PROIECT DIPLOMA FINAL-cadastru

PROIECT DE DIPLOMĂ
UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GH. ASACHI” IAŞI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ
SECŢIA : GEODEZIE
SPECIALIZAREA : CADASTRU
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC :
Şef lucrări dr. ing. HORAŢIU HOGAŞ
STUDENT :
ALEXOAEI OANA GABRIELA
- IAŞI 2005 –
UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GH. ASACHI” IAŞI

PROIECT DE DIPLOMĂ
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ
SECŢIA : GEODEZIE
SPECIALIZAREA : CADASTRU
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC :
Şef lucrări dr. ing. HORAŢIU HOGAŞ
STUDENT :
ALEXOAEI OANA GABRIELA
- IAŞI 2005 –
PROIECT DE DIPLOMĂ
TEMA PROIECTULUI
REALIZAREA LUCRĂRILOR DE
CADASTRU GENERAL ŞI IMOBILIAR
PENTRU SECTORUL CADASTRAL NR.
59 DIN CADRUL MUNICIPIULUI
BOTOŞANI, JUDEŢUL BOTOŞANI
CUPRINS
PROIECT DE DIPLOMĂ
CAPITOLUL I : MEMORIU TEHNIC …………………………
CAPITOLUL II : REALIZAREA BAZEI CARTOGRAFICE ŞI A

REŢELEI DE RIDICARE A LUCRĂRILOR TOPOGRAFICE ….
2.1. Baza cartografică a lucrărilor de cadastru general şi imobiliar
la nivelul sectorului cadastral 59 din municipiul Botoşani, judeţul
Botoşani………………………………………………………….
2.1.1. Consideraţii generale…………………………
2.1.2. Schema de încadrare pe foi de plan la scara 1:5 000,
1:2 000 şi 1:1 000 a sectorului cadastral nr. 59…………………….
2.2. Realizarea reţelei de ridicare prin metoda drumuirii………..
2.2.1. Consideraţii generale………………………………
2.2.2. Efectuarea măsurătorilor şi calculul drumuirilor care
formează reţeaua de ridicare………………………………………………
2.2.3. Efectuarea măsurătorilor şi calculul coordonatelor
punctelor de detaliu prin metoda radierii………………………………….
2.2.4. Întocmirea planului topografic– cadastral……………
CAPITOLUL III : REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CADASTRU

GENERAL PENTRU SECTORUL CADASTRAL NR.59, DIN
MUNICIPIUL BOTOŞANI, JUDEŢUL BOTOŞANI……………..
3.1. Identificarea pe teren a proprietarilor şi a situaţiei juridice a
corpurilor de proprietate…………………………………………….
3.2. Identificarea categoriilor de folosinţă şi a destinaţiilor
construcţiilor …............................................................................
3.3. Numerotarea cadastrală a corpurilor de proprietate şi a
parcelelor………………………………………………………….
PROIECT DE DIPLOMĂ
3.4. Calculul suprafeţelor corpurilor de proprietate şi a parcelelor

componente………………………………………………………………..
3.5. Întocmirea documentaţiei cadastrale, planurilor şi registrelor
cadastrale………………………………………………………………
CAPITOLUL IV: REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CADASTRU

IMOBILIAR……………………………………………………………
4.1. Consideraţii generale…………………………………………..
4.2. Întocmirea fişei bunului imobil şi completarea planurilor
cadastrale cu indicii de cadastru……………………………………….
CAPITOLUL V: ÎNTOCMIREA DEVIZULUI ESTIMATIV

ANEXE
BIBLIOGRAFIE
PROIECT DE DIPLOMĂ
CAP. I MEMORIU TEHNIC
I. Date generale
1. Denumirea lucrării : Realizarea lucrărilor de cadastru
general si imobiliar pentru sectorul cadastral nr. 59, din cadrul
municipiului Botoşani, judeţul Botoşani.
2. Scopul lucrării : Lucrarea se execută cu scopul
introducerii cadastrului general şi imobiliar precum şi constituirea băncii
de date urbane în municipiul Botoşani.
3.Unitatea executantă: Alexoaei Oana Gabriela
4. Localizarea lucrărilor : Sectorul cadastral nr. 59, din
cadrul municipiului Botoşani. Judeţul Botoşani.
5. Lucrări topografice – geodezice şi de cadastru
existente în zonă: Executantul lucrării de cadastru are obligaţia să-şi
procure şi să facă o documentare tehnică asupra lucrărilor topografice-
geodezice şi cadastrale existente pentru zona de lucru.
Principalele surse ale lucrărilor menţionate sunt reprezentate de
arhivele instituţionale de specialitate cum ar fi:
- Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliara (O.C.P.I.)
- Servicii de Specialitate ale Primăriei şi Prefecturii;
- Institute de Proiectare şi Cercetare în domeniul Ingineriei
Civile.
Pentru zona de lucru trebuie să se cunoască şi să se procure date şi
materiale privind:
- reţeaua planimetrică;
- reţeaua altimetrică;
- materiale cartografice;
- lucrări de cadastru general sau de specialitate;
PROIECT DE DIPLOMĂ
Informaţiile obţinute pentru reţeaua planimetrică şi altimetrică

trebuie să conţină elemente referitoare la:
- elipsoidul de referinţă;
- sistemul de proiecţie cartografic şi de referinţă pentru cote;
- inventar de coordonate şi cote pentru puncte existente în zonă,
însoţite de precizii de determinare a acestora, precum şi schiţe de reperaj
cu descrieri topografice;
- materialele cartografice care se procură şi se analizează sunt
reprezentate de planuri cadastrale, planuri topografice, schiţe cu
dispunerea punctelor de reţea planimetrice şi altimetrice.
Din lucrările de cadastru general şi de specialitate s-au analizat
registre cadastrale şi documentaţiile aferente diverselor tipuri de cadastre
din specialitate. De asemenea s-au procurat date din cartea funciară şi alte
materiale şi informaţii ce se consideră a fi utile.
6. Sistemul de proiecţie : Pentru realizarea lucrărilor de cadastru
general imobiliar pentru sectorul cadastral nr. 59 din cadrul municipiului
Botoşani, judeţul Botoşani, s-a folosit sistemul de proiecţie azimutală,
perspectivă, stereografică ,oblică, conformă , pe plan secant unic 1970,şi
sistemul de cote Marea Neagră 1975.
II. Descrierea lucrărilor care trebuie executate conform temei
proiectului
1. Etape de lucru
- Crearea reţelei de ridicare.
- Executarea lucrărilor de drumuire.
- Intocmirea planului cadastral al corpurilor de proprietate
din tema de proiect la scara 1:1 000.
- Identificarea pe teren a proprietarilor şi categoriilor de
folosinţă.
PROIECT DE DIPLOMĂ
- Numerotarea cadastrală a corpurilor de proprietate şi a

parcelelor.
- Calculul suprafeţelor corpurilor de proprietate şi a
parcelelor componente.
- Întocmirea documentaţiei cadastrale , planurilor şi
registrelor cadastrale.
- Realizarea lucrărilor de cadastru imobiliar.
- Intocmirea devizului estimativ.
2. Metode şi programe de calcul.
In vederea realizării lucrărilor de cadastru general şi imobiliar
pentru sectorul cadastral nr. 59, din cadrul municipiului Botoşani, judeţul
Botoşani, s-au folosit ca metode de lucru următoarele: metoda drumuirii
şi metoda radierilor.
Ca programe de calcul s-au folosit : TOPOSYS, MAPSYS şi
AUTOCAD 2002.
3. Norme tehnice şi normative.
- Norme tehnice pentru întocmirea planului topografic de bază la
scările 1:2.000, 1:5.000 şi 1:10.000, Direcţia de Fond Funciar şi Cadastru,
Bucureşti, 1981;
- Norme tehnice pentru introducerea Cadastrului general.Guvernul
României, Ministerul Administraţiei Publice Bucureşti, Monitorul Oficial
al României, partea I, nr. 744/21.XI.2001;
- Norme de muncă unificate pe economie pentru lucrările
geodezice, topo- fotogrammetrice şi cartografice ( lucrări de măsurători
terestre ) O- 1982, Bucureşti, 1984.
PROIECT DE DIPLOMĂ
CAPITOLUL II
REALIZAREA BAZEI CARTOGRAFICE

ŞI A REŢELEI DE RIDICARE A
LUCRĂRILOR TOPOGRAFICE
PROIECT DE DIPLOMĂ
2.1. BAZA CARTOGRAFICĂ A LUCRĂRILOR DE

CADASTRU GENERAL ŞI IMOBILIAR LA NIVELUL
SECTORULUI CADASTRAL NR. 59, DIN MUNICIPIUL
BOTOŞANI, JUDEŢUL BOTOŞANI.
PROIECŢIA STEREOGRAFICĂ 1970
În reţelele de triangulaţie de îndesire, numărul punctelor este
extrem de mare şi de aceea nu se mai pot folosi comod calculele pe
elipsoid sau pe sfera medie, fiind necesar să se treacă la o suprafaţă plană,
prin adoptarea unui anumit sistem de proiecţia cartografică.
În ţara noastră a fost folosit, din anul 1951, sistemul de proiecţie
conformă Gauss-Krűger, suprafaţa ţării fiind cuprinsă în fusele 34 şi 35
cu meridianele axiale de 21° şi 27°, avându-se ca bază elipsoidul
Krasovski.
Începând cu anul 1971 în ţara noastră s-a introdus sistemul de
proiecţie stereografică 1970, cu elipsoidul de referinţă Krasovski, pe care
se desfăşoară în prezent calculele topografice.
În situaţii speciale, pentru zone mai mici, se poate folosi şi un plan
local de proiecţie, la care se raportează reţeaua geodezică considerată.
Proiecţia stereografică oblică conformă pe plan secant a fost
folosită în ţara noastră, într-o primă perioadă între anii 1933 şi 1951, fiind
denumită „proiecţia stereografică pe planul secant unic Braşov 1930”,
după care a fost reluată şi adoptată cu alţi parametri începând cu anul
1973 şi până în prezent, sub denumirea de „proiecţia stereografică pe
plan secant unic 1970”.
PROIECT DE DIPLOMĂ
2.1.1.Consideraţii generale asupra proiecţiei stereografice –

1970
Proiecţia azimutală perspectivă stereografică oblică conformă pe
plan secant unic – 1970, fiind denumită şi „Proiecţia STEREO – 70”, a
fost folosită începând cu anul 1973 la întocmirea planurilor topografice
de bază la scările 1:2000, 1:5000 şi 1:10000, precum şi a hărţii cadastrale
la scara 1:50000. Acest sistem de proiecţie s-a adoptat, având la bază
elementele elipsoidului Krasovski-1940 şi planul de referinţă pentru cote
MAREA NEAGRĂ -1975.
La adoptarea proiecţiei stereografice – 1970 s-au avut în vedere o
serie de principii, care satisfac atât cerinţele de precizie, cât şi avantajele
reprezentării cartografice, din care se menţionează:
– Teritoriul de reprezentat are o formă aproximativ rotundă, ce poate
fi încadrat într-un cerc cu raza de circa 400 km;
– Suprafaţa teritoriului României se poate reprezenta pe un singur
plan de proiecţie, obţinându-se un sistem unic de coordonate plane
rectangulare, cu originea în punctul central al proiecţiei;
– Suprafaţa terestră se proiectează după legile perspectivei liniare, în
cazul proiecţiilor azimutale perspective stereografice oblice, cu
latitudinea punctului central al proiecţiei φo cuprinsă între 0o şi 90o;
– Proiecţia fiind conformă (ω=0), îndeplineşte condiţiile de simetrie
faţă de meridianul de longitudine λo al punctului central;
– Deformările liniare şi areolare, ce se produc pe planul secant al
proiecţiei nu influenţează precizia elementelor reprezentate pe planurile
topografice de bază la scările 1:2000; 1:5 000 şi 1:10 000;
– Valorile deformaţiilor liniare şi areolare, ce se produc pe planul
secant unic la marginile teritoriului României au fost analizate în vederea
PROIECT DE DIPLOMĂ
optimizării lor, în cazul distanţelor de 275 km, 300 km şi 380 km dintre

centrul de proiecţie Qo(φo,λo) şi punctele extreme;
– Distanţele măsurate de la centrul de proiecţie la punctele extreme,
încadrează cea mai mare parte (90%) limitele de hotar ale ţării în cercuri
cu raza de 280 – 300 km, iar cele maxime sunt de circa 380 km la Beba
Veche, Mangalia şi Sulina;
– Deformările liniare negative ce se produc în centrul de proiecţie
sunt aproximativ egale cu deformările liniare pozitive de la marginile
zonei de reprezentat;
– Deformările areolare negative şi pozitive trebuie să fie relativ egale
şi să se compenseze, adică prin reprezentarea teritoriului considerat în
planul de proiecţie să fie menţinută valoarea suprafeţei totale a ţării
noastre.
În etapa actuală de introducere a lucrărilor de cadastru general şi de
publicitate imobiliară, pe baza prevederilor din Legea nr.7/1996, se
preconizează efectuarea de noi măsurători geodezice şi topografice, care
să asigure cartografierea completă şi exactă a teritoriilor cadastrale.
Elementele caracteristice ale proiecţiei stereografice – 1970
Sistemul de proiecţie stereografic – 1970 are la bază principiile şi
formulele aplicate în sistemul de proiecţie stereografic – 1930, ce au
fost definite de geodezul francez H.Roussilhe, în 1924. Parametrii
proiecţiei stereografice – 1970 au fost determinaţi în funcţie de
elementele elipsoidului de referinţă, de poziţia punctului central
Qo(φo,λo), şi de adâncimea planului secant unic faţă de planul tangent
din punctul central.
Proiecţia stereografică – 1970, fiind o proiecţie azimutală
perspectivă oblică conformă, plan secant, care păstrează nedeformate
unghiurile, dar deformează radial lungimile şi suprafeţele, prezintă
următoarele elemente caracteristice:
PROIECT DE DIPLOMĂ
Deformaţiile lungimilor şi suprafeţelor

Deformaţia regională pe unitatea de lungime (1km) în planul
secant unic – 1970, din punctul central al proiecţiei Qo(φo,λo), este de –
0,25 m/km, după care scade în valoare negativă până la distanţa dată de
ro=201.718 km, unde este nulă.
În exteriorul cercului de deformaţie nulă (d>ro), deformaţia liniară
relativă creşte în valoare pozitivă până la valori de +0,25 m/km la
distanţa d=285 km de punctul central al proiecţiei şi respectiv, până la
+0,637 m/km la distanţa de d=385 km.
Proiecţia stereografică – 1970 satisface precizia reprezentărilor în
cazul planurilor topografice întocmite la scările 1:2000, 1:5000 şi 1:10
000, în toate zonele unde deformaţia regională a lungimilor nu depăşeşte
valoarea de ±0,15 m/km.
Sistemul axelor de coordonate rectangulare plane
Originea sistemului (O) reprezintă imaginea plană a punctului
central al proiecţiei Qo(φo,λo), fiind situat aproximativ în centrul ţării,
unde:
– axa absciselor(XX’) orientat[ pe direcţia Nord–Sud reprezintă
imaginea plană a meridianului punctului central Qo, de longitudine
λo=25°;
– axa ordonatelor (YY’) orientată pe direcţia Est-Vest reprezintă
tangenta la proiecţia paralelei punctului central Qo de latitudine
φo=46°.
Pentru lucrările topo-cadastrale şi pentru unele calcule cartografice se
foloseşte sistemul convenţional de axe, care a rezultat din translarea
sistemului cu originea în punctul O (XO=0.000 m şi Yo=0.000 m) cu câte
PROIECT DE DIPLOMĂ
+500 000,000 m spre vest şi respectiv spre sud, obţinându-se punctul O’

cu Xo=500 000,000 m şi Yo=500 000,000 m.
Sistemul de împărţire şi de numerotare al foilor de hartă şi de plan

întocmite în proiecţia stereografică – 1970, se bazează pe aceleaşi
elemente, ce s-au folosit şi în proiecţia Gauss – Krüger, în perioada 1951
– 1973, fapt ce a permis posibilitatea racordării originalelor de teren
realizate în proiecţia STEREO – 1970, cu cele vechi din proiecţia
GAUSS.
 Formatul şi nomenclatura hărţilor şi planurilor topografice,
întocmite în proiecţia stereografică – 1970, se bazează pe următoarele
principii:
- împărţirea foilor de hartă şi de plan se efectuează pe trapeze, ce
sunt limitate de proiecţiile meridianelor şi paralelor, având aceleaşi
dimensiuni în valori geografice ca şi în proiecţia Gauss – Krüger, cu
excepţia foilor de plan la scara 1:2000, ale căror dimensiuni sunt de
56”,25 pe longitudine şi de 37”,25 pe latitudine (tabelul 1.1.);
- nomenclatura foilor de hărţii şi planurilor topografice întocmite
în proiecţia Gauss – Krüger, se păstrează şi în proiecţia stereografică –
1970, cu observaţia că, în proiecţia STEREO – 1970, o foaie de plan la
scara 1:5000 conţine patru foi de plan la scara 1:2000, numerotate cu
cifre arabe 1, 2, 3, 4, care se adaugă la nomenclatura foii de plan de la
scara 1:5000 (tabelul 1.1.).
 Reprezentările la scări mai mari de 1:2000, din care se citează
scările 1:1000 şi 1:500 nu dispun, în mod obişnuit de un cadru geografic
şi de o nomenclatură standardizată, dar din punct de vedere practic, s-a
folosit, un sistem de împărţire şi numerotare al acestor foi, pornindu-se de
la foaia de plan la scara 1:2000. Astfel, o foaie de plan la scara 1:2000,
s-a împărţit, în patru foi de plan la scara 1:1000, numerotate cu literele a,
PROIECT DE DIPLOMĂ
b, c, d, iar în continuare, o foaie de plan la scara 1:1000, s-a divizat în

patru foi de plan la scara 1:500, numerotate cu cifre arabe 1, 2, 3, 4.
Nomenclatura foilor de plan de la scara 1:1000 se obţine prin adăugarea
literelor a, b, c, d la nomenclatura foii de plan la scara 1:2000, iar
nomenclatura foilor de plan la scara 1:500, rezultă prin adăugarea cifrelor
arabe 1, 2, 3, 4 la nomenclatura foii de plan la scara 1:1000 (tabelul 1.1.).
 Nomenclatura unei foi de hartă, se compune din nomenclatura
propriu-zisă a trapezului, formată din litere şi cifre arabe, la care se
adaugă denumirea celei mai importante localităţi reprezentată pe harta
respectivă. În cazul când pe foaia de hartă nu apare nici o localitate se va
trece denumirea celui mai reprezentativ detaliu topografic din trapezul
considerat, cu condiţia nefolosirii detaliului respectiv şi pe foile vecine.
2.1.2. Schema de încadrare pe foi de plan la scara 1:5 000, 1:2 000 şi
1:1 000 a sectorului cadastral nr. 59 din municipiul Botoşani, judeţul
Botoşani.
În funcţie de schema generală a sistemului de împărţire şi
numerotare al foilor de hartă la scara 1:10000, din cadrul teritoriului
administrativ al municipiului Botoşani se va determina numărul
trapezelor la scara 1:10000, în care se încadrează sectorul cadastral nr. 59,
din cadrul municipului Botoşani, judeţul Botoşani.
Pe baza cadrului geografic al trapezelor la scara 1:10000, în care
este cuprins cadrul teritoriului administrativ al municipiului Botoşani, se
va întocmi schema dispunerii şi sistemul de numerotare al foilor de hartă
la scara 1: 5000 şi al foilor de plan la scările 1:2000, 1:1000 ( anexa 1)
Din schema generală a dispunerii foilor de hartă la scara 1:10000, a
rezultat încadrarea sectorului cadastral nr. 59 din cadrul municipiului
Botoşani, judeţul Botoşani în trapezul cu nomenclatura : L-35-6-C-b-3.
PROIECT DE DIPLOMĂ
2.1.2.1. SCHEMA DISPUNERII ŞI NOMENCLATURA FOILOR

DE PLAN LA SCARA 1:5000, ÎN CADRUL TRAPEZELOR LA
SCARA 1:10000.
Pentru obţinerea nomenclaturii foilor de plan la scara 1:5000, se

împarte trapezul de la scara 1:10000, în patru foi cu dimensiunile de
1`15”,00 pe latitudine şi de 1`52”,5 pe longitudine care se notează cu
cifrele romane I, II, III, IV de la VEST spre EST şi de la NORD spre
SUD .
Nomenclatura foilor de plan la scara 1:5000, se compune din
nomenclatura foii de bază L-35-6-C-b-3 la scara 1:10000, la care se
adaugă, cifra romană I, II, III, IV . În cadrul sectorului cadastral nr. 59
din cadrul municipiului Botoşani, judeţul Botoşani s-a numerotat 1 trapez
la scara 1:5000 .
L-35-6-C-b-3-IV
1:5000
Fig. 2.1. Împărţirea sectorului cadastral nr. 59 din cadrul
municipiului Botoşani, judeţul Botoşani pe trapeze la scara 1:5 000
PROIECT DE DIPLOMĂ
2.1.2.2. SCHEMA DISPUNERII ŞI NOMENCLATURA

FOILOR DE PLAN LA SCARA 1:2000, ÎN CADRUL
TRAPEZELOR LA SCARA 1:5 000.

împarte trapezul de la scara 1:5000, în patru foi cu dimensiunile de
37”,50 pe latitudine şi de 65”,25 pe longitudine, care se notează cu cifrele
arabe, 1,2,3,4,de la VEST spre EST şi de la NORD spre SUD .
Nomenclatura planurilor la scara 1:2000, este formata din
nomenclatura foii de bază L-35-6-C-b-3 la scara 1:10000, la care se
adaugă, cifre arabe 1, 2, 3, 4. În cadrul sectorului cadastral nr. 59 din
cadrul municipiului Botoşani, judeţul Botoşani s-au numerotat 2 trapeze
la scara 1:2000
L-35-6-C-b-3-IV-2 şi L-35-6-C-b-3-IV-4
1:2000
municipiului Botoşani, judeţul Botoşani pe trapeze la scara 1:2.000
PROIECT DE DIPLOMĂ
2.1.2.3. SCHEMA DISPUNERII ŞI NOMENCLATURA

FOILOR DE PLAN LA SCARA 1:1000, ÎN CADRUL
TRAPEZELOR LA SCARA 1:10000.

împarte trapezul de la scara 1:2 000, în patru foi cu dimensiunile de
18”,75 pe latitudine şi de 28”,12 pe longitudine, care se notează cu litere
a, b, c, d de la VEST spre EST şi de la NORD spre SUD
Nomenclatura planurilor la scara 1:1000, este formata din
nomenclatura foii de bază la scara 1:2000, la care se adaugă, literele a, b,
c, d rezultate din sistemul de împărţire. În cadrul sectorului cadastral nr.
59 din cadrul municipiului Botoşani, judeţul Botoşani s-au numerotat 4
trapeze la scara 1:1000 .
L-35-6-C-b-3-IV-2-c , L-35-6-C-b-3-IV-2-d
şi
L-35-6-C-b-3-IV-4-a , L-35-6-C-b-3-IV-4-b
1:1000
PROIECT DE DIPLOMĂ

municipiului Botoşani, judeţul Botoşani pe trapeze la scara 1:1000
Din schema generală de încadrare a rezultat următoarea dispunere

pe teritoriul considerat a foilor hărţilor şi planurilor cadastrale :
 scara 1 : 5000 : 1 trapeze ;
 scara 1 : 2000 : 2 trapeze ;
 scara 1 : 1000 : 4 trapeze .
În tabelul 2.1 se prezintă inventarul cu nomenclatura foilor hărţilor
şi planurilor topografice-cadastrale la scările 1 : 5000 ÷ 1 : 1000.
Tabelul 2.1
Inventarul general al foilor de harta si de plan la scarile
1 :5000÷1 :1000 pentru sectorului cadastral nr. 59 din cadrul municipiului
Botoşani, judeţul Botoşani
Nr.crt. Scara Nr. foi Nomenclatura

1 1:5000 1 L-35-6-C-b-3-IV
2 1:2000 2 L-35-6-C-b-3-IV-2
3 L-35-6-C-b-3-IV-4
4 1:1000 4 L-35-6-C-b-3-IV-2-c
5 L-35-6-C-b-3-IV-2-d
6 L-35-6-C-b-3-IV-4-a
7 L-35-6-C-b-3-IV-4-b
PROIECT DE DIPLOMĂ
PROIECT DE DIPLOMĂ
2.2. REALIZAREA REŢELEI DE RIDICARE PRIN METODA

DRUMUIRII
2.2.1.Consideraţii generale
Reţeaua de îndesire se proiectează şi se realizează astfel încât să se
asigure densitatea de puncte necesare, respectiv 1 punct/5 Km2 în
extravilan şi 1 punct/ Km2 în intravilan. Această reţea trebuie să se spijine
pe minim 4 puncte din reţeaua de sprijin, selectată astfel încât poligonul
format să încadreze toate punctele de îndesire.
Reţeaua geodezică de ridicare se realizează prin metoda intersecţiei
(înainte, înapoi şi combinată) sau prin drumuirea poligonometrică şi
tehnologii GPS, sprijinită pe punctele din reţeaua de spijin şi de îndesire.
Reţeaua geodezică de ridicare se materializează, în funcţie de natura
solului, cu borne şi reperi. În intravilan materializarea se face şi cu picheţi
metalici cu lungimea de 15 mm bătuţi la nivelul solului. Alegerea
amplasamentului punctelor reţelei de ridicare se va face astfel încât din
fiecare punct să existe vizibilitate către cel puţin două puncte din reţeaua
geodezică de sprijin şi de îndesire. Prelucrarea riguroasă a măsurătorilor
se face considerând reţeaua constrânsă pe punctele reţelei de sprijin şi
îndesire. Limitele în care trebuie să se încadreze abaterile standard sunt:
10 cm în intravilan, 20 cm şi 50 cm în extravilan, în zonele de şes,
respectiv deal şi munte.
PROIECT DE DIPLOMĂ
2.2.2. Efectuarea măsurătorilor şi calculul drumuirilor

În vederea realizării lucrărilor de cadastru general si imobiliar
pentru sectorul cadastral nr. 59, din cadrul municipiului Botoşani,
judeţului Botoşani, , s-au efectuat drumuiri poligonometrice principale, si
drumuiri secundare sau in circuit închis .
1. Calculul unei drumuiri planimetrice închise
Pentru ridicarea topografica a unei suprafeţe de teren, s-a folosit
metoda drumuirii planimetrice închise, pe un punct de coordonate
cunoscute al reţelei de triangulaţie de ordinul I… IV.
Operaţiile de calcul se desfăşoară în următoarea succesiune:
a) Calculul orientării direcţiei de referinţă
În funcţie de coordonatele cunoscute ale punctelor de triangulaţie
59020 (X59020;Y59020) şi 9001(X9001;Y9001) se calculează orientarea θ59020-9001,
conform relaţiei de mai jos, în sistemul de coordonate al proiecţiei
stereografice - 1970.
Y59020 9001 Y  Y9001
tg 59020 9001   59020 ,
X 59020 9001 X 59020  X 9001 de unde se obţine:
Y590209001  Y9001
 590209001  arctg ,
X 59020  X 9001
care se foloseşte la calculul orientărilor laturilor drumuirii.
b) Compensarea unghiurilor în poligon
Suma unghiurilor interioare într-un poligon oarecare cu "n" laturi
care formează traseul drumuirii închise este dată de relaţia:
  200g  n  2  ,
i
unde i = 1,2,...,n.
PROIECT DE DIPLOMĂ
Datorită erorilor de măsurare a unghiurilor orizontale relaţia de mai
sus nu este îndeplinită, în sensul că, suma unghiurilor măsurate pe teren
 B 
i
g
nu este egală cu suma teoretică 200 (n-2), de unde rezultă o
eroare de închidere pe unghiurile orizontale dată de formula:
E    i  200g  n  2  ,
care trebuie să se încadreze în toleranţa admisă de instrucţiunile tehnice
E   T, T  1c50cc n
dată de relaţia: unde .
Prin operaţia de compensare a unghiurilor orizontale, se realizează din
punct de vedere geometric, închiderea pe unghiuri a poligonului
considerat, care cuprinde următoarele etape de calcul:
- Se determină corecţia totală (C), care trebuie să fie egală şi de semn
contrar cu eroarea (E): C = -E;
  C E
- Se determină corecţia unitară: c  n   n , care se repartizează în mod
u
egal tuturor unghiurilor măsurate pe teren (βi), obţinându-se unghiurile
compensate:
 3000
c
  3000  c u ;  4000
c
  4000  c u ;  4001
c
  4001  c u
;
 4002
c
  4002  c u ;  4005
c
  4005  c u ;
Ca verificare a modului de compensare a unghiurilor orizontale, se
determină suma unghiurilor compensate   ,c

i care trebuie să
îndeplinească condiţia geometrică:

PROIECT DE DIPLOMĂ
B c
 200g  n  2 
i
.
c) Calculul orientării laturilor drumuirii
În funcţie de orientarea cunoscută a direcţiei de referinţă calculată
anterior θ59020-9001, de unghiul de legătură dintre direcţia 59020-9001 şi
latura drumuirii considerat neafectat de eroare şi de unghiurile
compensate  i  , se efectuează calculul orientării laturilor drumuirii.

c
d) Reducerea distanţelor înclinate la orizont
Se efectuează în funcţie de modul de măsurare pe teren a
distanţelor înclinate (di) pe cale directă sau indirectă şi a unghiurilor de
pantă (α) sau unghiurilor zenitale (z), folosindu-se formulele:
d0i  dii  cos  i  di i  sin z i , în cazul măsurării distanţelor pe cale directă
d0i  di i  cos  i  dii  sin z i , în cazul măsurării distanţelor pe cale indirectă,
unde i = 1,2,...,n.
e) Calculul coordonatelor relative ale punctelor drumuirii
Coordonatele rectangulare relative (∆x,∆y) dintre punctele
drumuirii reprezintă creşteri ale coordonatelor dintre punctul dat şi
punctul precedent şi aşa mai departe, ce se calculează pentru fiecare
latură a drumuirii în funcţie de distanţele reduse la orizont  d0i  ale
laturilor şi de orientările θ.
PROIECT DE DIPLOMĂ
f) Compensarea coordonatelor relative (∆x, ∆y)
Valorile coordonatelor relative ∆x şi ∆y obţinute cu ajutorul
distanţelor d0 şi a orientărilor θ sunt însoţite de erorile de măsurare pe
teren a lungimilor şi a unghiurilor orizontale.
În cazul drumuirii închise pe punctul de sprijin A x A y A  condiţiile
pe care trebuie să le îndeplinească sumele proiecţiilor laturilor pe cele
două axe de coordonate, adică sumele coordonatelor relative ∆x şi ∆y
sunt:
n n
 x i  0
i 1
şi  y
i 1
i 0
,
dar din cauza erorilor de măsurare a distanţelor şi a unghiurilor, se vor
obţine erori de închidere pe axele de coordonate:

n n
 x
i 1
i  ex
şi  yi 1
i  ey
Pe baza celor două erori liniare ale drumuirii în direcţia absciselor
 e x  şi ordonatelor  e  , se calculează, mai întâi, eroarea totală a

y
EL  e 2x  e 2y
drumuirii: , care nu trebuie să depăşească toleranţa de
închidere a coordonatelor din cadrul măsurătorilor efectuate în localităţi
(intravilane) şi în afara localităţilor (extravilane).
Deci, se pune condiţia: EL  T în care:

D
T  0.003 D 
2600 , în localităţi:
PROIECT DE DIPLOMĂ
D
T  0,0045 D 
1733 , în afara localităţilor unde:
n
D   d 0i
i 1 este lungimea totală a drumuirii în m, care se obţine
din însumarea distanţelor reduse la orizont  d0i  .

g
Pentru terenurile cu pante mai mari de 5 , toleranţele din afara
g g
localităţilor, se majorează cu 25% pentru pante cuprinse între 5 şi 10 ;
10 g şi 15g
cu 50% pentru pante cuprinse între şi cu 100% pentru pante mai
g
mari de 15 .
În cazul îndeplinirii condiţiei EL  T se efectuează compensarea
erorii de închidere pe coordonatele relative ∆x şi ∆y, proporţional cu

c x şi c y
mărimea acestora. Se calculează mai întâi corecţiile totale , care
trebuie să fie egale şi de semn contrar cu erorile ex şi ey, adică Cx = -ex

u
c uy
şi Cy = -ey. În continuare se determină corecţiile unitare c x şi cu
relaţiile:
C x  cm  e x  cm  C y  cm  e y  cm 
c ux  n
 n
c uy  n
 n
 x  m   x  m 
i 1 i 1
şi  y  m   y  m 
i 1 i 1
u
c uy
În funcţie de corecţiile unitare c x şi şi de mărimea
coordonatelor relative c xi şi c yi , cu ajutorul cărora se compensează
coordonatele relative:
cx 1  c ux  x 1 cy1  c uy  y1

; ;
cx 2  c ux  x 2 cy 2  c uy  y 2
; ;
PROIECT DE DIPLOMĂ
cx 3  c ux  x 3 cy 3  c uy  y 3
; ;
cx 4  c ux  x 4 cy 4  c uy  y 4
; ;
cx 5  c ux  x 5 cy 5  c uy  y 5
; ;
n
Pentru control, se verifică dacă suma corecţiilor parţiale  cx

i 1
i şi
 cy
i 1
i
este egală cu corecţia totală Cx şi Cy, adică  i
cx  CX
şi
 cy i  Cy
Coordonatele relative compensate :

x 1c  x 1  cx 1 ; cy1c  y1  cy1;
x c2  x 2  cx 2 ; cy c2  y 2  cy 2
x 3c  x 3  cx 3 ; cy 3c  y 3  cy 3
x c4  x 4  cx 4 ; cy c4  y 4  cy 4
x 5c  x 5  cx 5 ; cy 5c  y 5  cy 5;
Controlul final al compensării coordonatelor relative se face prin
suma coordonatelor relative compensate, care trebuie să îndeplinească
condiţiile:
n n
 x ic  0
i 1
 y
i 1
c
i 0
g) Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire
Se efectuează în funcţie de coordonatele absolute ale punctului
iniţial de sprijin A(xA, yA), la care se adună algebric în mod succesiv şi
cumulat, coordonatele relative compensate.

PROIECT DE DIPLOMĂ
Calculul drumuirilor executate în sectorul 59 din municipiul

Botosani , judeţul Botoşani sunt prezentate in tabelul 2.2.
PROIECT DE DIPLOMĂ
DRUMUIREA PLANIMETRICĂ DESFĂŞURATĂ NR. 1

Pct. Pct. Citiri Unghi Distanta Orientari Corectii Orientari Distante Coordonate Coordonate Nr.pct
statie vizat Hz Vertical inclinata provizorii de Comp. orizontal relative absolute
orientare e x y X Y
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
59020 59018 208.712 100.392 287.322 337.464 +0.0032 337.467 373.530 697103.082 625963.955 697103.085 625963.966 59018
+0.003 +0.011
59018 59016 155.463 99.559 165.734 328.859 +0.0031 328.862 200.273 697190.800 625783.920 697190.814 625783.925 59016
+0.014 +0.009
59016 59017 155.773 99.440 52.645 369.311 +0.0034 369.314 63.305 697248.665 625753.647 697248.676 625753.651 59017
+0.011 +0.004
59017 59002 160.162 100.038 202.099 348.743 +0.004 348.747 228.404 697406.960 625588.996 697406.969 625588.967 59002
+0.009 -0.029
59002 59000 176.143 94.103 140.849 268.159 +0.001 268.160 141.490 697339.113 625464.843 697339.148 625464.861 59000
+0.013 +0.018
59000 59001 71.349 99.261 18.338 166.060 -0.003 166.057 179.306 697184.695 625555.978 697184.682 625555.992 59001
+0.013 +0.014
59001 59003 25.4426 99.099 61.017 165.726 -0.004 165.722 74.832 697120.451 625594.351 697120.467 625594.339 59003
0.016 0.012
59003 59007 93.503 99.268 0.179 165.326 -0.004 165.322 48.089 697079.322 625619.269 697079.289 625619.286 59007
0.033 0.017
59007 59008 276.255 101.530 0.799 166.309 -0.003 166.306 67.345 697021.191 625653.271 697021.192 625653.268 59008
0.001 0.003
59008 59009 380.260 102.035 69.282 161.524 -0.004 161.520 78.722 696956.417 625698.008 696956.419 625698.001 59009
0.002 0.007
59009 59010 38.941 101.315 57.455 149.725 -0.004 149.721 94.974 696889.554 625765.458 696889.560 625765.449 59010
0.006 -0.009
59010 59030 288.550 101.601 8.389 131.099 -0.003 131.096 82.897 696850.652 625838.663 696850.661 625838.651 59030
0.009 0.012
59030 59028 270.903 99.9612 0.016 148.683 -0.003 148.680 68.271 696803.387 625887.928 696803.405 625887.909 59028
+0.018 -0.019
59028 59027 391.733 99.446 32.392 149.279 -0.003 149.276 44.781 696772.084 625919.952 696772.069 625919.962 59027
-0.015 +0.010
PROIECT DE DIPLOMĂ
59027 59029 50.729 99.766 25.051 157.583 +0.003 157.580 62.524 696722.934 625958.598 696722.930 625958.598 59029
+0.004 0.000
59029 59031 150.441 100.864 54.958 157.323 +0.003 157.320 72.635 696666.020 626003.727 696666.012 626003.732 59031
-0.008 +0.005
59031 59033 261.774 101.246 1.711 132.861 -0.003 132.858 83.617 696624.752 626076.453 696624.753 626076.440 59033
+0.001 -0.013
N ø 59020-59018
ø 59029-59033
PROIECT DE DIPLOMĂ

statie vizat Hz Vertical inclinata provizorii de Comp. orizontale relative absolute
orientare x y X Y
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
54251 59229 310.029 101.684 29.245 70.487 +0.023 70.510 70.696 696688.793 626226.960 696688.803 626226.958 59229
+0.01 -0.002
59229 59432 299.310 100.438 7.528 48.273 +0.003 48.270 31.415 696711.573 626248.535 696711.572 626248.543 59432
+0.001 +0.008
N N
ø 59432-59229
ø 59229-54251
PROIECT DE DIPLOMĂ

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
54268 59227 48.935 100.253 27.495 273.817 +0.004 273.821 63.715 696764.035 626192.905 696764.043 626192.924 59227
+0.008 +0.019
59227 59228 211.968 98.516 23.800 269.044 +0.003 269.047 33.071 696748.583 626163.669 696748.568 626163.643 59228
-0.015 -0.026
N
N
d1
ø 54268-59227
d2
ø 59227-59228
PROIECT DE DIPLOMĂ

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
59029 59032 63.304 102.558 24.733 70.183 +0.004 70.187 122.546 696778.227 626067.911 696778.231 626067.918 59032
+0.004 +0.007
59032 59218 368.152 103.981 35.317 78.408 +0.007 78.415 36.042 696790.209 626101.889 696790.208 626101.879 59218
-0.001 -0.01
59218 59219 102.799 101.771 4.803 67.859 +0.003 67.862 97.877 696837.530 626187.525 696837.524 626187.523 59219
-0.006 -0.002
N N
ø 59218-59032
d1
ø 59032-59029
d2
PROIECT DE DIPLOMĂ

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
59018 59021 131.215 99.375 28.494 195.377 -0.019 195.358 65.635 697037.635 625968.735 697037.682 625968.722 59021
+0.047 -0.013
59021 59022 214.169 99.978 101.708 143.203 -0.371 143.180 148.574 696944.406 626084.431 696944.407 626084.426 59022
+0.001 -0.005
59022 59023 317.429 98.724 32.573 207.072 -0.016 207.056 60.060 696884.731 626077.789 696884.743 626077.790 59023
+0.012 +0.001
59023 59025 1.160 96.772 44.510 243.073 -0.005 243.068 44.529 696850.022 626049.920 696850.028 626049.927 59025
+0.006 +0.007
59025 59026 273.677 95.696 0.185 270.389 +0.005 270.394 45.053 696829.824 626009.666 696829.809 626009.648 59026
-0.015 -0.018
N
ø 59018-59021
d1
d2
d3
N
d4
ø 59025-59026
d5
PROIECT DE DIPLOMĂ

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
59001 59004 307.883 104.547 27.496 48.164 +0.033 48.197 72.924 697237.695 625606.058 697237.708 625606.051 59004
+0.013 -0.007
59004 59005 186.316 103.191 59.240 369.897 +0.006 369.903 59.966 697291.056 625578.767 697291.060 625578.759 59005
+0.004 -0.008
59005 59006 398.073 100.073 21.410 359.412 +0.001 359.413 96.679 697368.878 625521.123 697368.846 625521.126 59006
-0.032 +0.003
N
ø59006-59005
d1
N
d2
ø59004-59001
d3
PROIECT DE DIPLOMĂ

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
59017 59015 80.217 104.817 2.335 261.183 -0.007 261.176 80.876 697202.368 625687.382 697202.367 625687.380 59015
-0.001 -0.002
59015 59014 200.659 98.494 30.694 181.623 -0.007 181.616 35.058 697168.759 625697.366 697168.751 625697.367 59014
-0.008 +0.001
59014 59013 89.352 98.572 0.004 179.594 -0.007 179.587 32.858 697137.573 625707.723 697137.573 625707.723 59013
0.000 0.000
59013 59012 110.912 102.908 4.948 167.514 -0.005 167.509 38.844 697103.677 625726.700 697103.681 625726.699 59012
+0.004 -0.001
59012 59011 92.663 100.165 0.128 209.529 -0.008 209.521 59.575 697044.766 625717.823 697044.764 625717.823 59011
-0.002 0.000
59011 59409 74.819 96.219 7.482 195.812 -0.007 195.805 109.112 697044.766 625717.823 697044.764 625717.823 59409
-0.002 0.000
N
ø 59017-59015
d1
d2
d3
d4
N
d5
ø 59011-59409
d6
PROIECT DE DIPLOMĂ
2.2.3. Efectarea măsurătorilor şi calculul coordonatelor punctelor

de detaliu prin metoda radierii
Modul de determinare în plan a punctelor de radiere se face în
funcţie de natura detaliilor pe care le exprimă. Astfel, punctele detaliilor
care nu au limite precise se vor determina prin coordonate polare, iar
punctele detaliilor ce au caracter de permanenţă şi stabilitate vor fi
determinate rectangular. Poziţia în plan a punctelor de radiere se face în
raport cu poziţia punctelor de drumuire, din care au fost măsurate.
Determinarea coordonatelor rectangulare.
Punctele de radiere, reprezentând diferite detalii vor fi
determinate prin coordonate rectangulare. Calculul pentru un punct de
radiere, se face în următoarea ordine:
– se calculează orientarea direcţiei după aceeaşi regulă ca în cazul
drumuirii
– se calculează distanţa redusă la orizont
– se calculează coordonatele relative ale punctului de radiere faţă de
punctul de drumuire
– se calculează coordonatele absolute ale punctului de radiere,
adăugându-se algebric la coordonatele absolute ale punctului de
drumuire, coordonatele relative calculate mai sus
Valorile obţinute în cele patru etape de calcul se trec în tabel în dreptul
punctului calculat. În acelaşi mod se calculează toate celelalte puncte
radiate.
Se foloseşte la determinarea poziţiilor în plan a punctelor
caracteristice ale detaliilor planimetrice de pe suprafaţa topografică a
terenului, ce sunt dispuse în jurul unui punct al reţelei de sprijin de
coordonate cunoscute.
a. Metoda radierii, se aplică în cazul suprafeţelor de teren relativ
mici, unde ridicarea se poate face dintr-o singură staţie de coordonate
PROIECT DE DIPLOMĂ
cunoscute sau de coordonate într-un sistem local, situată aproximativ în

mijlocul suprafeţei respective sau în apropierea punctelor de ridicare.
B. Metoda radierii , se foloseşte în cazul suprafeţelor mari de teren,
cu densitate mare de puncte, iar punctele de staţie (Si) sunt în mod
obişnuit puncte de drumuire sau puncte de triangulaţie. În funcţie de scara
planului şi de precizia ridicării, distanţele dintre punctul de staţie şi
punctele radiate variază, în general, între 30-50 m şi o rază de maximum
100-150 m, iar dintr-un punct vechi, se determină prin radieri un număr
de circa 20-50 puncte noi.
Y X’ X’
104
Ngo Ngo Ngo
3000
di504,z di504,z
4001
102 103
4005 di502,z di503,z
4002
 
O X
Metoda drumuirii combinată cu metoda radierii

În faza de teren se vor culege mai întâi coordonatele polare ale
punctelor radiate, faţă de punctul vechi, pe baza următoarelor operaţiuni:
- se întocmeşte în fiecare staţie de drumuire 4000, 4001, 4002, ... ,schiţa
suprafeţei terenului ridicat, care va cuprinde: punctele ridicate 101,
102, ... , limitele categoriilor de folosinţă ale terenului, reţeaua de
drumuri, construcţii, ape etc.;
PROIECT DE DIPLOMĂ
- se măsoară din staţia 4000 unghiurile orizontale pe directiile 102 - 4002,

iar din staţia 4002, unghiurile orizontale pe dir. 103 - 4005, într-o singură
poziţie a lunetei, considerându-se ca direcţie de referinţă latura din urmă
a drumuirii 3000-4005 şi, respectiv, latura 4005-4002;
- se măsoară concomitent cu unghiurile orizontale şi unghiurile verticale
zi ale laturilor 4005-101, 4002-102 , într-o singură poziţie a lunetei.;
- se măsoară distanţele înclinate di 4005-101; di 4002-102 şi, respectiv,
4002-103,pe cale directă sau indirectă.
Culegerea coordonatelor polare (αi, di) ale punctelor de radiere, se
face după măsurarea unghiurilor orizontale dintre laturile drumuirii cu
ambele poziţii ale lunetei, a unghiurilor verticale şi a lungimii laturilor
drumuirii. Datele măsurate pentru punctele de radiere se înscriu în
formularele tipizate de teren, în continuarea punctelor de drumuire,
pentru fiecare staţie, în ordinea vizării şi numerotării lor.
În faza de calcul, se efectuează mai întâi calculul coordonatelor
punctelor de drumuire , iar în funcţie de importanţa punctelor radiate se
determină numai coordonatele polare (αi, di) pentru punctele care nu au
limite precise: liziere de pădure, malurile apelor curgătoare, ravene şi
coordonatele rectangulare (x, y) pentru punctele cu caracter permanent:
construcţii, drumuri, căi ferate, canale şi altele. În primul caz al
determinării coordonatelor polare, raportarea se face pe cale grafică, cu
ajutorul raportorului şi a riglei gradate, iar în al doilea caz se face pe cale
numerică, funcţie de coordonatele rectangulare (x, y).
În vederea obţinerii coordonatelor rectangulare (x, y) se parcurg
următoarele etape de calcul:
- transmiterea orientării laturii drumuirii către vizele punctelor
radiate, din fiecare staţie de drumuire, în funcţie de orientarea
laturii din urmă a drumuirii şi de unghiurile orizontale
măsurate501, 502, ...
PROIECT DE DIPLOMĂ
θ 4005-101 = θ4005-3000 + α101

θ 4005-102 = θ 4005-3000 + α 102
calculul distanţelor reduse la orizont (d0)
d0 4005-101 = di 4005-101 · sin z101
d0 4005-102 = di 4005-102 · sin z102
- calculul coordonatelor relative dintre punctul de staţie şi punctele
radiate:
∆x 4005-101 = d0 201-501 · cos θ 4005-101
∆y 4005-102 = d0 201-502 · sin θ 4005-101
- calculul coordonatelor absolute ale punctelor de detaliu:
x101 = x4005 + ∆x 4005-101;
y101 = y4005 + ∆y 4005-102;
Pentru verificarea modului de raportare a coordonatelor punctelor
501,502, se va măsura pe teren şi distanţa 501-502, care se compară în
limitele preciziei de raportare cu cea obţinută pe cale grafică. Din punct
de vedere practic se poate aplica şi metoda radierilor duble, prin care se
vor obţine două rânduri de coordonate pentru un punct radiat din două
staţii diferite de drumuire, care se compară între ele în limitele preciziei
de ridicare.
Datele din teren cât şi un exemplu de calcul pentru punctele radiate
sunt prezentate in anexa 1, iar inventarul de coordonate in anexa 2.
PROIECT DE DIPLOMĂ
2.2.4. Întocmirea planului topografic- cadastral

După efectuarea măsurătorilor în teren şi prelucrarea datelor la
birou , urmează faza de redactare a planului topografic.
Redactarea planului topografic constituie totalitatea lucrărilor de
raportare a elementelor topografice , precum şi desenarea detaliilor
planimetrice şi nivelitice, folosind semnele convenţionale
corespunzătoare.
Prin plan topografic-cadastral înţelegându-se acel plan care are un
conţinut limitat de informaţii raportat la nevoile specifice ale cadastrului.
PROIECT DE DIPLOMĂ
CAPITOLUL III
CADASTRU GENERAL PENTRU
SECTORUL CADASTRAL NR. 59 DIN
CADRUL MUNICIPIULUI BOTOŞANI,
JUDEŢUL BOTOŞANI
PROIECT DE DIPLOMĂ
3.1. Identificarea pe teren a proprietarilor şi a situaţiei juridice

a corpurilor de proprietate
Identificarea pe teren a proprietarilor bunurilor imobiliare constă în
identificarea persoanei fizice sau juridice titulară a unui drept real de
proprietate asupra bunurilor imobiliare. Tipurile de proprietate şi codurile
aferente acestora, stabilite în ţara noastră sunt următoarele:
 proprietate privată a persoanei fizice – PF
 proprietate privată a persoanei juridice – PJ
 domeniul public al statului – DS
 domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale – DAT
 domeniul privat al statului – DPS
 domeniul privat al unităţilor administrativ teritoriale – DPT
În organizarea etapei de identificare a proprietarului se impune, ca
într-o primă fază, ca executantul lucrări să-şi extragă din Registru
permanent al populaţiei date cu nume şi prenume, codul numeric personal
şi adresa tuturor proprietarilor persoane fizice, respectiv denumirea, codul
SIRUES şi adresa poştală a sediilor proprietarilor persoane juridice din
cuprinsul teritoriului administrativ.
Pentru fiecare bun imobil în parte situaţia juridică, precum şi
celelalte atribute cadastrale asociate acestuia, se înscriu într-o fişă cu date
cadastrale primare, care constituie sursa principală de informaţii pentru
realizarea bazei de date cadastrale şi implicit pentru întocmirea registrelor
cadastrale, denumită „Fişa corpului de proprietate”. Aceasta este
structurată pe trei nivele principale de informaţii referitoare la parcela din
teren din cadru bunului imobil (numărul cadastral, destinaţia terenului,
categoria de folosinţă, suprafaţa din măsurători, etc.) la clădiri existente
(număr corp de clădire, suprafaţa construită la sol, destinaţie, etc.) şi la
proprietar (numele sau denumirea proprietarului, adresa, codul numeric
PROIECT DE DIPLOMĂ
personal sau codul SIRUES, tipul actului de proprietate, suprafaţa din act,
etc.). De asemenea, în această fişă se mai fac precizări necesare
identificări şi localizări bunului imobil, acestea fiind înregistrate
codificat.
Înscrierea numelui, prenumelui/denumirii proprietarului şi a
codului numeric personal/codul SIRUES in fişă se face pe baza datelor
din buletin/carte de identitate a proprietarului, date care se confruntă cu
cele din Registrul personal al populaţiei. În situaţia în care indiferent de
modalităţile utilizate nu s-a putut identifica proprietarul bunului imobil,
în fişă se face menţiunea „Proprietar neidentificat”, iar pentru situaţia
refuzului proprietarului de prezentare a actelor necesare, în fişă se
menţionează acest lucru, solicitându-se sprijinul consiliului local şi al
poliţiei în acest sens. Pentru femeile căsătorite sau văduve se vor înscrie
numele de familie dobândit după căsătorie urmat de numele de familie
deţinut înainte de căsătorie, iar pentru moştenitorii unui bun imobil pentru
care încă nu au obţinut titlu de proprietate se va scrie în afară de numele
de familie al deţinătorilor găsiţi, cuvântul „moştenitor” urmat de numele
şi prenumele proprietarului decedat. În cazul proprietarilor
apartamentelor din blocurile de locuinţe proprietate privată sau
proprietate mixtă, pentru fiecare bloc, se întocmeşte o listă anexă a fişei,
în care se înscriu în ordine toţi proprietarii.
La înregistrarea adresei proprietarului se vor preciza toate datele
utilizate la expedierea corespondenţei poştale.
Situaţia juridică se înscrie pe baza titlului de proprietate sau a altor
acte doveditoare (contract de vânzare – cumpărare, certificat de
moştenitor, certificat de donaţie, hotărâre judecătorească, autorizatie de
construcţie, etc. ) precum şi din relatările vecinilor (în cazul lipsei
proprietarului), avându-se în vedere că, potrivit legii, oficializarea
PROIECT DE DIPLOMĂ
dreptului real de proprietate se face ulterior, prin în scrierea în cartea

funciară.
Tipul de proprietate în care se încadrează speţa în cauză se
consemnează în fişa datelor cadastrale prin intermediul codurilor stabilite
în acest sens.
Suprafeţele din actele de proprietate se înregistrează separat pentru
terenuri şi construcţii, la fel procedându-se şi la înregistrarea modului de
deţinere. Referitor la modul de deţinere, imobilele pot fi deţinute în mod
exclusiv sau în comun (devălmăşie, cote părţi, coproprietate, indiviziune).
Dreptul de proprietate comună în devălmăşie se caracterizează prin
folosirea şi stăpânirea bunurilor în comun de mai multe persoane fizice,
fără ca dreptul fiecăruia să fie determinat prin cote părţi. Proprietatea pe
cote părţi constă unei pluralităţi, de drepturi de proprietate, în concurs,
dar separat şi independente, asupra unuia şi aceluiaşi bun nedivizat.
Astfel, dreptul fiecăruia este stabilit printr-o fracţiune din întreg (1/2, 1/3,
1/4 etc.) fără a fi individualizat şi concretizat asupra unei anumite părţi a
imobilului. În cazul când acest concurs al dreptului de proprietate se
referă la un singur bun, fie că el a fost cumpărat de două sau mai multe
persoane, fie că a fost creat prin muncă în comun a mai multe persoane
avem de a face cu forma numită „coproprietate”. În situaţia în care
concursul drepturilor de proprietate priveşte o universalitate de bunuri
(terenuri, case, etc.) apare starea de indiviziune, care se naşte mai ales în
cazul moştenitorilor. Fiecare coproprietate sau cota indiviza are un drept
asupra întregului bun sau asupra totalităţilor bunurilor, drept exprimat sub
formă de cotă parte. Pentru proprietari apartamentelor din blocurile de
locuinţe, în lista anexă menţionată din dreptul fiecărui proprietar sau
posesor numărul cadastral al bunului imobil, numărul blocului, numărul
etajului, numărul apartamentului, suprafaţa totală ocupată,(teren şi
construită) din care, în proprietatea exclusivă sau în coproprietatea, sau
PROIECT DE DIPLOMĂ
după caz in indiviziune, denumirea actului de proprietate, şi data emiterii

acestuia. Dacă nu toate apartamentele sunt proprietate personală, se va
înscrie denumirea persoanei juridice care administrează fondul locativ,
codul SIRUES şi date de identificare ale posesorilor persoane fizice şi
juridice.
În cadrul unităţii teritorial cadastrale ce face tema acestui

proiect s-au identificat 135 posesori persoane fizice şi un singur
proprietar persoană juridică.
3.2. CLASIFICAREA TERENURILOR DUPĂ DESTINAŢIA ŞI

CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ.
În conformitate cu Legea fondului funciar cu numărul 18/1991
terenurile de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia
sunt deţinute de domeniul public privat din care fac parte.
Etapa de identificare a categoriilor de folosinţă ale parcelelor, ale
destinaţiilor construcţiilor precum şi ale proprietarilor pot fi organizate ca
o etapă separată de lucru sau să fie realizată în paralel cu executarea
măsurătorilor topografice a bunurilor imobile. Identificarea şi
consemnarea categoriilor de folosinţă se face pentru fiecare parcelă de
teren, iar datele se înscriu în „Fişa corpului de proprietate” Personalul
tehnic, participant la această etapă de lucru, trebuie să aibă suficiente
cunoştinţe cu privire la diferenţele din gama culturilor de câmp,
plantaţiile pomicole şi viticole, etc. Pentru a nu se introduce date eronate.
De asemenea în schiţa bunului din cuprinsul fişei se înscriu simbolurile
categoriilor de folosinţă ale parcelelor constituite bunului imobil.,
constituind fondul funciar al României.
PROIECT DE DIPLOMĂ
3.2.1. CLASIFICAREA TERENURILOR DUPĂ

DESTINAŢIE
În funcţie de destinaţia terenurilor se clasifică astfel:
1. Terenuri cu destinaţie agricolă în componenţa cărora intră:
- terenuri agricole productive: arabile, viile, livezile, pepinieriile
viticole, pomicole, păşuni, răsadniţele;
- terenuri cu vegetaţie forestieră, dacă nu fac parte din amenajările
silvice, păşunile împădurite, cele ocupate cu construcţii şi instalaţii
agrozootehnice, amenajările piscicole şi de îmbunătăţiri funciare,
platformele şi spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei
agricole şi terenurilor neproductive, care pot fi amenajate şi folosite
pentru producţia agricolă.
Ponderea terenurilor cu destinaţie agricolă din ţara noastră este de
62% din fondul funciar existent, iar codul terenurilor cu destinaţie
agricolă este TDA.
2. Terenuri cu destinaţie forestieră în componenţa cărora intră

terenurile:
împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, producţie, ori
administraţie silvică, terenurile destinate împăduririlor, şi cele
neproductive – abrupturi, râpe, torenţi – dacă sunt cuprinse în amenajări
silvice.
Ponderea terenurilor cu destinaţie forestieră din ţara noastră este
de 28% din fondul funciar existent, iar codul terenurilor cu destinaţie
forestieră este TDF.
3. Terenuri aflate permanent sub ape şi anume: albiile minore ale
cursurilor de apă, fundul apelor maritime interioare şi al mării
teritoriale.
PROIECT DE DIPLOMĂ
Ponderea terenurilor aflate permanent sub ape din ţara noastră

este de 3,7% din fondul funciar existent.
Codul terenurilor aflate permanent sub ape este TDH.
4. Terenuri din intravilan aferente localităţilor urbane şi rurale
pe care sunt amplasate construcţiile, alte amenajări ale
localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere
Ponderea terenurilor din intravilan din ţara noastră este de 2,6% din
fondul funciar existent.
Codul terenurilor din intravilan este TDI.
5. Terenuri cu destinaţii speciale din care fac parte cele folosite
pentru: transporturile rutiere, feroviare, navale şi aeriene cu
construcţiile şi instalaţiile aferente, construcţii şi instalaţii
hidrotehnice, pentru explorările miniere şi petroliere, plajele,
rezervaţiile, monumentele naturii.
Ponderea terenurilor cu destinaţii speciale din ţara noastră este de
3,6% din fondul funciar existent.
Codul terenurilor cu destinaţii speciale este TDS.
3.2.2. CLASIFICAREA TERENURILOR DUPĂ

CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ
Prin categorie de folosită a terenurilor se înţelege un sistem de
clasificare a terenurilor în funcţie de utilizarea lor şi de necesităţile
cadastrului de înregistrare organizată a datelor.
Indiferent de destinaţia lor, terenurile care compun fondul funciar
se împart, din punct de vedere al folosinţei, într-un număr de 13 categorii
de folosinţă. Pentru fiecare categorie s-a stabilit în mod convenţional câte
un cod sau simbol.
 Arabil (A). Prin terenuri arabile se înţeleg acele suprafeţe care se
ara in fiecare an sau la mai mulţi ani o dată (2 – 6 ani) şi sunt cultivate cu
PROIECT DE DIPLOMĂ
plante anuale sau perene: cereale leguminoase pentru boabe, plante

furajere, etc. În categoria de folosinţă arabil, sunt incluse un număr de opt
subcategorii de folosinţă.
 Păşuni (P). Sunt terenuri înierbate sau înţelenite în mod natural sau
artificial prin reînsămânţări la 15 – 20 de ani o dată şi care se
folosesc pentru păşunatul animalelor, însămânţări şi reînsămânţări
 Fâneţe (F). Sunt terenuri înierbate sau înţelenite în mod natural sau
artificial prin însămânţări şi reînsămânţări, exploatate prin cosirea
ierbii.
 Vii şi hamei (v). În categoria de folosinţă vii sunt incluse terenuri
plantate cu viţă de vie, în care intră viile altoite şi indigene sau nobile,
viile hibride, plantaţiile de hamei şi pepinieriile viticole.
 Livezi (L). Livezile cuprind terenurile plantate cu pomi şi arbuşti
fructiferi în care se includ livezile clasice, livezile intensive şi
superintensive, plantaţiile cu arbuşti fructiferi, pepinierele pomicole şi
plantaţiile cu duzi.
În grupa terenurilor neagricole se încadrează un număr de opt
categorii de folosinţă.
 Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră (PD).În această
categorie se încadrează terenurile acoperite cu păduri, cele
destinate împăduririi, cele destinate nevoilor de cultură,
producţiei şi administraţiei silvice, tufărişurile şi mărăcinişurile.
În cadru terenurilor acoperite cu ape şi ape cu stuf se disting două
categorii de folosinţă:
 Ape curgătoare (HR). În această categorie intră fluviu Dunărea,
braţele şi canalele din Delta Dunării, cursurile de apă, gârle si alte surse
de apă cu drumurile locale.
PROIECT DE DIPLOMĂ
 Ape stătătoare (HB). La această categorie de folosinţă se includ şi

apele amenajate în mod special pentru creşterea peştelui, precum şi
suprafeţele cu ape stătătoare de mică adâncime, unde creşte trestia şi
papura şi alte tipuri de vegetaţie specifică în regim amenajat sau
neamenajat.
 Drumuri (DR). Sunt terenuri ocupate de drumuri de interes naţional
(autostrăzi, drumuri naţionale europene, drumuri naţionale
principale, drumuri naţionale secundare), drumuri de interes
judeţean, drumuri de interes local, străzi din localităţile urbane şi
cele din localităţile rurale.
 Căi ferate (CF). În această categorie se încadrează terenuri ocupate
de căi ferate simple, duble şi înguste.
 Terenuri ocupate cu construcţii şi curţi (C) (CC). Sunt terenuri cu
diverse utilizări şi destinaţii cum ar fi clădiri, curţii, fabrici, uzine, gări,
cabane, schituri, terenuri de sport, diguri, fâşia de frontieră, parcuri,
precum şi alte terenuri care nu se încadrează în nici una din categoriile de
folosinţă prevăzute la punctele anterioare.
 Terenuri neproductive (N). În această categorie se includ toate
acele suprafeţe de teren care nu produc venit cadastral şi care nu se pot
transforma în terenuri productive prin amenajări eficiente datorită unor
procese de degradare excesivă. Astfel, se pot enumera terenuri cu nisipuri
zburătoare, bolovănişuri şi pietriş, râpe, torenţi, sărături cu crustă, halde.

proiect s-au identificat 81 corpuri de proprietate, în cuprinsul căruia de
găsesc 80 de parcele cu categoria de folosinţă arabil (A), o suprafaţă
de teren cu categoria de folosinţă fâneaţă (F), 6 suprafeţe de teren cu
categoria de folosinţă terenuri neproductive (N),10 suprafeţe de teren
PROIECT DE DIPLOMĂ
cu categoria de folosinţă drumuri (DR), şi 245 de terenuri ocupate

construcţii şi curţi (C şi CC).
3.2.3. IDENTIFICAREA DESTINAŢIILOR

CONSTRUCŢIILOR.
Înregistrarea construcţiilor cu caracter permanent în fişa datelor

cadastrale se face folosind drept criteriu de departajare destinaţia. Astfel
se disting următoarele destinaţii ale construcţiilor însoţite de codurile
acestora:
 Construcţii de locuit (CL);
 Construcţii administrative şi social – culturale (CAS);
 Construcţii industriale şi edilitare (CIE);
 Construcţii anexe (CA).
Identificarea corpurilor de clădire reprezintă, de asemenea, o etapă
importantă în cadrul lucrărilor de cadastru în vederea stabilirii cu
exactitate a valorii economice a clădirilor din cuprinsul bunului imobil.
Criteriile prin care se stabilesc şi se delimitează corpurile de clădiri sunt:
- clădiri izolate din cadrul aceleiaşi parcele;
- clădiri izolate legate între ele prin arcade, balcoane de servicii,
pasarele, etc.
- clădiri lipite care au sistem constructiv şi arhitectonic diferit, cu
intrări separate şi pereţi plini între ele care le separă de la fundaţie
până la acoperiş;
- clădiri alipite, dar amplasate în parcele alăturate, cu număr poştal
propriu, chiar dacă au sistem constructiv şi arhitectonic unitar; dacă
sunt in aceiaşi parcelă se consideră un grup corp, chiar dacă nu
comunică intre ele;
PROIECT DE DIPLOMĂ
- două sau mai multe clădiri alipite cu sistem constructiv şi

arhitectonic diferit, fără relaţii funcţionale, constituie corpuri
distincte;
- tronsoanele decalate constituie fiecare un corp distinct chiar dacă
sunt cuprinse în acelaşi număr poştal cu alte tronsoane;
- nu se consideră corpuri, construcţiile care au o suprafaţă mai mică
de 4 m2 şi înălţimea la cornişe mai mică de 2 m.
Pentru construcţii identificate, alături de denumirea şi destinaţia
lor, un alt atribut care se consemnează în „Fişa corpului de
proprietate” este suprafaţa construită la sol. Aria construită la sol a
unei construcţii este reprezentată de aria delimitată de fundaţia
acestuia.
proiect s-au identificat 136 construcţii de locuit (CL) , o construcţie
industrială şi edilitară (CIE) şi 100 de construcţii anexe(CA).
3.3. Numerotarea cadastrală a corpurilor de proprietate şi a

parcelelor
Numerotarea cadastrală constă în atribuirea, după un algoritm de

lucru bine definit, de numere de ordin unităţilor teritoriale cadastrale
din cuprinsul unui teritoriu administrativ, separat pentru intravilan şi
extravilan. Aceste numere de ordine, denumite „numere cadastrale”,
individualizează fiecare unitate cadastrală în cadrul unui teritoriu
administrativ, făcând legătura dintre planul cadastral, registrele
cadastrale şi înregistrările din cartea funciară.
Operaţia de numerotare cadastrală se execută în următoarea succesiune:

 Numerotarea cadastrală a sectoarelor cadastrale din intravilan
şi extravilan;
 Numerotarea cadastrală a corpurilor de proprietate;
PROIECT DE DIPLOMĂ
 Numerotarea cadastrală a parcelelor şi corpurilor de clădire.
3.3.1. NUMEROTAREA CADASTRALĂ A SECTOARELOR

CADASTRALE
Numerotarea cadastrală a sectoarelor din cuprinsul unui teritoriu
administrativ se face separat pentru intravilan şi extravilan. Pentru
numerotarea sectoarelor din extravilan se pleacă de regulă cu
numerotarea din partea de N – V continuându-se într-o înlănţuire astfel
încât numerele de ordine să fie uşor identificabile ţinându-se cont de
detaliile liniare, reţeaua hidrografică până se ajunge în partea de S – E.
Numerotarea cadastrală a sectoarelor cadastrale din intravilan se
face în mod asemănător celei din extravilan, atribuindu-se numere
începând cu cifra 1. Numerele se poziţionează aproximativ în centrul
sectoarelor cadastrale într-un cerculeţ. Înălţimea caracterelor de scriere: 5
mm.
3.3.2. NUMEROTAREA CADASTRALĂ A CORPURILOR

DE PROPRIETATE
Corpurile de proprietate se numerotează cu cifre arabe de la 1la n,
din partea de N-V spre S - V separat pentru intravilan şi extravilan.
Corpurile de proprietate care reprezintă detalii liniare cum ar fi:
apele curgătoare, canalele, digurile, căile ferate, drumurile clasate se
numerotează separat în cadrul fiecărui intravilan respectiv extravilan.
Astfel detaliile liniare primesc un singur număr cadastral pe toată
lungimea lor şi un singur număr cadastral în extravilan şi pe tronsoane
create prin intersecţia cu alte detalii liniare respectându-se următoarele
succesiuni:
- căile ferate întretăiate de ape;

PROIECT DE DIPLOMĂ
- drumurile naţionale întretăiate de ape şi căi ferate;

- drumurile judeţene întretăiate de ape, căi ferate şi drumuri
naţionale;
- drumurile comunale întretăiate de ape, căi ferate, drumuri naţionale
şi drumuri judeţene;
- drumurile de exploatare întretăiate de ape, căi ferate, drumuri
naţionale drumuri judeţene şi drumuri comunale;
Numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate se vor înscrie în
perimetrul corespunzător parcelei cu categoria de folosinţă CC
(curţi construcţii).
Înălţimea caracterelor de scriere va fi de 3 mm
In cadrul sectorului cadastral nr. 59 din municipiul Botoşani,
judeţul Botoşani s-au numerotat 136 de corpuri de proprietate.
3.3.3.NUMEROTAREA CADASTRALĂ A PARCELELOR

Parcelele se numerotează separat în cadrul corpurilor de proprietate
din care fac parte. Astfel acestea se numerotează cu cifre arabe de la 1 la
n urmate de simbolurile categoriilor de folosinţă, începând cu categoriile
de folosinţă CC (curţi construcţii). Înălţimea caracterelor de scriere ale nr.
cadastrale şi categoriilor de folosinţă este de 2 mm.
Pentru suprafeţe de teren ocupate de proiecţiile la sol ale
construcţiilor permanente din cadrul parcelelor cu categoriile de folosinţă
curţi construcţii i se va atribui litera C urmată de o cifră arabă de la 1 la n.
In cadrul sectorului cadastral nr. 59 din municipiul Botoşani,

judeţul Botoşani s-au numerotat 342 de parcele.
PROIECT DE DIPLOMĂ
3.4. Calculul suprafeţelor corpurilor de proprietate şi a parcelelor

componente
Suprafaţa teritoriului administrativ în planul de proiecţie STEREO

70 se calculează prin procedeul analitic pe baza coordonatelor
rectangulare ale punctelor de hotar cu ajutorul următoarelor relaţii
generale de calcul.
1 n
S   xi  y i 1  y i 1 
2 i 1
Pentru determinarea suprafeţei teritoriului administrativ de pe

elipsoidul Krasovski, care se apropie mai mult de ceea ce reprezintă
suprafaţa reală a teritoriului, se pleacă de la schema încadrării teritoriului
administrativ pe planurile cadastrale la scările mari şi de la suprafaţa
calculată în planul proiecţiei. Astfel, în cadrul fiecărei foi de plan se
identifică suprafeţele de teren care aparţin teritoriului administrativ ce
face obiectul calculului suprafeţei, acestea constituind ceea ce în limbajul
de specialitate înseamnă masivele de plin. Suprafeţele care nu aparţin
teritoriului administrativ reprezintă la rândul lor masivele de gol. În
continuare se calculează analitic suprafeţele masivelor pe baza
coordonatelor rectangulare plane ale colţurilor trapezului geodezic, ale
punctelor de hotar şi ale punctelor de intersecţie a liniilor de hotar cu
cadrul interior al planului. Pentru verificare, suma suprafeţelor masivelor
de plin şi de gol trebuie să fie riguros egală cu suprafaţa din coordonatele
rectangulare a trapezului geodezic. În etapa următoare se calculează
suprafaţa de pe elipsoid a trapezului geodezic folosind următoarele relaţii
de calcul:
S elip   S   N   1'  S   S   1'   E  W 
În continuare se determină raportul dintre suprafaţa trapezului pe

elipsoid şi cea din planul proiecţiei:
PROIECT DE DIPLOMĂ
elip
S trap
r stereo ' 70
S trap
Pe baza raportului astfel calculat se determină suprafeţele

masivelor de plin şi gol pe elipsoid cu ajutorul următoarelor relaţii de
calcul:
elip
S plin  rS plin
plan elip
S gol  rS gol
plan
Pentru control, trebuie ca

plin  S gol  S trapez
S elip elip elip
Desfăşurarea calculului se face în mod similar pentru fiecare trapez

geodezic care încadrează teritoriul administrativ. Astfel, suprafaţa
teritoriului administrativ pe elipsoid va fi egală cu suma suprafeţelor de
plin din cadrul trapezelor care încadrează teritoriul respectiv.
Calculul suprafeţelor sectoarelor cadastrale şi al corpurilor de

proprietate
Suprafaţa iniţială a sectoarelor cadastrale şi ale corpurilor de
proprietate se calculează analitic cu ajutorul coordonatelor punctelor de
contur ale acestora, determinate în urma ridicărilor topografice de detaliu.
Controlul şi închiderea suprafeţelor sectoarelor cadastrale se face pe
suprafeţe compensate ale zonelor din care fac parte (intravilane sau
extravilane), aşa cum corpurile de proprietate se face pe suprafeţe
compensate ale sectoarelor cadastrale. La final trebuie ca suma
suprafeţelor compensate ale sectoarelor cadastrale să fie egală cu
suprafaţa compensată a intravilanelor sau extravilanelor cărora aparţine,
iar suma suprafeţelor corpurilor de proprietate să fie egală cu suprafaţa
compensată a sectoarelor din cadrul căruia fac parte.
PROIECT DE DIPLOMĂ
Calculul suprafeţelor parcelelor

Suprafaţa parcelelor se determină în cadrul fiecărui corp de
proprietate din care fac parte. Suprafeţele compensate ale parcelelor
însumate trebuie să fie egală cu cea a corpului de proprietate din care fac
parte.
Suprafeţele iniţiale ale parcelelor se determină, în funcţie de
metoda de ridicare topografică utilizată, astfel:
– dacă ridicarea s-a făcut cu staţia totală, suprafaţa se calculează
prin procedeul analitic cu relaţia:
n
2S   xi ( y1i  yi 1 )
i 1
–dacă ridicarea s-a făcut cu panglica de oţel, suprafaţa se

calculează prin procedeul geometric. Astfel, suprafaţa fiecărei parcele se
calculează cu suma ariilor triunghiurilor compensate pentru care se
cunosc lungimile laturilor măsurate direct pe teren. Relaţia de calcul a
suprafeţei triunghiului utilizat în acest caz este:
S  p ( p  a )( p  b)( p  c )
unde a, b, c, reprezintă lungimile laturilor triunghiului, iar p este

semiperimetrul triunghiului, care se determină cu relaţia:
a bc
p .
2
– dacă informaţiile grafice referitoare la detaliile parcelelor sunt

preluate prin digitizarea planurilor cadastrale sau topografice-cadastrale
existente de pe suportul nedeformabil, suprafeţele parcelelor se obţin în
mod automat prin apelarea uneia din funcţiile meniului din cadrul
programului specializat, sub asistenţa căruia s-au desfăşurat lucrările.
Suprafeţele parcelelor din cadrul sectorului cadastral nr. 59, din
municipiul Botoşani, judeţul Botoşani, sunt prezentate in anexa nr. 3.
PROIECT DE DIPLOMĂ
3.5. Intocmirea documentaţiei cadastrale , planurilor şi

registrelor cadastrale
Documentaţia cadastrală pe suport analogic se obţine prin
extragere de rapoarte pe care le poate efectua sistemul informaţional al
cadastrului, în funcţie de informaţiile conţinute de baza de date. După
destinaţia lor rapoartele sunt de două categorii:
– Rapoarte de serviciu –utilizate exclusiv pentru a urmări starea
bazei de date şi a verifica datele existente. Aceste rapoarte nu
presupun nici o prelucrare.
– Rapoarte de sinteză –constituie scopul pentru care a fost creată
baza de date.
Această categorie implică prelucrări ale datelor existente astfel
încât să se obţină informaţii necesare procesului de decizie in diferite
domenii in care sunt implicate date spaţiale.
După forma lor se deosebesc:
– Rapoarte tabelare .În cazul lucrărilor de cadastru, în
conformitate cu normele tehnice de introducere a cadastrului
general, documentaţia cadastrală tabelară care se cere a fi
întocmită este reprezentată de:
– Registrul cadastral al parcelelor;
– Indexul alfabetic al proprietarilor şi domiciliul acestora;
– Registrul cadastral al proprietarilor;
– Registrul corpurilor de proprietate;
– Fişa centralizatoare a partidei cadastrale pe proprietari şi pe
categorii de folosinţă;
– Rapoarte grafice. În cadrul rapoartelor grafice, ca elemente
componente obligatorii al documentaţiei cadastrale, se
evidenţiază planul cadastral de bază şi de ansamblu. Planul
cadastral pe suport analogic se obţine din planul numeric la
PROIECT DE DIPLOMĂ
diferite scări în funcţie de solicitări. În funcţie de modul de

stabilire al parametrilor, de organizare a straturilor
informaţionale ale planului numeric şi de scopul urmărit se pot
obţine planuri la diferite scări intr-o gamă largă evitându-se
inconvenientele care apar la trecerea de la o scară mare la una
mică printr-o generalizare automată a detaliilor. Astfel se evită
inconvenientul „citirii” cu dificultate a planurilor şi se elimină
acele detalii care nu sunt necesare (de exemplu elementele de
conţinut ale planului cadastral de bază sunt mai numeroase
decât cele necesare planului cadastral de ansamblu).
Planul cadastral
Planul cadastral se obţine prin echiparea planului topografic-
cadastral cu datele şi codurile cadastrale, prin plan topografic-cadastral
înţelegându-se acel plan care are un conţinut limitat la nevoile specifice
ale cadastrului. Astfel, planul cadastral constituie, în ultimă instanţă,
documentaţia grafică întocmită în scopul reprezentării şi evidenţieri
poziţiilor, configuraţiilor şi caracteristicilor tuturor parcelelor şi
construcţiilor din cuprinsul unui teritoriu administrativ. Planul cadastral
se redactează in două culori şi anume pentru detalii planimetrice se
foloseşte culoarea neagră, iar pentru hidrografie culoarea albastră.
Se deosebesc două categorii de planuri cadastrale:
– Planul cadastral de bază
– Planul cadastral de ansamblu
Planul cadastral de bază se întocmeşte în scopul reprezentării în
detaliu a elementelor cadastrale, iar scările de întocmire sunt urătoarele:
– 1:5000, în zonele de şes pentru extravilan şi 1:2000, 1:1000 sau
1:500, în funcţie de densitatea detaliilor, pentru intravilane.
PROIECT DE DIPLOMĂ
– 1:2000, în zonele de deal pentru extravilan şi 1:2000, 1:1000,

1:500, în funcţie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;
– 1:5000,1:10000, sau, după caz, scări mai mari în zonele
montane:
– 1:2000, 1:1000, 1:500, funcţie de densitatea detaliilor, în zona
din Delta Dunării.
Planul cadastral de bază se va redacta pe suport analogic pe
secţiuni de plan. Elementele de cadru şi extracadru ale planului
cadastral sunt :
a) conţinutul geodezic şi topografic : se reprezintă poziţia
punctelor reţelei geodezice de spijin, de îndesire şi de ridicare;
b) limite şi puncte de hotar: se reprezintă limita teritoriului
administrativ şi poziţia punctelor de hotar însoţite de numărul de ordin
stabilit la etapa de delimitare;
– limita intravilanelor cu poziţia şi numerotarea punctelor
de contur;
– limita corpului de proprietate şi ale parcelelor
componente;
c) construcţii cu caracter permanent: se vor reprezenta
contururile construcţiilor corespunzător suprafeţelor ocupate la sol.
Grosimea liniilor de reprezentare este de 0,5mm.
– Orice tip de construcţie cu caracter permanent care deserveşte
instalaţiile tehnico-edilitare, reţele de transport şi de altă natură
care ocupă în cadrul bunurilor imobile ale proprietarilor
persoanelor fizice sau juridice o suprafaţă mai mare de 1 m 2 se
evidenţiază pe planuri cadastrale (cămine de vizitare, stâlpi
iluminat, piloni, etc.). În situaţia în care aceste construcţii nu
pot fi reprezentate la scară se vor reprezenta prin intermediul
semnelor convenţionale.
PROIECT DE DIPLOMĂ
– Podurile şi podeţele se reprezintă prin semne convenţionale

caracteristice.
d) reţeaua de căi de comunicaţii:
drumuri:– pentru drumurile din extravilan ale căror platformă se
află la nivelul terenului linia de delimitare cu proprietăţile limitrofe
se va trasa la 1,5m de marginea exterioară a şanţului de scurgere:
Pentru drumurile din rambleu sau în debleu limitele faţă de
corpurile de proprietate limitrofe se vor stabili astfel: la 2m de la piciorul
taluzului pentru cele în rambleul, la 3m, respectiv 5 m de marginea de sus
a taluzului pentru cele în debleu cu înălţimea până la 5m sau mai mare de
5m.
Pentru drumurile din intravilan lăţimile acestora sunt egale cu
distanţele dintre limitele corpurilor de proprietate;
Drumurile de exploatare se reprezintă la lăţimea lor din teren

prin două linii paralele indiferent de variaţiile de lăţime sezoniere.
Căi ferate: se vor reprezenta pe planuri cadastrale după liniile
materializate cu borne care delimitează zona legală a căii ferate.
– Zonele triajelor, remizelor şi gărilor se vor reprezenta prin
conturul acestora pe baza delimitărilor făcute la teren cu instituţiile
abilitare ale societăţilor de căii ferate şi ale administraţiei locale.
– În perimetrele staţiilor şi triajelor se reprezintă numai liniile
ferate externe şi a zonelor aferente, iar în afara staţiilor liniilor ferate se
reprezintă după numărul firelor (simple sau duble).
Reţeaua hidrografică
– ape curgătoare – se reprezintă astfel: cele cu lăţimi mai mari de
2 m prin liniile ambelor maluri, iar pentru apele cu lăţimi mai mici de 2 m
prin axul longitudinal. În ambele situaţii se va indica pe plan lăţimea
medie şi sensul de curgere.
PROIECT DE DIPLOMĂ
– ape stătătoare – se reprezintă astfel: limitele lacurilor, bălţilor,

iazurilor şi mării prin poziţia lor la data ridicării. Pentru acele detalii care
prezintă o variaţie a nivelului apelor în decursul unui an cu mai mult de
5m se va evidenţia conturul acestora prin semnul convenţional de limită
variabilă;
– canale: – canalele în debleu se reprezintă prin lăţimea
deschiderii la care se adaugă cea a zonelor de protecţie ;
- canalele în rambleu se reprezintă prin proiecţia orizontală
a bazei ;
Simboluri, coduri şi numere cadastrale

– numărul cadastral al parcelelor, urmat de simbolul categoriei de
folosinţă, se înscrie aproximativ în centrul de greutate al conturului
acestora. Înălţimea caracterelor de scriere este de 2 mm;
– numărul cadastral al bunului imobil se înscrie în perimetrul
parcelei cu categoria de folosinţă curţi-construcţii, înălţimea caracterelor
de scriere fiind de 3 mm;
– numărul cadastral al sectoarelor cadastrale se înscrie în centrul
acestora cu o înălţime de 5 mm, acesta fiind încercuit;
– simbolurile (cod categorie de folosinţă, indici de cartare, număr
de nivele pentru planurile cadastrale din intravilan) asociate clădirilor cu
caracter permanent se înscriu în interiorul conturului sau afara acestuia, la
cele cu laturi mai mici de 2 m. Înălţimea caracterelor de scriere este de 2
mm;
– numărul poştal se înscrie în cadrul unui cerc, în partea stângă a
corpului de proprietate;
PROIECT DE DIPLOMĂ
Inscripţii toponimice şi redacţionale

– planurile cadastrale trebuie să conţină toate denumirile
localităţilor, apelor, principalelor forme de relief, pădurilor, drumurilor şi
ale străzilor, ale obiectivelor industriale, social culturale, etc. care sunt
prevăzute în nomenclatoarele şi atlasele oficiale;
– în extracadrul planurilor cadastrale se va înscrie scara de
reprezentare, sistemul de proiecţie, anul de întocmire, judeţul, teritoriul
administrativ, nomenclatura, schema de dispunere şi de încadrare a foilor
componente la nivelul trapezelor din nomenclatura sistemului de proiecţie
stereografic 1970, numele executantului, etc.
Planul cadastral de ansamblu

– se întocmeşte în scopul reprezentării întregii suprafeţe a
teritoriului administrativ pe o singură foaie de plan, maximum 4 foi.
Scările de întocmire a planului cadastral de ansamblu sunt:
– 1:10000 pentru teritoriile la care planul cadastral de bază a fost
întocmit la scara 1:2000;
– 1:25000 dacă planul de bază a fost întocmit la scara 1:5000 sau
parţial şi la scara 1:2000. În funcţie de mărimea teritoriului administrativ
şi de forma sa, se poate utiliza pentru reprezentarea grafică şi scara
1:50000.
Planul cadastral de ansamblu se obţine prin generalizarea
conţinutului planului cadastral de bază, având ca elemente obligatorii de
conţinut următoarele:
- punctele din reţeaua geodezică de sprijin;
- punctele de hotar ale limitelor administrative;
- limitele şi denumirea intravilanelor;
- denumirea teritoriului administrativ;
- pădurile şi terenurile cu vegetaţie forestieră;
PROIECT DE DIPLOMĂ
- reţeaua de şosele, drumuri, străzi, uliţe şi căi ferate;

- reţeaua hidrografică şi construcţiile hidrotehnice
importante;
- elemente de toponimie.
Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se întocmeşte, în
extracadru în partea de stânga-jos, schema cu dispunerea foilor
componente.
PROIECT DE DIPLOMĂ
CAPITOLUL IV
CADASTRU IMOBILIAR PENTRU
SECTORUL CADASTRAL NUMARUL 59
DIN MUNICIPIUL BOTOŞANI
PROIECT DE DIPLOMĂ
Cadastrul imobiliar – consideraţii generale

Cadastrul imobiliar constă în inventarierea tehnico-imobiliară a
clădirilor aparţinând persoanelor fizice şi juridice .
Realizarea cadastrului imobiliar revine în sarcina Ministerului
Lucrărilor Publice, Locuinţei şi Transporturilor, împreună cu
Administraţiile Locale şi Regiile Autonome , cu respectarea normelor
tehnice elaborate de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi
Cartografie şi a datelor de bază din cadastrul general .
Lucrările cadastrului imobiliar au ca principale obiective şi
scopuri următoarele aspecte :
- actualizarea şi completarea datelor din cadastrul general în ceea
ce priveşte marcarea limitelor intravilanului localităţii care face obiectul
inventarierii cadastrale, actualizarea sau după caz întocmirea planului
cadastral, identificarea proprietarilor corpurilor de clădire şi terenurilor ;
- culegerea unor date şi informaţii referitoare la caracteristicile
constructive ale clădirilor şi la caracteristicile geotehnice ale terenului în
scopul evaluării pe criterii tehnice a terenurilor şi clădirilor ;
- crearea sistemului informaţional al cadastrului imobiliar a cărui
bază de date să ofere în orice moment posibilitatea actualizării, interogării
şi extragerii de rapoarte tabelare şi grafice, necesare activităţilor din
domeniul administraţiei publice, gestiunii localităţilor şi diverşilor alţi
beneficiari .
Etapele majore necesare realizării lucrărilor de cadastru imobiliar
sunt :
- întocmirea proiectului tehnic de ansamblu şi de execuţie ;
- delimitarea cadastrală a zonei care face obiectul inventarierii
cadastrale ;
PROIECT DE DIPLOMĂ
- realizarea bazei topografice-geodezice şi cartografice a lucrărilor

de cadastru imobiliar ;
- actualizarea sau după caz întocmirea planurilor topografice-
cadastrale ;
- cartarea imobiliară şi întocmirea fişei bunului imobil ;
- verificarea, recepţia şi avizarea lucrărilor de cadastru imobiliar ;
- realizarea sistemului informaţional al cadastrului imobiliar .
Unele dintre etapele menţionate, în funcţie de stadiul lucrărilor de
introducere a cadastrului general în teritoriul administrativ respectiv, se
impun sau nu, a fi executate .
4.1 Cartarea imobiliară şi întocmirea fişelor bunului imobil
În cadrul etapei de cartare imobiliară şi întocmire a fişelor bunului

imobil, care reprezintă o etapă specifică acestui tip de cadastru de
specialitate, se obţin date şi informaţii tehnico-economice despre fondul
construit . Aceste date şi informaţii se referă la :
1. Caracteristicile constructive ale clădirilor, evidenţiate prin indici
de cartare astfel:
- pentru clădirile din zidărie durabilă cu structură de rezistenţă din
beton armat sau metalică şi planşee din beton armat se foloseşte indicele
de cartare „A” ;
- pentru clădirile din zidărie portantă, fără structură de rezistenţă cu
planşee din beton armat se foloseşte indicele de cartare „B” ;
- prin indicele de cartare „C” se evidenţiază clădirile din lemn, având
fundaţie din beton sau piatră ;
- indicele „D” se foloseşte pentru clădirile din paianta, pământ şi
chirpici .
PROIECT DE DIPLOMĂ
Indicii de cartare sunt însoţiţi de obicei de cifre care indică numărul

de etaje (cifra de la exponent) şi subsolul marcat prin litera „s”. Pentru
exemplificare se consideră următorul indice de cartare „A6s” care
evidenţiază un bloc cu 6 etaje, parter şi subsol.
2. Starea clădirilor. Starea tehnică de întreţinere a unei construcţii
poate fi încadrată astfel :
- stare foarte bună, care presupune ca pentru fiecare clădire să fie
îndeplinite următoarele condiţii : să fie realizată din materiale durabile
(cărămidă, beton armat sau metal) cu o vechime mai mică de 20 ani, cu
finisaje şi instalaţii complete şi care nu necesită reparaţii curente sau
capitale la principalele elemente constructive ;
- stare bună pentru clădiri din materiale durabile, cu planşeu din
beton armat sau lemn, finisaje şi instalaţii complete, fără deteriorări ale
structurii de rezistenţă, necesitând unele lucrări de îmbunătăţire curentă în
proporţie de 10% . În această categorie se pot încadra clădirile cu planşeu
din beton armat cu o vechime cuprinsă între 20-50 de ani, precum şi cele
cu planşeu din lemn indiferent de vechime ;
- stare mediocră (satisfăcătoare) pentru clădiri din materiale
durabile, cu instalaţii incomplete care prezintă începuturi de deteriorări la
structură şi finisaje, cu vechime de exploatare de peste 50 de ani, precum
şi celelalte clădiri cu finisaje îngrijite,instalaţii parţiale, cu aspect bun, din
paiantă sau cu planşee din lemn şi vechime mai mare de 20 de ani.
Construcţia necesită lucrări de întreţinere, reparaţii curente şi capitale la
elementele constructive în proporţie de 10-30% din valoarea acesteia ;
- stare rea pentru clădiri din materiale durabile sau nu, cu
deteriorări importante la structură şi finisaje, fundaţii şi ziduri fisurate sau
crăpate, înclinate, cu tencuieli desprinse, planşee crăpate sau încovoiate .
Construcţia necesită lucrări de reparaţii curente şi capitale în proporţie de
30-50% din valoarea acesteia ;
PROIECT DE DIPLOMĂ
- stare insalubră pentru clădirile care nu mai corespund folosinţei

ca urmare a degradărilor şi care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea
celor care o folosesc ;
- stare de ruină pentru clădirile a căror stare de degradare impune
demolarea acestora .
3. Delimitarea corpurilor de clădire . Criteriile care se aplică la
identificarea şi separarea corpurilor de clădire sunt prezentate în
subcapitolul 3.2 .
4. Ariile clădirilor. Pentru fiecare corp de clădire se stabileşte aria
construită la sol şi aria construită desfăşurată . Astfel aria construită
reprezintă suprafaţa delimitată de fundaţia corpului de clădire, iar aria
desfăşurată se obţine prin însumarea suprafeţelor nivelelor (subsol
locuibil, parter şi etaj) ;
5. Numărul de familii şi persoane. Acesta se stabileşte pentru
persoanele care au domiciliul stabil la adresa respectivă .
Fişa bunului imobil, documentul în care se înregistrează datele

tehnico-economice referitoare la corpurile de clădire, se întocmeşte pe
formular tipizat în care datele sunt înregistrate codificat şi care se referă
la :
- identificarea corpului de clădire ;
- identificarea proprietarului sau deţinătorul corpului de clădire ;
- suprafaţa construită şi cea desfăşurată ;
- dotarea tehnico-edilitară ;
- informaţii despre clădiri şi anexe :
Pentru datele care trebuie culese din teren se consideră că echipa care
asigură procurarea şi introducerea datelor cuprinse în „Fişa bunului
imobil” ar trebui să fie compusă din :
- 4-6 specialişti în urbanism şi amenajarea teritoriului ;
PROIECT DE DIPLOMĂ
- 1 specialist în instalaţii şi reţele edilitare ;

- 1 specialist în cai de comunicaţii ;
- 1-2 specialişti în cadastru ;
- 1-2 informaticieni .
După caz această schemă de lucru poate fi redusă odată cu
acumularea de experienţă şi utilizarea unor sisteme de lucru mai
performante . Se apreciază că timpul mediu necesar pentru culegerea şi
înregistrarea datelor aferente unei parcele este de 4 ore.
Datele tehnico-economice referitoare la corpurile de clădire
existente in sectorul cadastral 59, au fost ataşate reprezentării lor grafice
prin utilizarea funcţiei ” Attach Data Obiect” din meniul ”Map” al
programului AutoCad Map2000i, realizându-se astfel o baza de date
internă prin interogarea căreia se pot obţine informaţii grafice sau textuale
de tip raport ,pe baza criteriilor specificate, referitoare la caracteristicile
tehnico-economice ale construcţiilor.
PROIECT DE DIPLOMĂ
CAPITOLUL V
ÎNTOCMIREA DEVIZULUI
ESTIMATIV
PROIECT DE DIPLOMĂ
5.1. Consideraţii generale
Elaborarea proiectelor de studiu topografice cadastrale şi

executarea lor atat pe teren căt şi la birou cuprinde şi devizul estimativ al
lucrării pentru cunoaşterea volumului de muncă şi a cheltuielilor
necesare.
Conform temei de proiectare s-au executat toate operatiile de teren,
de calcul şi de rapoarte necesare pentru realizarea documentaţiei
cadastrale.
5.2. Antemăsuratoarea lucrării

În vederea estimării lucrării s-a folosit “Indicatorul de norme de
muncă unificate pe economie pentru lucrări geodezice, topo –
fotogrammetrice şi cartografice ( lucrări de măsurători terestre) O-1982”,
precum şi catalogul de preţuri pe articole de deviz în vigoare.
Pe baza articolelor prevăzute la capitolele A,B,C,…,U din normele
de muncă pentru lucrări de măsurători terestre O-1982 s-a întocmit
antemasurătoarea lucrării efectuate.
În acest indicator normele de timp de muncă pentru lucrările
terestre sunt stabilite diferenţiat în raport cu greutatea în teren , cauzată de
accidentaţia acestuia şi de acoperirea sa, iar echipele de lucru sunt
alcătuite din ingineri, tehnicieni şi muncitori de diferite categorii.
Orele fizice rezultate din normativ s-au transformat în ore medii
convenţionale (OMC) cu ajutorul unui coeficient “K” de ierarhizare
funcţie de salariile personalului şi salariul mediu pe economie.
PROIECT DE DIPLOMĂ
ANTEMĂSURĂTOAREA LUCRĂRII
Tabelul 5.1.
Nr. Simbol Denumire mm Cantitate Nt (h) Total
Crt. activitate operaţii (h)
1 OA 26 Recunoaşterea terenului ha 22,426 0,46 10,315
2 OE 1 Despachetarea aparatului operaţie 65 0,15 9,75
3 OE 2 Istalarea aparatului în punct 65 0,06 3,9
staţie
4 OE 3 Fixarea unei gradaţii operaţie 65 0,02 1,3
5 OF 3 Măsurarea indirecta a operaţie 3100 0,019 58,9
distanţelor
6 OG 1 Măsurarea unghiurilor operaţie 3100 0,038 117,8
orizontale
7 OG 1 Măsurarea unghiurilor operaţie 3100 0,038 117,8
vericale
8 OE 1 Împachetarea aparatului operaţie 65 0,15 9,75
9 OI 16 Determinarea direcţiei operaţie 1 0,603 0,603
nordului
10 OK 1 Calcularea unghiurilor operaţie 3100 1,00 3100
orizontale
11 OK 1 Calculul corecţiilor operaţie 3100 1,00 3100
12 OK 3 Transmiterea orientărilor operaţie 3100 0,15 465
©
13 OK 3 Calculul coordonatelor operaţie 3100 0,16 496
relative
©
14 OK 5 Calculul coordonatelor operaţie 3100 0,16 496
absolute
©
15 ONGB Calculul coordonatelor operaţie 65 0,50 32,5
punctelor de staţie
16 ONGA Pregătirea suportului operaţie 1 2,00 2
17 ON7B6 Raportarea punctelor operaţie 3100 0,01 31
18 ON 8 Redactarea în creion a operaţie 1 0,01 0,01
planului
19 ON 9 Intocmirea documentaţiei operaţie 1 0,01 0,01
20 ON14AI Întocmirea listei de operaţie 1 3,5 3,5
inscripţii
21 ON 15 a Aplicarea inscripţiilor operaţie 20 0,07 1,4
22 On17fI Centralizator elemente de operaţie 75 0,20 15
conţinut
23 OS 9 Executarea copiilor operaţie 1 0,45 0,45
TOTAL ORE 8072,988
PROIECT DE DIPLOMĂ
5.3. Devizul estimativ al lucrării executate

Pentru stabilirea devizului estimativ al acestei lucrări mai întai s-a
făcut calculul valorii unei ore medii convenţionale în care au fost incluse
tarife de preţuri şi cote de cheltuieli :
- salariul tarifar brut orar mediu pe ore convenţionale ( lei /
OMC);
- sporul de vechime 20%;
- ajutorul de şomaj 5%;
- contribuţie CAS 25%;
- fond de handicapat 1%;
- cheltuieli indirecte 15%;
- cota de profit 10%.
Calculul unei ore medii se prezintă în tabelul 5.2.
Tabelul 5.2.
Simbol Elemente de calcul Valoarea lei/OMC
A Salariul tarifar brut orar mediu 200 000
B Sporul de vechime 20%; (Ax0,20) 40 000
TOTAL 1 (A+B) 240 000
C Ajutorul de şomaj 5%; Tot1x0,05 12 000
D Contribuţie CAS 25% ; Tot1x0,25 60 000
E Fond de handicapat 1% ; Tot1x0,01 2 400
TOTAL 2 (A+B+C+D+E) 314 400
F Cheltuieli indirecte 15%; Tot2x0,15 47 160
G Profit 10% ; Tot (2+F)x0,10 36 156
TOTAL 3 (A+B+C+D+E+F+G) 397 716
TOTAL GENERAL CU ROTUNJIRI 398 000
PROIECT DE DIPLOMĂ
Estimarea costului total al lucrării proiectate şi executate este redată în tabelul

5.3.
1 Total general de ore medii convenţionale OMC 8072,988
2 Valoarea unei ore medii convenţionale (lei/OMC) 154 000
3 Valoarea lucrării proiectate si executate (1x2) 1 243 240 152
4 Taxa pe valoare adăugată 19% ( 3x0,9) 124 324 013,4
5 Costul total al proiectului 1 367 564 165,4
Valoarea in euro a proiectului 37 807,258

PROIECT DIPLOMA FINAL-cadastru

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT DIPLOMA FINAL-cadastru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT DE DIPLOMĂ

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GH. ASACHI” IAŞI

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GH. ASACHI” IAŞI

CAPITOLUL I : MEMORIU TEHNIC …………………………

CAPITOLUL II : REALIZAREA BAZEI CARTOGRAFICE ŞI A

CAPITOLUL III : REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CADASTRU

3.4. Calculul suprafeţelor corpurilor de proprietate şi a parcelelor

CAPITOLUL IV: REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CADASTRU

CAPITOLUL V: ÎNTOCMIREA DEVIZULUI ESTIMATIV

CAP. I MEMORIU TEHNIC

Informaţiile obţinute pentru reţeaua planimetrică şi altimetrică

- Numerotarea cadastrală a corpurilor de proprietate şi a

REALIZAREA BAZEI CARTOGRAFICE

2.1. BAZA CARTOGRAFICĂ A LUCRĂRILOR DE

2.1.1.Consideraţii generale asupra proiecţiei stereografice –

optimizării lor, în cazul distanţelor de 275 km, 300 km şi 380 km dintre

Deformaţiile lungimilor şi suprafeţelor

+500 000,000 m spre vest şi respectiv spre sud, obţinându-se punctul O’

Sistemul de împărţire şi de numerotare al foilor de hartă şi de plan

b, c, d, iar în continuare, o foaie de plan la scara 1:1000, s-a divizat în

2.1.2.1. SCHEMA DISPUNERII ŞI NOMENCLATURA FOILOR

Pentru obţinerea nomenclaturii foilor de plan la scara 1:5000, se

2.1.2.2. SCHEMA DISPUNERII ŞI NOMENCLATURA

Pentru obţinerea nomenclaturii foilor de plan la scara 1:2000, se

2.1.2.3. SCHEMA DISPUNERII ŞI NOMENCLATURA

Pentru obţinerea nomenclaturii foilor de plan la scara 1:1000, se

Fig. 2.3. Împărţirea sectorului cadastral nr. 59 din cadrul

Din schema generală de încadrare a rezultat următoarea dispunere

Nr.crt. Scara Nr. foi Nomenclatura

2.2. REALIZAREA REŢELEI DE RIDICARE PRIN METODA

2.2.2. Efectuarea măsurătorilor şi calculul drumuirilor

a) Calculul orientării direcţiei de referinţă

În funcţie de coordonatele cunoscute ale punctelor de triangulaţie

59020 (X59020;Y59020) şi 9001(X9001;Y9001) se calculează orientarea θ59020-9001,

conform relaţiei de mai jos, în sistemul de coordonate al proiecţiei

care se foloseşte la calculul orientărilor laturilor drumuirii.

b) Compensarea unghiurilor în poligon

Suma unghiurilor interioare într-un poligon oarecare cu "n" laturi

care formează traseul drumuirii închise este dată de relaţia:

Datorită erorilor de măsurare a unghiurilor orizontale relaţia de mai

sus nu este îndeplinită, în sensul că, suma unghiurilor măsurate pe teren

eroare de închidere pe unghiurile orizontale dată de formula:

care trebuie să se încadreze în toleranţa admisă de instrucţiunile tehnice

Prin operaţia de compensare a unghiurilor orizontale, se realizează din

punct de vedere geometric, închiderea pe unghiuri a poligonului

considerat, care cuprinde următoarele etape de calcul:

- Se determină corecţia totală (C), care trebuie să fie egală şi de semn

contrar cu eroarea (E): C = -E;

egal tuturor unghiurilor măsurate pe teren (βi), obţinându-se unghiurile

Ca verificare a modului de compensare a unghiurilor orizontale, se

determină suma unghiurilor compensate   ,c

îndeplinească condiţia geometrică:

c) Calculul orientării laturilor drumuirii

În funcţie de orientarea cunoscută a direcţiei de referinţă calculată

anterior θ59020-9001, de unghiul de legătură dintre direcţia 59020-9001 şi

latura drumuirii considerat neafectat de eroare şi de unghiurile

compensate  i  , se efectuează calculul orientării laturilor drumuirii.

d) Reducerea distanţelor înclinate la orizont

Se efectuează în funcţie de modul de măsurare pe teren a

distanţelor înclinate (di) pe cale directă sau indirectă şi a unghiurilor de

pantă (α) sau unghiurilor zenitale (z), folosindu-se formulele:

d0i  dii  cos  i  di i  sin z i , în cazul măsurării distanţelor pe cale directă

d0i  di i  cos  i  dii  sin z i , în cazul măsurării distanţelor pe cale indirectă,

e) Calculul coordonatelor relative ale punctelor drumuirii