Dealurile și podișurile

A doua treaptă a reliefului țării noastre este formată din dealuri și podișuri.

Dealurile sunt forme de relief cu înălțimi între 300 m și 800-1000m având pante și culmi mai domoale
decât munții.

1. Subcarpații Subcarpații Moldovei

- sunt zone deluroase întinse la poalele Carpaților Orientali și Meridionali

- s-au format prin încrețirea scoarței terestre, așa cum s-au format și munții
- se întind între Valea Motrului și Valea Moldovei
- sunt bogați în păduri de fag, piatră de construcție, ape minerale

- se cultivă pomi fructiferi, viță de vie și se cresc animale

Subcarpații Moldovei ( între râurile Moldova și Trotuș)

- se împart în trei grupe: Subcarpații de Curbură ( între Trotuș și Dâmbovița) Subcarpații de Curbură
Subcarpații Getici
Subcarpații Getici ( între Dâmbovița și Motru)

2. Dealurile de Vest
- se află în Vestul Carpaților Occidentali

- s-au format prin depunerea pietrișului și a nisipului adus de apele curgătoare, din munți
- au culmi domoale cu înălțimi de aproximativ 300 m

- sunt cultivate cu viță de vie și pomi fructiferi

Dealurile Banatului - la sud de râul Mureș

- se împart în trei grupe: Dealurile Crișurilor - la nord de Mureș, între cele trei Crișuri
Dealurile Silvaniei - între râul Barcău și râul Someș
 Podișurile

Sunt forme de relief întinse, ca niște platouri aproape netede sau larg ondulate, mai înalte decât câmpiile
și separate de văi. Ele s-au format prin depunerea argilei, a nisipului și a pietrișului.

- Podișul ( Depresiunea) Transilvaniei situat în centrul țării

Principalele podișuri sunt: - Podișul Moldovei situat în partea de est a țării
- Podișul Getic, Podișul Mehedinți situate în sudul țării
- Podișul Dobrogei situat în sud-estul țării

Podișul
1. Depresiunea Colinară a Transilvaniei Mehedinți
- este formată din dealuri mărunte, depresiuni și văi
- situată în interiorul arcului carpatic și de aceea a primit numele de „depresiune”
- cele mai inalte dealuri- Podișul Someșului și Podișul Târnavelor, sunt acoperite
cu păduri de fag și stejar, sau pomi fructiferi și viță de vie

- în mijlocul depresiunii, dealurile sunt mai scunde și au aspectul unei câmpii - Câmpia Transilvaniei
cultivată cu vereale, sfeclă de zahăr, iar în subteran se găsește gaz metan

2. Podișul Moldovei

- este cel mai întins podiș din țară

- este bine populat, cu orașe (Iași, Bacău, Vaslui, Suceava)și sate mari
- este format din dealuri mai înalte Podișul Sucevei și Podișul Bârladului ce sunt acoperite cu păduri de foioase.
- dealurile mai mici, foarte line formează Câmpia Moldovei

- se cultivă porumb, floarea -soarelui, grâu, viță de vie

3. Podișul Getic și Podișul Mehedinți

- este situat în sudul Carpaților Meridionali

- dealurile mai înalte sunt acoperite cu păduri de stejar, dar și cultivate cu pomi
fructiferi, viță de vie

- din subsol se extrag cărbuni, petrol și gaze maturale

- Podișul Mehedinți este cea mai mică unitate geografică din România

4. Podișul Dobrogei

- situat între Dunăre, Marea Neagră și granița cu Bulgaria

- format din restul celor mai vechi munți din România - Munții Măcin
- clima este mai uscată decât în alte părți ale țării

- apele sunt piține și scurte de aceea oamenii au construit canale de irigație care asigură apa necesară
agriculturii

- se cultivă cereale, viță de vie, pomi fructiferi, sfeclă de zahăr