Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului

Domeniul: Inginerie Civilă
Specializările: ACH + IFDR
Anul de studii: 3
Anul universitar 2018-2019

dr. ing. I.B. Teodoru

Conţinut

ƒ FUNDAŢII DE SUPRAFAŢĂ
» FUNDAŢII CONTINUE
» Pentru pereţi structurali din zidărie
• prevederi generale de alcătuire
• fundaţii la clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate
redusă

dr. ing. I.B. Teodoru | Fundaţii - note de curs (8) 2

Fundaţii continue pentru pereţi structurali din zidărie
Prevederi generale de alcătuire

» Fundaţiile continue sub ziduri transmit încărcările provenite din ziduri portante,
urmărind conturul acestora.
» Acest sistem de fundare se adoptă în mod curent la toate categoriile de pereţi,
pentru clădiri de locuit şi social-culturale, precum şi pentru construcţiile
agrozootehnice.
» Alcătuirea fundaţiilor se diferenţiază funcţie de următoarele condiţii:
» Condiţiile geotehnice de pe amplasament;
» Zona seismică de calcul a amplasamentului:
- seismicitate ridicată – ag > 0,12g
- seismicitate redusă – ag ≤ 0,12g
» Clădire cu sau fără subsol.
» Fundaţiile se pozitionează, de regulă, centric şi, numai în anumite situaţii
particulare, excentric faţă de pereţii pe care îi suportă.

dr. ing. I.B. Teodoru | Fundaţii - note de curs (8) 3

Fundaţii continue pentru pereţi structurali din zidărie
Clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate redusă

ƒ Clădiri fără subsol – pereţi interiori

» Fundaţiile cu secţiunea dreptunghiulară sunt utilizate atunci când lăţimea B a tălpii

fundaţiei depăşeşte lăţimea b a peretelui sau soclului de deasupra cu cel mult 15 –
20 cm de fiecare parte;

» Fundaţiile cu una, două sau trei trepte sunt utilizate atunci când lăţimea B a tălpii
fundaţiei depăşeşte lăţimea b a peretelui sau soclului de deasupra cu mai mult de
20 cm de fiecare parte. Înălţimea primei trepte va fi de cel puţin 40 cm, iar la
celelalte de cel puţin 35 cm. Raportul dintre înălţimile şi lăţimile treptelor (tgα)
trebuie să respecte condiţia de rigiditate.

» Presiunile dintre zid – (soclu) – fundaţie nu trebuie să depăşească rezistenţa

materialelor din care sunt alcătuite.

dr. ing. I.B. Teodoru | Fundaţii - note de curs (8) 4

Fundaţii continue pentru pereţi structurali din zidărie
Clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate redusă

ƒ Clădiri fără subsol – pereţi interiori

ƒ Dreptunghiulare ƒ Cu o treapt㠃 Cu două treapte

(Înălţimea primei trepte
va fi de cel puţin 40
» 1 – soclu sau perete de cărămidă; 2 – fundaţie
cm, iar la celelalte de
continuă din beton; 3 – placa suport a pardoselii;
cel puţin 35 cm)
4 – pietriş; 5 – umplutură de pământ compactat

dr. ing. I.B. Teodoru | Fundaţii - note de curs (8) 5

Fundaţii continue pentru pereţi structurali din zidărie
Clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate redusă

ƒ Clădiri fără subsol – pereţi exteriori

» Fundaţiile pereţilor exteriori, la clădiri fără subsol, se alcătuiesc în mod obişnuit în

funcție de următoarele:
• când pardoseala este la aceeaşi cotă cu cea a trotuarului
• cînd pardoseala parterului este până la 15 cm deasupra cotei trotuarului, pe
umplutură
• când pardoseala parterului este cu mai mult de 15 cm deasupra cotei
trotuarului, pe umplutură

» La fundaţiile pereţilor exteriori realizaţi din zidărie din blocuri de B.C.A având
grosimea de cel puţin 30 cm, faţa exterioară a soclului trebuie să fie retrasă în
raport cu faţa exterioară a peretelui de deasupra cu cel mult 5 cm. Înălţimea tălpii
fundaţiei din beton simplu va fi de cel puţin 40 cm.

dr. ing. I.B. Teodoru | Fundaţii - note de curs (8) 6

Fundaţii continue pentru pereţi structurali din zidărie
Clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate redusă

ƒ Clădiri fără subsol – pereţi exteriori

ƒ pardoseala la ƒ pardoseala aflat㠃 pardoseala aflată la ƒ perete exterior din

aceeaşi cotă cu cea până la 15 cm peste 15 cm zidărie de BCA sau
a trotuarului deasupra deasupra cu alcătuire mixtă
trotuarului trotuarului
» 1 –perete din cărămidă; 2 – fundaţie continuă din beton; 3 – placa suport a pardoselii; 4
– pietriş; 5 – trotuar; 6 – hidroizolaţie; 7 – soclu din tencuială hidrofugă; 8 – dop de
bitum; 9 – umplutură compactată; 10 – soclu; 11 şi 12 – termoizolaţie; 13 – zidărie din
B.C.A.
dr. ing. I.B. Teodoru | Fundaţii - note de curs (8) 7
Fundaţii continue pentru pereţi structurali din zidărie
Clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate redusă

ƒ Clădiri cu subsol

» Pereţii subsolului se prevăd sub

pereţii structurali, pe cât posibil
axaţi faţă de aceştia şi realizaţi din
beton armat sau din zidărie de
cărămidă.
» Se recomandă realizarea p pereţilor
ţ de
la subsol din beton armat.
» În cazul pereţilor de subsol din ƒ perete interior
zidărie (cărămidă plină, piatră)
fundaţiile se alcătuiesc conform
detaliilor alăturate.

» 1 –perete din cărămidă; 2 – termoizolaţie; 3 – hidroizolaţie; 4

– fundaţie continuă din beton; 5 – placa suport a pardoselii;
6 – pietriş; 7 – planşeu peste subsol; 8 – termoizolaţie; 9 –
ƒ perete exterior
dop de bitum; 10 – placa trotuar; 11 – umplutură
compactată;
dr. ing. I.B. Teodoru | Fundaţii - note de curs (8) 8
Fundaţii continue pentru pereţi structurali din zidărie
Principii de calcul şi dimensionare

ƒ Lăţimea blocului de fundaţie B se stabileşte funcţie de:

» Calculul terenului de fundare la eforturile transmise de

fundaţie;

» Grosimea peretelui (sau soclului) care reazemă pe fundaţie:

B ≥ b + 100 mm; (B ≥ Bs + 100 mm);

» Dimensiunile minime necesare pentru executarea săpăturilor

Adâncimea săpăturii h (m) Lăţimea minimă (m)
h ≤ 0,40 0,30
0,40 < h ≤ 0,70 0,40
0,70 < h ≤ 1,10 0,45
h > 1,10 0,50

dr. ing. I.B. Teodoru | Fundaţii - note de curs (8) 9

Fundaţii continue pentru pereţi structurali din zidărie
Principii de calcul şi dimensionare

ƒ Inălţimea soclului şi a treptelor blocului de fundaţie va fi

de cel puţin 40 cm. La determinarea înălţimii blocului şi a
treptelor se va respecta valoarea minimă tgα.

! Dimensiunile în plan se calculează pentru un tronson de

lungime unitară

ƒ Încărcare centrică

P + Gf P + Gf
pef = ≤ ptr ⇒ Af = B ⋅ 1 =
Af ptr

dr. ing. I.B. Teodoru | Fundaţii - note de curs (8) 10

Fundaţii continue pentru pereţi structurali din zidărie
Principii de calcul şi dimensionare

ƒ Încărcare excentrică
» Fundaţiile supuse la solicitări excentrice (de exemplu fundaţiile zidurilor de calcan) se
dimensionează astfel încât rezultanta tuturor forţelor N să se menţină în treimea mijlocie a
bazei pentru ca întreaga lăţime să fie activă la transmiterea presiunilor pe teren.
» Când acest lucru nu poate fi realizat se
poate ţine seama de efectul favorabil
al deformării terenului şi a blocului de
fundaţie si se admite o lăţime activă
Ba = 2.25b, dacă:
– peretele ce sprijină pe fundaţie
trebuie este legat de construcţie la
partea superioară prin placa
planşeului sau centura planşeului,
precum şi prin ziduri transversale
suficient de dese (recomandabil la
maximum 6 m distanţă);
– presiunea ce se dezvoltă între
perete şi fundaţie să nu depăşească
rezistenţele de calcul ale
materialelor din care sunt alcătuite
peretele şi fundaţia.
dr. ing. I.B. Teodoru | Fundaţii - note de curs (8) 11
Fundaţii continue pentru pereţi structurali din zidărie
Principii de calcul şi dimensionare

ƒ Pereţi cu goluri pentru uşi

⎛ 2h ⎞ ⎛ Rt 2 ⎞
» Dacă relaţia alăturată este pef B ⎜ L0 − ⎟ ≤ Af ⋅ Rt → L0 ≤ h ⎜ + ⎟
îndeplinită, fundaţia poate
⎝ tg α ⎠ p
⎝ ef tg α ⎠
prelua presiunile de pe
deschiderea golului. În
acest caz fundaţia se poate
realiza din beton simplu
sau dacă se dispune
sau,
armătură, aceasta poate
corespunde procentului
minim de armare (pmin =
0.10%).
» În cazul în care relaţia nu
este respectată, fundaţia se
calculează la încovoiere şi
forţă tăietoare ca o grindă
pe mediu elastic.

dr. ing. I.B. Teodoru | Fundaţii - note de curs (8) 12

Fundaţii continue pentru pereţi structurali din zidărie
Principii de calcul şi dimensionare

ƒ Racordarea în trepte a fundaţiilor având cote de fundare diferite

tg δ ≤ 0 , 65
» înălţimea treptelor se limitează la 0,50 m în terenuri puţin coezive,
respectiv 0,70m în terenuri coezive sau compactate;
» cota superioară a blocului de fundaţie se păstrează la acelaşi nivel pe
cel puţin întreaga lungime a zonei de racordare.

dr. ing. I.B. Teodoru | Fundaţii - note de curs (8) 13

Fundaţii continue pentru pereţi structurali din zidărie
Clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate ridicată

» se realizează, de regulă,
sub forma unor grinzi
continue de beton armat.

ƒ Construcţii fără subsol

dr. ing. I.B. Teodoru | Fundaţii - note de curs (8) 14

Fundaţii continue pentru pereţi structurali din zidărie
Clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate ridicată

ƒ Construcţii fără subsol

dr. ing. I.B. Teodoru | Fundaţii - note de curs (8) 15

Fundaţii continue pentru pereţi structurali din zidărie
Clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate ridicată

ƒ Construcţii cu subsol

dr. ing. I.B. Teodoru | Fundaţii - note de curs (8) 16

Întrebări ?

dr. ing. Bogdan Teodoru

bteodoru@ce.tuiasi.ro