MANAGEMENTUL RISCULUI LA INUNDAŢII

SCOP GENERAL
Reducerea riscului de producere a inundaţiilor şi a consecinţelor acestora.

Managementul riscului la inundaţii înseamnă aplicarea unor politici, proceduri şi practici

având ca obiective identificarea riscurilor, analiza şi evaluarea lor, tratarea, monitorizarea şi
reevaluarea riscurilor în vederea reducerii acestora, astfel încât comunităţile umane, toţi
cetăţenii să poată trăi, munci şi să-şi satisfacă nevoile şi aspiraţiile într-un mediu fizic şi
social durabil.

Managementul riscului la inundaţii este astfel rezultatul unei combinaţii dintre

măsurile şi acţiunilepreventive premergătoare producerii fenomenului, cele cu
caracter operativ din timpul desfăşurării inundaţiilor şi cele de refacere întreprinse post
inundaţii (de reconstrucţie şi învăţăminte deprinse ca urmare a producerii fenomenului).

ETAPE
Prevenire: utilizare adecvata a terenului, practici agricole si forestiere corecte – evitarea dezvoltarii
urbane si industriale in zonele inundabile

Protectie: masuri structurale si nestructurale pentru a reduce probabilitatea viiturilor si a impactului

acestora

Preparare (pregatire): informarea populatiei in legatura cu riscul de inundatie si conduita de adoptat

in caz de inundatie

Masuri in situatii de urgenta: dezvoltarea de catre autoritati a planurilor de interventie in caz de

inundatii

Revenirea la normalitate si lectii insusite in urma evenimentului: diminuarea efectului inundatiilor

si revenirea la viata normala

CONCEPTE PRIVIND PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR

INUNDATIILOR (după Concepte privind apărarea împotriva inundaţiilor în bazinul hidrografic
Siret, UTCB, Aquaproiect, INHGA, Sesiunea de comunicări Ziua Apei, 2006)

 Viiturile reprezinta procese naturale; interventia umana in aceste procese trebuie redusa,
compensata, iar in viitor anulata.
 Strategia in domeniul viiturilor trebuie sa se bazeze pe coordonarea actiunilor in domeniul
resurselor de apa si al utilizarii terenului.
 Este necesara trecerea de la “cultura reactiei” la “cultura riscului” (trecere de la actiunile de
aparare impotriva inundatiilor la managementul riscului).
 Utilizarea zonelor inundabile trebuie adaptata la pericolele naturale existente (inundatii,
subinundare, eroziuni, depuneri).
 Masurile structurale (Fig. 1) raman elemente importante de aparare orientate in special
catre protectia locuitorilor si a bunurilor de valoare economica ridicata .
 Protectia prin masuri structurale nu este absoluta, generand un fals sentiment de securitate
  Masurile nestructurale de diminuare a efectelor inundatiilor (Fig. 2) tind sa devina masuri
din ce in ce mai eficiente pe termen lung.
 Existenta riscului rezidual (incluzand si accidentele la lucrarile hidrotehnice).
 Prognoza viiturilor si avertizarile reprezinta o conditie pentru diminuarea efectelor
inundatiilor. Eficacitatea lor depinde de nivelul de corectitudine al acestora si de masurile de
pregatire a populatiei si autoritatilor locale.
 Sunt necesare masurile de preparare (pregatire) a tuturor celor ce pot avea de suferit din
cauza viiturilor prin informare de baza continua si actiuni de simulare.
 Strategia de aparare este bazata pe retinerea viiturilor in zonele de formare, inmagazinare
locala (pe afluenti) si numai dupa depasirea capacitatii acestor sisteme sa se faca transferul
in aval (principiul solidaritatii: evitarea transferului inundatiilor din zonele amonte catre cele
aval)

 Masuri diferite in cazul viiturilor regionale, respectiv al viiturilor rapide.

 Sisteme de compensare pentru victimele inundatiilor (subsidii de la stat, sisteme de asigurare
private sau de stat).

Fig. 1. Măsuri structurale de prevenire şi protecţie contra inundaţiilor.

 Măsurile structurale au rol de protecţie, prevenire şi diminuare a efectelor inundaţiilor şi
sunt aplicate în scopul reducerii debitului de vârf al viiturilor, a nivelurilor maxime în
albie, a duratei viiturii, apărând bunurile şi populaƫia din albia majoră. Realizarea/
implementarea acestora presupune, de regulă, o perioadă îndelungată şi necesită o amplă
analiză din mai multe puncte de vedere (criterii tehnice, economice, de mediu, sociale etc.).

Fig. 2. Măsuri nestructurale de prevenire şi protecţie contra inundaţiilor.

Măsurile nonstructurale:
 de reducere a probabilității de inundaţii (reducere a hazardului) : măsuri de împădurire,
terasare a vesanților cu livezi sau viță de vie, practicarea lucrărilor agricole perpendicular pe
panta terenului, lucrări de combatere a torenților și a eroziunii solului, măsuri de evitare a
unor construcții noi în zona inundabilă etc
 pentru creşterea rezilienţei la inundaţii: măsuri pentru creşterea gradului de conştientizare
al comunităţii, măsuri privind prognoza inundaţiilor, măsuri privind managementul situaţiilor
de urgenţă, măsuri de reglementare a construcțiilor aflate în prezent în zonele inundabile:
măsuri de consolidare/ supraînălțare a locuinței, măsuri de impermeabilizare a structurii
acesteia etc.
PRINCIPIILE DUPĂ CARE SE GHIDEAZĂ ACŢIUNILE DE PREVENIRE ŞI
PROTECŢIE FAŢĂ DE INUNDAŢII (ICPR, 1998 citat de Stănescu si Dobrot, 2002)

 Apa constituie parte a unui întreg

Apa, prin circuitul său în natură, condiţionează desfăşurarea tuturor activităţilor socio-
economice şi trebuie luată în considerarea în politicile de dezvoltare şi amenajare teritorială.
 Apa trebuie stocată pe versanţi şi în albie
 Există întotdeaua un risc.
Riscul nu poate fi complet înlăturat; el poate fi controlat. Se vorbeşte despre
conceptul de risc acceptat.

 Râul nu trebuie împiedicat sa se reverse.

Digurile reprezintă o metodă eficientă de protecţie contra inundaţiilor mici şi mijlocii; la inundaţii
mari ele pot agrava efectele acestora (Fig. 3)..
„Incorsetarea” cursului de apă poate avea drept efect creşterea vitezei de deplasare a undei de
viitură.

Râu neamenajat Râu amenajat

Fig. 3. Consecintele inundaţiei în cayul unui râu neamenajat (stânga) şi amenajat (dreapta) (sursa:
Kreis, 2004)

 Acţiunea trebuie sa fie concentrată şi integrată.

NOUL CONCEPT DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE

În noul concept de apărare măsurile structurale se vor limita la cele absolut necesare şi anume:
• Realizarea de lacuri de acumulare strategice cu folosinţe complexe în zonele de
formare a viiturilor.
• Realizarea de poldere cu inundare dirijată în vederea atenuării debitelor maxime ale
viiturilor.
• Realizarea de îndiguiri pe sectoare scurte de râu şi numai pentru apărarea împotriva
inundaţiilor a localităţilor şi a unor obiective economico-sociale foarte importante
(Fig. 4)
 Fig. 4. Schema amenajărilor hidrotehnice de-a
lungul râurilor în trecut (stânga) şi în perspectivă (dreapta).

Tipuri de măsuri utilizate pentru raportarea de către România către Parlamentul și

Consiliul European a situației privind punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa
(2000/60/CE) și a Directivei privind inundațiile (2007/60/CE)
(https://ec.europa.eu/environment/water/water-framework/pdf/Translations%20FRMPs/Romania.pdf)

68
Ghid de raportare în temeiul Directivei privind inundațiile (2007/60/CE)
https://circabc.europa.eu/w/browse/a3c92123-1013-47ff-b832-16e1caaafc9a

În tabelul B1 sunt detaliate diferitele tipuri de măsuri de management al riscului la inundații.

 Informații detaliate privind măsurile potențiale de protecție împotriva inundatiilor pot fi
găsite la adresa:
http://www.inhga.ro/documents/10184/52451/catalog+de+masuri+18+nov+2016+cu+obs+ANCPI.pdf/fc169970-c1f1-
430a-b343-31ea39c25c74

PROIECTE DE MODERNIZARE A INFRASTRUCTURII HIDRO-

METEOROLOGICE ÎN ROMÂNIA

În ultimii ani activitatea hidrometrică din România a cunoscut un amplu proces de

modernizare, încă în curs de desfăşurare, ce are drept scop perfecţionarea sistemelor de colectare,
stocare, transmitere şi prelucrare a datelor, în vederea prevenirii şi gestionării judicioase a
dezastrelor hidrologice. Acest proces vizează atât infrastructura hidrologică, cât şi cea meteorologică
şi se realizează în cadrul unor ample programe (proiecte), aflate în diferite etape de realizare. Între
aceste programe se impun: SIMIN, DESWAT şi WATMAN.
Prin programul SIMIN (SIstemul Meteorologic Integrat Naţional) se asigură modernizarea
infrastructurii meteorologice. El a fost realizat de către compania LOCKHEED MARTIN, în
cooperare cu copmpanii americane specializate în producerea de senzoti meteorologici şi
hidrologici. Programul, derulat în intervalul 2000 – 2003, a presupus, printre altele, instalarea şi
integrarea în flux operativ a 60 de staţii meteorologice automate, a 5 radare Doppler în banda S, a 8
staţii de detecţie fulgere şi a uneu’i staţii complete de recepţie a datelor (în format digital) de la
METEOSAT 7 (Poiană şi colab., 2003). Noile sisteme şi tehnologii performante, vor permite
previzioniştilor meteorologi şi hidrologi realizarea unor prognoze calitativ superioare şi transmiterea
în timp util a avertizărilor privind producerea unor fenomenen hidro-meteorologice periculoase
pentru populaţie şi activităţile social-economice.
Proiectul DESWAT (DEStructive WATer) are ca obiectiv major modernizarea sistemului
informaţional hidrologic de monitorizare cantitativă şi calitativă a reţelei hidrografice şi a sistemului
de elaborare a prognozelor hidrologice. Proiectul presupune atât perfecţionarea tehnicilor de
colectare a datelor, cât şi a suportului de transmisie. În ceea ce priveţte colectarea datelor, proiectul
vizează instalarea a 600 de staţii automate pe râuri, a 250 de staţii automate pluvio şi a 64 de staţii
automate de calitatea apelor (Sofronie şi colab., 2003a). Suportul de transmisie va include alături de
sistemul clasic radio, pe cele GSM şi satelitare. Analiza spaţială a informaţiilor este bazată pe
sisteme informaţionale geografice (SIG). Programele de prognoză hidrologică cuprind proceduri
semi-automate de elaborare a prognozelor şi avertizărilor către diferiţii factori de decizie şi
populaţie.
Sistemul DESWAT are ca perioadă de implementare 2003 – 2007 şi integrează informaţii
meteorologice furnizate de sitemul SIMIN.
Proiectul DESWAT – obiective.
1. Modernizarea sistemului de monitoring cantitativ si calitativ al resurselor de apa din
Romania.
2. Modernizarea sistemului de prognoza hidrologica din Romania
3. Micsorarea timpului de reactie al sistemului de gospodarirea apelor in cazul gestionarii
crizelor
4. Cresterea acuratetei prognozelor hidrologice in special pentru bazine hidrografice mici
5. Reducerea timpului de diseminare a datelor la maxim 3-5 min. institutiilor interesate.
6. Modernizarea bazelor de date si conexiunea cu bazele de date GIS
7. Determinarea zonelor de risc la situatii de inundatii, seceta, accidente la contructii
hidrotehnice, inclusiv evaluare pagubelor
8. Crearea de centre de prognoza bazinala la nivel DA (Direcţii de Ape).
9. Realizarea unui centru de prognoza national.

Proiectul WATMAN (WATer MANagement) constituie un sistem integrat de management

al resurselor de apă. Prin realizarea sa se asigură aplicarea startegiei naţionale de management al
apelor în caz de dezastre. El integrează datele furnizate de sistemele SIMIN şi DESWAT. Obiectivul
major al proiectului WATMAN este optimizarea activităţii de gospodărire a apelor prin reabilitarea
sistemului de management al resurselor de apă din perspectiva prevederilor Directivei Cadru din
Domeniul Apelor a Uniunii Europene (2000/60/EC) şi ale Programului Naţional de Protecţie în
cazul Dezastrelor (Sofronie şi colab., 2003a). Perioada de implementare a proiectului este 2004 –
2007.
Obiectivele generale:
- gestionarea optimă a infrastructurii de gospodărirea apelor în caz de dezastre,
- realizarea unui sistemn de alarmare rapidă, pagubelor produse de dezastre,
- reducerea pagubelor materiale şi de vieţi umane în caz de dezastre,
- evaluarea rapidă a pagubelor produse de dezastre.

WATMAN
Proiect de management integrat al resurselor de apa pentru situatii de urgenta
Obiective etapa I:
 construirea a 11 centre bazinale (câte unul în fiecare bazin hidrografic) dotat cu echipament
specializat de intervenţie pentru cazuri de inundaţii şi poluări accidentale
 modernizarea actualului sistem informaţional din domeniul apelor şi interconectarea cu cel al
administraţiei publice locale şi centrale.
 realizarea unor secţiuni fixe de intervenţie în caz de poluări accidentale pe principalele
cursuri de apă şi în special pe cele transfrontaliere
 realizarea unor planuri de intervenţie operaţionale pentru optimizarea modului de acţiune a
factorilor implicaţi

Obiective etapa a II-a

 dotare cu software pentru determinarea zonelor potentiale a fi afectate de inundatii poluari
accidentae,etc
 dotare cu software pentru stabilirea si evaluarea pagubelor produse de inundatii, poluari
accidentale, etc.
 dotare software pentru stabilirea modului de actiune in caz de fenomene deosebite

Printre alte proiecte care au contribuit la modernizarea infrastructurii sistemului informatic

de automatizare a monitorizării parametrilor hidrologici se înscriu cele din cadrul programelor CE şi
anume LIFE MOSYM – „Modernizare a sistemului de măsurare, stocare, transmisie şi diseminare a
datelor hidrologice la diverse nivele de decizie” şi RIVER LIFE „Protecţia vieţii râurilor prin
diminuarea pagubelor din timpul viiturilor”.
 SCHEMA DE FUNCTIONARE LA NIVEL
DE BAZIN
C.J.A.I.D C.L.A.I.
. D.

DISPECERAT BAZINAL C.I.R.

+
C. P. B. LEGEND
A
Interventie
directa
Feed-back (sms,
net, fax)
Date,avertizare,al
C.J.A.I.D.armare
-Comisia Judeteana
(Locala)
Aparare Impotriva
C.P.B -Centru de Prognoza
Dezastrelor
Bazinal
C.I.R.
SIMI Statii -Centru de

N DESWAT fixe
Interventie
SIMIN Rapida
-Radare -Statii
DESWAT
automate
Schema generală de funcţionare a proiectului Watman
 CADRUL LEGISLTIV LA NIVEL EUROPEAN ŞI NAŢIONAL ÎN DOMENIUL
RISCURILOR HIDRICE

Directive europene

 Directiva Cadru 2000/60/EC în domeniul apei

 Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii cunoscută sub
denumirea generică de Directiva Inundații 2007/60/C.E. - al doilea pilon de bază al
legislației europene, în domeniul apelor, după Directiva Cadru Apă 2000/60/C.E.
Scop: reducerea consecințelor negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, mediu,
patrimoniul cultural și activitatea economică.
Implementarea Directivei Inundații 2007/60/C.E. se realizează la nivel de bazin hidrografic
sau Unitate de Management, în cazul României la nivel de Administrație Bazinală de Apă
(A.B.A.).
Directiva Inundații 2007/60/C.E. presupune parcurgerea a 3 etape de implementare :
1) Evaluarea preliminară a Riscului la Inundaţii (EPRI)
1) Elaborarea hărților de hazard și risc la inundații (H.H. și H.R.)
2) Elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I).

Cele 3 etape au fost realizate deja in România

Pentru ciclu II de implementare al Directivei Inundații 2007/60/C.E. fiecare etapă de
implementare trebuie revizuită și, dacă este necesar, actualizată și raportată la Comisia Europeană
conform recomandărilor legislative. Termenele de finalizare și de raportare ale Directivei Inundații
2007/60/C.E. sunt redate în figura de mai jos.

Pentru detalii privind implementarea Directivei inundații în România, a se consulta

informaţiile de pe site-ul Administraţie Naţionale « Apele Române » -ANAR :
http://www.rowater.ro (domeniul de Directiva Inundații 2007/60/C.E.) și INHGA
(http://www.inhga.ro/)
(Sursa: file:///D:/D/Riscuri%20hidrologice/ANAR/documente%202019/abordare%20ansamblu%20si%20metodologie
%20EPRI.pdf)

Documente naționale relevante în domeniul managementului riscului la inundaţii

 Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung
(perioada 2010 – 2035) – defineşte cadrul tehnic, instituţional şi legal pentru diminuarea
consecinţelor negative ale inundaţiilor asupra vieţii şi sănătăţii populaţiei, activităţilor
social-economice şi asupra mediului. http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2012-01-
10_risc_inundatii_hg846din2010aprobaresnmri.pdf
 Planul de Management al Riscului la Inundații pentru Bazinul  Dunării. Publicat in
decembrie 2015 de catre Comisia Internaţională pentru Protecţia Fuviului Dunărea (ICPDR),
stabilește prioritățile pentru bazinul Dunării până în anul 2021 in domeniul riscului la
inundaţii http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2016-03-01_PMRI_Sinteza_Dunare_SEA.pdf ;
http://www.inhga.ro/documents/10184/121027/12+PMRI+Dunare.pdf/a85c0b75-dfb7-4197-a457-
a03fd64b6556
 Planurile de Management al Riscului la Inundații la nivelul Administrațiilor Bazinale de
Apă. Au fost finalizate în decembrie 2015, la nivelul celor 11 administratii bazinale de apă
din România și au fost aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 972 din 21 decembrie 2016,
publicată în Monitorul oficial nr. 106 din 7 februarie 2017.

Conținutul Planului de Management al Riscului la Inundații a fost dezvoltat luând în

considerare cerințele formulate în cadrul Directivei privind evaluarea si managementul riscului la
inundații, precum și recomandările Ghidurilor U.E. care fac referire la procesul de elaborare a
planurilor.
 Cap. 1. Prezentarea generală a bazinului hidrografic
 Cap. 2. Riscul la inundaţii la nivelul A.B.A.
 Cap. 3. Descrierea obiectivelor de management al riscului de inundații
 Cap. 4. Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora
  Cap. 5. Descrierea modului în care progresul de implementare al măsurilor va fi
monitorizat
 Cap. 6. Informarea și consultarea publicului
 Cap. 7. Lista autorităţilor competente
Capitole opționale:
 Descrierea procesului de coordonare în D.B.H. internaţional;
 Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A. (Directiva 2000/60/EC).

 Regulament privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene

meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe
cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră (http://www.rowater.ro/Continut
%20Site/Regulament.aspx )
 Manualul prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii
(http://cjsm.ro/wp-content/gallery//ghid-prefect-inundatii.pdf )

 Manualul primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii

http://cjsm.ro/wp-content/gallery//ghid-primar-inundatii.pdf

 Ordin 245/18.10.2012 pentru aprobarea procedurilor de codificare a informărilor,

atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/142797

Informaţii suplimentare privind managementul riscului la inundaţii şi al situaţiilor de urgenţă

se găsesc:
- pe site-ul Administraţiei Naţionale “Apele Române”
(http://www.rowater.ro/default.aspx) la domeniile Managementul situaţiilor de urgenţă şi
Directiva Inundaţii 2007/60/EC;
- pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, domeniul Managementul
Apelor, http://www.mmediu.ro/articol/stadiul-implementarii-directivelor-europene/388
- pe site-ul INHGA: http://www.inhga.ro/
- pe site-ul IGSU: https://www.igsu.ro/

INFORMATII ȘI MATERIALE DE INFORMARE PREVENTIVĂ PRIVIND PROTECȚIA

ÎMPOTRIVA INUNDAȚIILOR

Ce trebuie să ştim înainte de producerea inundaţiilor?

• Construim locuinţe şi obiective sociale, culturale sau economice în afara zonelor inundabile;
• Construim numai pe baza documentaţiei de urbanism;
• Ne asigurăm persoana şi bunurile materiale;
• Cunoaştem sursele de risc la inundaţii de pe raza localităţii;
• Cunoaştem zonele potenţial inundabile;
• Cunoaştem mijloacele şi sistemele de avertizare sonore;
• Urmărim avertizările meteorologice şi hidrologice;
• Ştim pe cine trebuie să contactăm, să anunţăm o inundaţie sau să solicităm sprijin.

Cum acţionăm în timpul inundaţiilor?

• Urmărim avertizările meteorologice şi hidrologice şi mesajele autorităţilor;
• Ne îndepărtăm de zonele cu surse de risc la inunda\ii (râuri,pârâuri, torenţi, baraje);
• Stăm departe de poduri şi de drumurile sub apă;
• Stăm departe de şanţurile de scurgere, de canalele pentru irigaţii, de văile secate şi de alte canale
de scurgere a apei;
• Acordăm sprijin autorităţilor locale pentru limitarea efectelor inundaţiilor;
• Ne luăm măsuri proprii pentru apărarea locuinţei.
La semnalele sistemelor de avertizare :
• Ne supunem, de urgenţă ordinului de evacuare dat de autorităţi.
• Ne luăm bunuri de strictă necesitate şi ne îndreptăm către zonele de evacuare – FUGĂ PE UN
TEREN ÎNALT.
Ce trebuie să ai la tine când eşti evacuat
• Rezerva de apă potabilă pentru 3 zile - 2 litri de apă de persoană pe zi;
• Alimente care nu se strică;
• Un schimb de haine şi încălţăminte pentru fiecare persoană în parte;
• O pătură sau un sac de dormit de persoană;
• Scule ce ar putea fi utile – lopată, găleată;
• Trusa de prim ajutor;
• Un aparat radio portabil şi baterii de rezervă;
• Lanternă.

Ce facem după inundaţie?

• Aruncăm alimentele care au intrat în contact cu apa din râu în timpul inundaţiei;
• NU vizităm zonele devastate pentru a nu incomoda echipele de salvare;
• Apelăm la cel mai apropiat spital pentru asistenţă medicală calificată;
• Fierbem apa înainte de a o bea;
• Testăm apa din puţuri pentru a fi siguri că este potabilă;
• Uscăm şi verificăm echipamentele electrice înainte de reutilizare;
• Utilizăm lanterne, nu torţe sau chibrituri, la examinarea clădirilor, pentru a nu activa materiale
explozive din interiorul acestora;
• Informăm autorităţile despre utilităţile distruse în timpul inundaţiei – conducte de apă, gaze şi
canalizare.

Pentru detalii privind informarea preventivă pentru protecția îmotriva inundațiilor, a se consulta
documentele postate pe site-ul IGSU:
file:///D:/D/Riscuri%20hidrologice/ISU/ghid%20inundatii%202019%20Fii
%20pregatit/2019%20Fiipregatit_Ghid_Inundatii.pdf
https://www.igsu.ro/documente/informare_preventiva/pliant_1.pdf
https://www.igsu.ro/documente/informare_preventiva/pliant_2.pdf
https://www.igsu.ro/documente/informare_preventiva/pliant_3.pdf
https://www.igsu.ro/documente/informare_preventiva/ghid_cetatean_SU.pdf

CONŢINUTUL ŞI SEMNIFICAŢIA MESAJELOR DE ATENŢIONARE ŞI

AVERTIZARE HIDROLOGICĂ
Extras din ORDIN nr. 245 din 18 octombrie 2012pentru aprobarea procedurilor de codificare a
informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice:
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/142797
Articolul 6
(1) Atenţionările şi avertizările hidrologice constau dintr-un mesaj de tip text, însoţit de o hartă la
nivel naţional, cu specificarea arealelor/sectoarelor de râu care pot fi afectate de creşteri
semnificative ale nivelurilor/debitelor, cu precizarea intensităţii fenomenului pentru fiecare
areal/sector de râu, precum şi a intervalului de prognoză.
(2) Atenţionările şi avertizările hidrologice pot fi detaliate la nivel local de către serviciile
hidrologice din cadrul administraţiilor bazinale de apă ale Administraţiei Naţionale "Apele
Române", în funcţie de gradul de detaliere al informaţiei meteorologice şi hidrologice disponibile la
momentul elaborării prognozei hidrologice şi/sau de gradul de severitate al fenomenului prognozat.
(3) Când informaţia meteorologică şi hidrologică permite prognoza debitelor şi nivelurilor maxime
ale undelor de viitură peste cotele de apărare, pe baza precipitaţiilor care au depăşit pragurile critice
şi/sau a topirii bruşte a stratului de zăpadă, a precipitaţiilor prognozate, a propagării viiturilor şi a
altor cauze, se elaborează prognoza debitelor şi nivelurilor maxime şi estimări ale sectoarelor de râu
cu risc potenţial la inundaţii.
Articolul 7
(1) Mesajele de avertizare hidrologică sunt emise cu un anumit timp de anticipare, care permite
factorilor de decizie din domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă să ia măsurile necesare pentru
apărarea vieţii şi bunurilor oamenilor, precum şi a altor obiective socioeconomice.
(2) Timpul de anticipare este de maximum 12 ore pentru cursurile de apă care reacţionează rapid la
ploile căzute şi de minimum 12 ore pentru cursurile de apă care reacţionează mai lent la ploile
căzute, iar în cazul propagării viiturilor formate pe cursurile superioare şi mijlocii ale râurilor
importante timpul de anticipare va fi de 1-3 zile, în funcţie de bazinul de recepţie şi de timpul de
anticipare al prognozei meteorologice.
Articolul 8(1) Pentru marcarea intensităţii fenomenului hidrologic periculos corespunzător unui
sector de râu se vor folosi următoarele coduri de culori:
a) galben: risc de viituri sau creşteri rapide ale nivelului apei, neconducând la pagube semnificative,
dar care necesită o vigilenţă sporită în cazul desfăşurării unor activităţi expuse la inundaţii;
b) portocaliu: risc de viituri majore generatoare de revărsări importante care pot conduce la
inundarea unor gospodării şi obiective social-economice;
c) roşu: risc de viituri majore care necesită măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şi bunurilor,
restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri deosebite în
exploatarea construcţiilor hidrotehnice.
(2) În cazul în care atenţionările şi avertizările hidrologice vizează sectoare îndiguite ale cursurilor
de apă, acestea vor avea în vedere fazele de apărare la diguri şi vor conţine specificaţia "sector
îndiguit".
Articolul 9
Codurilor de culori menţionate la art. 8 le corespund situaţiile prezentate în art. 11 alin. (2) lit. B din
cap. II "Stabilirea pragurilor de apărare" din Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă
generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice,
poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră, aprobat prin Ordinul
ministrului mediului şi pădurilor şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.422/192/2012,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 şi 649 bis din 12 septembrie 2012, după
cum urmează:
a) galben corespunde situaţiei de atenţie;
b) portocaliu corespunde situaţiei de inundaţie;
c) roşu corespunde situaţiei de pericol.
Articolul 10
Atenţionările şi avertizările se reînnoiesc de fiecare dată când situaţia impune modificarea codului
de culoare.
 Semnalele de alarmare a populatiei

https://isubif.ro/local/wp-content/uploads/2017/05/Instiintarea-alarmarea-si-evacuarea-in-situatii-de-
urgenta.pdf