Formarea statelor medievale româneşti

Factori favorizanţi
a) interni:
- situaţia economică, ce a generat stratificarea socială
- creşterea demografică
- apariţia unor lideri locali
- existenţa formaţiunilor prestatale (autonomii locale )
b) externi:
- diminuarea influenţei tătarilor (în 1299 moare hanul Nogai)
- criza dinastică din Ungaria (1301-1308 – schimbarea dinastiei Arpad cu dinastia Anjou)
- dezinteresul Imperiului Bizantin, confruntat cu grave probleme interne, faţă de teritoriul nord-dunărean
- patrunderea ultimilor migratori turanici

Statul Etape Specific Consecinţe

Transilvania I. sec. IX: existenţa formaţiunilor conduse de Gelu, Glad şi Menumorut - se moşteneşte forma de organizare - ia sfârşit fărâmiţarea
II. sec. XI: existenţa formaţiunilor conduse de Ahtum şi Gyla (Gyula) specific românească – voievodatul feudală
III. sec. XI-XIII: are loc cucerirea maghiară, care îi colonizează pe saşi, - maghiarii,sasii, secuii impun - se creează un cadru
secui şi cavalerii teutoni. Ei organizează comitate (Bihor, Crasna, forme de organizare după model superior de dezvoltare al
Dăbâca, Cluj, Alba, Timiş, Satu Mare, Caraş, Arad, Zarand, Târnava) şi apusean: comitate, scaune, districte civilizaţiei, în special a
încearcă să impună principatul ca formă de organizare administrativă - se menţin la periferie „ţările celei urbane (saşi)
IV. sec. XIV-XVI: voievodatul Transilvania este subordonat Ungariei româneşti”: Haţeg, Amlaş, Bârsei, - va juca un rol important
Făgăraş, Maramureş în stoparea expansiunii
otomane

Ţara I. sec. XIII: unificare formaţiunilor prestatale din dreapta Oltului sub - legenda descălecatului: îm 1290 - ia sfârşit fărâmiţarea
Românească conducerea lui Litovoi (1277-1279 – conflict cu Ungaria) Negru-vodă din Făgăraş ar fi trecut feudală
II. sec. XIII-XIV: unificarea formaţiunilor prestatale din stânga Oltului, la S de Carpaţi şi ar fi întemeiat - va juca un rol important
apoi a tuturor, sub conducerea lui Basarab I Întemeietorul (1310-1352) statul în stoparea expansiunii
III. 1330: obţinerea independenţei faţă de Ungaria prin lupta de la - „basarab” înseamnă „negru” în otomane
Posada (9-12 noiembrie)—Carol Robert de Anjou limba cumană
IV. consolidarea statului: - sunt menţionaţi locuitori de rit
– Nicolae Alexandru (1352-1364) creează mitropolia de la Argeş catolic în Câmpia Română
(1359) şi se aliază cu bulgarii şi sârbii împotriva turcilor, invinge pe - în pecetea statului este reprezentat
maghiari un corb negru
– Vladislav Vlaicu (1364-1377) creează a doua mitropolie la Severin,in
1370, infiinteaza manastirle Vodita si Tismana,bate monedă, este învins
de turci la Cirmen (1371), alături de sârbi şi bizantini
Moldova I. sec. XI-XIII: existenţa formaţiunilor prestatale (ocoale, câmpuri, - descălecatul este o realitate istorică - ia sfârşit fărâmiţarea
codri, ţări) (două descălecate, un descalecator si feudală
II.1345-1354: organizarea „mărcii” lui Dragoş în urma campaniilor un intemeietor ) - va juca un rol important
antitătăreşti ale Ungariei („descălecatul lui Dragoş”) în stoparea expansiunii
III. 1359: Bogdan trece la E de Carpaţi şi îi ajută pe boierii moldoveni otomane, mai ales în sec.
răsculaţi împotriva lui Balc („descălecatul lui Bogdan”). Până în 1365 XV
el va reuşi obţinerea independenţei faţă de Ungaria
IV. consolidarea statului:
- Laţcu-vodă (1365-1374) creează o episcopie catolică la Siret
- Petru I Muşat (1374-1391) creează prima mitropolie ortodoxă la
Suceava, Bate monedă, se recunoaşte vasal al Poloniei (1387) pe
care o împrumută cu 3.000 de ruble frânceşti, primind drept
garanţie Pocuţia şi Haliciul, construieşte Curtea Domnească de
la Suceava (1388 – prima atestare documentară),organizeaza
cancelaria, bate primii bani
- Roman I (1391-1394) anexează S Moldovei şi ocupă Pocuţia
- Ştefan I (1394-1399) se opune expansiunii Ungariei şi are
conflicte cu Mircea cel Bătrân
Dobrogea I. sec. IX-XI: existenţa formaţiunilor prestatale (jupan Dimitrie - nucleul statului l-a constituit Ţara
şi Gheorghe, apoi Satza, Tatos şi Seslav) Carvunei
II. Balica (1335-1364) se amestecă în lupta pentru tronul - până în 1204 a făcut parte din
Imperiului Bizantin, sprijinindu-i pe Paleologi împotriva Cantacuzinilor Imperiul Bizantin (Thema
III. Dobrotici (1347-1386) este recunoscut drept „despot” de Paristrion)
către bizantini
IV. Ivanco (1387-1388) bate monedă. În 1388 Mircea cel Bătrân
alipeşte Dobrogea la Ţara Românească
Motivele pentru care nu s-a format un singur stat medieval românesc:
- tradiţia dinastică (statele au avut întemeietori diferiţi)
- ocuparea Transilvaniei de către maghiari
- dispunerea geografică a Carpaţilor 9asezarea in colt a Moldovei si Tarii Romanesti )
- contextul politic internaţional diferit
- direcţia drumurilor comerciale (unul pe Dunăre altul pe Siret)
- apropierea de o mare putere