Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1) Lațcu I (1365-1375) a fost urmașul lui Bogdan și a stabilit noua reședință la Siret,
iar în 1370 a înființat o episcopie catolică la Siret pentru a primi de la papalitate titlu
de „Duce al Moldovei”; spre sfârșitul domniei a renunțat la catolicism și a revenit la
ortodoxism.
2) Petru I Mușat (1375-1392) a reușit să înființeze Cancelaria Domnească și să bată
primele monede de argint din Moldova. A mutat capitala Moldovei de la Siret la
Suceava și în 1387 a înființat prima mitropolie ortodoxă de la Suceava (din
păcate nu a fost recunoscută de patriarhia de la Constantinopol doarece domnitorul
dorea impunerea unui mitropolit autohton; în final fiind recunoscut în timpul
domniei lui Alexandru cel Bun, în 1401 sau 1402). Pe plan extern domnitorul s-a
1
orientat spre o alianță cu Polonia și în 1387 a depus omagiul de vasalitate regelui
polonez Vladislav I Jagello.
3) Roman I Mușat (1392-1394) s-a intitulat „singur stăpânitor de la munte până
la mare”, în 1392, domnitorul reușind să unifice teritoriile dintre Carpați, Dunăre,
Nistru și Marea Neagră, să alipească Sudul Moldovei și să pună bazele „Moldovei
Mari”.
A. Dobrogea
Cele mai importante autonomii locale din secolul X au fost jupanatele conduse de
jupanii: Dimitrie (atestat în anul 943) și Gheorghe (atestat în 992). => inscripții = izvoare
epigrafice; în secolul XI, autoarea bizantină Ana Comnena menționa în lucrarea „Alexiada”,
3 autonomii locale ale lui: Seslav, Satza și Tatos. Bizantinii erau interesați de spațiul
istropontic deoarece au revenit cu stăpânirea în acest teritoriu între secolele X-XIII înființând
provincia Thema Paristrion. Nucleul statului dobrogean a fost Țara Cavarnei atestată în
1230.
Factori externi:
Bizantinii au revenit în spațiul istropontic, în secolele X-XIII; a luat ființă și cel de-al
doilea țarat vlaho-bulgar la S de Dunăre.
2
3