Formarea Moldovei

Tara Bolohovenilor

Tar
Ro a
ma
n il
or

Tara Berladnicilor

Tar
a Vra Tara Brodnicilor
nce
i
 Formatiuni prestatale
• In spatiul dintre Carpati si Nistru sursele istorice mentioneaza
existenta unor uniuni de obsti in locuri dens populate, numite
“campuri”, aflate in depresiuni (Campul lui Dragos), sau “codri”,
in zonele cu paduri ( Codrii Hertei, Codrii Lapusnei, Codrii
Orheiului), “cobale”, “ocoale” sau ii amintesc pe berladnici,
brodnici, bolohoveni, participanti la evenimentele politice si
militare.
• Tot la est de Carpati este mentionata in izvoarele germane si
poloneze, Wlacheland ( Tara Romanilor).
• Dupa invazia mongolilor in Europa din 1241-42, romanii de la est
de Carpati intra sub dominatia tatarilor din “Hoarda de Aur” si se
angajeaza in lupta impotriva lor alaturi de rusi, polonezi, maghiari
si romanii din Transilvania si Tara Romaneasca.
Factorii care au favorizat formarea statului
• Factorii interni:
• Cresterea demografica datorita bogatiilor solului, configuratiei
reliefului, prezentei padurilor ca locuri de refugiu;
• Formarea claselor si relatiilor feudale;
• Prosperitatea economica, schimburile comerciale( “drumul
Moldovenesc”), circulatia monedei, au accelerat procesul de
centralizare economica;
• Existenta unor formatiuni politice prestatale cu tendinta de
unificare si centralizare statala.
• Factorii externi:
• Cumanii si apoi tatarii au impiedicat extinderea stapanirii
regatului maghiar la est de Carpati, dand posibilitatea populatiei
locale de a-si crea structuri si institutii proprii.
• Lupta popoarelor vecine impotriva tatarilor si slabirea acestora in
sec. XIV.
 “Descalecatul” lui Dragos
• Dragoş este cunoscut din cronicile moldoveneşti ca
descălecător în Moldova şi primul ei voievod.
• Cronicile spun că voievodul român Dragoş, fiind la
vânătoare şi urmarind un zimbru, a venit din Maramureş la
apa Moldovei, şi plăcându-i locul, s-a aşezat acolo şi a
populat ţara cu români din Maramureş.
• Acesta era supus regelui Ludovic cel Mare al Ungariei si
participase la campania impotriva tatarilor din perioada
1345-1354.
• Pentru a impiedica trecerea tatarilor in Transilvania, regele
Ludovic organizeaza o Marca de aparare la Baia, pe raul
Moldova unde exista deja o Wlacheland, si lasa la
conducere pe Dragos si urmasii sai Sas si Balc.
 “Descalecatul” lui Bogdan(1359-1365)
• Istoricii considera ca adevarat intemeietor al statului Moldova, pe
voievodul maramuresean Bogdan de la Cuhea ( Valea Viseului).
• Acesta nu accepta stapanirea maghiara in Maramures si a parasit tara
impreuna cu supusii sai, trecand la est de Carpati.
• Aici s-a unit cu autohtonii nemultumiti de dominatia maghiara si de
presiunile catolice, alungand pe Dragosesti.
• Acestia vor fi rasplatiti pentru credinta de catre Ludovic cel Mare care le
da mosiile confiscate de la Bogdan.
• Bogdan transforma fosta marca intr-o “domnie”( cronicarul Ioan de
Tarnave) numita Moldova Mica, ce se intinde in tot nordul Moldovei,
scos de sub dominatia tatara.
• Deasemanea, respinge cu succes expeditiile de pedepsire ale lui Ludovic,
astfel ca in 1364 Moldova este independenta.
• El a zidit o mănăstire la Rădăuţi (în Bucovina), unde a fost înmormântat.
 Consolidarea si extinderea statului sub urmasii lui
Bogdan
• Latcu (1365-1377) a trecut la catolicism vizând ca sub scutul Romei
să poată asigura ţării sale ameninţată de unguri şi polonezi, o
dezvoltare mai mare, precum şi ca să capete acelaşi statut religios
cu puternicii săi vecini catolici. Această mişcare îi asigură
independenţa politică şi religioasă. A fost recunoscut de Sfântul
Scaun ca duce al Moldovei, locuită conform actului oficial de naţia
vlahă (dux Moldavie partium seu nationis Wlachie).
• De asemenea, el a avut şi un motiv personal. Soţia nu-i putea dărui
fii şi spera ca papa să-i desfacă acea casătorie, fapt care nu s-a
intamplat , de aceea urmeaza la tron fiul surorii sale, Margareta
(Musata).
• Capitala statului era la Siret, unde s-a infiintat o episcopie catolica.
• A fost înmormântat la biserica ortodoxă din Rădăuţi lângă tatăl său
Bogdan I.
• Petru I, numit şi Muşat, a fost domnitor al Moldovei între 1377 şi 1391.
• A fost probabil, după unii specialişti, fiul lui Costea şi al Muşatei şi rudă cu
Basarabii (1375), după alţii, fiul unui anume Ştefan, al cărui nume s-a
păstrat doar în vechile pomelnice ale domnilor Moldovei. A fost în bune
relaţii cu regele Poloniei, Vladislav Iagello. În 1387, printr-un act omagial
făcut la Liov, Petru a recunoscut suzeranitatea acestuia.
• Când pe tronul Munteniei a ajuns Mircea cel Bătrân (1386), Petru I a urmat
o politică apropiată de a acestuia. Diplomaţiei lui i se datoreaza, deşi nu pe
faţă, tratatele favorabile dintre Mircea cel Bătrân şi Vladislav al Poloniei
(1389 şi 1390), tratate prin care craiul polon este pus într-o poziţie de
egalitate faţă de domnii români şi mai ales faţă de Mircea cel Batrân.
• Se căsătoreşte cu sora regelui Vladislav Jagello, împrumutându-l pe
acesta cu 3.000 ruble de argint (1388), pentru care i s-a amanetat Pocuţia,
o provincie de 8.000 de km pătraţi. Până la urmă, suma nu a fost returnată
niciodată în întregime. Tot în timpul domniei lui s-au bătut bani moldoveni
de argint, care pe o parte aveau un scut cu flori de crin şi bare
transversale, iar pe cealaltă, capul de bour.
• Petru I a întins Moldova mult spre sud, şi i se atribuie construirea cetăţii
Sucevei, a întemeiat cetatea şi mănăstirea Neamţului. Tradiţia spune că
mănăstirea Neamţului a fost ridicată de către nişte ucenici de-ai lui
Nicodim, ctitorul Vodiţei din Ţara Românească.
• Roman I, frate cu Petru I al Moldovei, a venit la domnia Moldovei după
moartea fratelui său, preluând tronul în intervalul 1391 - 1394.
• Prin căsătoria lui cu Anastasia, fiica lui Laţcu Vodă, noua dinastie,
numită azi şi "a Muşatinilor" (originea nu este clarificată nici în
prezent), s-a înrudit cu dinastia maramureşeană, care în linie
bărbăteasca s-a stins o dată cu Laţcu Vodă. Deşi Roman I era prin
căsătorie moştenitorul vechii dinastii, totuşi fratele său mai mare, Petru
I, l-a precedat în domnie, după dreptul senioratului.
• Ca domn, Roman i-a recunoscut suzeranitatea regelui Poloniei,
precum a recunoscut-o mai întâi fratele său Petru I .
• Din căsătoria cu Anastasia a avut un fiu, pe Alexandru cel Bun. Unii
cercetători afirmă că lui Roman I i se datorează începuturile oraşului
din Moldova ce îi poartă numele. E îngropat la biserica episcopală din
Rădăuţi.
• În documentele rămase de la Roman I se remarcă titulatura pe care
acesta o folosea, şi care nu fusese folosită de nici unul dintre
predecesorii săi: "Marele şi singur stăpânitor, din mila lui
Dumnezeu domn, Io Roman voievod stăpânind Ţara Moldovei de
la munte, până la mare". Folosirea acestei titulaturi ne arată că
procesul de unificare al cnezatelor de pe teritoriul Moldovei era
încheiat. Mai mult, insistenţa utilizarii ei în acte, îndreptăţeşte părerea
că cel care a realizat această unire, este chiar Roman I.
 Importanta formarii statului
• A asigurat organizarea si consolidarea politico-
institutionala;
• A aparat locuitorii impotriva tendintelor de dominatie a
unor puteri vecine;
• A avut o importanta europeana prin rolul jucat in stavilirea
expansiunii otomane spre Europa centrala si vestica.
• A permis pastrarea fiintei nationale a romanilor;
• A impulsionat dezvoltarea economica, prosperitatea
locuitorilor.