FIR DE IDEI

In spatiul de la sud de Carpati se afla cnezatele lui Ioan si Farcasi si

voievodatele lui Seneslav si Litovoi
mentionate in documentul istoric Diploma Cavaleriolor Ioaniti din 1247. In secolul
XIV avem ca eveniment major in
formarea statului medieval roman Batalia de la Posada in 1330, conflict intre
Basarab I si regele maghiar Carol
Robert de Anjou, batalia este castigata de Basarab I si rezulta in castigarea
independentei.

In a doua jumatate a secolului XIV la est de carpati, in timpul lui Bogdan 1359-
1365 sunt respinse incercarile
de hegemonie la est de munti, astfel ca regele Ungariei, Ludovic I, este nevoit sa
recunoasca independenta
statului medieval romanesc Moldova cu capitala la Baia. Deasemenea Latcu, fiul lui
Bogdan, este succesorul sau in
perioada 1365-1375; intra in legatura cu papalitatea, cu scopul de a contracara
tendintele lui Ludovic I, acesta
va accepta constituirea unei episcopii catolice la Siret in 1370. Latcu va fi
recunoscut ca duce al Moldovei.

Domnia

Spatiul romanesc se constituie si se dezvolta pe parcursul secolelor XIV si XVI

atat in plan intern cat si pe plan extern. In sudul Carpatilor se afla cnezatele
lui Ioan si Farcasi si voievodatele lui
Seneslav si Litovoi, Basarab I intra in conflict cu regele maghiar Carol Robert de
Anjou si domnii erau recunoscuti frecvent in secolele XIV-XVI.
In spatiul de la sud de muntii Carpati sunt asezate cnezatele lui Ioan si Farcasi
si voievodatele lui Seneslav si Litovoi, formatiunile politice, cu exceptia
voievodatelor, erau daruite de regele Ungariei
cavalerilor ioaniti, asa cum este mentionat in documentul isotric Diploma
Cavalerilor Ioaniti din anul 1247. In 1330 are loc Batalia de la Posada, un
eveniment major in formarea statului mediveal roman.
Conflictul a avut loc intre Basarab I si regele maghiar Carol Robert de Anjou.
Campania a inceput prin ocuparea Severinului, o cetate cu o valoare strategica
inestimabila pentru unguri. Basarab I a incercat
sa mearga pe calea pacifista oferindui regelui maghiar Severinul si tot ce tinea de
el, recunoasterea vasalitatii fata de Ungaria si pe langa asta 7000 de arginti
pentru deranjul pe care acesta la avut
sa isi constituie armata. Regele maghiar refuza oferta lui Basarab I, si a decis sa
inainteze spre Arges, capitala Tarii Romanesti in acea perioada. Din cauza drumului
lung si lipsit de provizii, armata
regala era extenuata si total lipsita de puteri la sosirea cetatii din Arges,
asediul lui C. R. de Anjou asupra cetatii nu a reusit, asa ca a incheiat un tratat
cu Basarab I si a inceput retragerea spre
Transilvania. Basarab a realizat ca nu o sa mai aiba vreodata o asa sansa, asa ca a
planificat o ambuscanda intr-una dintre vaile inguste ale muntilor. Chiar daca
regele maghiar a supravietuit ambuscadei
a privit cum armata sa a fost nimicita de trupele lui Basarab I. Deasemenea in a
doua jumatate a secolului XIV la est de muntii Carpati, in timpul lui Bogdan 1359-
1365, sunt respinse incercarile de hegemonie
la est de munti, astfel incat regele Ungariei, Ludovic I este nevoit sa recunoasca
independenta statului medieval romanesc, Moldova, cu capitala la Baia. Statutul de
independenta al Tarii Romanesti este
obtinut prin conflict in 1330 cand Basarab I il invinge pe regele maghiar Carol
Robert de Anjou in batalia de la Posada, pe cand statutul de independenta al
Moldovei este obtinut pe cale diplomatica
deoarece si Bogdan si Ludovic I erau implicati in conflict cu otomanii. Latcu, fiul
lui Bogdan, este succesorul sau in perioada 1365-1375. Acesta intra in contact cu
papalitatea cu scopul de a contracta
tendintele lui Ludovic I de a incalca tratatul si incerca sa captureze Moldova.
Papalitatea accepta cerecea de constituire a lui Latcu de a constitii o episcopie
catolica la Siret in 1370, aceste evenimente
duc la recunoasterea lui Latcu drept duce al Moldovei. Tot odata domnii se
recunoasteau frecvent in secolele XIV-XVI ca vasali ai regilor Ungariei si
Poloniei, fara sa fie afectat statutul de independenta
al tarilor lor. Dupa instaurarea suzeranitatii otomane la sud si est de Carpati in
secolul XIV, domnii alesi de tara trebuiau sa fie confirmati de sultan, cea ce
rezulta in pierderea caracterului divin al
domniei.
In concluzie Basarab I castiga independenta Tarii romanesti cand il invinge pe
Carol Robert de Anjou in 1330 in Batalia de la Posada, la est de muntii Carpati
Bogdan castiga independenta Moldovei pe
cale pasnica, si domnia isi pierde caracterul divin atunci cand domnul este nevoie
sa fie confirmat si de sultan.