Sisteme de sprijinire

Ziduri de sprijin de greutate

Ziduri de sprijin din gabioane

Ziduri de sprijin prefabricate

Ziduri de sprijin din beton armat

Ziduri de sprijin din pamant armat

Sprijiniri berlineze
Utilizate pentru sprijinirea temporara a excavatiilor Gauri forate in lungul peretelui la 2-3m distanta, pana la nivelul inferior al excavatiei Elementele metalice fixate in aceste gauri prin betonarea partii inferioare Elementele din lemn (uneori din beton prefabricat) sunt introduse in teren intre elementele metalice

Sprijiniri simple
Sprijinirile simple sunt lucrari de sustinere cu caracter temporar, utilizate pentru temporar, sprijinirea excavaiilor, atunci cnd: excavaiilor, cnd: adncimea sapaturii este mai mare dect naltimea la care pamntul s-ar mentine la verticala nesprijinit, nesprijinit, realizarea unei sapaturi taluzate ar fi imposibila (din ratiuni de spatiu disponibil) disponibil) sau neeconomica. neeconomica. Au forma unor pereti verticali neetansi. Elementul principal al unei sprijiniri simple este constituit de dulapi, care sunt cei dulapi, care vin n contact direct cu pamntul. Ei pot fi orizontali sau verticali. n primul caz, pamntul. verticali. caz, dulapii orizontali sunt montati dupa ce a fost realizata excavaita (pe tronsoane). tronsoane). Ei sunt utilizati atunci cnd pamntul se poate mentine la verticala nesprijinit pe adncimea unui tronson de excavare (pamnturi cu coeziune suficienta). Dulapii suficienta). verticali sunt introdusi n teren naintea realizarii sapaturii, fiind utilizati n cazul sapaturii, pamnturilor necoezive. necoezive. Elementele sprijinirilor simple sunt realizate de regula din lemn si/sau metal. si/ Avantajul acestor sprijiniri este dat de simplitatea execuiei si de costul relativ redus. redus. Datorita faptului ca nu sunt etanse nu pot fi folosite sub nivelul apelor subterane. subterane.

10

A. Sprijiniri simple din lemn sprijniri cu dulapi orizontali

Sprijinirea cu dulapi orizontali este alcatuita din urmatoarele elemente dulapi orizontali, dispusi joantiv, n cazul pamnturilor cu coeziune redusa sau cu interspatii, daca pamntul are o coeziune mai mare; filate, elemente verticale de solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe naltime; spraituri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal sau nclinat, fixate prin mpanare.

11

n cazul unei sapaturi de latime mare, peste 6 m, spraiturile orizontale trebuie contravntuite prin grinzi si contrafise n plan orizontal si sprijinite pe verticala n dreptul nodurilor (cu popi) pentru a evita cedarea prin flambaj sau ncovoiere sub greutate proprie

Sprijiniri simple cu spraituri inclinate

12

B. Sprijiniri simple din lemnsprijiniri cu dulapi verticali

Sprijinirea cu dulapi verticali este alcatuita din urmatoarele elemente dulapi verticali, dispusi joantiv; filate, elemente orizontale e solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe naltime; spraiuri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal, fixate prin mpanare.

13

Sprijiniri cu dulapi inclinati metoda marciavanti

Sprijinire cu dulapi verticali cu cadre orizontale

Sprijinire cu dulapi verticali i cadre contravntuite

14

D. Pereti din palplanse

Palplansele sunt elemente prefabricate din metal, beton armat sau lemn, introduse n pamnt prin batere, vibrare sau presare astfel nct sa formeze pereti continui cu rol de sustinere si etansare. Palplansele sunt prevazute cu mbinari care asigura continuitatea peretelui din punct de vedere al etansarii. Palplansele pot fi utilizate pentru lucrari definitive sau temporare.

15

Palplanse din lemn

Utilizate pentru excavatii mici, pana la 4-5 m.

16

Palplanse metalice
Palplansele metalice au seciunea n forma de Z, S sau U. Acestea pot fi combinate rezultnd sectiuni compuse n functie de conditiile de stabilitate si rezistenta pe care trebuie sa le ndeplineasca. Forma U Forma S

Forma Z

Imbinari

17

18

19

Palplanse metalice tehnologie de instalare

20

21

22

23

Pereti ingropati Pereti mulati

Pereti din beton armat realizati utilizand noroiul bentonitic

24

Tehnologie

25

Pereti din piloti

26

Tehnologie

27

29

Geotehnica examen Geotehnica examen 6 ECTS Nota finala

30% Nota testelor de laborator (>5) 20% Problema (>5) (test scris, inainte de teorie, conditie eliminatorie pentru a participa la partea de teorie, 1 problema - 30 min.) 50% Teoria (>5) (test scris, 3 subiecte 1,5h)

30

Programarea examenului la disciplina

GEOTEHNIC GEOTEHNIC An II IC - seria B

Gr. 6+7 29.05. 2012, ora 9 Amf. BII / Baritiu 25 Gr. 8+9+10 29.05. 2012, ora 12 Amf. BII / Baritiu 25 Programarea consulta iilor la disciplina: GEOTEHNIC - an II IC - seria B GR. 6, 7, 8, 9, 10 (examen 29.05.2012) - 28.05. 2012 ora 10 - Lab. Geologie, sala 170 / Baritiu 25

Do not

worry if you have built your castles in the air. They are where they should be. Now put the foundations under them Henry David Thoreau