1.

CARACTERIZAREA GEOMORFOLOGICA, GEOLOGICA, HIDROGEOLOGICA

SI TOPOCLIMATICA A AMPLASAMENTULUI
2.1 Din punct de vedere morfologic, amplasamentul studiat apartine Unitatii majore
Campia Romana, subunitatea Baraganul Calmatuiului (sau Baraganul Central: Ialomita Calmatui),
zona cu dune (Fig. 2.1.1 si Fig. 2.1.2).
Amplasament

Fig. 2.1.1
Amplasament

Fig. 2.1.2
Conform Hartii geomorfologice a Romaniei (Fig. 2.1.3), zona studiata este situata pe un
relief de campie de acumulare cuaternara: campie fluvio-lacustra, acoperita cu depozite loessoide,
tabulara, nefragmentata (40 pe harta), zona cu dune.

Amplasament

Fig. 2.1.3
Terenul este usor valurit, cota in amplasamentul studiat variind in domeniul 53-56 mdM,
conform Planului de situatie prezentat in Anexa 2.
2.2 Din punct de vedere geologic (Fig. 2.2), amplasamentul se afla in perimetrul marii
unitati denumita "Platforma Moesica" (echivalent, din punct de vedere morfologic, cu Campia
Romana), subunitatea interfluviul Calmatui Ialomita. Acest din urma camp prezinta o
inclinare usoara de la N la S si in acelasi timp de la W la E. Caracterul plan al campului este
deranjat de un relief eolian care ocupa jumatatea de nord a interfluviului (zona de interes), in
care dunele (in majoritatea lor consolidate) sunt orientate NNE SSW si sunt despartite de
depresiuni alungite. Fundamentul platformei moesice in aceasta zona este constituit din sisturi
verzi de varsta Proterozoic superior (Pts), peste el depunandu-se cuvertura sedimentara
constituita din formatiuni ce apartin Paleozoicului, Mezozoicului si Neozoicului. In zona de
interes formatiunile sedimentare apartin Cuaternarului, cu aparitii locale ale Pleistocenului
superior (qp3) depozite loessoide predominant nisipoase, respectiv dezvoltare larga a
Holocenului superior (qh2) acumularile aluvionare ale luncilor si nisipurile eoliene. Aluviunile
grosiere puse in evidenta la partea inferioara a depozitelor de lunca a Calmatuiului, reprezinta
de fapt aluviunile vechiului curs al Buzaului care urmarea actuala vale a Calmatuiului. In zona
de interes, depozitele Cuaternare (qp + qh) ating grosimi de cca. 500 m si chiar mai mari.
In amplasament, lucrarile de investigare (foraje cu adancimea de 20 m) au evidentiat
urmatoarea structura litologica: pamant vegetal (cernoziomuri), pachet loessoid prafosnisipos-argilos, nisipuri si pietrisuri.

Amplasament

LEGENDA

Fig. 2.2
2.3 Din punct de vedere hidrogeologic, conform Hartii hidrogeologice a Romaniei, sc.
1:1.000.000 (Fig. 2.3.1) si Hartii hidrogeologice L-35-115 (37c, Foaia Reviga), sc. 1:100.000 (Fig.
2.3.2), amplasamentul se gaseste intr-o regiune cu ape subterane in roci poroase permeabile,
caracterizat prin strate acvifere intinse in roci cu granulatie mijlocie qp: nisipuri (Campia
Romana de Est) si strabatut de hidroizobata de 5-10 m. In amplasament, forajele au interceptat
apa subterana in jurul adancimii de 6-7 m, nivelul hidrostatic stabilizandu-se in jurul adancimii
de 5-6 m.

Amplasament

Fig. 2.3.1
Amplasament

Fig. 2.3.2
2.4 Conform zonarii topoclimatice - Harta topoclimatica a Romaniei, sc. 1:1.500.000 (Fig.
2.4), amplasamentul se incadreaza intr-un sector de clima continentala cu nuante de excesivitate ce
apartine etajului climatic de campie (0 ... 200 m), cu caracter uscat, topoclimat complex de campie,
district clima de silvostepa, topoclimat elementar de dune. Topoclimatul complex specific zonei (56
Baraganul de Est) se caracterizeaza prin urmatoarele elemente specifice: temperatura medie anuala
10 ... 11 C, temperatura medie in ianuarie (februarie) -2 ... -3 C, iulie (august) > 22 C, amplitudine
medie anuala 24 ... 25 C, zile cu inghet 90 ... 100, zile tropicale 40 ... 50, perioada fara inghet 190 ...
200 zile, precipitatii medii anuale 400 ... 450 mm, zile cu strat de zapada 35 ... 40, umiditatea relativa
in iulie < 56 %, zile senine 70 ... 80, directia dominanta a vanturilor locale este NE SW (vanturi calde
4

si reci, uscate). Este prezent fenomenul de inzapezire pe timpul iernii.

Amplasament

Fig. 2.4
3. INCADRAREA SEISMOLOGICA A AMPLASAMENTULUI
3.1 Amplasamentul situat in extravilanul localitatii Luciu, jud. Buzau, este incadrat din
punct de vedere seismic in zona de macroseismicitate I = 81, pe scara MSK (unde indicele 1
corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani), conform SR 11100/1-93 (Fig. 3.1.1).

Fig. 3.1.1
Conform Ordinului MDRAP nr. 2465/08.08.2013, Codul de Proiectare Seismica Partea I Prevederi pentru cladiri, indicativ P100-1/2013, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,

nr. 558 bis/03.09.2013, a intrat in vigoare din data de 01.01.2014 si a inlocuit Codul de Proiectare
Seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P100-1/2006.
Prevederile P100-1/2013 sunt valabile la proiectarea sesimica a constructiilor noi si a
constructiilor cu structuri similare acestora (Art. 2 din P100-1/2013), in timp ce la evaluarea
seismica a constructiilor existente se utilizeaza in continuare P100-1/2006 (Art. 3 din P1001/2013).
In cele ce urmeaza, este prezentata incadrarea seismica a amplasamentului conform
celor doua normative:
Dupa vechiul Normativ P100-1/2006, amplasamentul se afla situat intr-o zona care se
caracterizeaza prin urmatoarele valori:
-

acceleratia orizontala a terenului pentru proiectare (valoarea de varf PGA) ag = 0.28 g

pentru un interval mediu de recurenta IMR = 100 ani (Fig. 3.1.2);

perioada de control (colt) a spectrului de raspuns: TC = 1.6 s (Fig. 3.1.3).

Dupa noul Normativ P100-1/2013, amplasamentul se afla situat intr-o zona care se
caracterizeaza prin urmatoarele valori:
-

acceleratia orizontala a terenului pentru proiectare (valoarea de varf PGA) ag = 0.35 g

pentru un interval mediu de recurenta IMR = 225 ani (Fig. 3.1.4);

perioada de control (colt) a spectrului de raspuns: TC = 1.6 s (Fig. 3.1.5)

Fig. 3.1.2

Fig. 3.1.3
3.2 Pentru analiza seismicitatii amplasamentului studiat, s-au intocmit: Catalogul
cutremurelor intermediare vrancene (subcrustale: 60 km h < 300 km), cu magnitudinea moment,
MW 5.0, pentru perioada 01.01.984 01.01.2015 (Anexa scrisa 1 - Tabel 2 si Anexa 3.1) si Catalogul
cutremurelor locale (crustale: 5 km h < 60 km) cu DE 50 km si Mw 2.0, pentru perioada
1890 2015 (Anexa scrisa 1 - Tabel 3 si Anexa 3.2).

P100-1/2013

Fig. 3.1.4 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului
pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani si 20% probabilitate de depasire in 50 de ani

P100-1/2013

Fig. 3.1.5 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), TC

a spectrului de raspuns
In Anexa scrisa 1 - Tabel 1, sunt prezentate intensitatile maxime observate datorate
unui numar de sapte cutremure intermediare vrancene puternice care s-au produs in perioada
1800 2015.
Din analiza datelor prezentate rezulta ca intensitatea maxima observata in amplasament a
fost I Aobsmax = 9.0 (MSK) si s-a datorat puternicului cutremur intermediar care s-a produs in 1802 in
zona Vrancea. Valori ridicate de intensitate s-au evidentiat si pentru cutremurele produse in zona
Vrancea in 1940, IA= 8.4 (MSK), sau din 1977, IA= 8.0 (MSK).
Dintre cutremurele puternice mai recente mentionam pe cel din 1986 cu IA = 7.6 (MSK) si
1990 cu IA = 7.0 (MSK).
Pentru cutremurele locale (crustale) cu DE 50 km in jurul amplasamentului, cel mai
puternic s-a produs in anul 1960 (04 Ianuarie), la o distanta de cca. 42 km SSW de amplasament,
cu adancimea focarului la cca. 41 km, cu magnitudinea moment MW = 5.4 si intensitatea
observata in amplasament I Aobsmax = 4.8 (MSK), urmat de cutremurul produs in anul 1967 (27
Februarie), la o distanta de cca. 45 km SW de amplasament, cu adancimea focarului la cca. 46
km, cu magnitudinea moment MW = 5.0 si intensitatea observata in amplasament I Aobsmax = 4.4
(MSK).
Fata de cele anterior mentionate, se poate estima ca intensitatea maxima posibila in
amplasamentul studiat, poate fi: IA= 9.0 (MSK).
8

Pe baza datelor prezentate si utilizind relatiile Trifunac et Brady (1975), Murphy et OBrien
(1977), D. Lungu si altii (1996) Relatii corelative, prezentate in Tabelul 4 (Anexa scrisa 1), se pot
recomanda urmatoarele valori maxime ale acceleratiilor (aH) de calcul:
a1). pentru Cutremurul de Baza de Proiectare, OBE (DBE); IMR = 100 ani (conform P1001/2006): IA = 8.1 (MSK), careia ii corespunde pentru componenta medie orizontala valoarea aHmed
278 cm/s2 (0.28 g);
a2). pentru Cutremurul de Baza de Proiectare, OBE (DBE); IMR = 225 ani (conform P1001/2013): IA = 8.4 (MSK), careia ii corespunde pentru componenta medie orizontala valoarea aHmed
342 cm/s2 (0.34 g);
b). pentru Cutremurul de Evaluare a Sigurantei, SEE (MCE); IMR = 475 ani: IA = 9.0 (MSK),
careia ii corespunde pentru componenta medie orizontala valoarea aHmed 518 cm/s2 (0.52 g).
Pentru acceleratia componentei verticale se recomanda a se considera 2/3 din valoarea
acceleratiei maxime orizontale (aV = 2/3 aH).
3.3 In ceea ce priveste spectrele de proiectare, acestea au fost stabilite conform
normativelor P100-1/2013, P100-1/2006 si SR EN 1998-1/2004 EUROCOD 8.
Astfel, conform normativului P100-1/2013, tinand cont de conditiile seismice ale
Romaniei si de faptul ca amplasamentul este situat intr-o zona caracterizata prin perioada de
control (colt) TC = 1.6 s, pentru fractiunea de amortizare critica =5% se recomanda spectrul
normalizat de raspuns elastic al acceleratiilor absolute pentru componentele orizontale ale
terenului, (T), din Fig. 3.3.1.

Fig. 3.3.1 Spectre normalizate de raspuns elastic ale acceleratiilor absolute pentru
componentele orizontale ale miscarii terenului, in zonele caracterizate prin
perioada de control (colt) TC = 1.6 s cf. P100-1/2013
9

Conform normativului P100-1/2006, se recomanda spectrul prezentat in Fig. 3.3.2.

Fig. 3.3.2 Spectre normalizate de raspuns elastic pentru acceleratii pentru

componentele orizontale ale miscarii terenului, in zonele caracterizate prin
perioada de control (colt) TC = 1.6 s cf. P100-1/2006
Dupa SR EN 1998-1/2004 EUROCOD 8, spectrul de raspuns elastic recomandat este Tipul 1,
prezentat in Fig. 3.3.3, avand in vedere faptul ca magnitudinea maxima (MS) care influenteaza
amplasamentul este mai mare de 5.5 (Richter), fiind datorata cutremurelor intermediare
(subcrustale) vrancene.

MS5.5 Richter

Fig. 3.3.3 Tipul I de spectru de raspuns elastic recomandat pentru terenurile de tip A pana la E
(5% amortizare), conform SR EN 1998-1/2004 (EUROCOD 8)

10

4. INCADRARE CONFORM NORMATIVE SI STANDARDE

4.1 Adancimea de inghet - Conform STAS 6054-77, Zonarea teritoriului Romaniei dupa
adancimea maxima de inghet (Fig. 4.1), amplasamentul studiat este strabatut de geoizoterma de
0C la adancimea de 70 ... 80 cm.

Fig. 4.1
Fig. 13 Zonarea teritoriului Romaniei dupa adancimea maxima de inghet
4.2 Incarcari date de vant si zapada
Conform CR 1-1-3/2012 (Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra
constructiilor), amplasamentul se incadreaza intr-o zona a carui valoare caracteristica a incarcarii
din zapada pe sol (definita cu 2% probabilitate de depasire intr-un an sau, echivalent, definita cu
un interval mediu de recurenta IMR = 50 ani), este sk = 2.5 kN/m2, (Fig. 4.2.1).

Fig. 4.2.1
11

Conform CR 1-1-4/2012 (Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra

constructiilor), amplasamentul se incadreaza intr-o zona unde valoarea de referinta a vitezei
vantului (viteza caracteristica a vantului mediata pe o durata de 10 minute, avand 2% probabilitate
de depasire intr-un an sau, echivalent, interval mediu de recurenta IMR = 50 ani, independent de
directia vantului, determinata la o inaltime de 10 m in camp deschis), este qb = 0.7 kPa, unde qb este
valoarea de referinta a presiunii dinamice a vantului, (Fig. 4.2.2).

Fig. 4.2.2

12