Tabel cronologic – Autonomii locale.
-1354-1386 - Dobrotici vine în fruntea statului dobrogean și obține titlul de
Sec. IX
-sf. sec. al IX-lea - voievodatele lui Gelu, Glad si Menumorut (sunt
menționate în Gesta Hungarorum- Cronica notarului anonom a regelui
Ungariei, Bela al III-lea din sec. al XII-lea)..
Sec. X
- sunt mentionati în Dobrogea jupanii Dimitrie (inscripția de la Mircea-vodă -
943) și Gheorghe (inscripția de la Basarabi-Murfatlar).
Sec. XI
-începutul sec. XI - este menționat în centrul Transilvaniei Gyla (Gyula), iar in
Banat, Ahtum; 1003 - Gyla (Gyula), înfrânt de regele maghiar Ștefan I.
Sec. XII
-1111 - încercarea de a organiza Transilvania intr-un principat, fiind atestat
Mercurius „principe”.
-1176 - este atestat Leustachius ca voievod al Transilvaniei.
Sec. XIII
-1211 - colonizarea cavalerilor teutoni în Tara Bârsei (1211-1225).
-1222 – ungurii sunt atestați pe linia Carpaților.
-1230 - teritoriul dintre Mangalia şi Varna reprezintă o entitate politică „Ţara
Cărvunei”(Cavarnei) – nucleul statului dobrogean.
-1230 – regele Ungariei, Andrei al II-lea organizează Banatul de Severin ca
marcă de graniță
-1241 - marea invazie tătaro-mongolă.
-1247 - este emisă Diploma cavalerilor ioaniți care menționează voievodatele
lui Litovoi și Seneslau, cnezatele lui Ioan si Farcaș, Țara Severinului.
-1277 - încercarea eșuată a voievodului Litovoi de a înlătura suzeranitatea
maghiară, conducerea voievodatului fiind preluată de fratele său, Bărbat.
-1290-1291 - în condițiile desființării de către regalitatea maghiară a autonomiei
Țării Făgărașului, are loc la sud de Carpați „Descălecatul” lui Negru-Vodă.
sec. XIV
-1301 - stingerea dinastiei arpadiene in Ungaria.
-1310?-1352 – domnia lui Basarab I, întemeietorul Țării Românești;
-începutul sec. XIV - unirea cnezatelor și voievodatelor de la sud de Carpați,
sub conducerea lui Basarab I.
-1324 - Basarab I acceptă suzeranitatea regelui Ungariei, fiind recunoscut ca
stăpân al Banatului de Severin
-9-12 noiembrie 1330 – Basarab I îl înfrânge pe Carol Robert de Anjou, regele
Ungariei, la Posada, fapt ce consființea independența Țării Românești.
-1346 - 1354 - Balica este atestat în fruntea statului dobrogean.
- 1352-1353 – „Descălecatul” lui Dragoș în Moldova; acesta întemeiază o
marcă de apărare împotriva tătarilor cu reședința la Baia;
despot în 1357 de la bizantini.
-1359 – răscoala moldovenilor împotriva urmașilor lui Dragoș (Sas și Balc);
-1359 - Nicolae Alexandru își ia titlul de “singur stăpânitor” (domn autocrat) și
înființează Mitropolia ortodoxă a Țării Românești;
-1359-1365 – „Descălecatul” lui Bogdan care înlătură suzeranitatea maghiară și
statul moldovean se constituie ca entitate de sine stătătoare cu capitala la Baia.
-1365-1374 –Moldova se află sub conducerea lui Lațcu care stabilește relații cu
papalitatea, astfel că statul medieval, Moldova, este recunoscut pe plan
internațional;
-1364-1377 - domnia lui Vladislav Vlaicu în Țara Românească care va primi ca
feude Severinul și Făgărașul; el înființează cancelaria domnească și bate primele
monede de argint;
-1366 - Diplomele regale ale lui Ludovic I, prin care calitatea de nobil este
condiționata de apartenența la religia catolică.
-1369 - Vladislav Vlaicu a participat şi la primul conflict al românilor cu
turcii;
-1370 - Vladislav Vlaicu înființează Mitropolia de la Severin;
-1370 – Lațcu acceptă constituirea unei episcopii catolice la Siret;
-1374-1391 – Moldova este condusă de Petru I Mușat;
-1386 – Petru Mușat a întemeiat Mitropolia Moldovei, care a fost recunoscută
de patriarhia de la Constantinopol în 1401, în timpul domniei lui Alexandru cel
Bun.
-1386-1388 – Urmașul lui Dobrotici, Ivanco, este ultimul conducător al statului
dobrogean; el a bătut monedă pentru a-și marca independența față de Bizanț;
-1387 – Petru Mușat depune jurământul de vasalitate față de regele
Poloniei, Vladislav Iagello, fiind cel care a inaugurat tradiția prestării
jurământului vasalic față de coroana polonă;
-1388 – Moartea lui Ivanco; Dobrogea intră în componența Țării Românești
în timpul lui Mircea cel Bătrân;
-1391-1394 – Roman I desăvârșește unitatea teritorială a Moldovei
extinzând teritoriul acestuia până la Dunăre și Marea Neagră.
Sec. XV
-1417 – Dobrogea devine provincie otomană (până în 1878)
-1437 – Unio Trium Nationum – se creează alianța încheiată între nobilimea
maghiară și fruntașii sașilor și ai secuilor, prin care românii sunt excluși din viața
politică a Transilvaniei, adunarea stărilor privilegiate fiind alcătuită numai din
maghiari, sași și secui.
Sec. XVI
-1541 – Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomană.