UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul: Geografie
Program de studiu: Geomorfologie și Cartografie cu elemente de cadastru
Curs: Sistemul cadastral în administrația locală

UTILIZAREA DATELOR CADASTRALE GRAFICE ȘI

TEXTUALE ÎN ZONE URBANE
Studiu de caz: Strada Simon Bolivar – Strada Aviator Jean Texier

Îndrumător științific:
Prof.univ.dr.ing. Gheorghe BADEA
Masterand:
Ana-Maria ZĂRNOEANU

BUCUREȘTI,
2021
 CUPRINS:

INTRODUCERE ........................................................................................................................ 2
I. LOCALIZAREA SECTORULULUI CADASTRAL.................................................................. 3
II. GEOREFERENȚIEREA ........................................................................................................ 6
1. Georeferențierea planșelor ................................................................................................ 6
III. VECTORIZAREA ............................................................................................................... 10
III.DETERMINAREA SUPRAFEŢELOR CLĂDIRILOR ......................................................... 14
IV. UTILIZAREA APLICAȚIEI WEB BING MAPS ................................................................. 15
V. UTILIZAREA APLICAȚIEI WEB: GOOGLE MAPS .......................................................... 16
VI. FIȘA BUNULUI IMOBIL ................................................................................................... 19
VII.PLANUL DE AMPLASAMENT ......................................................................................... 21
VIII. EXTRASUL DE CARTE FUNCIARĂ .............................................................................. 22
X. EXPLORAREA ZONEI DE LUCRU PRIN OSM ................................................................ 23
CONCLUZII............................................................................................................................. 24
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE .............................................................................................. 25

1
 INTRODUCERE

Cadastrul general este parte componentă a sistemului unitar si obligatoriu de evidenta

tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea si
reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de propietate, indiferent de destinatie si
propietar, de pe intregul teritoriu al tarii.

Entitățile de bază ale acestui sistem sunt imobilul și proprietarul. Sistemul de evidență
al cadastrului are ca finalitate înscrierea în registrul de publicitate imobiliară. Cadastrul general
este sistemul de evidență al imobilelor de pe întreg teritoriul țării.

Funcția tehnică a cadastrului se realizează prin determinarea, pe bază de măsurători, a

poziției configurației și mărimii suprafețelor parcelelor si construcțiilor pe destinații, categorii
de folosință și pe proprietari.

Funcția economică evidențiază elementele tehnice necesare stabilirii valorii de

impozitare a imobilelor și calculării impozitelor asupra veniturilor realizate din tranzacții
imobiliare.

Funcția juridică se realizează prin identificarea proprietarului pe baza actului de

proprietate și prin înscrierea în cartea funciară

Data de nastere a cadastrului in Europa poate fi considerata 17 aprilie 1920, cand au

inceput lucrarile de masurare pentru principatul Milano aflat sub ocupatie austriaca.

Documentatia intocmita pe parcursul a 40 de ani continea registrul parcelelor, registrul

caselor, mapa cu hartile la scara 1:2000 si la scara 1:8000 pentru ansamblu, cate a coala de
propietate pentru fiecare contribuabil si harta topografica a principatului la scara 1:72000.

Cadastrul general are caracter: obiectiv deoarece exprimă o realitate obiectiva,

independenta de vointa omului, indiferent de functia sociala sau tehnica a acestuia ; unitar: se
executa dupa norme si instructiuni unice, istoric: reflecta legiile societatii (formele de
propietate caracteristice unei oranduirii); dinamic: exprima realitatea naturala in continua
schimbare (impune necesitatea unei intretineri permanente); general: satisface cerinte pentru
diferite sectoare econoniice și obligatoriu: se executa pe intregul teritoriul tarii, pentru toti
propietarii de bunuri mobile, persoane fizice si juridice.

2
 Lucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor informationale ale
teritoriului, capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei publice locale si centrale,
precum si altor sectoare interesate.

Evidența imobilelor înscrise în planul cadastral și în cartea funciară se realizează și se

actualizează din oficiu, la cererea persoanelor interesate sau la inițiativa autorităților publice.

Proiectul are ca scop prezentarea tuturor elementelor ce se folosesc în sistemul cadastral

în administrația locală. Acesta este un exercițiu, pentru a putea înțelege mai bine noțiunile
teoretice și pentru a învăța a lucra în soft-ul AuroCAD.

I. LOCALIZAREA SECTORULULUI CADASTRAL

Sectorul cadastral reprezintă o diviziune cadastrală tehnică a teritoriului administrativ,

delimitată de detalii liniare care nu suferă modificări curente. Sectorul cadastral grupează mai
multe imobile alipite. Denumirea de “sector cadastral” înlocuieşte termenii “tarla” în extravilan
şi “cvartal” în intravilan.
Cadastrul se realizează la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, pe sectoare
cadastrale. Sectorul cadastral este unitatea de suprafaţă delimitată de elemente liniare stabile în
timp - şosele, ape, canale, diguri, căi ferate etc.

Sectorul cadastral analizat în acest proiect este localizat în Sectorul 1 al Bucureştiului,

şi este mărginit de străzile: Strada Simon Bolivar – Strada Aviator Jean Texier .

3
Fig.1.Localizarea arealului analizat în cadrul Bucureștiului
Sursă: (Google Earth)

Fig.2. Limitele arealului de studiu

Sursa: (Open Street Map)

4
Fig.3. Sectorul cadastral prin intermediul imaginilor satelitare

Sursă: (Google Earth)

Fig. 4. Delimitarea sectorului cadastral

Sursă: (Google Earth)

5
 II. GEOREFERENȚIEREA

Georeferenţierea este procesul de asociere a datelor geografice cu un sistem cunoscut

de coordoonate, astfel încât acestea să poată fi vizualizate, identificate şi analizate în raport cu
alte date geografice. Aceste coordonate pot fi geografice (latitudine, longitudine) sau
rectangulare (metri, feet, mile) in functie de proiectia care se va folosi.
Aşadar, georeferenţierea este o conversie a documentelor cartografice şi de cadastru
executate într-un sistem de proiecţie în sistemul folosit local, în cazul României în
Stereographic70, prin atribuirea unui set de coordonateși unui sistem de proiecție fiecărui punct
de pe noua imagine, astfel încât acesta să poată fi poziţionat pe elipsoidul de referinţă cu planul
tangent la punctul local.
Pentru georeferenţiere se utilizează puncte care pot fi identificate pe imaginea raster şi
care au coordonate cunoscute în sistemul de proiecţie ales. Ȋn urma procesului de
georeferenţiere, punctele sursă (source point) sunt aduse cât mai aproape posibil de punctele
destinaţie (destination point).
De obicei, gereferențierea în softurile de specialitate de tip GIS presupune cunoașterea
a cel puțin patru coordonate. Cu cât numărul acestora este mai mare, cu atât georeferențierea
va fi și ea mai precisă.
Concret, utilizatorul oferă ca input puncte de pe imagine ale căror coordonate le
cunoaște, iar programul aplică un algoritm în funcție de numărul de puncte introduse .Imaginea
este astfel rectificată și poate fi salvată separat, împreună cu informațiile de georeferențiere.
În ceea ce privește georeferențierea, problema se rezumă la rezolvarea unor sisteme de
ecuaţii şi aflarea unor coeficienţi care se aplică fiecarui pixel al imaginii pentru a-l face să
corespundă unei anumite poziţii geografice, definite printr-o pereche de coordonate matematice
sau geografice.

1. Georeferențierea planșelor

Pentru studiul meu, georeferenţierea materialelor raster, s-a realizat pe o rețea de tip
grid al oraşului Bucureşti. Astfel, georeferenţierea a fost realizată în software-ul Autodesk
AutoCAD 2021 versiune gratuită pentru studenți şi a pornit de la o împărţire de tip grid scara
1:2000 a municipiului Bucureşti, unde se află localizat sectorul cadastral de interes.
În prima etapă, se importă fișierul de tip grid (Bucuresti_grid.dxf) și se identifică
indicativul imaginii în format .tiff, căutându-se indicativul în caroiajul acestuia.

6
 Gridul este alcătuit din 23 de rânduri şi 24 coloane (scara 1:2000), respectiv 46 de
rânduri şi 48 de coloane (scara 1:1000), fiecare celulă rezultată din intersecţia acestora din
urmă, la rândul ei,putând fi partajată în 4 sferturi numerotate de la 1 la 4 în sensul acelor de
ceasornic, pornind din stânga sus.

Fig.5. Introducerea grid-ului în program

Sursa: (Autodesk AutoCAD)
După încărcarea gridului am identificat caroiajul potrivit, în funcție de indicativul
imaginii tiff. Sectorul cadastral de georeferenţiat aparţine planului topografic 1:500 ce se
încadrează în prima celulă respectiv 7 C1, precum și în a 2-a celulă respectiv 7 C2.

Fig.6 Detaliu al gridului 1:2000 al Municipiului Bucureşti

Sursa: (Autodesk AutoCAD)

7
 După aceasta primă etapă, am împărțit caroiajul în patru părți egale. Pentru aceasta s-
au utilizat funcţiile layer, offset şi distance ale software-ului AutoCAD pentru a se realiza
delimitarea vizibilă ale celor 4 sferturi pe un nou layer, specificând valoarea 250 la utilizarea
funcţiei distance fiecare din acestea corespunzând unui plan topografic 1:500, asemănător celui
ce conţine sectorul cadastral de interes al acestui studiu.

Fig.7. Utilizarea funcţiilor offset şi distance pentru realizarea caroiajului 1:500

Sursa: (Autodesk AutoCAD)

După aceasta urmează, inserarea planului topografic care va fi selectat din folderul de
origine cu comanda Copy (Ctrl+C) şi Paste (Ctrl+V) în fereastra AutoCAD, unde va fi cerut
punctul de inserţie. Alternativ, poate fi folosită funcţia Insert din meniul Raster Tools al
programului AutoCAD.

În etapa ulterioară, se inserează imaginea raster de interes care va fi selectată din

folderul de origine cu comanda Copy (Ctrl+C) şi Paste (Ctrl+V) în fereastra AutoCAD unde
va fi cerut punctul de inserţie.

De asemenea, acest procedeu poate fi inserat și prin comanda Insert>Raster Image

Reference al programului AutoCAD.

8
 Fig. 8. Importarea planului topografic

Sursa: (Autodesk AutoCAD)

Este importantă și activarea funcţiilor de snapping, astfel încât colţurile imaginii să se

suprapună peste punctele de intersecţie ale gridului 1:500.
Sectorul cadastral analizat în acest proiect este localizat în Sectorul 1 al Bucureştiului,
şi este mărginit de străzile Simon Bolivar și Aviator Jean Texier.
După importare, se va trece la utilizarea TopoLT. Acest plugin se va activa prin
introducerea comenzii appload în caseta de comandă și se va găsi executabilul.
Georeferențierea se va efectua după următoarea cale: Imagini>Transformă Imagini, dar aceasta
poate fi pornită și prin comanda TIMG. După accesarea acestei comenzi, se va selecta
imaginea, iar apoi punctele comune. După apăsarea tastei Enter, se va selecta precizia și tipul
transformării ce urmează a avea loc: afină, cu minim 4 puncte de control. După georeferențiere,
se vor debifa toate stratele gridului lipsite de interes, rămânând doar stratul cu imaginea în
format .tiff.

9
 Fig.9. Comanda TopoLT
Sursa: (Autodesk AutoCAD)

III. VECTORIZAREA

Vectorizarea reprezintă procesul de conversie a datelor de tip raster (valori numerice)

în date de tip vector (o serie de puncte, linii şi poligoane). Aceasta se realizează prin marcarea
fiecărui punct de pe imaginea raster (.tiff) cu un click, programul realizând automat unirea
punctelor prin linii (comanda AutoCAD line) sau poligoane (comanda AutoCAD pline).
Pentru o vectorizare corectă a sectorului cadastral, este importantă cunoaşterea
terminologiei de specialtate.
Parcela este o porţiune de teren, componentă a unui imobil situat într-un teritoriu
administrativ, având o singură categorie de folosinţă şi aparţinând unui proprietar sau mai
multor proprietari, în indiviziune.
Prin imobil se înţelege terenul, cu sau fără construcţii, de pe teritoriul unei unităţi
administrativ teritoriale, aparţinând unuia sau mai multor proprietari, care se identifică printr-
un număr cadastral unic.
Vectorizarea elementelor din arealul de studiu a fost realizată prin intermediul soft-ului
AutoCAD, folosind instrumentele acestuia. Pentru o mai bună organizare, dar și pentru a putea
modifica mai ușor elementele, acestea au fost grupate în layere caracteristice

10
 Crearea bazei de date presupune: vectorizarea pe layere a parcelelor, imobilelor,
construcțiilor permanente și anexelor existente în sectorul cadastral, efectuarea numerotării
cadastrale a parcelelor și completarea adreselor poștale prin copierea numerelor trecute pe plan,
efectuarea numerotării cadastrale a imobilelor şi parcelelor, determinarea suprafeţelor
parcelelor și întocmirea unui tabel cu acestea, completarea desenului cu elemente de cartare
imobiliară.

Fig.9. Layerele folosite în plan

Sursa: (AutoCAD)

Pentru vectorizare, am utilizat din cadrul barei de instrumente principale comenzile:

Line, Polyline, Polygon, Rectangle, Arc, Circle, Point și Multiline text.
Fiecare geometrie rezultată, prezenta o serie de caracteristici prestabilite precum
culoarea, grosimea, tipul liniei, în funcție de realitatea elementelor. Pentru anumite geometrii
s-a apelat la proprietățile individuale ale acestuia prin comanda right-click>Properties.
Elaborarea propriu-zisă a planului digital pe layere s-a desfășurat după această etapă
prin crearea de diferite layere în funcție de informația pe care acestea urmau să o afișeze. Pentru
fiecare element ce poate fi grupat s-a creat un strat ce a putut fi personalizat în funcție de scopul
primordial al acestuia. S-au creat strate pentru construcții permanente, construcții anexe, cutie
de fontă, șosea , plopi, străzi, denumiri ale străzilor și multe altele.
Planului cadastral i-am realizat o legendă specifică care cuprinde toate elementele de
pe plan, dar și un cartuș cu informațiile necesare înțelegerii și interpretării ulterioare a planului

11
cadastral, respectiv topografic. Următoarea etapă, a fost exportul planului digital pe layere prin
comanda Ctrl+P , acolo unde s-au selectat preferințele viitorului plot. Vectorizarea imobilelor,
adreselor poștale și parcelelor din sectorul cadastral, dar și a celorlalte elemente a fost realizată
prin utilizarea liniilor și poliliniilor.

Fig. 10. Vectorizarea elementelor topografice + cadastrale

Sursa: (Autodesk AutoCAD)

Pentru analiza şi reprezentarea semnelor convenţionale de pe plan, am utilizat ”Atlas

de semne convenţionale pentru planurile topografice la scările 5000, 2000, 1000, 500,
MINISTERUL AGRICULTIRII, INDUSTRIEI ALIMENTARE, DIRECŢIA DE FOND
FUNCIAR ŞI CADASTRU, Bucureşti 1978.”
Clădirile nu a fost reprezentate cu hașuri, deoarece acestea ar fi îngreunat citirea
reprezentării cartografice finale. Ca atare, a fost optată o abordare simplistă, estetică și ușor de
înțeles. Pentru a înțelege mai ușor rezultatele acestui proces de digitizare, surprinde un
fragment din arealul rezultat. Pe lângă acestea se pot identifica și alte simboluri de interes cum
sunt gurile de aerisire de canalizare, respectiv căminele viztare apă.

12
 Fig. 11. Planul cadastral în AutoCad
Sursa: (Autodesk AutoCAD)

Fig. 12. Planul cadastral

Sursa: (Autodesk AutoCAD)

Având baze de date care conține informațiile despre imobile și despre proprietari se
poate trece la completarea fișelor bunului imobil. Deoarece această bază de date este
confidențială, unele aspecte au fost inventate.

13
 III.DETERMINAREA SUPRAFEŢELOR CLĂDIRILOR

Pentru determinarea suprafețelor clădirilor s-a folosit comanda AREA, din programul
AutoCAD 2022.

Fig. 12. Calcularea ariei suprafețelor

Sursa: (Autodesk AutoCAD)

CATEGORIA DE
NUMĂR PARCELĂ NUMĂR POȘTAL SUPRAFAȚĂ CLĂDIRE (m ²)
FOLOSINȚĂ
1 1 CC 108
2 3 CC 58
3 5 CC 74
4 7 CC 132
5 9 CC 133
6 11 CC 120
7 13 CC 143
8 30 CC 150
9 19 CC 103
10 21 CC 95
11 23 CC 140
12 25 CC 115
13 33 CC 145
Tabelul 1. Numerotarea parcelară, numărul poștal,categoria de folosință și suprafața măsurată

Sursa: ( Excel)

14
 NUMĂR POȘTAL CORP CLĂDIRE SUPRAFAȚĂ CLĂDIRE (m ²)

1 C1 108
3 C2 58
5 C1 74
7 C1 132
9 C1 133
11 C1 120
13 C2 143
30 C2 150
19 C1 103
21 C1 95
23 C1 140
25 C1 115
33 C2 145
Tabelul 2. Număr postal, corp clădire și suprafața clădirilor (m²)
Sursa: ( Excel)

IV. UTILIZAREA APLICAȚIEI WEB BING MAPS

Bing Maps (anterior Live Search Maps , Windows Live Maps , Windows Live
Local și MSN Virtual Earth ) este un serviciu de cartografiere web furnizat ca parte a suitei de
motoare de căutare Bing de la Microsoft și alimentat de cadrul Bing Maps for Enterprise .

În imaginea de mai jos, putem observa sectorul cadastral analizat,prin funcția Aerial,
delimitat de Strada Simion Bolivar și Strada Jean Texier.

După cercetarea acestui site, am observat că nu există funcția „Bird’s eye”, ci doar
modul Aerial.

Vederea aeriană suprapune imaginile din satelit pe hartă și evidențiază drumurile și

reperele majore pentru o identificare ușoară printre imaginile din satelit.

15
 Fig.13. Vizualizarea în modul „Aerial” în Bing Maps
Sursa: ( Bing Maps )

V. UTILIZAREA APLICAȚIEI WEB: GOOGLE MAPS

Aplicația web numită Google Maps, se traduce ca Hărți Google. Acesta este un serviciu
online dezvoltat de către compania americană Google. Este specializat în cartografierea online
a globului pământesc și permite vizualizarea de hărți, fotografii făcute din satelit cu
suprafața Pământului și chiar returnarea de obiecte pierdute.

Cu ajutorul aceste aplicații, am putut observa sectorul cadastral pe care l-am analizat.

Fig.14. Vizualizarea străzilor Simion Bolivar și Aviator Jeam Texier

Sursa: ( Google Maps )

16
 Această aplicație web, are o funcție foarte importantă numită Google Street View, prin
care beneficiem de vizualizarea mai în detaliu a clădirilor și drumurilor și deplasarea cu ajutorul
cursorului pe strada respectivă.

Fig.15. Vizualizarea imobilelor din sectorul cadastral

Sursa: ( Google Maps )
Din hartă putem observa că sunt prezente un număr de 11 imobile pe sectorul cadastral
analizat.

Fig.16. Strada Simion Bolivar

Sursa: ( Google Maps )

17
 De asemenea, tot prin intermediul funcției Street View, putem observa străzile și
fațadele clădirilor, care sunt foarte clare, încât poate fi identificat și numărul poștal (6).

Fig.17. Identificarea numărului poștal pe clădire

Sursa: ( Google Maps )

Fig.18. Trimiterea adresei sectorului cadastral prin mail colegei mele

Sursa: (Outlook)

Prin intermediul link-ului atașat, i-am trimis colegei mele adresa exacta, unde poate
observa Străzile Simion Bolovar și Strada Aviator Jean Texier. Aceste străzi delimitează
sectorul cadastral pe care l-am analizat .

18
 Fig.19. Delimitarea sectorului cadastral
Sursa: ( Google Maps )

VI. FIȘA BUNULUI IMOBIL

Fișa bunului imobil reprezintă documentul de bază al cadastrului bunurilor imobile şi

conţine un sistem de înscrisuri privind bunurile imobile şi drepturile asupra lor.

Fişa bunului imobil este necesar pentru evaluări, înscriere în evidenţa fiscală, declarări
de immobile. Aceasta conţine informaţii specifice fondului imobiliar, corelate cu date provenite
din cadastrul general, respectând codificarea şi precizarea că datele constructive despre clădiri
şi anexe se culeg cu titlu informativ, pentru fiecare corp de clădire.

În Registru sunt descrise bunurile imobile, sunt indicate drepturile reale care au ca
obiect aceste bunuri, precum şi drepturile de creanţă, faptele sau raporturile juridice aferente
bunurilor imobile.

Fișa bunului imobil conține informații despre: numele proprietarului, număr cadatral,
nr. carte funciară, adresă, categoria de folosință, suprafața, date despre clădiri și anexe.

19
Fig.20. Fișa bunui imobil
Sursa: (Excel)

20
VII.PLANUL DE AMPLASAMENT

Fig.21.. Realizarea planului de amplasament si delimitare a imobilului

Sursa: (Autodesk AutoCAD)

Fig.22. Planul de amplasament si delimitare a imobilului

Sursa: (Autodesk AutoCAD)

21
 VIII. EXTRASUL DE CARTE FUNCIARĂ

Cartea funciară a unui imobil reprezintă de fapt, ”buletinul” acestuia. Aceasta indică
care este situația imobilului în momentul prezent (extrasul de carte funciară pentru informare)
sau istoricul imobilului (extrasul CF in extenso).

De asemenea, există și extrasul de carte funciară pentru autentificare, solicitat doar de

notarul public, atunci când se dorește încheierea unei tranzacții imobiliare.

Extrasul de carte funciară pentru informare este un document cu rol informativ. Acesta
nu poate sta la baza unei tranzacții, adică nu se poate încheia un contract de vânzare-cumpărare
pe baza acestui extras. Oricine poate solicita un extras de carte funciară pentru informare,
pentru orice imobil, chiar dacă nu este proprietarul imobilului respectiv, tocmai pentru că
extrasul nu are decât valoare de informare.

Extrasele se obțin de la Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară de pe raza fiecărui

județ. Pe lângă sediile centrale din orașele reședință de județ, mai funcționează Birouri de
Cadastru și Publicitate Imobiliară în alte localități, arondate conform circumscripțiilor de
judecătorie, adică deservind acele localități din zonă care țin de Judecătoria respectivă.

Cererile pentru obținerea unui extras de carte funciară pot fi depuse la Oficiile de
Cadastru și Publicitate Imobiliară sau la Birourile de Cadastru și Publicitate Imobiliară de care
aparține localitatea pe raza căreia este situat imobilul pentru care se solicită extrasul.

Figura 21. Numărul cadastral și numărul de carte funciară

Sursa: (Geoportal Ancpi)

22
 X. EXPLORAREA ZONEI DE LUCRU PRIN OSM

OpenStreetMap (prescurtat OSM) este un proiect colectiv, în regim open source, ce are
ca scop construirea unei baze de date geografice globale cum ar fi atlasele rutiere, folosind atât
date introduse manual având ca fundal imagini spațiale, cât și date colectate de pe
dispozitive GPS.

Pentru exportarea zonei de lucru prin OSM, datele au fost nevoite să fie exportate sub
formă de fișier cu extensia *.osm, care poate fi deschis ulterior în browser pentru vizualizare .

Fig.22.Vizualizare în Open Street Map

Sursa: ( Open Street Map)

Am realizat exportul prin apăsarea butonului Export (verde), selectarea zonei pe care
dorim să o salvăm, apoi apăsarea unu alt buton Export (albastru),(fig.23).

Ulterior, se v-a descărca în computer zona salvată în format *.osm (exemplu: map.osm)

23
 Fig. 23 – Exportul datelor OSM
Sursa: ( Open Street Map)

În figura 23, se pot observa și identifica adresele poștale de pe străzile în studiu, și

anume: Strada Siomn Bolivar și Strada Aviator Jean Texier. Adresele poștale sunt:
1,3,21,23,35, acestea putând fi observate și în planul cadastral.

CONCLUZII

Cadastrul general este parte componentă a sistemului unitar si obligatoriu de evidenta

tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea si
reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de propietate, indiferent de destinatie si
propietar, de pe intregul teritoriu al tarii.

Sectorul cadastral analizat în acest proiect este localizat în Sectorul 1 al Bucureştiului,

şi este mărginit de străzile: Strada Simon Bolivar – Strada Aviator Jean Texier .

Lucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor informationale ale

teritoriului, capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei publice locale si centrale,
precum si altor sectoare interesate.

24
 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Badea, G.,(2005), Cadastru general, Editura Conspress, București

2. Direcția de Fond Funciar și Cadastru (1978). Atlas de semne convenționale pentru
planurile topografice
3. Imopedia, (2016),m http://ghid.imopedia.ro/dex/cadastre-de-specialitate-383.html
4. Sistemul cadastral în administrația locală – Note curs și seminar.
5. Tomoioagă, G., Tomoioagă, D., (2005), Cadastrul General și Cadastrele de Specialitate,
Editura Matrix Rom, București.
6. Aerial View - Bing Maps
7. ANCPI – Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară
8. Google Maps
9. https://knowledge.autodesk.com/support/autocad-map-3d/getting
10. https://www.topolt.com/
11. OpenStreetMap

25