Zonarea Seismica A Romaniei in Contextul Cerintelor Standardelor Europene

Zonarea seismica a Romaniei in contextul
cerintelor standardelor europene (I)

24/02/2010
FacebookLinkedInGoogle+TwitterEmailPrintFriendly
Proiectarea constructiilor pentru rezistenta la cutremur reprezinta un aspect cheie in Romania, dar unii
parametri de intrare prezinta mari diferente fata de cerintele din alte tari. Incepand cu anul 2010, se are in
vedere sa devina obligatorie aplicarea Eurocodurilor la proiectarea structurilor de constructii in toate
tarile Uniunii Europene. Pentru a putea aplica aceste coduri, pentru care exista versiuni in limba romana,
cu anexele nationale respective, seria SR EN 1990 SR EN 1999, Conferinta Nationala AICPS din 2009 a
initiat dezbateri pentru cunoastere si aplicare, prezentare de probleme de principiu sau de detaliu,
exemple si studii comparative. Autorii acestui articol prezinta o evaluare critica preliminara a hartilor de
zonare si a altor date conexe din P 100 1:2006 si din SR EN 1998-1/NA iulie 2008 Eurocod 8:
Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur Partea 1: Reguli generale, actiuni seismice si reguli
pentru cladiri. Anexa Nationala.
In acest context, autorii articolului si-au pus urmatoarele intrebari:
care sunt cerintele standardelor europene si ce consecinte va avea aplicarea acestor SR EN?
ce era insuficient reglementat in hartile de zonare in vigoare din 1992, ce era si ce a ramas diferit de ce se face
si se normeaza in UE, cum trateaza problema alte tari europene?
ce putem critica la hartile adoptate in 2006 si 2008 si ce ne-ar trebui de fapt?
Abordarea aplicata este preliminara si incearca sa raspunda numai la o parte dintre necesitatile de dezvoltari si
dezbateri din mediul stiintific si tehnic romanesc.
Stadiul actual in zonarea seismica
Pe plan mondial, pana in prezent, principiile aplicate in zonarea seismica au condus la elaborarea de harti de
zonare exprimate in intensitati pe scarile cunoscute (MCS, MM, MMI, JMA, MSK, EMS) sau in parametri de
miscare a terenului. Treptat au fost introduse corelatii ale conditiilor de teren cu spectrele de proiectare si
precizari privind recurenta miscarilor seismice.
Istoricul pe scurt in Romania, din 1941 pana in 1991, include, astfel:
harta macroseismica a cutremurului din 1940 publicata de G. Demetrescu in 1941 (elaborata impreuna cu Gh.
Petrescu), care prezenta intensitati (pe scara MCS) [1];
harta publicata de Gh. Petrescu (1955), care difera de precedenta prin 5 puncte de grad 10 (Panciu, Targu-
Bujor, Focsani, Lopatari, Neculele) [2];
harta macroseimica a cutremurului din 1940, redata de I. Atanasiu (1962), care in sud-est include aria cunoscuta
din Muntenia si Moldova, cu un mozaic de diferentieri si amplificari locale pana la gradele 8, 9 si punctual chiar 10
MCS (datele se bazau pe sinteze efectuate pana in 1949) [3];
harta de zonare din Instructiunile pentru prevenirea deteriorarii constructiilor din cauza cutremurelor si pentru
refacerea celor degradate, aprobate de MLPC la 30 decembrie 1941 si publicate la 19 ianuarie 1942, prima
zonare seismica oficiala a teritoriului, cu zona extracarpatica in echivalent grad VIII, aplicabila la cladiri publice,
foarte simplificata fata de cea a lui Demetrescu [4, 7, 8, 11];
hartile, ca si normativele de calcul la actiunea seismica, au suferit modificari succesive, de multe ori reduceri [ 4,
7, 8 ] incepand cu 1952;
harta de zonare seismica din STAS 2923-52, care a statuat si detaliat amploarea ariilor expuse cutremurelor
vrancene; forma izoliniilor si valorile intensitatilor arata ca aparent s-a luat harta Demetrescu-Petrescu din 1941
pe care s-a redus un grad in afara zonei adiacente Vrancei si doua grade aproape de epicentru [4, 7, 8, 10];
harta de zonare seismica din STAS 2923-63 utilizata in normativele P. 13/1963, respectiv P. 13/1970, cu zone
de intensitati asociate cu coeficienti seismici ks avand valori foarte reduse, de 0,025 in gradul 7, 0,05 in gradul 8 si
0,1 in gradul 9 [4, 7, 8, 10];
dupa cutremurul din 1977 a fost adoptata harta de zonare seismica conform decretului nr. 66/1977, cu modificari
ulterioare in harta de macrozonare din STAS 11100/1-77; cu acel prilej au fost modificate atat curba de
amplificare dinamica (coeficientul dinamic br ), din normativul P.13-1970 (devenit P.100-78) cat si limitele zonelor
pe grade de intensitati si valorile ks (de la 0,07 in gradul 6 pana la 0,32 in gradul 8), corelate mai bine cu
acceleratiile terenului [4, 7, 8, 10];
astfel, pana in 1991 hartile de macrozonare seismica erau exprimate direct in intensitati (aprobate ca STAS-uri),
fiind utilizate atat de seismologi cat si de normativele romanesti de proiectare antiseismica, cu zone definite cu
cifre arabe intre 6 si 9 (uneori cifre romane intre VI si IX), carora le corespundeau coeficientii k s de intensitate
seismica din acea perioada, diferentiati de ex. in normativul P100-81 la 1/2 grad de intensitate;
In 1990 s-au reluat studiile privind normele de proiectare antiseismica, iar din 1991 abordarile s-au separat intre
ingineri si seismologi [5]:
hartile de zonare seismica a teritoriului Romaniei din Normativul P100-9192 au trecut la doi parametri seismici
de baza:
coeficientul ks pe zone definite cu litere (AF), care reprezentau raportul dintre acceleratia maxima a miscarii
seismice a terenului corespunzatoare zonei seismice respective si acceleratia gravitatiei;
perioada de colt Tc corespunzand unor zone definite cu cifre (0,7; 1 ;1,5), o caracteristica dinamica a tipului de
miscare seismica si a conditiilor de amplasament la scara mare, o premiera pentru acea epoca.
perechile de valori ks si TC, corespunzand diferitelor zone din hartile anexa la P100-91 si P 100-92, se puteau
echivala cu intensitatile seismice exprimate in grade MSK, printr-o anexa, cu rotunjire la numere intregi (legal nu
existau jumatati de grad seismic, desi in practica se atribuiau la investigatii si uneori chiar la echivalari cu hartile
precedente).
potrivit anexei A din P100, perioadele de revenire ale intensitatilor cutremurelor corespunzatoare zonelor
seismice de calcul erau de aproximativ 50 de ani pentru zonele in care predomina influenta focarului Vrancea si
de ordinul a 100 de ani, sau mai mult, pentru zonele in care predomina influenta altor focare;
in 1991 s-a actualizat zonarea vestului tarii, rezultand harta din P100-92, pentru a reflecta datele noi culese
dupa cutremurele din Banat din 1991 [5];
dupa 1977, principalele castiguri ale normelor de proiectare a cladirilor rezistente la cutremur au fost mo-
dificarea curbei spectrale, sporirea coeficientilor de calcul si a ariilor diferitelor zone seismice, accentuate in
normativul P100 si hartile de ks si TC din 1991-1992. Treptat, generalizarea in teritoriu a specificului inregistrarii
unicat de la INCERC a fost criticata, iar datele instrumentale obtinute tot de INCERC in 1986 si 1990 (Vrancea)
si 1991 (Banloc si Timisoara) au fost aduse ca argument in favoarea diversificarii acestor reprezentari normative.
corelat cu Anexa A din P100-92, care reda parametrii de calcul ks si TC pentru diferite localitati, in 2001 s-a
elaborat de INCERC un document normativ extins, avizat de MLPTL (Detalierea parametrilor de calcul ks si TC la
nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. Indicativ NP-055-01, 2001), cu precizarea acestor parametri si a
intensitatii echivalente la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale (municipii, orase, comune din fiecare judet) [6];
zonarea seismica din STAS 11100/1-77, care devenise SR 11100 1:91 (Zonarea seismica. Macrozonarea
teritoriului Romaniei), a fost de asemenea revizuita si adoptata ca SR 11100 1:93 pentru a reflecta cutremurele
din Banat din 1991; cifrele intre 6 si 9 exprimau intensitati pe scara MSK, dar s-au introdus, de asemenea in
premiera, elemente de caracterizare probabilistica, prin indicele care exprima o perioada medie de revenire, de
ex. 1 pentru minimum 50 de ani, respectiv 2 pentru o perioada medie de revenire de minimum 100 de ani a
intensitatilor respective) [7, 8];
harta din SR 11100 1:93 nu se utiliza pentru proiectarea antiseismica, dar putea fi comoda pentru aprecieri
generale pe baza unui singur parametru intensitatea;
utilizatorii au constatat ca, din cauza abordarilor specifice diferite, in unele zone ale tarii, unele relativ reduse ca
arie, exista diferente de la 1/2 pana la 1 grad MSK intre intensitatile care rezulta exprimate in cifre romane potrivit
tabelului A.2 din anexa A la P100-92 si cele exprimate in cifre arabe pe harta din SR 11100-1: 93;
de asemenea, existau diferente fata de datele istorice privind [9]:
cutremurul de la 1471 si efectele asupra Cetatii Suceava, ca si asupra primei Manastiri Neamt, reflectat doar
prin gradul VI de pe harta seismologica cu intensitati MSK, in timp ce zonarea seismica din P.100-1992 indica
gradul VII;
cutremurul din 1738, care a cauzat grave avarii Manastirii Putna, amplasata intr-o zona subestimata in harta de
intensitati;
cutremurul din 1838, la care efectele asupra reliefului au fost deosebite pe zone extinse, s-a format Lacul Rosu
prin prabusirea unui munte, desi in harta seismologica avem acelasi grad VI;
in perioada 1977-2004 s-au obtinut numeroase inregistrari accelerografice in retelele INCERC, INCDFP, ISPH-
GEOTEC si CNRRS, care au imbogatit baza de date.
dupa 1992, s-a manifestat preocuparea de a se trece la reglementari armonizate cu Eurocodurile, intre acestea
fiind vizate atat normele de calcul cat si hartile de zonare, iar la INCERC si UTCB s-au efectuat diferite studii;
intr-un studiu UTCB din 1994 [20] s-au evaluat valorile TC din inregistrarile disponibile si au sugerat si o posibila
harta de zonare pentru TC. Pe acea harta, multe valori TC, din surse ICB, CFPS si INCERC, difera de cele
cunoscute azi, sau de cele obtinute recent la INCERC. Exista o zona normata in TC = 1,6 s in cuadrantul de sud-
est, coborand spre sud pe linia Campulung Pitesti. Restul tarii (Oltenia, Banat, Transilvania, aproape toata
Moldova, este zonat in TC = 0,7 s. Dobrogea intra in TC = 0,7 s, incluzand baltile dunarene si Delta.
treptat, principalele cerinte europene s-au concentrat asupra unui format comun, caracterizat prin expresia
probabilistica a hazardului, cu perioada de revenire standard de 475 de ani, corelat cu starile limita ale
comportarii constructiilor, conditiile locale de teren pe clase definite in corelatie cu spectrele de proiectare etc.
In Romania s-au obtinut inregistrari accelerografice in timpul mai multor cutremure vrancene puternice cu
magnitudini MGR 6,: 1977.03.04 (MGR = 7,2), 1986.08.30 (MGR = 7,0), 1990.05.30 (MGR = 6,7), 1990.05.31
(MGR = 6,1). Inregistrarile seismice obtinute constituie un valoros tezaur de informatie, oferind date cu privire la
specificul miscarii terenului si a comportarii structurilor instrumentate seismic in timpul unor cutremure
semnificative.
Primele date accelerografice obtinute de INCERC sunt inregistrarile din 1977.03.04: o inregistrare la nivelul
terenului la sediul INCERC Bucuresti si o inregistrare la ultimul etaj al blocului E5 din Bucuresti Balta Alba.
Datele instrumentale obtinute in secolul 20 au fost obtinute in principal prin intermediul unor accelerografe
analogice, tip SMA-1 si SMAC. Informatia seismica primara a fost digitizata si prelucrata standard (corectii si
filtrari), obtinandu-se rezultate de utilitate inginereasca directa:
inregistrari numerice de tipul istoriilor in timp (accelerograme, vitezograme, seismograme de deplasari);

spectre de raspuns seismic, pentru acceleratii absolute, viteze relative, pseudoviteze relative, deplasari relative
etc.).
Digitizarile inregistrarilor accelerografice au fost efectuate in mai multe etape succesive, cu mijloace si proceduri
diferite. O prima digitizare, pentru inregistrarea Bucuresti INCERC din 1977, a fost efectuata la INCERC cu
ajutorul unei lupe gradate. Ulterior s-au efectuat digitizari in tara si strainatate (in Japonia si SUA, pentru
inregistrarea din statia INCERC din anul 1977). Incepand cu anul 1995, cand a fost achizitionat un pachet modern
de programe, elaborat de firma Kinemetrics (SUA), digitizarile si prelucrarile au fost realizate cu acest instrument
software standard la nivel international.
In cadrul unor studii efectuate in ultimii 15 ani in INCERC, INCDFP si UTCB a fost reexaminat si
reinterpretat sistemul de accelerograme obtinut in retelele accelerografice din Romania, vazut in ansamblu. Este
necesara considerarea informatiei instrumentale pentru toate evenimentele seismice relevante, in timpul carora s-
au obtinut inregistrari accelerografice, avand in vedere faptul ca natura puternic aleatoare a fenomenelor seismice
poate conduce la concluzii insuficient controlate daca se considera un singur eveniment.
Baza de date INCERC, elaborata pornindu-se de la inregistrarile obtinute, inregistrari care realizeaza o buna
acoperire a teritoriului, a subliniat diferente consistente ale cutremurelor intermediare de Vrancea fata de
cutremurele crustale din Europa si din alte zone. Analizele macroseismice si analiza fondului de date
instrumentale obtinut in timpul cutremurelor vrancene puternice din anii 1977, 1986 si 1990 au zdruncinat credinta
initiala a multor specialisti ca seismele vrancene provoaca inregistrari accelerografice de perioada relativ lunga in
multe zone, in principal datorita conditiilor locale. Conditiile locale isi pun intr-o masura limitata amprenta asupra
miscarii seismice a terenului, iar diferentele de mecanisme de sursa, care creeaza efecte de directivitate de multe
ori diferite in functie de banda spectrala, au o influenta majora in concretizarea caracteriticilor miscarii seismice a
terenului [32, 33, 34, 35, 36].
Potrivit cercetarilor recente [37], este evidenta contributia hotaratoare a mecanismului de focar si drumului de
propagare asupra compozitiei spectrale a miscarii seismice a terenului, din cauza incadrarii amplasamentelor
mentionate in categoria definita de autori prin coloane geologice caracterizate printr-o crestere gradata a vitezei
de propagare a undelor S odata cu cresterea adancimii.
In anul 2002 erau deja elaborate noile harti de zonare propuse de UTCB, iar in 2004 a fost pus in circulatie pentru
ancheta proiectul Codului P 100-1:2004, care a suscitat numeroase reactii, dintre care multe negative; dupa
cateva dezbateri tarzii, codul a intrat in vigoare in ianuarie 2007, cu anumite modificari, sub indicativul Cod P.100-
1/2006, practic avand aceleasi harti de zonare seismica. O prima dificultate de abordare in raport cu EC 8,
recunoscuta si declarata de autorii codului si larg acceptata in practica de cei interesati, a fost optiunea pentru
perioade de revenire mai mici de 475 de ani pentru harti si pentru diferitele stari ultime (in etapa actuala 30 de ani
si 100 de ani) ca urmare atat a specificului recurentei cutremurelor de Vrancea in magnitudini fata de intensitati,
cat si a consecintelor asupra proiectarii a unui salt brusc de la perioada de revenire de 50 de ani la 475 de ani.
In conditiile seismice si de teren din Romania, pentru cutremure avand IMR = 100 ani, codul reda zonarea pentru
proiectare a teritoriului in termeni de valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului ag si de perioada de
control (colt), TC a spectrului de raspuns. Se precizeaza ca este obtinuta pe baza datelor instrumentale existente
pentru componentele orizontale ale miscarii seismice; un argument repetat a fost prelucrarea in format GIS, care
va aduce o acuratete sporita reprezentarii si aplicarii;
Pana in 2008 au fost elaborate si adoptate SR EN 1998-1:2004/NA:2008 [15] impreuna cu standardul SR EN

1998-1:2004, pornind de la hartile de zonare din Codul P100-1 : 2006. Se precizeaza ca Anexa nationala:
furnizeaza parametri determinati la nivel national (NPD) pentru articolele standardului european EN 1998-
1:2004, care autorizeaza alegerea nationala;
stabileste conditiile de utilizare a anexelor informative A, B si anexei normative C ale standardului SR EN 1998-
1:2004;
In mod specific, aplicarea standardului se face prin identificarea claselor de teren. Potrivit principiilor europene,
schema de clasificare a terenului tinand seama de geologia profunda care se utilizeaza intr-o tara poate fi
specificata in Anexa Nationala, incluzand valorile parametrilor S, TB, TC si TD care definesc spectrul elastic de
raspuns orizontal si vertical. In Romania, schema de clasificare a tipurilor de teren (A, B, C, D, E, S1 si S2) din
SR EN 1998-1-2004 a fost considerata neaplicabila in prezent.
Autorii Anexei Nationale au adoptat, pentru proiectare, clasificarea conditiilor locale de amplasament in trei zone
de teren/amplasament: Z1, Z2, Z3, zone caracterizate in functie de perioada de control TC a spectrelor de
raspuns, preluand valorile si adaptand harta TC din Codul P100-1:2006.
Ca o consecinta, cu privire la conditiile de utilizare a anexelor standardului SR EN 1998-1:2004, Anexa A

(informativa) spectrul de raspuns elastic pentru deplasari, se precizeaza ca pe teritoriul Romaniei nu se aplica
anexa A referitoare la spectrul de raspuns elastic pentru deplasari intrucat nu se dispune de datele necesare
pentru stabilirea parametrilor acestuia, functie de clasele de teren (clasele de la A pana la E). In aceste conditii in
calculul deplasarilor in vederea verificarii conditiei de limitare a deplasarilor relative de nivel se aplica procedura
de la 4.4.3.2 din SR EN 1998-1:2004.
Limitarea deplasarii relative de nivel, prin valorile care se atribuie lui n (factor de reducere a valorii deplasarii
aplicat la starea limita de serviciu) pentru utilizarea intr-o tara se dau in anexa nationala. Pentru regiuni seismice
diferite ale tarii se pot defini valori diferite ale lui n in functie de conditiile de hazard seismic si de obiectivul de
performanta al cladirii. Valorile recomandate pentru n sunt 0,4 pentru clasele de importanta III si IV si n = 0,5
pentru clasele de importanta I si II.
Din text nu rezulta valori diferite ale n pentru zone seismice diferite, desi din inregistrarile de miscari puternice se
cunoaste ca sursa Vrancea si in special conditiile geologice din sud-estul tarii conduc la cerinte deosebite, mai
ales pentru proiectarea cladirilor in cadre. De fapt, pe langa alinierea la formatul standardelor europene, unul
dintre argumentele pentru modificarea radicala a hartilor de zonare si a spectrelor de proiectare ar fi fost si cerinta
prea mare de drift pentru cutremure crustale (Banat) in raport cu cutremurele intermediare (Vrancea).
Evaluarea critica comparativa a hartilor de zonare
Consideram ca este necesara evaluarea critica a hartilor de zonare din ultimele normative (P100-1992 fata de
P100-1:2006 [13] si ambele in raport cu datele instrumentale) deoarece:
pentru proiectanti, aceste harti prezinta modificari importante de termeni tehnici si tip de parametri considerati
(ag in loc de ks, interval mediu de recurenta in loc de perioade de revenire, perioada de control in loc de perioada
de colt etc.), de amploare a unor zone si valoare a unor parametri;
atat reducerile cat si sporurile de valori ale unor parametri generali, mai putin intelesi (trecerea de la perioada de
revenire de 50 de ani la 100 de ani, si la 475 de ani in perspectiva), ca si a valorilor specifice pentru zone si loca-
litati importante, au trezit intrebari si nelamuriri;
deoarece si hartile din P100 editiile 1991 si 1992 se bazau pe inregistrari ale unor cutremure puternice, care s-
au produs, in majoritate, pana in 1990, iar noile harti porneau, in principiu, de la aceeasi baza de date, ar fi fost
necesare detalii metodologice care sa justifice diferentele rezultate;
este evident ca, deoarece in Romania nu avem inregistrari ale unui cutremur care sa corespunda magnitudinii
unui eveniment cu perioada de revenire de 475 de ani, este de presupus ca au fost utilizate scalari ale unor
parametri pe baza unor legi sau corelatii din zone cu cutremure crustale, adaptate la conditiile sursei Vrancea; in
acelasi timp, nu putea fi evitata o calibrare cu datele locale din teritoriu;
daca aceste operatiuni ar fi fost transparente, s-ar fi evitat, destul de probabil, impresia de interpolare mecanica
dar fara o regula coerenta a unor curbe printre puncte cu anumite valori, ca si omiterea altor puncte.
In acest context, sunt relevante cateva dintre observatiile transmise de noi catre autoritatea de resort in
reglementari in mai 2004, cu privire la Codul P100-1, publicat atunci [12, 16]. La numeroase intrebari autorii
observatiilor nu au primit raspuns (desi unele corecturi de termeni au fost efectuate, dovada ca observatiile fuse-
sera primite). Pe ansamblu, nu s-a facut decat o difuzare tarzie a noului cod dar nu si o dezbatere publica
adecvata in mediul academic si tehnico-stiintific, de specialitate, iar la avizarea si dezbaterea in CTS-4 MLPTL
unii membri nu au fost invitati decat in etapa finala, autorii hartilor de zonare anterioare si alti experti in domeniu
fiind evitati.
Dintre observatiile importante transmise de autorii acestui articol [16] citam:
s-a propus armonizarea sau o optiune comuna privind termenul de perioada de recurenta de referinta, T NCR, ca
in EC 8, fata de interval de revenire de referinta ca in P100, din acelasi capitol sau interval mediu de recurenta
de referinta din cap. 3; aceasta inconsistenta (folosirea ambilor termeni, IMR si T NCR) s-a rezolvat in P-100 dar s-
a mentinut in anexa nationala la SR EN;
s-a atras atentia ca se face referinta la cerinta de limitare a degradarilor pentru actiunea cu T NCR = 30 de ani,
??? existent inca din Red. I, care nu este utilizata dupa aceea, si nu are asociata vreo harta, cerinta nefiind clara;
notiunea de hazard seismic, neutilizata in P100-92 de proiectantul obisnuit si semnificatia probabilistica

introdusa de noile harti, nu era explicata, dupa cum nici notiunea de nivel de proiectare a hazardului seismic nu
era clara, noi am propus nivelul de proiectare corespunzand hazardului seismic, care s-a modificat acceptabil;
notiunea de stare limita ultima pentru proiectare din cap. 3 (corespunzand IMR de 100 ani pentru magnitudini
nu este explicata nici in acest caz, unii proiectanti obisnuiti nu pot sesiza diferenta fata de cazul recurentei in
intensitati sau in privinta unui alt parametru), de aceea ar trebui sa fie bine precizata in raport cu celelalte niveluri
specifice comportarii structurilor, mai ales in corelatie cu cele corespunzand IMR de 475 ani (pentru magnitudini
sau pentru intensitati?) din cap. 2.1.;
cu privire la harta TC: ce motive geomorfologice si geotehnice exista in Campia Romana pentru ca izolinia de
TC = 1,6 s sa ocoleasca Ploiestiul si a se crea concavitatea respectiva? In schimb, in zona curburii Carpatilor, ce
inregistrari si motive ar exista pentru a intra cu valori mari TC in zona de munte pe teren ferm? Nici in prezent nu
sunt date explicatii in comentarii;
la Cap. 3, 3.1 in figurile 3.3 si 3.4 s-a propus si s-a acceptat stergerea indicatiilor de valori cu intervale (TC
0,7 s, 0,7 s < TC 1,0 s si 1,0 s < TC 1,6 s), pentru a se evita eventuale confuzii cu valorile de colt (de control)
ale spectrelor de raspuns in acceleratii corespunzatoare unei componente de accelerograma inregistrata.
Din evaluarile, mai mult grafice, ale inregistrarilor obtinute in acelasi punct la cutremure vrancene puternice, se
poate trage concluzia ca eventualele corelatii intre magnitudinile si perioadele de colt sunt slabe in multe zone ale
Romaniei. Aceste constatari se datoreaza, probabil, si importantei mai mari a directivitatilor complet diferite ale
cutremurelor vrancene din 1986 si 1990.
Autorii acestui articol nu cunosc ca ar exista publicatii ale elaboratorilor Codului P100-1 prin care sa se explice in
detaliu procedeele aplicate. Exista insa articole in care s-au prezentat unele formule adaptate din literatura
internationala, date si harti rezultate [19, 20, 38, 39]. Atat din acestea, cat si din comentariile la cod publicate in
2007 (relativ restranse in privinta cap. 3), rezulta urmatoarele [27]:
catalogul de cutremure vrancene ce a stat la baza analizei de recurenta a magnitudinilor a utilizat un model de
recurenta ce tine seama de magnitudinea moment minima (pragul inferior de interes) Mw,min = 6,3 si de
magnitudinea moment maxima credibila (posibila) pentru sursa subcrustala Vrancea; s-a utilizat un set de 80
accelerograme ce a stat la baza analizei de atenuare a acceleratiei maxime a terenului;
relatia de atenuare include un termen care tine seama in mod explicit de influenta adancimii seismelor din sursa
Vrancea, cu un model de atenuare de tip Joyner-Boore, iar coeficientii relatiei de atenuare s-au determinat prin
multiregresie, cu mentiunea autorilor ca modelul obtinut este asemanator cu modele din SUA si Japonia pentru
surse subcrustale; valorile ag din harta de zonare sunt valori ale acceleratiei la suprafata terenului, de tip media
plus o abatere standard;
pentru celelalte regiuni din tara au fost analizate datele macroseismice istorice; pentru Banat s-a apreciat ca
datele instrumentale existente sunt insuficiente ca numar, domeniu de magnitudini si dispozitie geografica;
harta de zonare a acceleratiei terenului pentru proiectare ag din P100-1: 2006 este o harta de tranzitie catre cea
cu IMR = 475 ani;
conditiile locale de teren in amplasamentul constructiei sunt descrise prin valorile perioadei de control (colt) TC a
spectrului de raspuns elastic in amplasament, care caracterizeaza sintetic compozitia de frecvente a miscarilor
seismice, iar harta TC din aceasta abordare este o alternativa la clasificarea conditiilor locale in functie de
caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament pe minim 30 m adancime;
autorii codului P100-1 au precizat ca hartile actuale sunt dependente de baza de date disponibile si trebuie
considerate ca fiind evolutive, in functie de nivelul cunoasterii seismice instrumentale, in cat mai multe
amplasamente, astfel incat hartile si formele spectrale sa poata fi imbunatatite pe baza evidentelor instrumentale.
In acest proces de evolutie, pentru a lamuri o parte dintre nelamuriri si inconsistente, am procedat la o verificare a
domeniilor de valori ale datelor instrumentale, deoarece elaboratorii Codului P100 si a SR EN precizeaza ca s-au
bazat pe inregistrarile seismice disponibile de la cutremurele subcrustale vrancene din 1977, 1986 si 1990, zone
de teren/amplasament caracterizate in functie de perioada de control TC a spectrelor de raspuns.
Din analiza directa a hartii ag din P100-1:2006 fata de P100-92, rezulta ca izoliniile sunt mai uniform departajate
fata de hartile precedente, valorile mai mari ale ag fiind justificabile prin trecerea la o perioada de revenire mai
mare si exista diferente de trasare in toate regiunile. Din partea seismologilor s-au exprimat unele critici sau
rezerve cu privire la valorile ag in apropierea zonei epicentrale.
Bibliografie
1. Demetrescu, G.: Remarques sur le tremblement de terre de Roumanie du 10 novembre 1940. Comptes
Rendus de Sances de LAcadmie des Sciences de Roumanie. 553. Tome V, No. 3, p. 224-241. Ed. Cartea
Romaneasca, Bucuresti.
2. Petrescu, Gh.: Despre cutremurele de pamant si regiunile seismice din tara noastra. Editura Tehnica, Colectia
SRSC, nr. 108, 1955.
3. Atanasiu, I.: Cutremurele de pamant din Romania. Editura Academiei R.P.R., 1961.
4. Balan, St. Cristescu, V. Cornea, I. (Coordonatori): Cutremurul de pamant din Romania din 4 martie 1977, Ed.
Academiei, Bucuresti, 1982.
5. *** Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si

industriale, indicativ P-100-92. MLPAT-DCLP, Editor INCERC, 1992
6. *** Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si

industriale, indicativ P-100-92. Detalierea parametrilor de calcul k s si TC la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.
Contract MLPTL-INCERC. Indicativ NP-055-01, 2001.
7. Georgescu, E. S.: 25 de ani de la dezastrul din 4 martie 1977. Invatamintele ingineriei seismice. Tribuna
Constructiilor nr. 6 7 (156 157) 2002
8. Georgescu, E.S., Earthquake Engineering Development before and after the March 4, 1977, Vrancea,
Romania Earthquake, Symposium 25 years of Research in Earth Physics, National Institute for Earth Physics,
25 27september 2002, Bucharest. St. Cerc. GEOFIZICA, tomul 1, p. 93-107, Bucuresti, 2003
9. Georgescu, E.S.: Cutremurele istorice si performanta structurala. Conferinta Nationala AICPS, 14 martie 2003,
Bucuresti. Buletinul AICPS, 2003
10. Georgescu, E.S.: Managementul riscului seismic: specific, perceptie si comunicare. Editura Fundatiei
Culturale LIBRA, 2005, ISBN 973-8327-96-2. Volum aparut cu sprijinul Ministerului Educatiei si Cercetarii.
11. Georgescu, E.S.: Bucurestiul si seismele. Editura Fundatiei Culturale Libra, Bucuresti, 2007. ISBN: 978-973-
7633-45-50-7. Volum aparut cu sprijinul Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica.
12. *** Cod de proiectare seismica P100. Partea I P100-1/2004. Prevederi de proiectare pentru cladiri.
(elaborator Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Buletinul Constructiilor, aprilie 2004; publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 462 din 31 mai 2005).
13. *** Cod de proiectare seismica P100. Partea I P100-1/2006. Prevederi de proiectare pentru
cladiri (elaborator Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 803 si 803 bis din 25 septembrie 2006).
14. Borcia, I.S., Sandi, H., Stancu Olga: Conditiile seismice din zonele A si B, definite de normativul P.100-
92. Constatari pe marginea datelor instrumentale si analize de hazard seismic., in Gazeta AICR, 34, 2000.
15. *** SR EN 1998-1/NA. Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur Partea 1: Reguli
generale, actiuni seismice si reguli pentru cladiri. Anexa Nationala. ASRO. Iulie 2008.
16. Georgescu, E.S., Borcia, I. S.: Observatii privind Codul P 100-1/2004, INCERC, Laborator Evaluarea riscului
seismic si prevenirea dezastrelor. Adresa catre MTCT, 31 mai 2004
17. Borcia I. S., Lungu D., Praun C., Sandu C.: INCERC Strong Motion Database, in Proc. Int.
Conf. Earthquake loss estimation and risk reduction 2002, (D. Lungu, F. Wenzel, P. Mouroux, I. Tojo editors),
Independent Film, Bucharest, Romania, 2004, vol I, pag. 329 340, ISBN 973-85112-8-3.
18. Sandi, H., Borcia, I.S.: Scara Macroseismica Europeana 1998 , EMS-98. Editie bilingva engleza-romana.
Completata cu exemple ilustrative romanesti ale clasificarii avarierii pentru anumite tipuri de cladiri si cu exemple
de atribuire a intensitatii din date documentare din Romania. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in
Constructii si Economia Constructiilor INCERC si Institutul de Geodinamica Sabba S. Stefanescu al
Academiei Romane. Lucrare elaborata in cadrul contractului: Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice
europene EMS 98 la conditiile seismice ale Romaniei si la necesitatile ingineresti, beneficiar: MLPTL, 2002.
19. Lungu, D., Aldea, A., Arion, C., Cornea, T.: City of Bucharest seismic profile: from hazard estimation to risk
mitigation. A doua Conferinta nationala de inginerie seismica CNIS 2, 8-9 noiembrie 2001; date similare in
Lungu, D.: Seismic risk mitigation in the Vrancea region, Romania. Hazard Risk Mitigation in Europe and Central
Asia. WORLD BANK Workshop, Istanbul, October 26-28, 2004
20. *** Studiu pentru calibrarea sigurantei structurale in standardele si normativele romanesti pentru proiectarea
constructiilor pe baza codurilor si cercetarilor de specialitate din SUA si Europa de Vest. Contract no. 50 7 1993,
Faza 3-a. ICB-Facultatea de Constructii Civile, 1994.
21. Slejko, D., Peruzza, L., Rebez, A.: Seismic hazard maps of Italy. Annali di Geofizica, Vol. 41, N. 2, June
1998.
22. Musson, R.M.W., Sargeant, S.L.: Eurocode 8 seismic hazard zoning maps for the UK. BRITISH
GEOLOGICAL SURVEY SEISMOLOGY AND GEOMAGNETISM PROGRAMME. Technical Report CR/07/125
Issue 3.0, 2007
23. Booth, E.: Design Spectral Shapes for the UK. Implementation of EC8 in the UK. ICE-SECED. UK, 2007
24. Booth, E., Skipp, B.: Establishing the need for seismic design in the UK. Report for the Institution of Civil
Engineers Research Enabling Fund, September 2007. ICE-SECED, UK.
25. Fardis, M.N.: Eurocode 8 and other seismic design codes. WORKSHOP on the use of the Eurocodes in the
Mediterranean Countries, 27-29 November 2006, Varese, Italy.
26. Marmureanu, G. at al: Harta de hazard seismic local (microzonare) pentru Bucuresti. Analiza probabilista si
determinista. Vol. I, pag. 69-96, A 3-a Conferinta nationala de inginerie seismica CNIS 3, 9 decembrie 2005,
Editat de INCERC Bucuresti.
27. *** Ordin nr. 688 din 10/08/2007 pentru modificarea si completarea Reglementarii tehnice Cod de proiectare
seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100-1/2006, aprobata prin Ordinul
ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.711/2006, Publicat in Monitorul Oficial nr. 850 din
11/12/2007 si Anexa H la Ordinul nr. 688 din 10.08.2007 , Comentarii referitoare la prevederile P100-1:2006.
Buletinul Constructiilor, vol. 11-12/2007
28. Sandi, H.: Observatii de ordin metodologic pe marginea codului de proiectare P.100-1/2006. Conferinta
Nationala AICPS 2009
29. Spence, R., Lopes, M., Bisch, P., Plumier, A., Dolce, M.: Earthquake risk reduction in the European Union.
Proposals for a European earthquake risk reduction programme a discussion document. Workshop Reducing
Earthquake Risk in Europe, organised by the EAEE and SPES, with the support of the European Commissions
Joint Research Centre (JRC) and the UK Society for Earthquakes and Civil Engineering Dynamics, and hosted by
the Portuguese Government, Lisbon, 31 October 2005.
30. *** CEN. TC 250 SC 8. Situation Reports on the implementation of Eurocode 8 at National level for different
countries. 2007.
31. Sousa, M.L., Costa Campos, A.: Ground motion scenarios consitent with probabilistic seismic hazard
disaggregation analysis. Application to Mainland Portugal. Bull. Earthquake Eng. 7:127-147 (2009)
32. *** Proiectul MENER Baza de date seismice pentru cutremurele din Romania, 2001 2004, INCDFP &
INCERC.
33. Sandi, H., Borcia, I.S., Stancu, M., Stancu, O., Vlad , I., Vlad, N.: Influence of source mechanism versus
that of local conditions upon spectral content of ground motion (paper no. 2509). Proc. 13-th World Conf. on
Earthquake Engineering, Vancouver, 2004.
34. Sandi, H., Borcia, I.S., Stancu Olga: Asupra specificarii conditiilor seismice si nivelului de asigurare pentru
proiectarea lucrarilor de consolidare, Simpozionul Proiectarea consolidarii structurale a constructiilor existente
pentru siguranta acestora la actiunea cutremurelor de pamant, UTCB, 4 martie 2005.
35. Sandi, H., Borcia, I. S.: A summary view on the implications of available strong motion data on Vrancea
earthquakes, International Symposium on Strong Vrancea Earthquakes and Risk Mitigation, October 4-6, 2007.
36. Sandi, H., Borcia, I. S.: On the verification criteria for base isolation systems, under the conditions of
Romania,Technical-Scientific International Symposium on Modern Systems for Mitigation of Seismic Action,
General Association of Engineers of Romania (AGIR), Bucharest, Romania, October, 31, 2008
37. Sandi, H., Borcia, I.S., Stancu, O.: Asupra specificarii conditiilor seismice si nivelului de asigurare pentru
proiectarea lucrarilor de consolidare. Simpozionul Proiectarea consolidarii structurale a constructiilor existente
pentru siguranta acestora la actiunea cutremurelor de pamant, UTCB, 4 martie 2005.
38. Lungu, D., Demetriu, S., Aldea, A., Arion, C.: Probabilistic seismic hazard assessment for Vrancea
earthquakes and seismic action in the new seismic code of Romania, First European Conference on Earthquake
Engineering and Seismology (a joint event of the 13th ECEE & 30th General Assembly of the ESC), Geneva,
Switzerland, september 2006
39. Lungu, D., Aldea, D., Arion, C., Demetriu, S.: Probabilistic zonation of Vrancea seismic hazard. Eurocode 8
reprezentation of design action, Colloque National AFPS, 2003.
(Continuare in numarul viitor)
citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 56 februarie 2010, pag. 68
Autori:
dr. ing. Emil-Sever Georgescu
dr. ing. Claudiu Sorin Dragomir
dr. mat. Ioan Sorin Borcia INCERC
[Total vizite - 5.009 / Vizite astazi - 6]
Daca v-a placut articolul de mai sus

abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Articole din aceeasi categorie:

HIDROCONSTRUCTIA SA si oamenii sai. Contributia la edificarea Sistemului Hidroenergetic National
(XIV). Amenajarea bazinului raului Somesul Mic
GORDIAS: Calculul si dimensionarea unui cadru plan cu aplicatia ConSteel
BASF: Pardoseli decorative personalizate, premiate in cadrul Campionatului National al Montatorilor de

Pardoseli. Sistemul MasterTop 1326
CLADO SISTEM GRUP: Proiectare, consultanta si executie a lucrarilor de hidroizolatii
GLULAM: Prezentarea tehnica a proiectului Therme Bucuresti Corp Galaxy
NOVART ENGINEERING: 4D BIM by Novart Engineering
Cea de a XXVII-a Conferinta Nationala AICPS Brasov, 18-19 mai 2017
Triada BENEFICIAR ARHITECT CONSTRUCTOR
TROFEUL CALITATII ARACO: Cladire administrativa pentru birouri P+4E, Calea Severinului nr. 97,
Craiova, jud. Dolj
ALUPROF SYSTEM ROMANIA: Bariera de aluminiu pentru infractori
Arhitectura fara limite (X)
TROFEUL CALITATII ARACO: Modernizarea si consolidarea cladirii din str. Memorandumului nr. 22,
municipiul Cluj-Napoca
Cadre duale contravantuite excentric cu capabilitate de recentrare
Marile cutremure vrancene dupa anul 1700* (II)
Metode de protectie pasiva a constructiilor la actiuni extreme
FacebookLinkedInGoogle+TwitterEmailPrintFriendly
Las un rspuns
Adresa de email nu va fi publicata.
Mesaj:
Nume:
Email:
Website:
Trimite comentariul
Trimite comentariul
______________________
ARHITECTURA / PROIECTARE
GEOTEHNICA / FUNDATII
INFRASTRUCTURA
SCULE / UTILAJE / APARATE
COFRAJE
CONSTRUCTII METALICE
CONSTRUCTII DIN LEMN
CLADIRI VERZI
IZOLATII
MATERIALE / ECHIPAMENTE
o * Pentru Structura Constructiilor
o * Pentru Amenajari / Finisaje
o * Pentru Instalatii
SECURITATEA LA INCENDIU
RC Mai 2017

Arhiva RC pdf
136 Mai 2017
135 Aprilie 2017
134 Martie 2017
133 Ianuarie-Februarie 2017
132 Decembrie 2016
131 Noiembrie 2016
130 Octombrie 2016
129 Septembrie 2016
128 August 2016
127 Iulie 2016
126 Iunie 2016
125 Mai 2016
124 Aprilie 2016
123 Martie 2016
121 Decembrie 2015
120 Noiembrie 2015
119 Octombrie 2015
118 Septembrie 2015
117 August 2015
116 Iulie 2015
115 Iunie 2015
114 Mai 2015
113 Aprilie 2015
112 Martie 2015
110 Decembrie 2014
109 Noiembrie 2014
108 Octombrie 2014
107 Septembrie 2014
106 August 2014
105 Iulie 2014
104 Iunie 2014
103 Mai 2014
102 Aprilie 2014
101 Martie 2014
99 - Decembrie 2013
98 - Noiembrie 2013
97 - Octombrie 2013
96 - Septembrie 2013
95 - August 2013
94 - Iulie 2013
93 - Iunie 2013
92 - Mai 2013
91 - Aprilie 2013
90 - Martie 2013
89 - Ianuarie - Februarie 2013
88 - Decembrie 2012
87 - Noiembrie 2012
86 - Octombrie 2012
84 - August 2012
83 - Iulie 2012
82 - Iunie 2012
81 - Mai 2012
80 - Aprilie 2012
79 - Martie 2012
78 - Ianuarie - Februarie 2012
77 - Decembrie 2011
76 - Noiembrie 2011
75 - Octombrie 2011
73 - August 2011
72 - Iulie 2011
71 - Iunie 2011
70 - Mai 2011
69 - Aprilie 2011
68 - Martie 2011
67 - Ianuarie-Februarie 2011
66 - Decembrie 2010
65 - Noiembrie 2010
64 - Octombrie 2010
62 - August 2010
61 - Iulie 2010
60 - Iunie 2010
59 - Mai 2010
58 - Aprilie 2010
57 - Martie 2010
55 - Decembrie 2009
54 - Noiembrie 2009
53 - Octombrie 2009
51 - August 2009
50 - Iulie 2009
49 - Iunie 2009
48 - Mai 2009
47 - Aprilie 2009
46 - Martie 2009
44 - Decembrie 2008
43 - Noiembrie 2008
42 - Octombrie 2008
40 - August 2008
39 - Iulie 2008
38 - Iunie 2008
37 - Mai 2008
36 - Aprilie 2008
35 - Martie 2008
33 - Decembrie 2007
32 - Noiembrie 2007
31 - Octombrie 2007
29 - August 2007
28 - Iulie 2007
27 - Iunie 2007
26 - Mai 2007
25 - Aprilie 2007
24 - Martie 2007
22 - Decembrie 2006
21 - Noiembrie 2006
20 - Octombrie 2006
18 - August 2006
17 - Iulie 2006
16 - Iunie 2006
15 - Mai 2006
14 - Aprilie 2006
13 - Martie 2006
11 - Decembrie 2005
10 - Noiembrie 2005
9 - Octombrie 2005
8 - Septembrie 2005
7 - August 2005
6 - Iulie 2005
5 - Iunie 2005
4 - Mai 2005
3 - Aprilie 2005
2 - Martie 2005
Evenimente
Arhiva articole RC
mai 2017
aprilie 2017
martie 2017
februarie 2017
ianuarie 2017
decembrie 2016
noiembrie 2016
octombrie 2016
septembrie 2016
august 2016
iulie 2016
iunie 2016
mai 2016
aprilie 2016
martie 2016
februarie 2016
ianuarie 2016
decembrie 2015
noiembrie 2015
octombrie 2015
septembrie 2015
august 2015
iulie 2015
iunie 2015
mai 2015
aprilie 2015
martie 2015
februarie 2015
decembrie 2014
noiembrie 2014
octombrie 2014
septembrie 2014
august 2014
iulie 2014
iunie 2014
mai 2014
aprilie 2014
martie 2014
februarie 2014
ianuarie 2014
decembrie 2013
noiembrie 2013
octombrie 2013
septembrie 2013
august 2013
iulie 2013
iunie 2013
Cele mai citite articole

ADING: Turnarea betoanelor pe timp de iarna Unele produse folosite in constructii detin un rol important in
Comportarea unui radier din beton armat la o constructie cu pereti portanti Fiecare constructie, indiferent de tip,
trebuie sa asigure transmiterea spre
Solutii moderne si eficiente de stabilizare a terenurilor de fundare Terenurile disponibile pentru amplasarea
constructiilor ingineresti sunt intr-o continua scadere,
Certificarea de conformitate a produselor pentru constructii Atestarea conformitatii produselor pentru constructii
(conform HG 622/2008) se defineste
DIRIGINTELE DE SANTIER reprezentant al investitorului in realizarea investitiilor (III) In numerele anterioare
ale Revistei Constructiilor au fost parcurse acele
PPTT: Noul Regulament al Produselor pentru Constructii (CPR) si intocmirea Declaratiei de Performanta
(DP) Spre deosebire de Directiva Materialelor pentru Constructii 89/106 (CPD), care
Supervizarea (verificarea) proiectelor pentru structurile constructiilor in vederea adoptarii noilor norme Ordinul
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului Nr. 620/2005, cu privire
ANTICOROSIV: Placi din policarbonat celular. MONTARE SI EXPLOATARE Dupa ce am parcurs in numerele
trecute ale Revistei Constructiilor
Casa pasiva independenta energetic realizata in sistem Folex Pentru cei interesati, va prezentam un sistem
constructiv nou, pentru
Metode si produse pentru protectia lemnului Lemnul a fost si ramane unul dintre principalele produse folosite
Zonarea seismica a Romaniei in contextul cerintelor standardelor europene (I) Proiectarea constructiilor pentru
rezistenta la cutremur reprezinta un aspect cheie
Alunecarile de teren. Factorii care le produc si metode de combatere Dezvoltarea constructiilor a facut ca, de-a
lungul timpului, amplasamentele considerate
Particularitati de comportare, calcul si alcatuire a planseelor din beton armat In cadrul actiunii de modernizare si
refunctionalizare a unei hale
Cum se desfiinteaza o societate comerciala in Romania In cazul in care activitatea unei societati comerciale nu
mai
EURO QUALITY TEST: Expertize Consultanta Teste laborator constructii Domeniul de activitate al SC Euro
Quality Test este cel
Marmura compozita Inca din antichitate, datorita durabilitatii si proprietatilor sale decorative deosebite,
Solutii constructive pentru stabilizarea si protectia malurilor canalelor navigabile din Romania Prezenta in
taluzurile canalelor navigabile Dunare - Marea Neagra si
Neconcordante si erori in standarde in vigoare Standardul in vigoare SR 438-1:2012 Produse din otel pentru
armarea
Izolarea termica pe suprafata interioara a peretilor exteriori o noua placa termoizolatoare prefabricata Peretii
exteriori au o pondere importanta in cadrul anvelopei unei
Probleme privind calculul, conformarea si diferite aspecte aparute la pardoselile industriale (I) Betonul
precomprimat este utilizat frecvent la suprastructuri, dar este folosit
Utilizarea in constructii a betoanelor cu armatura dispersa din fibre metalice Cercetarile in domeniu si constructiile
existente peste tot in lume
DAMILA: Oferta de produse si servicii PRODUSE METALURGICE tevi sudate longitudinal: de constructii si de
Coroziunea betonului (I). Cauze si fenomene Betonul de ciment este un material durabil ca rezultat al
Evolutia prevederilor de proiectare seismica pentru structurile si elementele nestructurale din zidarie in perioada
1963 2013 (I) La 50 de ani de la intrarea in vigoare a
Teatrul National de Opereta ION DACIAN, in curand in casa noua! Fata culturala a Bucurestiului cunoaste,
de cativa ani, prefaceri innoitoare,
Metode moderne de reabilitare hidrofuga a peretilor afectati de umiditate la cladirile existente In practica lucrarilor
de asanare a peretilor de caramida, afectati
Organizarea si perfectionarea managementului santierului de constructii Multe intreprinderi din domeniul
constructiilor apartinand sectorului privat ajung sa
ecoHORNET cea mai eficienta tehnologie de incalzire cu deseuri vegetale. O inventie romaneasca ce isi
asteapta inca valorificarea deplina Ce poate fi mai interesant si in acelasi timp mai
BAUMIT ROMANIA: Fibre din polipropilena FPP Austrofaser pentru betoane, mortare si sape Fibre metalice
FM Si/sau fibre din polipropilena FPP?
Diagnosticarea constructiilor (I) Metode moderne Metode de detectare a avariilor bazate pe analiza dinamica
Determinarea
PROADITIV: Solutii profesionale pentru hidroizolatii din gama Proaditiv Societatea Pro Aditiv este prezenta de
mai bine de 5
Acoperisul verde gradina: solutie de reabilitare ecologica a cladirilor Acoperisul verde - gradina ofera
posibilitatea realizarii unei zone de
ANTICOROSIV: Rugina, coroziune ce poate fi inlaturata In general, obiectele si suprafetele ruginite dau senzatia
de lucruri
Cod de practica pentru producerea betonului CP 012/1-2007: CALITATEA SI CONFORMITATEA
BETONULUI Pe baza prevederilor din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii
TRATAREA LEMNULUI RECOMANDAREA KOBER! Un lac colorat obisnuit se poate exfolia n timp si
TERRATEST: Tehnica de executie a peretilor mulati Lucrarile companiei Terratest la magistrala M5 Lot 1 a
metroului
Constructii de sustinere din pamant armat Pamantul reprezinta cel mai vechi si cel mai la indemana
Impermeabilizarea chimica a peretilor interiori si a fatadelor cladirilor Dupa cum se stie, apa este un important
agent agresiv
Solutii tehnice de refacere si consolidare a unei alunecari de teren pe un drum judetean Lucrarea isi propune sa
prezinte cauzele unei alunecari de teren,
Reabilitarea termica a locuintelor si cladirilor publice, comerciale si industriale In conditiile cresterii continue a
pretului energiei, se impune reabilitarea
Sisteme de gestiune a levigatului generat de depozitele de deseuri Una dintre problemele cel mai des intalnite,
atunci cand vrem
Determinarea raspunsului seismic al unei structuri in proiectarea bazata pe performanta Structura de rezistenta a
unei constructii se discretizeaza in elemente
Sisteme de consolidare si de reparare post-seism (III) (Continuare din numarul anterior) Cladiri cu pereti
structurali din
______________________
SOCIETATI DIN CONSTRUCTII
CALITATE / CERTIFICARE
CONSTRUCTII REPREZENTATIVE
PERSONALITATI DIN CONSTRUCTII
INFORMATII JURIDICE / LEGISLATIE
INFORMATII ECONOMICE
OPINII
EVENIMENTE
Revista Constructiilor este partener media:
Newsletter RC
Newsletter RC
E-mail:
Vreau sa ma abonez
Renunt la abonament
Confirm
Ultimele articole
Ne-a parasit inca o personalitate din domeniul constructiilor
Va anuntam pe aceasta cale, cu profunda durere, ca domnul Ioan Burtea presedintele SC QUALITY CERT SA a
incetat din viata la varsta de 79 de ani. Dorim sa-i pastram memoria vie, domnul Ioan Burtea []
Revista Constructiilor Mai 2017

Sumar: Editorial: Din nou si din nou despre paradoxuri! /3/ HIDROCONSTRUCTIA SA: Contributia la edificarea
sistemului hidroenergetic national (XIV). Amenajarea bazinului raului Somesul Mic /4, 5/ []
Parteneriat media Revista Constructiilor Asociatia pentru Securitatea la Incendiu
In urma incheierii unui parteneriat media cu ASI (Asociatia pentru Securitate la Incendiu), Revista Constructiilor
va initia incepand cu numarul din iulie, capitole distincte care vor avea ca tema []
IRIDEX GROUP PLASTIC: Tehnologia Tensar pentru infrastructura rutiera
Cu tehnologia Tensar pentru drumuri obtineti o distanta mai mare de parcurs! Este pur si simplu rezultatul unei
gandiri corelate Fie ca este vorba de proiectarea unui drum nou sau de reabilitarea []
URSA ROMANIA: Imbunatatirea eficientei energetice a cladirilor. Certificare Blue Angel pentru vata
minerala URSA Glasswool si URSA Terra
In Romania au fost initiate, in concordanta cu tendintele europene, programe de finantare pentru case verzi,
ecologice. Aceste programe au in documentatie si o lista a materialelor care pot dovedi, []
HIDROCONSTRUCTIA SA si oamenii sai. Contributia la edificarea Sistemului Hidroenergetic

National (XIV). Amenajarea bazinului raului Somesul Mic
Apa-ntr-un pahar scanteie toata / apa-n mare e intunecata Rabindranath Tagore Suntem obisnuiti ca, dintr-o
singura miscare, apa sa ne vina in fabricile, birourile si casele noastre. Suntem []
MOB&IUS: Scule profesionale pentru constructii Roger MONDELIN acum si in Romania
DIMENSIUNEA SI ALEGEREA EUROPEANA Grupul industrial MOB MONDELIN Franta detine mai multe centre
de productie in Europa: in localitatea Le Chambon-Feugerolles Franta se afla situat sediul central si o []
GORDIAS: Calculul si dimensionarea unui cadru plan cu aplicatia ConSteel
ConSteel este un program de calcul static, destinat in special birourilor de proiectare a structurilor metalice si
mixte otel-beton. Aplicatia acopera toate fazele din procesul de proiectare: []
TRACTOR PROIECT COMERT: Expozitia BAUER IN-HOUSE 2017. 6-8 mai, Schrobenhausen,
Germania
Anul acesta, traditionala expozitie BAUER IN-HOUSE se desfasoara in perioada 6-8 mai, tot la sediul
administrativ al grupului BAUER din Schrobenhausen. Ca in fiecare an, vor fi expuse atat ultimele []
BASF: Pardoseli decorative personalizate, premiate in cadrul Campionatului National al Montatorilor

de Pardoseli. Sistemul MasterTop 1326
La finalul lunii martie, BASF a prezentat in cadrul Campionatului National al Montatorilor de Pardoseli latura
artistica a pardoselilor pe baza de rasini, incurajand, astfel, aplicatorii inscrisi la []
CLADO SISTEM GRUP: Proiectare, consultanta si executie a lucrarilor de hidroizolatii
Infiintata in 2010, cu capital 100% romanesc, firma are marca inregistrata sub denumirea Clado Sistem Grup si
ofera servicii de proiectare, consultanta si executie pentru lucrari de hidroizolatii. []
GLULAM: Prezentarea tehnica a proiectului Therme Bucuresti Corp Galaxy
Proiectul se refera la structura din lemn lamelat incleiat executata pentru acoperirea unui spatiu de agrement de
tip aqualand, amplasat in localitatea Balotesti, judetul Ilfov. Proiectul []
SAINT-GOBAIN RIGIPS: HABITO plci revoluionare pentru perei i tavane
HABITO primul zid din gips-carton Fixare direct pe plac, pn la 15kg/urub Rezisten ridicat la ocuri
mecanice Izolare fonic Plcile Habito faciliteaz fixarea elementelor de mobilier, a []
Personalitati romanesti in constructii Maria DARIE
S-a nascut la 9 mai 1938 in Bucuresti. In anul 1961, a absolvit Facultatea de Constructii Institutul de Constructii
Bucuresti. De la absolvirea facultatii, pana in anul 2008, a activat in []
NOVART ENGINEERING: 4D BIM by Novart Engineering
Novart Engineering este una dintre putinele companii din Romania care implementeaza si utilizeaza metodologie
BIM (Building Information Modeling) in livrarea proiectelor de constructii publice si []
CASA SOCIALA A CONSTRUCTORILOR: Gala Premiilor de Excelenta pentru studentii Universitatii

Tehnice de Constructii Bucuresti (UTCB)
Gala a fost organizata cu sprijinul Casei Sociale a Constructorilor (CSC) si cu participarea partenerilor sociali din
sectorul de constructii si producere a materialelor de constructii, respectiv []
Cea de a XXVII-a Conferinta Nationala AICPS Brasov, 18-19 mai 2017
ASOCIATIA INGINERILOR CONSTRUCTORI PROIECTANTI DE STRUCTURI (AICPS) are placerea de a va

invita la: CEA DE A XXVII-A CONFERINTA NATIONALA AICPS cu participarea ACADEMIEI DE STIINTE
TEHNICE DIN []
Triada BENEFICIAR ARHITECT CONSTRUCTOR
Istoric vorbind, arhitectul nu a fost si nici nu va fi vreodata un creator 100% independent. El s-a aflat si se va afla
intotdeauna intre beneficiar si cerintele acestuia, precum si in restrangerile []
KEYSFIN: Febra imobiliarelor relanseaza sectorul constructiilor. Prima Casa, o cursa cu capcane?
Potrivit unui studiu privind evolutia pietei constructiilor, studiu realizat de Keysfin, constructiile de locuinte sunt
principalul motor al pietei, urmate de constructiile de imobile de birouri si []
TROFEUL CALITATII ARACO: Cladire administrativa pentru birouri P+4E, Calea Severinului nr. 97,
Craiova, jud. Dolj
Beneficiar: RC CRAIOVA AS VYSKOV SUCURSALA PITETI Executant: SC RECON SA Proiectant: SC
CONARG AG SRL Investitia a presupus construirea unei cladiri de birouri cu regim de inaltime P+4, imprejmuire,
[]
ALUPROF SYSTEM ROMANIA: Bariera de aluminiu pentru infractori

Statisticile politiei spun ca infractorii patrund, cel mai adesea, in cladiri pe ferestrele si usa de la balcon, insa nu
sparg geamurile. Isi fac treaba in liniste, fortand eficient aripa ferestrei. []
Urmareste RC si pe:
Arhitectura / Proiectare
Economia de energie la cladiri
In cazul modelelor de tip stationar, se utilizeaza temperatura exterioara de calcul care poate fi o valoare medie
iarna, pe o anumita perioada. Aceasta valoare are o frecventa mai rara de aparitie (fig.1). Temperatura exterioara
conventionala de calcul se utilizeaza la conceptia instalatiilor de incalzire, dar si la izolarea termica
corespunzatoare a anvelopei, care va Citeste in continuare
Provocarile in dezvoltarea oraselor subiect dezbatut la Cluj-Napoca de peste
300 arhitecti
Speakeri de renume, atat din tara, cat si din strainatate, vor participa joia aceasta, 6 octombrie, la cea de-a IV-a
editie a evenimentului Architecture Conference&Expo, ce va avea loc la Cinema Florin Piersic din Cluj-Napoca.
Sub tematica Renewing cities: Climatul urban pentru noile generatii, in cadrul evenimentului vor exista teme de
discutie legate de dezvoltarea Citeste in continuare
Durabilitatea elementelor din beton armat. Concepte moderne
Studiul durabilitatii elementelor de beton armat are drept obiectiv prioritar stabilirea masurilor capabile sa asigure,
in mod satisfacator, durata anticipata de functionare, prin identificarea si tratarea corespunzatoare a deteriorarilor
aparute pe parcursul exploatarii constructiei. Totodata, trebuie sa se acorde prioritate proiectarii si executiei, in
conformitate cu realizarile recente dobandite prin activitatea practica si cu rezultatele Citeste in continuare
Se pot construi autostrazi mai ieftine? (II)
(Continuare din numarul anterior) In continuare vom prezenta diversele elemente componente ale unei autostrazi,
care consideram ca se preteaza a fi aplicate si la noi, in vederea reducerii costului lucrarilor. Mentionam ca ne
vom referi numai la acele solutii tehnice care, concomitent cu reducerea valorii lucrarilor, permit desfasurarea
traficului in conditii de securitate, in conformitate Citeste in continuare
Geotehnica / Fundatii
Interventii structurale dupa cutremurele din 10 noiembrie 1940 si 4 martie 1977, la
bisericile de rit ortodox in Romania
Este cunoscut faptul ca, din cauza conditiilor naturale, la noi in tara s-a dezvoltat, in decursul istoriei, mai mult o
civilizatie a lemnului si mai putin a pietrei. Structurile de rezistenta ale acestor constructii, din lemn, zidarie de
caramida, piatra sau mixta, piatra cu caramida, cu materiale de calitate medie spre slaba, mai ales la Citeste in
continuare
Locul si rolul geotehnicii in activitatea de constructii. Interviu cu prof. univ. dr.
ing. Sanda Manea
Intre 7 si 10 septembrie va avea loc la Cluj-Napoca cea de-a XIII-a Conferinta Nationala de Geotehnica si
Fundatii, eveniment deosebit de important pentru cei ce activeaza in acest domeniu al constructiilor. Pentru a
puncta importanta evenimentului si pentru a contura locul si rolul pe care il joaca geotehnica in activitatea de
constructii am solicitat Citeste in continuare
GEOSOND SA: Metode moderne utilizate in reabilitarea si testarea forajelor
hidrogeologice
GEOSOND SA isi dezvolta activitatea in urmatoarele directii principale: Studii si expertize geotehnice si
hidrogeologice; Foraje geotehnice, geologice si hidrogeologice; Proiectare si executie alimentari cu apa din
subteran; Proiecte pentru fundatii speciale si consolidari; Piloti, minipiloti, ancoraje si injectii pentru consolidari
taluze si versanti. In prezent, colectivul GEOSOND SA constituie o echipa moderna formata din Citeste in
continuare
IRIDEX GROUP PLASTIC: Sisteme de ancorare a pamantului pentru lucrari de
infrastructura
Ca urmare a parteneriatului incheiat intre compania Iridex Group Plastic si producatorul britanic Platipus,
compania noastra si-a extins portofoliul de solutii si servicii prin sisteme de ancorare pentru lucrari de
infrastructura. Parteneriatul va oferi o unificare a servicilor care acopera majoritatea necesitatilor oricarei companii
in utilizarea ancorelor: proiectare, testare, achizitie si instalare. Ancora percutanta este Citeste in continuare
Scule / Utilaje / Aparate
TOPO CAD VEST: TERRATEST 5000 BLU, cel mai inteligent aparat de testare cu
placa dinamica in 2 minute obtineti rezultatele
Echipamentele Light Weight Deflectometer (LWD) TERRATEST 5000 BLU sunt cele mai inteligente aparate de
testare cu placa dinamica de sarcina din lume si primele care utilizeaza tehnologia Bluetooth + o aplicatie pentru
smartphone si navigare vocala. TERRATEST 5000 BLU revolutioneza domeniul de testare a gradului de
compactare al solului cu placa dinamica de sarcina, deoarece Citeste in continuare
Komatsu D51EX/PX-22 un super buldozer pentru super vizibilitate
Komatsu a creat modelul D51EX/PX-22, un nou buldozer de 13 tone, care ofera operatorului o perspectiva fara
precedent asupra echipamentului de lucru. Pentru a usura munca si a reduce timpul de lucru, Komatsu a introdus
un design revolutionar pe care l-a denumit buldozerul cu bot super tesit. D51EX/PX-22 devine astfel primul
buldozer din lume din Citeste in continuare
KONE unul dintre liderii mondiali in industria ascensoarelor si scarilor rulante
KONE unul dintre liderii mondiali in industria ascensoarelor si scarilor rulante ofera: I. Suport in proiectare II.
Solutii inovatoare pentru ascensoarea si scari rulante III. Montaje la cheie IV. Intretinere si reparatii
V. Modernizari partiale sau totale KONE vine in ajutorul clientilor sai pentru administrarea unei circulatii fluide de
persoane si marfuri in cladiri. Ofera solutii inovative Citeste in continuare
KOBO TECHNOLOGIES: Echipamente profesionale pentru sudarea de mase
plastice
KOBO TECHNOLOGIES SRL este o companie specializata in livrarea de echipamente profesionale pentru
sudarea de mase plastice, prelucrare termica de mase plastice, procese industriale de incalzire, tehnica de nituire
etc. Noi suntem distribuitorul exclusiv pentru Romania si service autorizat Leister Technologies AG Elvetia,
pentru Romania. La noi veti gasi toate produsele Leister lider Citeste in continuare
Infrastructura
CONFORT CONSTRUCT & INSTAL 2015 cel mai mare targ de constructii,
instalatii decoratiuni interioare, energii regenerabile si oferte imobiliare din vestul Romaniei
Camera de Comert, Industrie si Agricultura a judetului Arad va organiza in perioada 19 22 martie 2015, la
complexul Expo Arad, a XXI-a editie a targului international CONFORT CONSTRUCT & INSTAL. Editia
precedenta a reunit 80 de firme din Romania si Ungaria care au expus pe o suprafata de 4.000 mp, targul fiind
vizitat Citeste in continuare
IRIDEX: Unda Verde catre infrastructura europeana
Este, poate, surprinzator, dar pe masura ce tehnologiile avanseaza, solutiile la diverse probleme tehnice sunt
date de produse naturale. Scepticismul, inerent la inceput, a cedat in fata rezultatelor obtinute. Anii de cercetari
laborioase si experienta specialistilor de la GREENFIX au condus la aparitia unui produs eficient si natural
utilizat pe scara larga in tarile Uniunii Citeste in continuare
GT GROUND ENGINEERING & CONSTRUCTION SERVICES: Al 33 lea Congres
International PIANC, San Francisco
PIANC reprezinta forumul unde profesionisti din intreaga lume isi unesc fortele pentru a oferi consultanta de
specialitate pentru infrastructuri sigure, durabile si economice, facilitand dezvoltarea transportului naval. Infiintat in
1885, PIANC continua sa fie principalul partener al guvernelor si sectorului privat in proiectarea, dezvoltarea si
intretinerea porturilor, cailor navigabile si zonelor de coasta. Fiind o Citeste in continuare
DARA CONSTRUCTII: Inlocuirea rosturilor de dilatatie si a aparatelor de reazem
la podul peste raul Olt de la Hoghiz
Lucrarea la podul de pe DN13, Km 53+808, peste raul Olt, in localitatea Hoghiz, a fost inclusa in programul de
investitii al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania si a fost executata de Directia
Regionala de Drumuri si Poduri Brasov. Finantarea a fost asigurata prin programul BEI II si cu cofinantare de
Citeste in continuare
Cofraje
SOLETANCHE BACHY FUNDATII: FREELO incinta circulara duala de pereti
mulati pentru construirea tunelului de vant aerodinamic (I)
Beneficiar: KEI Development SA Arhitectura: arh. Razvan Barsan / WIGWAM Design SRL Proiectant structura de
rezistenta: ROMAIR Consulting SRL, WIGWAM Design SRL Proiectant de specialitate incinta / fundatii speciale:
SBR Soletanche Bachy Fundatii SRL Verificatori atestati: ing. Lrnd Sata (Af), ing. Dan Iancu (A1, A2)
Antreprenor General / Executant: SBR Soletanche Bachy Fundatii SRL FREELO Citeste in continuare
DOKA: Staxo 40 Solutia potrivita pentru orice cerinta

Noua schela portanta Staxo 40, a firmei Doka, indeplineste cerintele in domeniul constructiilor supraterane si
redefineste standardul in privinta rapiditatii, sigurantei si eficientei. Noul cadru in H, cu o greutate substantial
redusa si optimizat din punct de vedere ergonomic, permite o manipulare simpla pentru operatii de montare si
demontare de scurta durata, asigurand, concomitent, o Citeste in continuare
DOKA: Expozitia Internationala de Constructii BAUMA 2007. Forta inovatiei
Inovatiile sunt forta motivationala din spatele planurilor de dezvoltare ale Grupului Doka. De-a lungul timpului, o
companie nu poate continua sa aiba succes decat satisfacand clientii cu promptitudine si la un nivel calitativ
superior. Inovatia la Doka este un proces continuu, concretizat in produsele si serviciile care aduc cel mai mare
beneficiu practic utilizatorului. Expertii Citeste in continuare
IRIDEX GROUP PLASTIC: CRISTEX ADMIX HD aditiv pentru impermeabilizare
prin cristalizare si superplastifiant pentru obtinerea betoanelor impermeabile de calitate superioara
Cristex Admix HD este un aditiv pentru betoane sub forma de pulbere, cu dubla actiune: impermeabilizare prin
cristalizare in masa si superplastifiant, utilizat pentru transformarea betonului obisnuit in beton impermeabil cu
sporirea rezistentelor initiale si cresterea semnificativa a rezistentelor la toate varstele prin reducerea raportului
apa/ciment dintr-un amestec de beton dat. Realizarea impermeabilitatii si imbunatatirea Citeste in continuare
Materiale / Echipamente
GEOBRUGG AG: Protectie versanti DN7 Km 198+000 226+000, Valea Oltului
Date de identificare a obiectivului de investitii Beneficiar: CNADNR DRDP Craiova, Sectia de Drumuri Nationale
Valcea Proiectant: SC IPTANA SA Bucuresti Constructor sisteme Geobrugg: Schsische Bau GmbH Germania,
Sucursala Sibiu Furnizor sisteme: Geobrugg AG Geohazard Solutions, Elvetia Caracteristici specifice ale
investitiei Termen de executie: 15 luni, perioada iunie 2008 mai 2010; Citeste in continuare
BENDKOPP: Solutii moderne pentru asamblarea si fixarea lucrarilor de constructii
Societatea BENDKOPP din Cluj Napoca este unul dintre cei mai importanti furnizori de tehnica de varf in
domeniul fixarilor profesionale. Oferta firmei raspunde cerintelor tot mai diverse ale unei piete orientate spre
calitate, timp si costuri. In acest sens, BENDKOPP pune le dispozitia constructorilor solutii optime in domeniul
tehnicii de fixare in beton, caramida s.a. Citeste in continuare
ThermoShield: Aplicarea de ThermoShield pe fatade
Aplicarea de ThermoShield pe fatade este o solutie care ofera avantaje deosebite. Ea serveste nu numai la
imbunatatirea aspectului exterior al cladirii, ci si la sporirea semnificativa a eficientei economice a
acesteia. Protectie de durata la intemperii pentru fatada dvs. Soarele si aerul cald ajuta dupa aplicarea
ThermoShield la asigurarea unei protectii eficiente impotriva Citeste in continuare
ALUPROF: Sisteme din aluminiu pentru rulouri exterioare

Casa, locul unde ne petrecem majoritatea timpului liber, ar trebui sa fie cat mai atractiva si primitoare. Toti ne
dorim sa avem un camin unde sa ne simtim in siguranta, sa ne relaxam, un loc unde sa revenim cu placere dupa
o zi obositoare de munca. Pornind de la aceste considerente, Aluprof System Romania ofera Citeste in
continuare
Termoizolatii
Multi-Comfort House. SAINT-GOBAIN ISOVER SI CASA PASIVA
Cea mai ieftina energie este, in primul rand, cea care nu se consuma. Aceasta nu necesita regenerare, import
sau costuri, natural, nu are nici un efect daunator pentru oameni si nici pentru mediu. Toate aceste lucruri
alcatuiesc conceptul de baza al casei pasive. Aparut inca din anii 70, conceptul de Casa pasiva s-a dezvoltat
intens Citeste in continuare
BAUDER: Termoizolatie de inalta performanta
Cel mai bine, intotdeauna pe capriori Termoizolatie optima: aplicare rapida si sigura O termoizolatie pe capriori
ofera ambele avantaje. Se va monta, in mod simplu, din exterior, precum o manta inchisa peste constructia
acoperisului si se va fixa mecanic cu ajutorul suruburilor speciale Bauder prin contrasipci. BauderPIR
termoizolatie de inalta performanta Citeste in continuare
URSA: Fonoizolare. Placi URSA TSP pentru bai de hotel cu incalzire in
pardoseala
Pardoselile hotelurilor au nevoie de o buna izolare termica si mai ales fonica, pentru a evita propagarea sunetelor
nedorite catre spatiile de dedesubt si a asigura un confort superior oaspetilor locatiei respective. Asemenea
cerinte sunt cu atat mai importante in bai, acolo unde zgomotele pot depasi intensitatea obisnuita (inclusiv cele de
impact, inevitabile pe o Citeste in continuare
MULTIBETON ROMANIA: Incalzire prin pardoseala cu sapa din asfalt turnat
Asfaltul are o lunga traditie in constructii: inca din antichitate, aproximativ 700 in. Hr., s-a utilizat pentru asfaltarea
strazilor. Abia in secolul 19, insa, tehnica asfaltului a inceput sa progreseze. In 1838 s-a asfaltat prima strada in
Germania: Jungfernstieg in Hamburg, iar in 1841 s-a creat asfaltul turnat. Este vorba despre un asfalt cu un
Hidroizolatii
PROADITIV: Hidroizolatia suprafetelor minerale. Hidroizolanti rigizi si flexibili in strat subtire

Cu o experienta de mai bine de 50 de ani in cercetare, dezvoltare si productie, PTB Compaktuna va ofera
produse de inalta calitate pentru hidroizolatii, pardoseli, betoane si mortare etc. Va prezentam doua materiale
revolutionare in industria de constructii, care, datorita compozitiei acestora, respectiv caracteristicilor unice, au dat
un nou inteles procedurii de hidroizolare-impermeabilizare in Citeste in continuare
Apla: AplaHydroStop Solvent o noua amorsa bituminoasa Apla pe baza de solvent
Portofoliul de produse al Atlas Corporation este in permanenta crestere si diversificare, cuprinzand materiale de
foarte buna calitate pentru finisaje, hidro si termoizolatii, toate dezvoltate sub marca Apla Atlas Professional
Line Applications. In domeniul hidroizolatiilor, pe langa gama variata de membrane hidroizolatoare AplaBitustop,
armate cu poliesteri sau fibre de sticla, amorsa bituminoasa la rece Citeste in continuare
CERESIT: Sistemul Ceresit MicroProtect in lupta cu ciupercile si mucegaiul
Mucegaiul poate ramane timp de multi ani neobservat in baia dumneavoastra, inainte de a se instala definitiv si
iremediabil, sporii produsi de acesta cautand un loc potrivit pentru inmultire constanta. Atunci cand tencuiala,
siliconul sau peretele lasa sa apara la suprafata pete colorate, e de obicei prea tarziu pentru o interventie
eficienta. Acesta este motivul Citeste in continuare
SCHOMBURG: Mortare hidroizolante
Inca de acum 20 de ani, producatorul german de materiale speciale pentru constructii Schomburg GmbH a venit
in ajutorul antreprenorilor si executantilor de lucrari in domeniul constructiilor prin crearea de hidroizolatii
minerale. Aceste hidroizolatii minerale pot fi rigide, flexibile sau mortare care actioneaza prin
cristalizare. AQUAFIN-1K Este o hidroizolatie minerala rigida pe baza de Citeste in continuare
Izolatii acustice
ISOVER: Placi rigide pentru izolarea acustica a planseelor
Este bine cunoscut faptul ca zgomotul nu constituie doar un disconfort, ci si o amenintare grava a sanatatii.
Efectele pe care expunerea la zgomot le are asupra sanatatii constituie o problema publica din ce in ce mai
acuta. Se estimeaza ca jumatate din populatia europeana traieste intr-un mediu cu zgomot, iar mai mult de o
Pereti interiori de compartimentare. Exigenta acustica
Exigenta acustica a peretilor interiori de compartimentare, moderni, alcatuiti din schelet, vata minerala si placi din
ipsos-carton, se realizeaza printr-o conceptie judicioasa care ia in considerare cantitatea, caracteristicile si
pozitionarea acestor elemente componente in structura peretilor usori. In cladirile de locuit, atenuarea
zgomotelor este necesara in vederea eliminarii disconfortului care poate avea repercusiuni asupra Citeste in
continuare
ALUPROF: MB-SLIMLINE Noul sistem de fereastra produs de ALUPROF
Stil, clasa, sic acestea sunt caracteristicile distinctive ale trendului Slim. Slim, cu forma sa caracteristica,
arata atractiv de fiecare data. Slim are mare succes nu doar in lumea modei, ci si in arhitectura. Formele drepte
ale acestui nou model de fereastra sporesc atractivitatea vizuala a cladirii si ii confera acesteia gratie. Sticla
montata intr-o Citeste in continuare
KNAUF-AMF: THERMATEX AQUATEC Placa de plafon puternic fono-absorbanta ce ofera o rezistenta

la umiditate de 100% RH
In zonele sanitare, bai, piscine, dar si in bucatariile mari de la cantine sau restaurante, umiditatea din aer este
foarte ridicata. Pentru pereti si pardoseli, o protectie suficient de buna o ofera placile ceramice sau unele
materiale similare, deoarece acestea se pot curata foarte bine. Zona de plafon insa, nu se ia in considerare inca
Constructii din lemn
Rezistenta la foc a elementelor de constructii din lemn
Rezistenta la foc este o caracteristica importanta a elementelor structurale din lemn considerate, din punct de
vedere a sigurantei la foc, elemente combustibile. Valoarea rezistentei la foc va fi influentata de timpul de
alarmare pentru pompieri si cel de evacuare a oamenilor. Analiza comportarii grinzii din lemn expusa pe 3 laturi
la foc Calculul Citeste in continuare
Structuri din lemn in constructii
Dupa cum stiti, constructia de locuinte din ultimii ani, pe langa amploarea luata, a marcat si abordarea a cat mai
multor solutii prin care cladirile noi sa-si asigure functionalitate, durabilitate si confort. A intrat in joc, cum se
spune, imaginatia arhitectilor, a proiectantilor si constructorilor in a oferi solicitantilor o gama variata de tipuri
potrivit Citeste in continuare
Metode si produse pentru protectia lemnului
Lemnul a fost si ramane unul dintre principalele produse folosite si in constructii. La exigentele calitative actuale
este nevoie, insa, de un lemn cu anumiti parametri, care sa confere constructiilor soliditate, estetica, durabilitate
si, deci, eficienta. Lemnul este un material perisabil, higroscopic si combustibil, ceea ce impune o atentie sporita
la selectarea speciei lemnoase care Citeste in continuare
Sisteme eficiente pentru cladiri cu structura din lemn. Alinierea la standardele europene
(Urmare din numarul anterior) Constructiile pe structura de lemn in Romania si in lume Utilizarea raspandita a
lemnului in constructia de locuinte are atat o baza economica cat si una estetica. Capacitatea de a construi cladiri
de locuit din lemn cu o cantitate minima de echipament specializat a mentinut competitiv pretul de cost al cladirilor
Constructii metalice
ANTICOROSIV: Protectie anticoroziva a suprafetelor din metal sau beton supuse unor medii puternic
agresive chimic
Anticorosiv SA este lider national in realizarea protectiei anticorozive a suprafetelor de metal si beton prin oferta
de solutii moderne pentru combaterea coroziunii. Acestea prelungesc viata instalatiilor si constructiilor si
contribuie, totodata, la reducerea costurilor in timp, precum si la protejarea mediului inconjurator. In completarea
pachetului de solutii, produse si servicii pe care societatea Citeste in continuare
IRIDEX GROUP PLASTIC: Poliurea o alternativa moderna pentru protectia
anticoroziva a structurilor metalice
Tehnologia poliureei aplicata prin pulverizare este una dintre cele mai recente si mai in voga tendinte din
domeniul protectiilor anticorozive, in special in cazul protectiei conductelor metalice si in general ca
protectie/pelicula anticoroziva. Poliurea combina proprietatile extreme de aplicare cum ar fi intarirea rapida, chiar
si la temperaturi scazute (-300C), si rezistenta la umiditate cu Citeste in continuare
ISOPAN: Confort modern pentru cladiri
Pe zi ce trece, amploarea constructiilor in Romania tinde sa devina ceva obisnuit daca avem in vedere numarul
mare de santiere prezente in mai fiecare localitate din tara. Imbucurator este faptul ca aceste constructii, chiar
daca fac rabat de la estetica, amplasament sau sistematizare in privinta dotarilor care sa asigure un ambient
decent, ele sunt Citeste in continuare
SALT COM la dispozitia dumneavoastra!
SALT COM Slobozia este o firma specializata in lucrari diverse de proiectare si constructii montaj: constructii si
modernizari sedii pentru institutii publice, spatii de depozitare pentru agenti economici, lucrari de aparare
impotriva inundatiilor, sisteme de irigatii, constructii de locuinte etc. Societatea dispune de personal tehnic,
economic si administrativ calificat si responsabili tehnici autorizati care asigura Citeste in continuare
Cladiri verzi
MULTIBETON: Investiti in loc sa pierdeti
Modificarile climatice si preturile crescande ale energiei ne obliga la o regandire a societatii. Astfel, energiilor
regenerabile le revine o pozitie cheie, in primul rand surselor de caldura, de pana la 90% din totalul energiei
necesare in consumul casnic, pentru incalzire / racire si apa calda. Este foarte importanta distribuirea optima a
caldurii in fiecare Citeste in continuare
CISC: Eficientizarea energetica a cladirilor existente pledoarie pentru VERDE
Sa fie verde! Cat mai mult verde! Verdele inseamna viata, inseamna speranta. Verdele este curat si nepervertit.
Inconjurati de beton si sticla, tanjim la prospetimea naturii ce se intinde, de obicei, dincolo de habitatul nostru.
Conceptul de siguranta, uneori gresit inteles, ne-a indemnat sa ne construim locuinte solide. Dorinta de confort ne
duce la consumuri Citeste in continuare
Case pasive: Ce sunt casele pasive Proiectarea si construirea unei case pasive
Raspundem numeroaselor intrebari pe aceasta tema, prezentand cateva informatii care speram ca vor fi utile. Ce
sunt casele pasive? Casele pasive sau cladirile verzi asa cum mai sunt denumite sunt acele cladiri care, in
exploatare, au nevoie pentru incalzire de o cantitate mult mai mica de energie (cel mult 15 kwh/m2/an) decat o
Casa pasiva independenta energetic realizata in sistem Folex
Pentru cei interesati, va prezentam un sistem constructiv nou, pentru realizarea unei cladiri de locuinte, conceput
si brevetat de SC FOLEX SRL, sistem realizat din elemente modulare tip BSF cu nervuri din beton armat.
Sistemul se refera la captarea si folosirea energiei solare printr-un panou solar parabolic, ce confera cladirii
independenta energetica, indiferent de amplasamentul Citeste in continuare
Calitate / Certificare
ARACO: EUROCODURI
30 ianuarie 2010 reprezinta data limita stabilita de catre Comitetul European de Standardizare (CEN), pentru
anularea tuturor standardelor nationale conflictuale cu Eurocodurile de catre fiecare tara membra CEN. Avand in
vedere Recomandarea Comisie Europene din 11 decembrie 2003 cu privire la implementarea si utilizarea
Eurocodurilor pentru lucrari de constructii si produse structurale de constructii, Citeste in continuare
ARACO: Sedinta Consiliului presedintilor FIEC
La sfarsitul lui 2014 a avut loc, la sediul Confederatiei belgiene de constructii, sedinta Consiliului FIEC, eveniment
la care au participat reprezentanti ai membrilor FIEC din Germania, Franta, Spania, Italia, Turcia, Grecia,
Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Romania. Va prezentam principalele teme puse in discutie. Noua
structura a Comisiei Europene, care a intrat in functiune la Citeste in continuare
Controlul de stat in constructii. Comentarii la proiectul ISC Codul Constructiilor
Titlul IX din Codul Constructiilor propus de ISC poarta denumirea Executarea controlului de stat in domeniul
constructiilor si cuprinde doua capitole: I: Dispozitii generale si II: Organizarea controlului de stat in domeniul
constructiilor. La randul sau, capitolul II are sase sectiuni: 1. Prevederi generale; 2. Urmarirea aplicarii
documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism Citeste in continuare
CISC: Durabilitatea constructiilor
Se vorbeste tot mai mult in lume despre dezvoltare durabila. Intelesul adevarat al acestei notiuni este mai subtil
si mai complex, dar, pe scurt si pe intelesul tuturor, se refera la a produce totul mai durabil, adica pentru o
durata mai mare de timp. Oare de ce s-a ajuns la aceasta idee? Este simplu de Citeste in continuare
Informatii juridice / Legislatie
Dirigintele de santier reprezentant al investitorului in realizarea investitiilor
Functia de diriginte de santier are traditie la noi in tara, contribuind la realizarea lucrarilor de constructii in deplina
concordanta cu cerintele de calitate stabilite de Legea 10/1995. In acelasi timp, Procedura nr. 1496/13 mai 2011
a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului stabileste cadrul normativ privind autorizarea dirigintilor de
santier de catre Inspectoratul de Stat Citeste in continuare
CITR: Licitatie publica pentru vanzare pachete de bunuri ALPINE SA
Subscrisa CITR Filiala Ilfov SPRL, inmatriculata la Registrul Societatilor Profesionale al U.N.P.I.R. sub nr. RFO II
0718, cu sediul procesual ales in Bucuresti, str. Turturelelor, nr. 11A, parter, sector 3, Phoenicia Business Center,
in calitate de administrator judiciar, al S.C. ALPINE S.A. (in insolventa, in insolvency, en procedure collective), cu
sediul in Mogosoaia, str. Garii Citeste in continuare
Psihologia manageriala in ingineria constructiilor
Despre management, in general si in particular, au fost publicate in paginile Revistei Constructiilor multe pareri
si concluzii. Toate acestea au oferit specialistilor din domeniu posibilitatea de comunicare si de informare, pe care
viitorul cititor le poate exploata constructiv. Incerc sa-mi exprim si eu o parere despre ipostaze ale
managementului vazute din perspectiva practicii, a Citeste in continuare
Sistemul CRM: Triunghiul relatiilor client vanzator bunuri/servicii
Managementul relatiei cu clientul (CRM Customer Relationship Management) este un termen vast ce cuprinde
mai multe concepte folosite de companii pentru a-si gestiona relatia cu clientii, incluzand captura, depozitarea,
analiza informatiei clientului, stabilirea unei relatii complexe vanzator cumparator, analiza vanzarilor, repartitia
incasarilor, proiectarea de noi produse. In mediul competitiv, prezent si in domeniul Citeste in continuare
Societati din constructii
GLULAM: O valorificare superioara a lemnului in constructii
Compania Glulam SA evolueaza preponderent in piata nationala a materialelor de constructii si a proiectelor

imobiliare, cu o prezenta activa din anul 2004, in domeniul productiei si comercializarii grinzilor din lemn lamelat
incleiat si a panourilor termoizolante tip sandwich cu spuma poliuretanica de inalta densitate si fete nemetalice.
Beneficiind de experienta si know-how-ul scandinav, inca Citeste in continuare
LEIER: Materiale de constructii din materii prime naturale
Pe buna dreptate, azi se pune foarte mare accent pe latura ecologica a fiecarui produs care face parte din viata
noastra de zi cu zi. Deoarece ne petrecem foarte mult timp in preajma caminului nostru, dorim sa cream un mediu
cat mai placut, cat mai apropiat de natura. Probabil nimic nu ofera o senzatie mai Citeste in continuare
QUALITY CERT: Calitatea in constructii traditie si continuitate
La 2 noiembrie 1999, data la care QUALIBAT Franta sarbatorea 50 de ani de la incheierea Protocolului din 2
noiembrie 1949 intre Ministerul Reconstructiei si Urbanismului si Organismul de calificare si clasificare a
cladirilor si activitatilor, actualii QUALIBAT, am avut ocazia, in calitate de unic invitat din tarile din Estul Europei,
sa remarc ca Romania Citeste in continuare
Hidroconstructia SA: Valorificarea potentialului hidroenergetic romanesc
Societatea Comerciala HIDROCONSTRUCTIA S.A. a fost infiintata la 30.11.1950 ca unic constructor al barajului
de la Bicaz. Din anul 1995, in urma privatizarii, intreprinderea devine SC HIDROCONSTRUCTIA SA, cu capital
privat. In prezent Societatea are un sediu central in Bucuresti si 11 sucursale teritoriale, cu larga autonomie, care
executa lucrari in 39 din cele 41 Citeste in continuare
Constructii reprezentative
Hidroconstructia SA: Amenajarea hidroenergetica a raului Siret pe sectorul Cosmesti-Movileni C.H.

Movileni
Raul Siret, in aval de localitatea Bacau, cuprinde urmatoarele amenajari hidroenergetice aflate in functiune: CHE
Galbeni, CHE Racaciuni, CHE Beresti, CHE Calimanesti-Vrancea si CHE Movileni. Pe sectorul cuprins intre
afluentul Trotus (in aval de localitatea Adjud) si confluenta cu raul Prut, se mai poate valorifica potentialul
hidroenergetic al raului Siret, prin amenajarea urmatoarelor lucrari hidroenergetice Citeste in continuare
Modernizare substatie tractiune R.A.T.B. REPUBLICA
Antreprenor: TIAB SA, Bucuresti Antreprenor general: Asocierea Tehnologica Radion SRL, TIAB SA, ISAF SA,
SCT SA Beneficiar: Primaria Municipiului Bucuresti Proiectant general: Via Proiect SRL Colaboratori: Siemens
Romania SRL, Nexans Romania, Proiectstil SRL, Fibrop Instal SRL, Euxin SRL Substatia de tractiune Repu-
blica, situata in centrul Bucurestiului, pe Bd. Carol, a fost prima substatie Citeste in continuare
Imobil de birouri PC CENTER
Antreprenor general: IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT SRL Beneficiar: PC MANAGEMENT & CONSULTING
SRL Proiectant general: STUDIO T ARCH SRL Subantreprenori: ALL PLAN CONSTRUCTION SRL executie
structura, CCA TEHNOREX SRL executie finisaje fatada, pereti cortina, VANLON CONSTRUCT SRL
executie finisaje interioare si exterioare, TRANSPARENT DESIGN SRL livrare si montaj compartimentari
interioare din sticla, Citeste in continuare
Teatrul National Bucuresti Refacere si modernizare
In curand centrul capitalei noastre va cunoaste imbunatatiri arhitecturale care vor da o noua infatisare zonei Piata
Universitatii. Locul la care ne referim este unul incarcat de istorie, fie si daca retinem ca, in imprejurimile sale se
afla cladiri care marcheaza, in trecerea timpului, etape semnificative si din punct de vedere arhitectonic. Este
suficient sa Citeste in continuare
Personalitati din constructii
Personalitati romanesti in constructii Emil SIMIU
S-a nascut la 8 aprilie 1934 in Bucuresti. Dupa absolvirea Liceului Academie Ronsard (1944 1946), a Liceului
Francez si a Scolii Medii de Arhitectura (1948 1951), a urmat cursurile Facultatii de Constructii din Institutul de
Constructii Bucuresti, facultate pe care a absolvit-o in anul 1956. Activitatea profesionala a inceput-o, ca diriginte
de santier, Citeste in continuare
Personalitati romanesti in constructii. Constructor: meserie transmisa din tata in
fiu. Laurentiu, Dinu si Constantin Erbiceanu
In timp, putine profesii, remarcabile prin scopul lor, au cunoscut traditia de transmitere, din tata in fiu, cum se
spune, a aceleiasi meserii. In cazul nostru, a celei de constructor, meserie care dureaza bunurile materiale si
imobile pentru locuit, educatie, sanatate, industriale, infrastructura. Lista poate fi intregita cu aproape tot ce ne
inconjoara si ne Citeste in continuare
Personalitati romanesti in constructii Dan Mircea FRANGOPOL
S-a nascut la 28 iulie 1946 in Bucuresti. Dupa terminarea Liceului Spiru Haret din Bucuresti, a urmat, intre anii
1964 1969, Facultatea de Constructii Civile si Industriale Institutul de Constructii Bucuresti, pe care a absolvit-
o ca sef de promotie. Dupa absolvire a fost retinut in invatamant, la Catedra de constructii civile a Institutului
Personalitati romanesti in constructii. Participanti la edificarea Sistemului
Hidroenergetic National
Ioan Radu S-a nascut la 8 noiembrie 1946 in comuna Buteni, judetul Arad. In anul 1969, a absolvit Facultatea de
Constructii Civile, Industriale si Agricole din Institutul de Constructii Bucuresti. Dupa absolvire, intre anii 1969-
1971, a activat la Directia de Sistematizare, Arhitectura si Proiectare Deva, elaborand proiecte pentru ansamblul
de locuinte cartier Dacia, Baza ITA Citeste in continuare
Opinii
Vid legislativ in constructia de drumuri
In prezent, sunt mari lacune in normele tehnice in vigoare in domeniul proiectarii si executiei straturilor rutiere
pentru drumuri de toate clasele si categoriile tehnice. Se excepteaza drumurile administrate de CNAIR (fost
CNADNR) pentru care exista norma tehnica, dar acestea reprezinta numai cca. 20% (aproximativ 17.000 km) din
reteaua rutiera interurbana a Romaniei (de peste Citeste in continuare
Las-o, ma, ca merge-asa!
Ei bine, se pare ca de putina vreme nu mai merge chiar asa, desi indragita melodie a hipopotamilor, devenita
intre timp un savuros slagar fredonat cu placere de multi dintre noi, mai ales in situatiile ilare ale vietii, nu mai
merge pentru ca nu duce la nimic in afara denimic. Sigur ca ne-am obisnuit asa, Citeste in continuare
ARACO: Este timpul pentru un puternic impuls al lucrarilor de renovare
Din toamna acestui an, blocurile de locuinte din municipiile-resedinta de judet vor putea beneficia de lucrari
complexe de crestere a eficientei energetice cu ajutorul fondurilor europene. Ministerul Dezvoltarii Regionale si
Turismului a finalizat negocierile cu Comisia Europeana pentru finantarea, in cadrul actualului exercitiu bugetar,
prin Programul Operational Regional, a activitatilor de crestere a eficientei energetice Citeste in continuare
www.forum.peundemerg.ro
Nu spunem nicio noutate cand afirmam ca in materie de infrastructura, in special de transport, Romania se afla
mult in urma tarilor civilizate ale lumii. In aceste conditii orice realizare, orice pas inainte, nu poate decat sa ne
bucure. Iar in ultima perioada acesti pasi au inceput sa fie facuti. Probabil asa a aparut ideea Citeste in
continuare
Copyright Revista Constructiilor 2005 - 2017

Termeni si conditii
Contact
Publicitate
Share to Facebook
, Number of shares
Share to TwitterShare to Google+Share to LinkedIn
, Number of shares
Share to EmailShare to PrintFriendly
SHARES

Zonarea Seismica A Romaniei in Contextul Cerintelor Standardelor Europene

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Zonarea Seismica A Romaniei in Contextul Cerintelor Standardelor Europene

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Zonarea seismica a Romaniei in contextul

cerintelor standardelor europene (I)

In acest context, autorii articolului si-au pus urmatoarele intrebari:

ce putem critica la hartile adoptate in 2006 si 2008 si ce ne-ar trebui de fapt?

Stadiul actual in zonarea seismica

Istoricul pe scurt in Romania, din 1941 pana in 1991, include, astfel:

de asemenea, existau diferente fata de datele istorice privind [9]:

inregistrari numerice de tipul istoriilor in timp (accelerograme, vitezograme, seismograme de deplasari);

Pana in 2008 au fost elaborate si adoptate SR EN 1998-1:2004/NA:2008 [15] impreuna cu standardul SR EN

Ca o consecinta, cu privire la conditiile de utilizare a anexelor standardului SR EN 1998-1:2004, Anexa A

Evaluarea critica comparativa a hartilor de zonare

Dintre observatiile importante transmise de autorii acestui articol [16] citam:

notiunea de hazard seismic, neutilizata in P100-92 de proiectantul obisnuit si semnificatia probabilistica

5. *** Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si

6. *** Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si

citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 56 februarie 2010, pag. 68

[Total vizite - 5.009 / Vizite astazi - 6]

Daca v-a placut articolul de mai sus

Articole din aceeasi categorie:

GORDIAS: Calculul si dimensionarea unui cadru plan cu aplicatia ConSteel

BASF: Pardoseli decorative personalizate, premiate in cadrul Campionatului National al Montatorilor de

CLADO SISTEM GRUP: Proiectare, consultanta si executie a lucrarilor de hidroizolatii

GLULAM: Prezentarea tehnica a proiectului Therme Bucuresti Corp Galaxy

NOVART ENGINEERING: 4D BIM by Novart Engineering

Cea de a XXVII-a Conferinta Nationala AICPS Brasov, 18-19 mai 2017

Triada BENEFICIAR ARHITECT CONSTRUCTOR

ALUPROF SYSTEM ROMANIA: Bariera de aluminiu pentru infractori

Arhitectura fara limite (X)

Cadre duale contravantuite excentric cu capabilitate de recentrare

Marile cutremure vrancene dupa anul 1700* (II)

Metode de protectie pasiva a constructiilor la actiuni extreme

Cele mai citite articole

Revista Constructiilor este partener media:

Ne-a parasit inca o personalitate din domeniul constructiilor

Revista Constructiilor Mai 2017

Parteneriat media Revista Constructiilor Asociatia pentru Securitatea la Incendiu

IRIDEX GROUP PLASTIC: Tehnologia Tensar pentru infrastructura rutiera

HIDROCONSTRUCTIA SA si oamenii sai. Contributia la edificarea Sistemului Hidroenergetic

MOB&IUS: Scule profesionale pentru constructii Roger MONDELIN acum si in Romania

GORDIAS: Calculul si dimensionarea unui cadru plan cu aplicatia ConSteel

BASF: Pardoseli decorative personalizate, premiate in cadrul Campionatului National al Montatorilor

CLADO SISTEM GRUP: Proiectare, consultanta si executie a lucrarilor de hidroizolatii

GLULAM: Prezentarea tehnica a proiectului Therme Bucuresti Corp Galaxy

SAINT-GOBAIN RIGIPS: HABITO plci revoluionare pentru perei i tavane

Personalitati romanesti in constructii Maria DARIE

CASA SOCIALA A CONSTRUCTORILOR: Gala Premiilor de Excelenta pentru studentii Universitatii

Cea de a XXVII-a Conferinta Nationala AICPS Brasov, 18-19 mai 2017

ASOCIATIA INGINERILOR CONSTRUCTORI PROIECTANTI DE STRUCTURI (AICPS) are placerea de a va

Triada BENEFICIAR ARHITECT CONSTRUCTOR

ALUPROF SYSTEM ROMANIA: Bariera de aluminiu pentru infractori

Economia de energie la cladiri

Provocarile in dezvoltarea oraselor subiect dezbatut la Cluj-Napoca de peste

Durabilitatea elementelor din beton armat. Concepte moderne

Se pot construi autostrazi mai ieftine? (II)

bisericile de rit ortodox in Romania

Locul si rolul geotehnicii in activitatea de constructii. Interviu cu prof. univ. dr.

ing. Sanda Manea

GEOSOND SA: Metode moderne utilizate in reabilitarea si testarea forajelor

IRIDEX GROUP PLASTIC: Sisteme de ancorare a pamantului pentru lucrari de

placa dinamica in 2 minute obtineti rezultatele

Komatsu D51EX/PX-22 un super buldozer pentru super vizibilitate

KONE unul dintre liderii mondiali in industria ascensoarelor si scarilor rulante

KOBO TECHNOLOGIES: Echipamente profesionale pentru sudarea de mase