PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

DATA: 18.05.2017

LICEUL TEHNOLOGIC ”ALEXANDRU FILIPAȘCU” PETROVA

CLASA: - I

- a III-a

SUBIECTUL LECȚIEI: OBICEIURI ȘI TRADIȚII LOCALE

FORMA DE REALIZARE: ACTIVITATE INTEGRATĂ

PROPUNĂTOR: ÎNV. GABOREAN MARIA

DISCIPLINE INTEGRATE: COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

MUZICĂ ŞI MIŞCARE

JOC ŞI MIŞCARE

MUZICĂ

COMPETENȚE GENERALE:
- receptarea unor cântece populare din zona locală;
- exprimarea unor sentimente și experiențe prin intermediul muzicii și mișcării,
individual sau în grup;
- cântarea individuală în grupuri mici, în colectiv, cu asocierea unor elemente de mișcare
și a acompaniamentului instrumental;
- exprimarea prin mișcări corporale a unor jocuri populare;
- formarea deprinderilor de exprimare utilizând termenii specifici zonei;

COMPETENȚE SPECIFICE:
- cântarea în colectiv, asociind mișcarea sugerată de text;
- manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare;
- executarea unui joc popular cu mișcări repetate;
- improvizarea unei combinații ritmice din folclor și asocierea cu mișcări adecvate;
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
- să execute corect exerciții pentru încălzirea vocii;
- să interpreteze individual și în grup, cântece populare;
- să descrie portul popular;
- să respecte intonația;
- să înțeleagă jocurile și să le interpreteze corect și expresiv;
- să respire corect în timpul cântatului păstrând ținuta corectă a corpului;
- să respecte coregrafia dansului popular, a jocurilor ”Bărbătescu” și ”De învârtit”;
- să aplice în situații noi tehnicile învățate pentru realizarea unui montaj artistic;

RESURSE PROCEDURALE:
a) METODE ȘI PROCEDEE:
- demonstrația;
- joc de rol;
- explicația;
- exercițiul;
- observația;
- jocul;

b) RESURSE MATERIALE:
- vioara;
- costume populare;
- obiecte meșteșugărești populare din Petrova;
 SECVENȚE CONȚINUT INSTRUCTIV-EDUCATIV METODE ȘI EVALUARE
DIDACTICE PROCEDEE
1. Moment Asigurarea climatului necesar desfășurării lecției și pregătirea
organizatoric materialelor necesare

2. Reactualizarea Se realizează o scurtă conversație despre tradițiile și - conversația - aprecieri

cunoștințelor obiceiurile locale, despre portul popular al petrovenilor, - explicația verbale
despre dansurile și cântecele din zona noastră.

Se prezintă o expoziţie de obiecte vechi.

3. Captarea Se prezintă de către doi copii portul popular: o fetiță și un băiat - descrierea - evaluare orală
atenției îmbrăcați în costume populare vor recita câte o poezie legată - explicația
de costumele populare.

Poeziile celor 2 elevi.

Se va face prezentarea pieselor din costumele populare cu

exemplificare.
Vezi ANEXA 1

4. Anunțarea Se anunță tema lecției: ”Astăzi, îmbrăcați de sărbătoare vă

temei și vom prezenta obiceiuri și tradiții locale prin cântec, joc și voie
prezentarea bună!” - aprecieri
obiectivelor O elevă va prezenta programul artistic pritr-o descriere a verbale
fiecărui obicei în parte.
„Aici unde porţile ospitalităţii, cioplite cu mult har de
meşteri populari, ce fac lemnul să vorbească celor ce le
deschid, va întâmpina cu dragoste străbună, înveşmântaţi în
straie populare coconii din Petrova Maramureşului.
 Aici unde florile locului au coborât pe covoare, ştergare şi
cămăşi dar şi pe cojoaceleşi trăistele ţesute în tiară, aici unde
toate glăsuiesc de trecutul şi de obiceiurile şi de datinile
străbune, cu recunoştinţă vă vom prezenta câteva dintre ele.
Pentru început jocul „Bărbătescu” care se joacă la nunţi,
jocuri şi şezători, jucat numai de feciori.
Urmează jocul „De învârtit” însoţit de strigături, ne învârtim
cu un singur gând, să revenim mereu de unde am plecat.
Un alt ritual străvechi „Descântecul” moştenit de la bunicile
noastre, îl folosim în diferite împrejurări: în vindecarea
anumitor boli, atragerea băieţilor buni la casa fetei de măritat
şi în şezători.
Un moment de mare importanţă în viaţa petrovenilor este
nunta de unde nu poate lipsi „Hora miresei”.
Vom încheia activitatea interpretând o priceasnă,
mulţumind lui Dumnezeu şi dumneavoastră.”

Vezi ANEXA 2

5. Desfășurarea Se va juca jocul ”Bărbătescu de Petrova” de băieții din clasă - execuția - aprecieri
lecției acompaniați de ceteră și zongoră, ceterași fiind elevi din - demonstrația verbale
școala noastră.
Jocul va fi însoțit de strigături populare.
Vezi ANEXA 3

- joc de rol
După jocul bărbătesc, fetele vin strigând și joacă jocul ” De
învârtit”
Vezi ANEXA 4
 Eleva – prezentator va prezenta o parte dintr-o șezătoare în
care un grup de fete vor descânta:
Mătrăguna
Sita
Descântecul fusului - joc de rol
Vezi ANEXA 5

Tot în cadrul șezătorii se va cânta și juca:

Horea miresii
Strigătura găinii
Vezi ANEXA 6

Pentru că ne place voia bună, o să interpretăm cu toţii „Ce rău

am făcut la lume”

Se vor interpreta câteva fragmente muzicale populare la

vioară de către elevii noştri.

6. Încheierea La finalul activităţii se va intona o priceasnă „ Pentru ca nimic - interpretarea - recompensarea

lecţiei fără Dumnezeu”. colectivă elevilor
Se vor face aprecieri verbale referitoare la modul de
desfăşurare al activităţii. - demonstraţia

Recompensarea elevilor
 ANEXA 1

PREZENTAREA PORTULUI POPULAR

Eu-s fată din Pătrova

Mândră m-o făcut mama
Şi mândru m-o mai gătat
Gândeşti că-s de măritat
În cap năframă cu flori
Să le placă la feciori
Cu cămeşă şi cojoc
Bună de plecat la joc.
În picioare opincuţă
Eu la mulţi le-oi fi drăguţă.

Costumul popular al fetei din Petrova se compune din: pânzătură cu flori scumpă de mii de
euro, cămeşa din pânză ţesută, cusută cu mâna, cu mâneci încreţite şi pogmeţi cu mărgele.
Peste poale sau stanul cămeşii se poartă zadiile din lână, cu dungi late, orizontale roşii şi
negre. Cojocul este din lână – pănură, iar în picioare am opinci şi căpciuri de lână făcuţi de bunica
cu model.

Eu îs fecior dintr-acest sat

De neam mare şi bogat
Tata-mi zice că-s fecior
Iară mama puişor
Îmi pun clopu pe ureche
Şi mă duc sara la fete
La o samă nu la toate
Gatiile mi le strâng bine
P-aici altu nu-i ca mine.

Costumul ţărănesc al feciorului din Petrova este format din: cămeşă şi gatii, cojoc, clop şi
cizme din piele.
Cămeşa este cusută manual, din pânză ţesută în teară de bunicile noastre.
Modelul de la gât se numeşte godânc.
Gatiile sunt simple, largi în partea de jos, iar în talie sunt încreţite şi strânse cu brăcinarul.
Cureaua este din piele şi se prinde peste cămaşă.
În picioare se poartă cizme de piele, iar în cap clop şi iarna se poartă cuşmă din blană de
miel.
 ANEXA 2

Aici unde porţile ospitalităţii, cioplite cu mult har de meşteri populari, ce fac lemnul să
vorbească celor ce le deschid, va întâmpina cu dragoste străbună, înveşmântaţi în straie populare
coconii din Petrova Maramureşului.

Aici unde florile locului au coborât pe covoare, ştergare şi cămăşi dar şi pe cojoaceleşi
trăistele ţesute în tiară, aici unde toate glăsuiesc de trecutul şi de obiceiurile şi de datinile străbune,
cu recunoştinţă vă vom prezenta câteva dintre ele.

Pentru început jocul „Bărbătescu” care se joacă la nunţi, jocuri şi şezători, jucat numai
de feciori.

Urmează jocul „De învârtit” însoţit de strigături, ne învârtim cu un singur gând, să

revenim mereu de unde am plecat.

Un alt ritual străvechi „Descântecul” moştenit de la bunicile noastre, îl folosim în diferite

împrejurări: în vindecarea anumitor boli, atragerea băieţilor buni la casa fetei de măritat şi în
şezători.

Un moment de mare importanţă în viaţa petrovenilor este nunta de unde nu poate lipsi
„Hora miresei”.

Vom încheia activitatea interpretând o priceasnă, mulţumind lui Dumnezeu şi

dumneavoastră.”

JOCUL „BĂRBĂTESCU”

Foaie verde şi una

Bărbătescu l-om juca
Hai ş-om bate tropota
Frunză verde lobodă
Lasă mâna slobodă
Frunză verde de sansii
Să batem pintinii-n tri
Hai să batem
Să ne-audă mândrele
De la toate casele
Hai să batem şi mai tare
S-audă mândra din vale
 ANEXA 3
STRIGĂTURI DE BUN VENIT

Dragu-mi-i unde-am venit

Cu cine ne-am întâlnit
Dragu-mi-i unde-am intrat
Cu cine ne-am adunat
Am venit la oameni buni
Nu ne-om duce până luni
Am venit la oameni dragi
Nu ne-om duce până marţi.
 ANEXA 4
STRIGĂTURI DE CONTRĂ ÎNTRE FETE

Tu pretină tu Mărie
Lasă-te de Vasalie
Că mi-i drăguţ numa mie
El pă mine m-a lua
Că mi-a da toată moina
Şi mi-a da şi patru boi
Numa să vie la noi
Nu dă badea ochii mei
Pentru 4 boi ai tăi
Nu dă badea gura mea
Pentru toată moina ta
Du-te şterge-te pe nas
Că eşti plină de rântaş
 ANEXA 5

DESCÂNTECUL FUSULUI
DESCÂNTECUL MĂTRĂGUNEI
DESCÂNTECUL SITEI

Mătrăgună, mătrăgună
Face-te-ai o poamă bună
Şi te roagă tu la soare
Să ne vie-n şezătoare
Feciorii mai buni din sat
Că suntem de măritat

Mătrăgună te-am săpat

Şi bine te-am descântat
De n-or vini în sara ia
Tare rău i-om blăstăma

Uscate-ai bade usca

Ca frunza şi ca iarba
Ca firul bujorului
În gura izvorului
Să-ti aduci bade aminte
Că-i blăstăm de oareunde.

Mătrăgună sir de iarbă

Să vie feciori de treabă
Să vie ion şi cu Ilie
C-aceia m-is drăguţi mie
Să vie Gheorghe şi Vasalie
Că-s drăguţii lui Mărie

Mătrăgună mândră floare

Te descânt ziua la soare
Să-i aduci în şezătoare
Să vie mai mulţi flăcăi
Cu fuse cu zurgălăi
Cuieru să ni-l gătăm
Ş-apoi să ne mărităm.

Eu voi spune amu bine

Voi să ziceţi după mine
Îndrug, îndrug
Feciori aduc
De n-or veni
Or plesni
De n-or pleca
Or crepa
Să aibă şoarici
Pă la ciorici
Să n-aibă stare şi alinare
Până la noi în şezătoare.

Amu eu oi descânta
Poate că s-or arăta
Ie sâta amu Mări
Şi haida cu ea ai

Sâtă rostogoleşte-te
Sâtă învârteşte-te
Dute-n lungiş
Dute-n curmăzâş
În lung şi-n lat
Şi la noi în sat.