Între secolele al X-lea și al XIV-lea, pe teritoriul țării noastre, au luat
naștere primele formațiuni statale românești: Transilvania, Moldova, Țara Românească și Dobrogea. Transilvania a fost supusă de unguri, celelalte voievodate luptând pentru menținerea independenței.
La începutul secolului al XIV-lea, Basarab I a devenit primul domn,
întemeietor de stat al Țării Românești.
Basarab I a unit voievodatele de la Severin și până la Brăila, de la Făgăraș
și până la Dunăre, fiind numit și „întemeietorul” Țării Românești.
A rupt legăturile cu Ungaria, refuzând să-i mai plătească tribut. În toamna
anului 1330, Carol Robert, regele Ungariei, a pornit cu o armată puternică să cucerească Țara Românească. Basarab I a așteptat armata ungară într-o vale îngustă și prăpăstioasă, la Posada, dobândind o mare victorie. Cronicile vremii povestesc că însuși regele Ungariei a scăpat cu greu, după ce și-a schimbat hainele cu cele ale unui slujitor. Prin această victorie, Basarab I a obținut independența (libertatea pe care o deține un stat în relația cu celelalte state) țării.
Basarab I a condus cu pricepere și îndrăzneală Țara Românească, până în
1352, când s-a stins din viață. A fost înmormântat la Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung.