AUTONOMII LOCALE ȘI INSTITUȚII CENTRALE ÎN SPAȚIUL

ROMÂNESC (SECOLELE IX – XVIII)

<partea a II – a>

2. Formarea statelor medievale românești

c. Moldova
1.Tipuri de autonomii românești și relațiile cu centrele de putere vecine
Izvoarele istorice menționează la est de Carpați formațiunile (autonomii) politice:
 Codrii:
 Codrii Herței – centrul îl reprezintă așezarea fortificată de la Fundu Herței;
 Codrii Cosminului – grupează așezările întărite din sec. IX – XI;
 Codrii Orheiului și Codrii Lăpușnei – pot delimita zone ale unor formațiuni politice
românești din jurul anului 1000;
 Țări: Țara Sipenițului – grupează așezările întărite din sec. IX – XI;
 Câmpuri: Câmpul lui Dragoș și Câmpul lui Vlad;
 Cobâle: în ținuturile Dorohoiului, Neamțului, Bacăului, Vasluiului;
 Ocoale: la Câmpulung, Vrancea;
 La sfârșitul sec. XIII, în partea de nord a Moldovei se cristalizează formațiuni politice, de
exemplu o „Țară a Românilor” („Wlachenland) menționată de izvoarele germane și poloneze.
Datorită drumurilor comerciale ce leagă Marea Baltică de porturile de la gurile Dunării și Marea
Neagră, orașul Baia este menționat în sec. XIV „cetatea Moldovei”.
2. Etapele formării statului
Dacă Țara Românească este rezultatul unui singur descălecat, Moldova este rezultatul a două
descălecate:
 Descălecatul lui Dragoș:
 Dragoș, voievod din Maramureș, a participat la expedițiile militare contra tătarilor de la
est de Carpați organizate de Ludovic I de Anjou între anii 1345 – 1346 și 1354;
 între anii 1352 – 1353 - a fost întemeiată o marcă de apărare dependentă de Ungaria și
care avea centrul la Baia;
 datorită serviciilor aduse Ungariei conducerea mărcii de apărare a revenit lui Dragoș.
 Descălecatul lui Bogdan:
 Bogdan, voievod din Maramureș, a intrat în conflict cu Ungaria, deoarece a anulat
privilegiile nobilimii române;
 în anul 1343 – Bogdan era numit infidel, iar în 1349 era numit „fost voievod
necredincios al nostru”;
 se pare că a trecut Carpați în Moldova în anul 1359, iar informații despre trecerea lui
Bogdan din Maramureș în Moldova ne oferă Ioan de Târnave, cronicarul regelui
maghiar Ludovic I de Anjou;
 în anii 1363 – 1364, localnicii se revoltă contra dominației maghiare și urmașii lui
Dragoș, Sas și Balc, sunt alungați din Moldova;
 la răscoală participă și Bogdan, aflat în conflict cu Coroana maghiară;
 în anul 1365 – Bogdan a obținut independența Moldovei față de Ungaria.
Concluzie: Cele două descălecate din Moldova sunt reale, deoarece există izvoare care să le
ateste.
3. Consolidarea statului
 Lațcu (1365 – 1375) – a funcționat o Episcopie catolică la Siret în anul 1370;
 Petru I Mușat (1375 – 1391):
 a mutat capitala de la Baia la Suceava;
 a întemeiat, la Suceava, prima Mitropolie Ortodoxă, dar independența ei față de
Patriarhia de la Constantinopol a fost obținută de Alexandru cel Bun în anul 1401;
 a întemeiat Cancelaria domnească și a bătut primele monede;
 pentru a se opune tendințelor expansioniste ale Ungariei, la 26 septembrie 1387, a
încheiat un tratat de vasalitate cu regele polonez Wladislav Jagello.
 Roman I (1391 – 1394) – a extins teritoriul Moldovei de la Munții Carpați până la Marea
Neagră.

d. Dobrogea
1.Izvoare
 în secolul al X – lea au fost menționați:
 jupan Gheorghe – numele lui este atestat de inscripția descoperită la Basarabi –
Murfatlar;
 jupan Dimitrie – este menționat într-o inscripție în limba slavă, datând din anul 943,
descoperită la Mircea Vodă;
 între anii 971- 1204 – Thema Paristrion întemeiată de către bizantini, între Dunăre și Marea
Neagră;
 în secolul al XI –lea - Ana Comnena în opera ”Alexiada” menționează următorii conducători
locali Tatos, Seslav, Satza și Pudilă;
 în secolul al XIII –lea (1230) – este menționață Țara Cavarnei care se întindea între Mangalia și
Varna.
2. Etapele formării statului
În secolul al XIV – lea are loc unificarea formațiunilor politice în jurul Țării Cavarnei sub
conducerea lui:
 Balica (1346 – 1354) - s-a amestecat în războiul civil din Imperiul Bizantin, unde a murit;
 Dobrotiță sau Dobrotoci (1354 – 1386):
 este recunoscut ca strateg și apoi ca despot de către Imperiul Bizantin;
 a unit teritoriile dintre Dunăre și Marea Neagră;
 a menținut legături cu voievozii Țării Românești.
 Ivanco – se confruntă cu pericolul otoman.
Într-o situație de mari frământări politice și militare, pe la 1388 – 1389 Mircea cel Bătrân (1386 –
1418) ia sub autoritatea sa Dobrogea, pe care o unește cu Țara Românească.

e. Semnificația întemeierii statelor medievale românești

În Transilvania și Dobrogea – procesul este stopat prin cucerirea Transilvaniei de Ungaria și Dobrogei
de Imperiul otoman. Țara Românească și Moldova – se constituie în două domnii autocrate și sunt
două sinteze politice locale.