AUTONOMII LOCALE ȘI INSTITUȚII CENTRALE ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC
Sec. IX-XVIII
Spațiul istoric Transilvania
IZVOARE Gesta Hungarorum -
ISTORICE voievodatele lui
Gelu, Glad şi Menumorut
(sec.IX-X)
Legenda Sfântului Gerard –
cnezatele lui Ahtum și Gyula
(sec. XI)
Factorii Cucerirea maghiară a oprit
favorabili procesul formării unui stat
apariției statelor medieval românesc
medievale intracarpatic
ETAPELE În sec. XI, Ștefan cel Sfânt
constituirii cucereste formațiunile politice
statului ale lui Ahtum și Gyula.
Urmașii lui Ștefan
organizează Transilvania
după model apusean.
1111 - primul comitat
Bihorul. Maghiarii au înființat
șapte comitate
1176 - Leustachius Voievod
Regii maghiari îi colonizează
pe sași (rol comercial) și pe
secui (rol
de apărare).
Țara Românească Moldova Dobrogea
Diploma Cavalerilor Ioaniţi (1247) - Tradiția istorică, dar În secolul al X-lea, sunt
atestă existenţa cnezatelor și izvoare slave și menționați și doi jupani
lui Ioan şi Farcaş, a voievodatelor lui bizantine vorbesc (conducători), probabil de
Litovoi şi Seneslau, despre: origine bulgară sau vlahă: 
şi a codri, ocoale, cobâle, Gheorghe și Dimitrie (cca.
Ţării Severinului câmpuri, țări(Țara 943)
(sec. XIII) Sipențiului, Țara Alexiada –
Bolohovenilor, Codrii Tatos, Satza, Seslav și
Cosminului, Câmpul Pudilă(sec. XI)
lui Dragoș etc)
Factori interni: creșterea demografică, viață economică dinamică, apariția claselor sociale.
Factori externi: prezența tătarilor și a cumanilor a impiedicat extinderea stăpânirii regatului
maghiar peste Carpați, slăbirea presiunii exercitate de coroana maghiară ca urmare a stingerii
dinastiei arpadiene, slăbirea puterii Bizanțului în Dobrogea.
1. 1272-1275 - Conflictul dintre 1. Descălecatul 1. 1230-
Litovoi și regalitatea maghiară. voievodului este amintită în
Litovoi este ucis, fratele său Bărbat se maramureșan documente
răscumpără. Dragoș, realizat în Tara Cavarnei -
2. 1291 - Descălecatului lui Negru contextul campaniilor nucleul statului
Vodă antitătărăști a regelui dobrogean.
de la Făgăraș la Argeș în contextul maghiar Ludovic de
suprimării autonomiei Țării Anjou (1345-1354). 2. Balica
Făgărașului de către regele maghiar 2. Descălecatul (1346-1354),
Andrei al - III-lea (1290-1301). voievodului Bogdan, primul conducător al
3. Basarab (1310-1352) realizat în contextul Dobrogei
unește formațiunile politice amintite suprimării autonomiei
în Diploma cavalerilor ioaniți. țării Maramureșului de 3. Dobrotici
În 1324, Basarab apare în documente către regele maghiar (1354-1386)
ca vasal al regelui maghiar. Ludovic de Anjou. primește titlul de despot
În anul 1330, obține independența Descălecatul este din partea Imperiului
 1366 - Ludovic de Anjou
condiționează calitatea de
nobil de apartenența la
catolicism.
1437 - Răscoala de la
Bobâlna.
Unio Trium Naționum -
românii sunt excluși de la
viața politică a Transilvaniei.
1517-Tripartitumul lui
Werboczi - românii sunt
excluși complet de la viața
politică a Transilvaniei.
1541 Transilvania devine
Principat aflat sub
suzeranitate otomană.
Consolidarea Voievozii Transilvanei erau
statală funcționari în cadrul
Regatului Maghiar.
Transilvania era voievodat,
în componența ei
aflându-se: șapte comitate
(unități administrative
maghiare), șapte scaune și
două districte (unități
administrative secuiești),
șapte scaune (unități
administrative secuiești)
INSTITUȚIILE I. Voievodatul
statelor Voievodul avea atribuții
medievale I. Voievodatul
Țării Românești în urma luptei de la relatat de către Ioan de Bizantin și întemeiază
Posada cu armatele maghiare conduse Târnave și s-a realizat Dobrogea
de Carol Robert de Anjou. Bătălia este în jurul anului 1359.
relatată de Markus Kalt în Cronica Descălecatul lui
Pictată de la Viena. Bogdan este urmat de
alungarea urmașilor lui
Dragoș și întemeierea
Moldovei.
Nicolae Alexandru se intitulează Petru I Mușat Ivanco bate monedă.
domn autocrat în anul 1359. pune bazele La moartea sa, Mircea cel
În același an pune bazele Mitropoliei Mitropoliei Moldovei, Bătrân lipește Dobrogea
Argeșului. cu sediul la Suceava, în Țării Românești
anul 1386.
Vladislav Vlaicu întemeiază cea de-a - Se recunoaște vasalul
doua Mitropolie a Țării Românești la regelui polonez și îi
Severin, în 1370 și bate prima împrumută o
monedă, banii de argint. importantă sumă de
bani.
- Bate prima monedă a
Moldovei, groșii de
argint.
I. Domnia autocrată (sec. XIV-XVI): Prerogativele domnului După cucerirea Dobrogei,
I. Domnia autocrată (sec. XIV-XVI): otomanii au transformat-o
 Prerogativele domnului erau legislative, executive, într-un sangeac al
 Voievodul avea atribuții
legislative, judecătorești și
militare.
Nu făcea politica externă și nu
putea bate monedă.
Era ajutat de Sfatul
voievodului din care făceau
parte Vicevoievodul și
Comiții.
voievodului din care făceau
Congregația generală
Congregația Generală
amintită în documente în
anul 1288.
II. Principatul
Principele era ales de Dietă
II. Principatul
Principele era ales de Dieta
și confirmat de sultan, avea
atribuții de politică internă și
externă.
Dieta a luat locul
Congregației
Generale, era compusă din
reprezentanți ai stărilor
privilegiate.
judecătorești, militare, dirija politica externă, bătea provinciei Rumelia,
monedă. după care,
 Succesiunea la tron era electiv-ereditară, cele două în 1599, a fost înființat
familii domnitoare fiind Basarabii și Mușatinii. elayetul Silistra, ce
 Titulatura domnului conținea particular Io (derivat de la cuprindea
Ioannes), cel ales de Dumnezeu. Dobrogea(toată),
 Relațiile cu Biserica erau extrem de strânse, domnul îl Bugeacul și Edisanul.
numea pe mitropolit, iar mitropolitul îl încorona pe
domn și îl ungea cu mir. În secolul al XVII-lea,
acestui elayet i-au mai
Domnia fanariotă (sec. XVIII): fost adăugate o mare parte
 Domnii erau considerați înalți funcționari ai Imperiului din Bulgaria și Turcia
Otoman având rangul de pașă cu două tuiuri. europeană de astăzi.
 Nu aveau prerogative de politică externă, nu puteau bate
monedă, nu dețineau armată.
 În plan intern domneau în mod absolut.
II. Biserica: Nicolae Alexandru pune bazele primei Mitropolii a
II. Biserica:
Nicolae Alexandru pune bazele primei Mitropolii a Țării
Românești în anul 1359, cu sediul la Argeș, primul
mitropolit fiind Iachint,
iar Vladislav Vlaicu întemeiază cea de-a
doua Mitropolie cu sediul la Severin, în anul 1370, mitropolit
fiind Nicodim.
În Moldova, Petru I Mușat pune bazele Mitropoliei Moldovei
în anul 1386, cu sediul la Suceava.
Mitropolia a fost recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol
abia în anul 1401, primul mitropolit fiind Iosif.
Pe lângă mitropolii, au existat și episcopii: la Buzău și Rîmnic în
Țara Românească și Rădăuți, Roman și Huși în Moldova.
Alte instituții:
Sfatul domnesc, Adunarea Țarii, Armata = (Oastea mică +
OASTEA MARE).