ANALIZA DE TIP PUSHOVER

(CALCUL STATIC NELINIAR/BIOGRAFIC)

Traian-Nicu TOADER1) Alexandru STEOPOAIE2)

Indrumatori, Prof. dr. ing. Cosmin G. CHIOREAN3)

Prof. dr. ing. Zoltan KISS4)

Rezumat
Lucrarea prezintă calculul static biografic efectuat pe o structura in cadre de beton armat, cu
regim de inaltime P+4E, amplasata in Bucuresti. Structura de rezistenta a fost proiectata in concordanta
cu prevederile din Codul de proiectare P100/2006. A fost efectuata o analiza a modului in care este
influentata comportarea structurii functie de limitarea efortului axial din stalpi. Pentru aceasta, am realizat
proiectarea structurii de rezistenta in doua variante: prima varianta limitand efortul axial din stalpi la 0.4
NRd si o a doua varianta, limitand efortul axial din stalpi la 0.6 NRd. Trebuie sa mentionam ca in
proiectarea structurii toate prevederile din Codul de proiectare P100/2006 au fost respectate, mai putin
limitarea efortului axial normalizat din stalpi - din a doua varianta. In ambele variante proiectarea a fost
efectuata pentru clasa de ductilitate inalta(H).

1 NOTIUNI GENERALE

Calculul biografic este un calcul static neliniar in care incarcarile permanente sunt
constante, in timp ce incarcarile orizontale cresc monoton. Se poate aplica la cladirile
noi si la cele existente, in urmatoarele scopuri:

a) Pentru stabilirea sau corectarea valorilor raportului dintre forta taietoare de baza

primei articulatii plastice (raportul  u / 1 ).

asociata mecanismului de cedare si forta taietoare de baza asociata formarii

Raportul  u /  1 introduce influenta unora dintre factorii carora li se datoreaza suprarezistenta

structurii, in special a redundantei constructiei. Acest raport se poate determina printr-un calcul static
neliniar pentru constructii din aceeasi categorie, ca valoare a raportului intre forta laterala capabila a
structurii (atinsa cand s-a format un numar suficient de articulatii plastice, care sa aduca structura in
pragul situatiei de mecanism cinematic) si forta laterala corespunzatoare atingerii capacitatii de rezistenta
in primul element al structurii(aparitia primei articulatii plastice).

b) Pentru stabilirea mecanismelor plastice posibile si a distributiei degradarilor.

c) Pentru evaluarea performantei structurale.
d) Ca si o alternativa de proiectare fata de un calcul elastic-liniar cu forte seismice
care foloseste factorul de comportare q. In acest caz, calculul se va raporta la
deplasarea ultima admisa.

1)
Student, Master Inginerie Structurala, Universitatea Tehnica din Cluj Napoca, Facultatea de Constructii
2)
Student, Master Inginerie Structurala, Universitatea Tehnica din Cluj Napoca, Facultatea de Constructii
3)
.Universitatea Tehnica din Cluj Napoca, Facultatea de Constructii
4)
.Universitatea Tehnica din Cluj Napoca, Facultatea de Constructii

1
 1.1 Incarcari laterale
Se vor aplica cel putin doua tipuri de distributie pe verticala a incarcarilor laterale:
- O distributie uniforma, cu forte laterale proportionale cu masa indiferent de
pozitia acesteia pe inaltimea cladirii (acceleratie de raspuns uniforma), in scopul
evaluarii fortelor taietoare maxime.
- O distributie “modala”, in care fortele seismice laterale conventionale sunt
determinate prin calcul elastic, in scopul determinarii momentelor incovoietoare
maxime.

Incarcarile laterale se vor aplica in punctele in care se concentreaza masele in model.

e1i  0.05Li
Se va considera excentricitatea accidentala conform relatiei:

, unde:
e1i excentricitatea accidentala a masei de la nivelul “ i ” fata de pozitia calculata a centrului maselor,
aplicata pe aceeasi directie la toate nivelurile.
Li dimensiunea planseului perpendiculara pe directia actiunii seismice.

2
 1.2 Curba de raspuns
Relatia dintre forta taietoare de baza si deplasarea de referinta (curba de
raspuns, capacity curve) se determina prin calcul biografic pentru valori ale deplasarii
de referinta pana la 150% din deplasarea ultima (cerinta seismica de deplasare).

Fy forta taietoare de baza corespunzatoare formarii mecanismului plastic

dm deplasarea corespunzatoare formarii mecanismului plastic

A mecanism plastic

Em energia de deformatie corespunzatoare formarii mecanismului plastic

Deplasarea de referinta poate fi luata in centrul maselor situat la nivelul

acoperisului cladirii.

1.3 Raportul  u /  1
Raportul  u / 1 se determina prin calcul biografic pentru cele doua tipuri de
distributie a incarcarii laterale prezentate in sectiunea 1.1 Incarcari laterale. La
evaluarea fortelor seismice se va alege valoarea minima a raportului.

1.4 Mecanismul de cedare (mecanismul plastic)

Mecanismul de cedare prin articulatii plastice se va determina pentru ambele
distributii ale incarcarii laterale. Mecanismele de cedare trebuie sa fie in acord cu
mecanismele pe care se bazeaza factorul de comportare q folosit in proiectare(se
urmareste formarea articulatiilor plastice la capetele grinzilor si nu in stalpi).

1.5 Deplasarea ultima

Deplasarea ultima este cerinta seismica de deplasare derivata din spectrele de
raspuns inelastic in functie de deplasarea sistemului cu un grad de libertate echivalent.
In absenta unor spectre inelastice de deplasare, se pot aplica metode aproximative
bazate pe spectrul de raspuns elastic.
Deplasarea ultima se poate determina pe baza spectrului elastic de raspuns
astfel:
Fi = mi .i
3
Fi forta laterala normalizata ce actioneaza la nivelul “i“ din structura, Fn = m n .
i  n  1
di
deplasarea normalizata in dreptul nivelului “i“ ,
dn
mi masa nivelului “i“

Corespondenta dintre fortele laterale reale, deplasarile reale si omoloagele lor normalizate.

a) Trecerea la un sistem cu un singur grad de libertate (SDOF)

4
b) Determinarea curbei idealizate elastic-perfect plastic
(relatia forta-deplasare)

c) Determinarea perioadei pentru SDOF (sistemul idealizat cu un singur

grad de libertate)

T = 2* 
*
m* * d *y
Fy* 5
 d) Determinarea deplasarii tinta pentru SDOF
*
Deplasarea tinta d et pentru o structura avand perioada T* si o comportare elastica

= Se T  * 
nelimitata este data de formula:

 T* 

2

 2*  
* *

Se T *  spectrul acceleratiilor in domeniul elastic

d et

*
Pentru determinarea deplasarii tinta a sistemului idealizat( d t ), se impune
tratarea a doua cazuri separate(-perioade scurte; - si perioade medii si lungi):

In final, deplasarea tinta pentru M.D.O.F. se obtine cu relatia:

d t =  *d*t

6
 Unde d t reprezinta deplasarea corespunzatoare nodului de control.

e) Relatia intre deplasarile seismice calculate in domeniul inelastic si cele

calculate in domeniul elastic este:

Deplasarea tinta pentru o structura avand perioada T* si o comportare elastica

nelimitata este data de formula:

d*  S Di (T * )  cS De (T * )

C coeficient de amplificare al deplasarilor, care tine seama ca pentru T<Tc

(unde Tc este perioada de control a spectrului de raspuns) deplasarile seismice
calculate in domeniul inelastic sunt mai mari decat cele corespunzatoare
raspunsului seismic elastic.

1  c  3  2.5 2
T
Tc

7
2 APLICATIE

2.1 Varianta 1

8
 Pas 1 Pas 2
d < dt d < dt
0 AP - grinzi ; 0 AP - stalpi 8 AP - grinzi ; 0 AP - stalpi

Pas 3 Pas 4
d=0.74 dt < dt d = dt
38 AP - grinzi ; 4 AP - stalpi 52 AP - grinzi ; 16 AP – stalpi

9
 Pas 5 Pas 6 (COLAPS)
dt < d < 2dt d = 2dt
56 AP - grinzi ; 16 AP - stalpi 56 AP - grinzi ; 16 AP - stalpi

Pentru structura curenta, dupa ce am conformat si dimensionat elementele am

putut determina deplasarea tinta. Avand toate datele despre structura de
rezistenta(geometrie, amplasament, conformarea elementelor de rezistenta) am
continuat cu calculul static neliniar efectuat in programul ETABS.

In urma efectuarii calcului static neliniar am constat urmatoarele:

- conformarea structurii a fost una corecta, astfel ca mecanismul de cedare al
structurii a fost cel dorit (formarea articulatiilor plastice la capetele grinzilor si abia
apoi in stalpi);
- atingerea deplasarii tinta fara ca vreun element din structura sa fii atins
capacitatea portanta, cele mai solicitate elemente ajungand in stadiul LS=Life
Safety;
- structura ajunge in stadiul de colaps la o deplasare ultima egala cu 2dt (de doua
ori deplasarea tinta), ceea ce inseamna ca structura noastra este inzestrata cu o
redundanta mare.

10
2.2 Varianta 2

11
 Pas 1 Pas 2
d < dt d < dt
0 AP - grinzi ; 0 AP - stalpi 2 AP - grinzi ; 0 AP - stalpi

Pas 3 Pas 4
d=0.63dt < dt d = dt
24 AP - grinzi ; 20 AP - stalpi 24 AP - grinzi ; 20 AP - stalpi

12
 Pas 5 Pas 6 (COLAPS)
dt < d < 1.2dt d = 1.2dt
24 AP - grinzi ; 24 AP - stalpi 24 AP - grinzi ; 28 AP - stalpi

Pentru structura curenta dupa ce am conformat si dimensionat elementele, de

aceasta data limitand NEd≤0.60NRd, am putut determina deplasarea tinta. Avand toate
datele despre structura de rezistenta(geometrie, amplasament, conformarea
elementelor de rezistenta) am continuat cu calculul static neliniar.

In urma efectuarii calcului static neliniar am constat urmatoarele:

- conformarea structurii nu a favorizat formarea mecanismului de cedare dorit,
astfel ca pentru o deplasare a structurii de numai d=0.63dt , la baza stalpilor
centrali s-au dezvoltat AP – nivelul de solicitare al acestor stalpi atingand
capacitatea lor portanta, fiind corespunzator stadiului C =Colapse , (a nu se
confunda cu stadiul de colaps structural !!);
- corespunzatoare unei deplasari d=dt observam ca avem elementele
structurale(stalpii centrali) a caror capacitate portanta a fost mult depasita, astfel
ca ei nu mai pot prelua nimic din incarcarea orizontala. Cu toate acestea
structura „a ramas in picioare”, pagubele materiale fiind insa insemnate;
- structura ajunge in stadiul de colaps la o deplasare ultima egala cu 1.2dt .

3 CONCLUZIE

O proiectare in clasa de ductilitate inalta(H) si o limitare a efortului axial din stalpi

la NEd≤0.60NRd, poate conduce in cadrul mecanismului de cedare la o disipare a
energiei seismice preponderent la nivelul stalpilor si nu a grinzilor. Asta implica o
reducere a gradului de siguranta al cladirii, precum si costuri mai ridicate de consolidare
decat in cazul proiectarii in clasa de ductilitate inalta(H) avand NEd≤0.40NRd .

13
 4 BIBLIOGRAFIE

1. Chopra A. K. , Goel R. K. : A modal pushover analysis procedure for estimating

seismic demands for buildings
2. Postelnicu T : Cod de Proiectare Seismică P100, Partea I – P100-1/2006
Prevederi de Proiectare pentru Clădiri
3. Eurocode 8
4. Eurocode 2
5. Computers & Structures, Inc. (2000) ETABS : Integrated analysis, design and
drafting of building systems.
6. Chiorean C. G. : Push-over analysis for seismic performance evaluation of RC
frame structures. Computer programs
7. ATC 40 : Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings, Vol. I

14