare care avea capitala la BAIA. Această
Moldovă Mică era vasală față de Ungaria. Vasalitatea s-a păstrat și în timpul urmașilor lui
Dragoș: SUS și BALC.
· DESCĂLECATUL LUI BOGDAN
Bogdan era un voievod din Maramureș. El este nemulțumit deoarece rege Ungariei a anulat
autonomia de care se bucurau românii în această zonă. Bogdan și apropiații săi au trecut la E
de Carpați unde i-au găsit pe boierii moldoveni nemulțumiți de starea de vasalitate fața de
Ungaria. Împreună i-au alungat pe urmașii lui Dragoș. În Cronica lui Ioan de Târnave se
arată că regele Ungariei, Ludovic I, a trimis o armată în Moldova în 1365, împotriva
necredinciosului Bogdan. Bogdan a respins atacul maghiar și a obținut independența
Moldovei.
CONSOLIDAREA Moldovei s-a făcut în timpul urmașilor lui Bogdan:

INSTITUȚIILE CENTRALE ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC

1. Domnia
2. Biserica
3. Sfatul Domnesc
4. Marea Adunare a Țării
5. Armata
6. Administrația
DomnieȘ

În secolul al XVIII-lea au loc mari schimbări în privința domniei întrucât s-a trecut de la
domnia pământeană la cea fanariotă.

Caracteristicile domniilor fanariote:

Constantin Mavrocordat care a făcut reforma sociala în 1746 în Țara Românească și 1749 în
Moldova

2. Biserica
a. Biserica Ortodoxa din Moldova
Mitropolia Ortodoxă a Moldovei a fost creată la sfârșitul secolului al XIV-lea(probabil prin
1386-1387) de către domnitorul Petru Mușat. Sediul Mitropoliei la Suceava. Domnitorul și
patriarhul de la Constantinopol nu s-au înțeles asupra persoanei care să ocupe funcția de
mitropolit a Moldovei. Domnitorul voia în această funcția pe o ruda a să, Iosif, iar patriarhul voia
un grec.