Sunteți pe pagina 1din 3

Etapele constituirii/formării Moldovei

1) Descălecatul lui Dragoș

Maghiarii au încercat să se extindă și la est de Carpați, prin urmare regele maghiar


Ludovic I de Anjou a creat o zonă de graniță numită marcă de apărare în Nordul Moldovei,
cu scopul de a apară granițele regatului de invaziile tătare pe care i-a încredințat-o
voievodului din Țara Maramureșului în 1347 sau 1351-1352, pe nume Dragoș; voievodul
maramureșean era fidel Coroanei Maghiare și a fixat capitala Moldovei Mici la Baia. Urmașii
săi, Sas și Balc, au continuat să stăpânească Moldova Mică, situată în Nordul Moldovei.

2) Descălecatul lui Bogdan

Voievod în Țara Maramureșului, Bogdan era nemulțumit de faptul că maghiarii


limitaseră autonomia acestui teritoriu, prin urmare în 1359 voievodul s-a revoltat împotriva
stăpânirii maghiare și a trecut pe ascuns în Moldova, fiind sprijinit în acțiunea sa și de
boierimea moldoveană, nemulțumită de dependența lui Dragoș și a urmașilor săi de regalitatea
maghiară; Bogdan i-a îndepărtat pe urmașii lui Dragoș și după mai multe confruntări militare
cu maghiarii, conform izvorului istoric „Cronica lui Ioan de Târnave”, Bogdan a reușit să-i
învingă pe maghiari, să scoată Moldova de sub suzeranitate maghiară și să obțină
independența noului stat (1364-1365).

-Cele două descălecate sunt demonstate istoric.-

Etapa de consolidare prin urmași

1) Lațcu I (1365-1375) a fost urmașul lui Bogdan și a stabilit noua reședință la Siret,
iar în 1370 a înființat o episcopie catolică la Siret pentru a primi de la papalitate titlu
de „Duce al Moldovei”; spre sfârșitul domniei a renunțat la catolicism și a revenit la
ortodoxism.
2) Petru I Mușat (1375-1392) a reușit să înființeze Cancelaria Domnească și să bată
primele monede de argint din Moldova. A mutat capitala Moldovei de la Siret la
Suceava și în 1387 a înființat prima mitropolie ortodoxă de la Suceava (din
păcate nu a fost recunoscută de patriarhia de la Constantinopol doarece domnitorul
dorea impunerea unui mitropolit autohton; în final fiind recunoscut în timpul
domniei lui Alexandru cel Bun, în 1401 sau 1402). Pe plan extern domnitorul s-a

1
orientat spre o alianță cu Polonia și în 1387 a depus omagiul de vasalitate regelui
polonez Vladislav I Jagello.
3) Roman I Mușat (1392-1394) s-a intitulat „singur stăpânitor de la munte până
la mare”, în 1392, domnitorul reușind să unifice teritoriile dintre Carpați, Dunăre,
Nistru și Marea Neagră, să alipească Sudul Moldovei și să pună bazele „Moldovei
Mari”.

A. Dobrogea

Cele mai importante autonomii locale din secolul X au fost jupanatele conduse de
jupanii: Dimitrie (atestat în anul 943) și Gheorghe (atestat în 992). => inscripții = izvoare
epigrafice; în secolul XI, autoarea bizantină Ana Comnena menționa în lucrarea „Alexiada”,
3 autonomii locale ale lui: Seslav, Satza și Tatos. Bizantinii erau interesați de spațiul
istropontic deoarece au revenit cu stăpânirea în acest teritoriu între secolele X-XIII înființând
provincia Thema Paristrion. Nucleul statului dobrogean a fost Țara Cavarnei atestată în
1230.

Factori externi:

Bizantinii au revenit în spațiul istropontic, în secolele X-XIII; a luat ființă și cel de-al
doilea țarat vlaho-bulgar la S de Dunăre.

Etapele formării Dobrogei:

I. Balica (1346-1354) a profitat de războiul civil de la Constantinopol dintre familiile


Cantacuzinilor și Paleologilor, devenind, astfel, conducătorul Țării Cavarnei.
II. Dobrotici (1354-1386) a primit de la bizantini titlul de „despot” în 1357, titlu
pe care bizantinii l-au acordat deoarece Dobrotici fie a fost un aliat al acestora, fie o
rudă îndepărtată. Practic, Dobrotici a unificat autonomiile locale din acest spațiu,
iar reședința sa a devenit Caliacra.
III. Ivanco (1386-1388) a bătut primele monede și s-a confruntat pentru prima dată
cu turcii; și-a pierdut viața, prin urmare, Dobrogea a fost alipită de domnitorul
Țării Românești, Mircea cel Bătrân, în 1388 (Dobrogea a fost pierdută ori în 1417,
ori în 1420, trecând sub stăpânirea otomană până în anul 1878, când acest teritoriu
a revenit României, prin „Tratatul de pace de la Berlin”).

2
3

S-ar putea să vă placă și