Formarea statelor

feudale româneşti
Voievodate, cnezate, ţări - sec. IX-XIII
 Menumorut din cetatea Bihorului
 Menumorut este unul dintre
marii voievozi care au condus
lupta de apărare a teritoriilor
transilvane la sfârşitul sec al
IX-lea împotriva expansiunii
maghiare.
 El stăpânea peste Ţara
Crişurilor, între râurile Tisa,
Someş şi Mureş, cu centrul la
cetatea Biharea.
 În ducatul său mai erau două
mari cetăţi: Zotmar (Sătmar)
şi Zyloc (Zalău).
 Meritul lui este acela că a
reuşit să respingă primele
atacuri ale ungurilor, să apere
ani de zile în şir ţara sa, iar în
urma înţelegerii dintre el şi
Arpad şi-a ferit supuşii de mari
distrugeri.
 După 13 ani de luptă cu Zulta,
fiul lui Arpad, ajunge la o
înţelegere cu acesta: îi dă pe
fiica sa de soţie, iar ca zestre
ducatul său, păstrându-şi
pentru sine cetatea Biharea.
 Gelu, ducele românilor
 Mare voievod român, de
la sfârşitul sec. al IX-lea,
stăpânea o formaţiune
politică în regiunea
Someşurilor, cu centrul la
Dăbâca.
 A încercat să-i oprească
pe năvălitorii maghiari
conduşi de Tuhutum, la
Porţile Mezeşului.
 A murit ca un viteaz,
apărând pământul
strămoşilor săi.
Moartea lui Gelu
 Răzleţ din oştirea bătută,
Fugind pe câmpia tăcută,
Căzu de pe cal, de durere,
Pe marginea apei. Şi piere.
Din rană şi-ar smulge săgeata
Şi n-are putere.
 Pierdut-a şi oaste şi ţară.
E noapte-n văzduhuri; şi rară
E zbaterea apei, când valul
Atinge cu aripa-i malul
Iar Gelu, prin noapte stând singur,
Vorbeşte cu calul: ......
George Coşbuc
 Transilvania de la voievodat la
principat
● Secolele XI-XIII, Transilvania este cucerită de unguri;
● Cucerirea şi organizarea s-au făcut progresiv de la vest la est:
- Organizarea comitatelor: Bihor, Crasna, Dăbâca, Cluj, Alba, Satu-
Mare, Arad;
- Organizarea voievodatului autonom faţă de Coroana maghiară;
- Colonizarea saşilor şi secuilor;
- Impunerea catolicismului ca religie oficială, cea ortodoxă fiind
tolerată;
- Existenţa stărilor privilegiate: nobilimea maghiară, clerul catolic,
patriciatul săsesc, fruntaşii secui; românii, care formau majoritatea
populaţiei, au fost excluşi din viaţa politică;
● 1541, în condiţiile în care ungurii au fost învinşi de către turci, iar o
parte a ţării a devenit paşalâc, Transilvania a devenit principat
autonom sub suzeranitate otamană.
 Formarea Ţării Româneşti
 Diploma Ioaniţilor, 1247, consemnează existenţa ţărilor româneşti în
Oltenia, Muntenia şi sudul Transilvaniei.
 Cea mai importantă dintre aceste ţări este ” Ţara Litua” , peste care
domnea Litovoi şi care cuprindea toată valea Jiului şi Ţara Haţegului
 Tot în Oltenia mai erau două cnezate, unul condus de Farcaş, în
Vâlcea de azi şi al doilea, în jos, spre Dunăre, Cnezatul lui Ioan.
 Peste Olt, Voievodatul lui Seneslau, cuprindea Argeşul şi o parte din
Ţara Făgăraşului.
 Ţara lui Litovoi s-a opus întinderii stăpânirii maghiare la sud de
Carpaţi. În timpul luptei Litovoi a murit, iar fratele său, Bărbat, a
fost luat prizonier. După luptele cu Litovoi, ungurii au reuşit să
ocupe Ţara Haţegului.
Basarab I Întemeietorul
 Basarab, fiul lui Tihomir, a domnit
între 1310-1352. A fost un iscusit
comandant de oşti şi un bun
gospodar.
 A unit toate formaţiunile de la sud de
Carpaţi formând un stat (Valahia
Nord-Dunăreană) pe care l-a
organizat.
 Ţara sa cuprindea şi partea de sud a
teritoriului dintre Prut şi Nistru, numită
mai apoi Basarabia.
 De întemeierea Ţării Româneşti se
leagă şi legenda descălecatului lui
Negru-Vodă din Făgăraş, care a trecut
la sud de Carpaţi datorită presiunilor
exercitate de regalitatea maghiară.
Lupta pentru independenţă
Conflictul cu Ungaria (cauze):
-Creşterea prestigiului voievodului
-Banatul de Severin-disputat atât
de Basarab cât şi de Carol
Robert de Anjou
Lupta de la Posada (1330):
-Victoria lui Basarab a pus capăt
pretenţiilor de suzeranitate ale
regelui maghiar.
-A câştigat independenţa ţării şi
s-a încheiat procesul de
formare a statului.
-Evenimentul este consemnat în
Cronica Pictată de la Viena.
 Consolidarea statului
* Nicolae Alexandru (1352-1364)
- Fiul şi asociatul la domnie a lui
Basarab I
- Şi-a luat titlul de ” singur
stăpânitor”, adică independent
- A creat Mitropolia dependentă de
Bizanţ, la Curtea de Argeş, în
1359.
- Ţara Românească se afirmă în
raporturile politice ale Europei de
sud-est, prin alianţele care se
încheie sau prin lupta pentru
consolidarea independenţei.
* Vladislav Vlaicu (1364-1377)
- Bun dipolmat, luptător împotriva
expansiunii maghiare la sud de
Carpaţi şi a extinderii
catolicismului în Balcani.
- Bate monedă proprie.
- Confirmă braşovenilor vechile
privilegii comerciale.
- Încheie un tratat cu Ungaria.
- Domn autoritar, stăpâneşte Banatul
de Severin, Amlaşul şi Făgăraşul.
 ]ntemeierea Moldovei
* Descălecatul lui Dragoş
-1352-1353, Dragoş, la cererea
regelui Ungariei, devine
conducătorul unei ”mărci” de
apărare în faţa tătarilor, pe valea
Moldovei, cu centrul la Baia.
* Descălecatul lui Bogdan
-1359, Bogdan părăseşte
Maramureşul din cauza presiunilor
exercitate de Ungaria, se alătură
unei răscoale din Modova,
împotriva urmaşilor lui Dragoş,
care sunt alungaţi. Organizează
ţara într-o domnie, devenind
întemeietorul ei. După mai multe
confruntări cu maghiarii obţine
independenţa Moldovei.
 Consolidarea statului
*Laţcu (1365-1375)
-consolidează independenţa
Moldovei;
-stabileşte raporturi cu
Papalitatea
* Petru I Muşat (1375-1391)
-încheie un tratat cu Polonia
-este atestată Cetatea de scaun a
Sucevei, în anul 1388;
-a bătut prima monedă.
* Roman I (1391-1394)
-se încheie procesul de extindere
a Moldovei până la mare,
încorporând Ţara de Jos, cu
Cetatea Albă.
 Întemeierea Dobrogei
- prin unirea formaţiunilor politice
dintre Dunăre şi Marea Neagră
în jurul ”ţării Cavarnei” (azi în
Bulgaria), sec al XIV-lea.
- s-a realizat în timpul unor
conducători: Balica, Dobrotici,
Ivanco.
- în timpul lui Mircea cel Bătrân,
datorită creşterii pericolului
otoman, Dobrogea a intrat în
componenţa Ţării Româneşti.
 Însemnătatea întemeierii statelor feudale

”Constituite în cursul secolului al XIV-lea şi consolidate

prin crearea instituţiilor neatârnării, cele două state
româneşti îşi dezvoltă organizarea internă, îşi afirmă
interesele vamale şi comerciale în raport cu politica
comercială a celorlalte puteri, îşi fixează marile opţiuni
de politică externă. State independente, cu o neatârnare
câştigată prin lupte îndelungate, Ţara Românească şi
Moldova erau pregătite să înfrunte noile mari încercări
care aveau să ameninţe în deceniile şi secolele
următoare existenţa lor statală”.
(Şerban Papacostea, Geneza statului în evul mediu românesc, 1988)
 Realizat de

Bibliografie:
-Manuale alternative pentru clasele a VI-a şi a VIII-a
-P.D.Popescu – Dicţionar de personalităţi istorice
-Manole Neagoe – Pagini legendare din istoria poporului român