Introducere

In acest referat mi-am pus ca scop: -evidentierea cauzelor care au facilitat

expansiunea otomana in balcani; -prezentarea celor mai importante evenimente cu
privire la cucerirea otomana in balcani; -crearea unei concluzii generale cu privire
la problema data.
La eleborarea acestui referat am consultat monografii ca Fracnis Dvornik Slavii in
istoria si civilizatia europeana , Halil Inalcik Imperiul Otoman. Epoca clasica
1300- 1600, Pavlov Plamen Istoria Bulgariei;
Cauzele cuceririlor otomane in balcani
Nu e dificil a explica uurina cuceririi otomane n Balcani. Invazia otoman a
coincis cu o perioad de frmiare politic, cnd muli regi, despoi i feudali
independeni ai micilor formaiuni politice din Balcani nu au ezitat s caute n afar
ajutor n reglementarea propriilor lor dispute locale. n mijlocul anarhiei larg
rspndite n Balcani doar otomanii duceau o politic consecvent i doar ei
posedau puterea militar i autoritatea centralizat necesare pentru punerea ei n
practic. Otomanii aveau un alt mare avantaj n corpurile deyenigeri, prima armat
permanent din Europa. Sultanul a organizat corpurile deyenigeri din prizonierii de
rzboi. O data cu inaintarea turcilor in Grecia, ei s-au stabilit in 1363 in Turcia
cucerind Adreanopolul, care l-ea devein capital. Iar in loc sa se uneasca in fata
pericolului comun, grecii si bulgarii au inceput sa se lupte intre ei. Tarul Ludovic
Ioan Alexandru a fost atacat de Ludovic al Ungariei, care a ocupat provincial Vidin
si l-a intemnitat pe Sracimir, fiul tarului,care domnea acolo. Abia in 1369 tarul a
reusit sa-si elibereze fiul si sa-l reinstaureze domnitor al Vidinului. Efectul
divizarii imperiului tarului in doua parti, Trnovo si Vidin, a fost Acela ca teritoriul
din zona Deltei Dunarii a devenit independent sub conducerea propriei despotii.
Aceste actiuni au slabit considerabil puterea de rezistenta a bulgriei. Apoi
conflictele interne sub succesorul lui Alexandru, Ioan Sisman au deschis drumul
unor noi succese ale turcilor.
Expansiunile turcilor in Balcani
Cnd, la mijlocul secolului al XlV-lea, otomanii au nceput seria lor de cuceriri n
Balcani, ei fondaser deja un puternic stat n Anatolia, ntins de la Ankara pn la
Dardanele. Dup dezintegrarea Imperiului srbesc al lui tefan Duan i a
Taratului Bulgariei, nici un alt stat balcanic nu se putea compara cu statul otoman
n ntindere i putere. Inceputul stapinirii turcilor in Balcani a fost in 1371, cind

lovitura turca a fost indreptata ipotriva lui Vukasin, care se proclamasera rege al
Macedoniei, in batalia de pe riul Marita, turcii au distrus trupele regelui si ale
nobililor sirbi. Vukasin a perdut in lupta si intreaga Macedonie, pina la granita cu
Tesalia si Albania , se intindea ca un cimp deschis in fata turcilor. Conducatorii
sirbi si greci s-au supus umili conducerii lor. Marko, fiul lui Vukasin , a continuat
sa poarte titluil regal,dar el era decit un neinsemnat vasal turc. Dar a murit in
batalie in Valahia, luptind in armata turca, si dupa moartea sa regatul a devenit
provincie turceasca.
Dupa moartea lui Uros al IV-lea, a murit in acelasi an ca si Vukasin si regatul sirb
a continuat sa se dezintegreze. Familia Balsa, stabilita in Zeta (Muntenegru), a
declarant provincial respective principat de sine statator. Si alti magnati au
continuat sa se comporte ca niste conducatori independenti. Cel mai puternic dintre
acestia a fost Lazar I din dinastia Hrbeljanovic (1371-1389). Lazar a fost insa
incapabil sa-si pastreze independent. In 1386, dupa ce a pierdut orasul Nis in fata
turcilor, el a fost obligat sa recunoasca suzeranitatea lui Murad.
Anumite zone din vestul Serbiei erau ocupate de Tvrtko I, banul Bosniei (13531391), care a profitate de moartea lui Ludovic de Anjou, regale Ungariei,in 1382 si
de regenta vaduvei sale, Elizabeta, pentru asi extinde stapinirea asupra unei mari
parti din zoana de coasta si din Cruatia, autoproclamindu-se prin gratia lui
Dumezeu, rege al Serbiei (Rasciei), Bosniei, dalmatiei, Cruatiei si al regiunilor de
coasta. Astfel a aparut o noua formatiune politica , cea mai puternica din Balcani,
in analele istorice. Insa noua formatiune sa dovedit a fi fragile si nu a reusit sa lase
o urma vizibila.
Slabit in urma luptei cu Sracimir, tarul bulgar Ioan Sisman a fost obligat sa incheie
pacea cu turcii si propria lui sora a fost data de sotie sultanului in 1375. In 1382 el
a pierdut sofia in fata turcilor. Apoi, incurajat de un succes militar trecator , obtinut
de sirbi sub conducerea lui Lazar, el s-a gindit ca avenit momentul cind ar putea
sa-i atace pe turci. Incercind insa acest lucru, a fost invins si a ajuns sa-si datoreze
viata interventiei surorii sale, sotia sultanului. Bulgaria a devenit provincie
turceasca si, in acelasi timp, si-a perdut independenta ecleziastica.
In timp ce problemele anatoliene l absorbeau pe Murd I, Serbia, Bulgaria i
Bosnia s-au unit mpotriva lui n Balcani i armata otoman a fost nvins la
Plocnik de ctre bosniaci n 1388; dar o campanie fulgertoare n acelai an a adus
Bulgaria dunrean la supunere. Primvara urmtoare Murad I, conductorul
Imperiului Otoman, a nceput s-i strng trupele la Philippoupolis (Plovdiv) n
primvara lui 1389, i a sosit la Ihtiman dup un mar de trei zile. De acolo, a ales
ruta pe la Velbud (Kyustendil) i Kratovo. Dei mai lung dect ruta alternativ

prin Sofia i valea rului Niava care i-ar fi dat acces direct la pmnturile lui
Lazr, l-a condus la Kosovo, care avea o importan strategic mare, fiind una din
cele mai importante intersecii de drumuri comerciale din Balcani: de la Kosovo,
Murad putea ataca fie posesiunile lui Lazr, fie pe cele ale lui Vuk. Dup ce a stat
o vreme n Kratovo, Murad a trecut prin Kumanovo, Preevo i Gnjilane spre
Pritina, unde a ajuns pe 14 iunie.
Despre pregtirile lui Lazr exist puine date, dar se poate presupune c i-a
adunat trupele lng Ni, posibil pe malul drept al rului Juna Morava. Se pare c
a stat acolo pn a aflat c Murad s-a deplasat spre Velbud, cnd a mers i el,
probabil prin Prokuplje, spre Kosovo. Lazr a sosit la Cmpia Mierlei chiar dup
sosirea lui Murad la Pritina. Aceasta a fost alegerea optim pentru cmpul de
lupt ntruct era la ntretierea tuturor direciilor posibile pe care le putea lua
Murad. In ciuda succesului initial, armata sa a fost coplesita de dezastru. Murad a
fost ucis de un luptator sirb. Pe baza mai multor documente istorice turceti, se
crede c Sultanul a fost ucis de Milo Obili care se prefcea mort, n timp ce
sultanul mergea pe cmpul de lupt dup btlie. Pe de alt parte, o alt variant
din cronicile srbeti spune c Sultanul ar fi fost asasinat de Milo Obili, care a
ajuns n tabra turcilor sub pretextul c este un dezertor i a ngenuncheat n faa
Sultanului. n timp ce ngenunchea n faa lui, l-a njunghiat n stomac.
Cnd s-a rspndit tirea c un srb l-a asasinat pe Murd I n btlia de la
Kossovo, conductorii dinastiilor din Anatolia s-au rsculat. Fiul sau Baiazid, a
invins totusi armata sirba, l-a capturat pe Lazar si l-a ucis impreuna cu alti nobeli
sirbi. ntre 1389 i 1392, noul sultan Byezd I (13891402) a anexat multe dintre
principatele anatoliene, numind la conducerea lor robi crescui n propriul su
palat.
Conductorul otoman s-a ndreptat spre Balcani i n 1393 a adus Bulgaria
dunrean sub stpnire otoman direct, instalndu-l pe arul bulgar ca principe
vasal la Nicopole.
Alt armat otoman a adus Albania sub stpnire direct otoman, alungndu-i pe
conductorii locali. n 1395 Byezd I a ntreprins o campanie pn la Slankamen
pe Dunre i apoi, intrnd n ara Romneasc, l-a nvins pe Mircea cel Btrn la
Arge. naintnd spre Nicopole, Byezd 1l-a luat captiv i l-a executat pe arul
iman al Bulgariei, acuzndu-l c ar fi colaborat cu dumanul. Prin nlturarea
dinastiilor locale el pea pe calea crerii unui imperiu cu o conducere centralizat
n locul unuia format din state vasale. Prin eliminarea Taratului Bulgariei, statul
otoman i-a asumat responsabilitatea direct pentru aprarea regiunii Dunrii
mpotriva Ungariei, ns lsnd-o pe aceasta n situaia unui ubred stat tampon..

Cruciada de la Nicopole din 1396 a nsemnat punctul culminant al luptei ntre

otomani i ungari, pentru controlul Dunrii de jos. Veneia, de asemenea, a fost
implicat n lupta pentru Balcani. n acest rzboi, ea a cutat s-i foloseasc flota
pentru a tia comunicaiile dintre Anatolia i Balcani n Dardanele; pentru cavalerii
occidentali campania a fost pur i simplu o aventur cruciat, unde armata cruciat
a fost catastrofal nfrnt. Victoria de la Nicopole nu numai c a ntrit stpnirea
otoman n Balcani, dar a i ridicat foarte mult prestigiul otomanilor n lumea
islamic.
Dup cucerirea Salonicului n 1430, otomanii au adoptat o politic mai agresiv n
Balcani. Ei au neles cu claritate c teritoriul de la sudul Dunrii putea s fie n
siguran doar dac se afla sub stpnirea lor direct i c ei, din acest motiv, aveau
s se opun prin contralovituri preteniilor ungare asupra Serbiei i ale Veneiei
asupra Moreei i Albaniei.
Cind Mahomed al II-lea Cuceritorul
(1451-1481) a venit la putere au fost
pecetluita si soarta ultimelor ramasit ale Imperiului Bizantin. In 1453 aa cazut
Constaminopolul, ingrijorat de propierea turcilor, Hunyadi a facut repetate
incursiuni in teritoriile ocupate de turci. Mahomed a ajuns pina la Belgrad, pe care
l-a asediat. Ultima fapta a eroului ungar a fost eliberarea, cu ajutorul unui
contingent sirb, aparatorilor eroici ai oraseului in 1456. Dupa moartea lui Hunydi,
nimeni nu a mai fost capabil sa opreasca inaintarea turcilor.
Gheorghe Brakovici, atacat deja in 1454, a trebuit sa ceara pace si sa devina
vasalul sultanului. El a murit in 1456, iar succesorii sai luptind intre ei nu au fost in
stare sa salveze Serbia. In 1459 dupa ocuparea noii resedinte sirbesti fortificate
Smederevo, Serbi era in intregime cucerita. Dupa cucerirea Serbiei Mahomen al
II-lea s-a intors impotriva Bosniei. Aceasta tara se scufundase in anarhie, dupa
moartea celui mai mare conducator al sau Tvrtko I (1391). Incepind cu 1414, turcii
s-au multumit cu scurte incursiuni in Bosnia. Abeai in 1463 a atacat Mahomed al
II-lea a atacat decisiv si nu a intilnit o opozitie puternica. Ultimul rege bosnia a fost
capurat si executat. Hertogovina a luptat pentru o vreme pentru independenta ei,
dar in 1466 turcii otomani au devenit stapinii absoluti ai tarii. Intre timp turcii
invingeau si Albania. Acolo rezistenta era coondusa de Scanderbeg, un foarte bun
strateg. El ia hartuit pe turci cu un oarecare succes prin atacurile sale si, aparat de
fortareata Kroia, a rezistat tuturor asalturilor. Totusi, cind a murit, in 1467,
rezistenta tarii sale a fost infrinta si Albania a devenit o parte a Imperiului Otoman.
Turcii au intimpinat cea mai mare rezistenta in Zeta, numita mai tirziu
Muntenegru. Aceasta tara a fost condusa de familia Crnojevic, care a organizat

apararea, facilitata de relieful muntos al tarii. Abia in 1497 turcii au fost capabili
sa-i impuna autoritatea asupra tarii.
Din fericire, sultanul Baiazid al II-lea (1481-1512) nu era un conducator agresiv iar
succesorul sau Selim I (1512- 1520), a fost nevoit sa faca fata altor probleme in est.
Dar situatia se agraveaza cint in fruntea Imperiului Otoman vine Soliman
Magnificul, primejdia turca s-a facut simtita in toata amploarea ei. Intr-o noua
incercare de a cuceri Europa, turcii au invadat Ungaria, condusa de Ludovic al IIlea. In 1521, marsaluia impreuna cu oastea sa impotriva Belgradului, oras pe care
predecesorii sai nu reusisera sa-l cucereasca. Insa la sfirsitul lunii august aceluiasi
an orasul capituleaza. Europa, spre marele avantaj al otomanilor, era divizat, iar
Suleymn I a ales aceast perioad pentru a se ndrepta mpotriva Belgradului,
poarta spre Europa Central. Belgradul a czut la 29 august 1521. La 21 ianuarie
1522 el a ocupat Rhodosul, cheia spre Mediterana de Est, de la cavalerii Sf. Ioan.
Concluzie
Cuceririle efectuate de catre turci pe paminturile balcanice au fost posibile nu dor
datorita organizarii conservatoare a imperiului si a fortei militare de care
dispuneau, dar si datorita faptului ca statele Balcanice se aflau intr-o perioada de
anarhie si de dezintegrare, si din aceasta cauza nu puteau opune o mai mare
rezistenta. Incepind cu sec. XIV, turcii isi au zona lor de interes ca fiind Balcanii,
cuceriri care au durat pina in sec. XVI, cind puterea Imperiului Otoman incepe sa
decada. Imperiul Otoman cucereste peninsula balcanica pe parcursul secolelor
XIV-XVI. Grecia, Serbia, Macedonia, Albania, Dalmatia, Ungaria, au fost cucerite
sau supuse efectiv pe parcursul acestei perioade. Cucerirea Balcanilor de catre
otomani cu amalgamul sau de etnii, credinte, culture si destine istorice a lasat o
amprenta adinca asupra evolutiei acestei regiuni.