Sunteți pe pagina 1din 13

PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Bciu Darius
Alexandru
Clasa a VII-a B
LUMEA LA SFÂRŞITUL SEC XIX ŞI
ÎNCEPUTUL SEC XX
 Imperiile coloniale
 Europa domină lumea  Cauzele colonialismului
● Dominaţia Europei occidentale se - căutarea de noi surse de materii prime şi
exercita în plan economic, politic, pieţe de desfacere
ideologic, cultural şi se baza pe trei - dorinţa de dominaţie a Marilor Puteri
factori: oameni, tehnică, bani.
- creşterea curiozităţii geografice
● Marile puteri erau: Marea Britanie, cea
mai mare putere financiară, navală, - afirmarea naţionalismelor
industrială şi colonială; Germania, ●Imperiul britanic, cel mai întins (33
mare putere industrială şi militară; mil.km², 400 mil de locuitori)
Franţa, mare putere economică.
●Imperiul francez (10 mil km² şi 48 mil
● Existau regimuri politice diferite: locuitori)
- democraţii parlamentare (monarhii şi ●Austro-Ungaria nu a avut colonii fiind
câteva republici: Franţa, Portugalia, interesată doar în Balcani
Elveţia ●Germania şi Italia aveau colonii mai
puţine şi fără resurse importante
- regimuri autoritare: Rusia, Turcia.
●Alte imperii: portughez, olandez, rus etc.
● Noi puteri: Japonia şi SUA (cea mai
mare putere economică a lumii)
ÎMPĂRŢIREA LUMII
BLOCURILE POLITICO-MILITARE

♦Antanta (Tripla Înţelegere)


♦Puterile Centrale (Tripla Alianţă)
DESFĂŞURAREA
RĂZBOIULUI

 Cauze  Pretextul
 Lupta pentru reîmpărţirea lumii
 Concurenţa economică
 Asasinarea , la 28 iulie 1914, a
 Imperialismul arhiducelui Franz-Ferdinand,
 Naţionalismul moştenitorul tronului Austro-
Ungariei, la Sarajevo, de către un
 Schimbări în ierarhia marilor puteri student bosniac, Gavrilo Princip.
 Dorinţa de dominaţie economică şi  Serbia a fost acuzată că a pregătit
politică a marilor puteri a stimulat atentatul şi, o lună mai târziu,
cursa înarmărilor şi formarea
Austro-Ungaria îi declară război.
alianţelor politico-militare.
PRINCIPALELE OPERAŢIUNI
MILITARE
 Pe frontul de est
 Pe frontul de vest  1914 – armata rusă este înfrântă la
Tannenberg şi Lacurile Mazuriene.
 1914 – bătălia de pe Marna,
germanii sunt înfrânţi şi respinşi  1915 – ruşii se retrag 150 km şi pierd
(eşecul războiului ofensiv). 2 milioane de soldaţi.
 1916 – francezii rezistă în bătălia de  28 aug 1916, România intră în război
la Verdun şi împreună cu englezii
declanşează ofensiva de pe râul de partea Antantei (după doi ani de
Somme. neutralitate), pentru întregirea
teritoriului.
 1918 – a doua bătălie de pe Marna,
francezii obţin o mare victorie.  1917 – victoriile româneşti de la
Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.
 Pe frontul de sud
 1914 – Serbia rezistă ofensivei austro
 1918 – Rusia bolşevică, apoi
ungare, dar este înfrântă în anul următor România au semnat pacea separată
prin intervenţia germanilor şi bulgarilor. cu Puterile Centrale.
UN NOU MOD DE A PURTA
RĂZBOIUL
 S-au folosit arme noi: mitraliera, tancul, Războiul total a provocat grave probleme

gazele toxice, lansatoarele de flăcări, economice. Ca urmare, statele beligerante:


avionul, submarinul. Fiecare urmărea să -au introdus un control sever asupra producţiei
producă adversarului cât mai multe pierderi şi consumului
umane şi materiale (război de uzură).
-industria a fost militarizată, consumul de
 Purtându-se pe uscat, în aer, pe apă şi sub alimente a fost raţionalizat
apă, războiul a fost total iar problemele -a izbucnit inflaţia, s-a introdus munca
economice s-au agravat. obligatorie, femeile i-au înlocuit pe bărbaţii
 Început ca un război continental, conflictul plecaţi pe front la muncile câmpului, în uzine
a căpătat un caracter mondial. Au fost sau birouri
antrenate şi puteri extraeuropene (Japonia, -alimentaţia, condiţiile de locuit şi cele sanitare
SUA) şi alte state din America şi Asia. S-au în care trăiau oamenii săraci erau sub orice
utilizat resurse umane şi materiale din toate nivel
continentele. Amploarea conflictului a
-inegalităţile sociale au sporit
influenţat chiar şi statele neutre. A zguduit
întreaga viaţă a planetei. -zonele de conflict au fost devastate, în cele
ocupate s-a practicat exploatarea sistematică
şi fără cruţare a teritoriului
BILANŢUL RĂZBOIULUI
 Durata – 52 luni
 28 de state antrenate în război
 75 milioane de oameni mobilizaţi
 10 milioane soldaţi morţi
 3 milioane soldaţi dispăruţi
 13 milioane civili morţi
 22 milioane răniţi
 9 milioane orfani
 5 milioane văduve
 10 milioane supravieţuitori cu infirmitate permanentă
 331,6 miliarde dolari cheltuieli militare directe ale beligeranţilor
 36,9 miliarde dolari pagube pricinuite de război
 225 milioane de dolari datoria statelor beligerante
 Regiuni întregi pustiite, dezorganizarea economiei şi a transporturilor, inestimabile
valori spirituale distruse, traume psihice
 În imagine – Verdun, cimitirul militar al primului război mondial
CONFERINŢA DE PACE DE LA PARIS

 S-a desfăşurat între 18 ianuarie 1919 - 21 ianuarie


1920
 Au participat delegaţii din 27 de state. Rusia
sovietică a lipsit.
 Hotărârile au fost luate de Consiliul "celor patru"
(SUA, Anglia, Franţa, Italia).
 Discuţiile au avut la bază “Cele 14 puncte“,
document care promova principiul
autodeterminării şi cel al naţionalităţilor.
 S-au încheiat tratate de pace cu statele învinse
(Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria, Turcia).
 S-a adoptat Pactul Societăţii Naţiunilor, o
organizaţie internaţională care trebuia să apere
pacea şi să prevină izbucnirea unui nou război.
 În imagine: David Lloyd George, Vittorio
Emmanuele Orlando, Georges Clemenceau,
Thomas Woodrow Wilson.
CELE 14 PUNCTE (REZUMAT)

1.Renunţarea la diplomaţia
secretă. 8.Rectificarea graniţelor Italiei
conform cu principiul
2.Libertatea navigaţiei comerciale naţionalităţilor.
în timp de pace şi de război. 9.Libertatea comerţului internaţional.
3.Reducerea înarmărilor. 10.Autonomia popoarelor din Austro-
4.Rezolvarea problemelor Ungaria.
coloniale. 11.Acces la mare pentru Serbia.
5.Eliberarea teritoriului rusesc de 12.Crearea statului polonez
către Germania. independent cu acces la mare.
6.Restabilirea Belgiei. 13.Deschiderea strâmtorilor pentru
toate vasele.
7.Retrocedarea Alsaciei şi Lorenei
14.Crearea Societăţii Naţiunilor.
către Franţa.
REORGANIZAREA LUMII

 Germania pierdea Alsacia şi Lorena în


favoarea Franţei, precum şi toate coloniile
şi plătea reparaţii de război. Unele colonii
au fost acordate statelor învingătoare ca
teritorii sub mandat.
 Austro-Ungaria s-a dezmembrat. Au apărut
state noi: Austria, Ungaria, Cehoslovacia,
Polonia, Iugoslavia.
 România îşi desăvârşea unitatea statală.
 Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda
deveneau independente.
 Bulgaria pierdea ieşirea la M.Egee, iar
Turcia, posesiunile asiatice, în afară de
Asia Mică.
 Aceste tratate au fost completate cu
hotărârile Conferinţei de la Washington
(1921-1922) şi cele ale Conferinţei de la
Lausanne (1923).
EUROPA ÎN PERIOADA INTERBELICĂ
LUMEA POSTBELICĂ

 Harta lumii a fost mult schimbată, îndeosebi a Europei prin destrămarea unor
imperii şi apariţia mai multor state noi.
 Rolul SUA a crescut şi a scăzut cel al Marilor Puteri europene.
 A apărut Rusia sovietică.
 Societatea Naţiunilor nu a fost prevăzută cu mijloace suficiente pentru a
înlătura divergenţele dintre state şi mai ales pentru a preveni noi conflicte.
 Între Marile Puteri au apărut tensiuni cauzate de reglementările teritoriale şi
despăgubirile de război stabilite prin tratatele de pace.
 După un război distrugător, lumea se confrunta instabilitate economică şi
politică, cu un climat de nesiguranţă şi criză, culminând cu al doilea război
mondial (1939-1945).